7. /27 OCTOMBRIE 2022 - TEATRU/FILM
| Sanda Toma | |
 Sanda Toma | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (87 de ani)  București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță actriță de film |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Sanda Toma (n. 27 octombrie 1934, București) este o actriță română.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Sanda Toma s-a născut în București, în 1934.[1] Urmează școala maicilor catolice de pe strada Pitar Moș, până în 1948, când are loc reforma învățământului, apoi Liceul „Gheorghe Lazăr”. Absolvă Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București.
A fost căsătorită cu actorii Dan Damian și Mihai Pălădescu.
Cariera[modificare | modificare sursă]
Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]
Teatrul Național Craiova (1956-1958)[modificare | modificare sursă]
- Rosina - „Bărbierul din Sevilla" de Pierre Augustin de Beaumarchais, regia Val Mugur
- Essie - „Discipolul diavolului" de George Bernard Shaw, regia Ion Olteanu
- Cecily - „Bumbury" de Oscar Wilde, regia Ion Olteanu
- Tinca - „Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, regia Radu Penciulescu
- Checca - „Gălcevile din Chioggia" de Carlo Goldoni, regia Dinu Cernescu
- Liusea - „Ani de pribegie" de Aleksei Arbuzov, regia Val Mugur
- Madam Suliță - „Mielul turbat" de Aurel Baranga
- „Mormolocul" de Vasile Nițulescu, regia Radu Penciulescu
Teatrul de Comedie (1961-1994)[modificare | modificare sursă]
- Diana, fata în albastru - „Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter
- Lucile - „Burghezul gentilom" de J.B.P. Molière, regia Lucian Giurchescu
- Prințesa Luiza - „Umbra" de Evghenii Schwartz, regia Lucian Giurchescu
- Ellie Dunn - „Casa inimilor sfărâmate" de George Bernard Shaw, regia Radu Penciulescu
- Daisy - „Rinocerii" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu
- Dany - „Ucigaș fără simbrie" de Eugene Ionesco
- Cressida - „Troilus și Cressida" de William Shakespeare, regia David Esrig
- Nadia - „Insula" de Mihail Sebastian, regia Crin Teodorescu
- Sașa - „Un Hamlet de provincie (Platonov)" de A.P. Cehov, regia Lucian Giurchescu
- Doamna Fleur - „Croitorii cei mari din Valahia" de Alexandru Popescu, regia Lucian Giurchescu
- Estelle - „Cher Antoine" de Jean Anouilh, regia Lucian Giurchescu
- Teo - „Fata Morgana" de Dumitru Solomon, regia Mihai Dimiu
- Ofelia - „Șeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter
- Katrin (muta) - „Mutter Courage" de Bertold Brecht, regia Lucian Giurchescu
- Zița - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Lucian Giurchescu
- Dona Beatrix - „Noaptea la Madrid" de Calderon de la Barca, regia Valeriu Moisescu
- Liana - „Nic Nic" de Panco și Bursan, regia Lucian Giurchescu
- Irina - „Trei surori" de A.P. Cehov, regia Lucian Giurchescu
- Marie - Hèléne - „Cinema" de Jean Anouilh, regia Horea Popescu
- Charlotte Ivanovna - „Livada de vișini" de A.P. Cehov, regia Lucian Giurchescu
- Dona Elvira - „Don Juan" de J.B.P. Molière, regia Valeriu Moisescu
- Femeia necesară - „Există nervi" de Marin Sorescu, regia Florin Fătulescu
- Maude - „Harold și Maude" de Collin Higgins, regia Sanda Manu
- Toshie, Yoshida - „Strigoi la Kitahama" de Kobo Abe, regia Cătălina Buzoianu
- Atueva - „Procesul" de Suhovo- Kobîlin, regia Gheorghe Harag
- Clitemnestra - „Misterul Agamemnon" de Iosif Naghiu, regia Florin Fătulescu
- Flora van Huysen - „Pețitoarea" de Thronton Wilder, regia Valeriu Moisescu5
Teatrul Național[modificare | modificare sursă]
- Kate Keller - „Toți fiii mei" de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, 2009
- Bunica lui Georgică - „Complexul România" de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea, 2008
- Bolnavul 6 (Slivinskaya), Femeia Bătrână, Vera Davidova - „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal" de Matei * Vișniec, regia Florin Fătulescu, 2007
- Nevasta - „Comedie roșie" de Constantin Turturică, regia Alexandru Tocilescu, 2006
- Mătușa Nonnie - „Dulcea pasăre a tinereții" de Tennessee Williams, regia Tudor Mărăscu, 2005
- D-na Boudard - „Egoistul" de Jean Anouilh, regia Radu Beligan, 2004
- Maud Melrose - „Așteptând la Arlechin" de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002
- Marianne - „Tartuffe" de J.B.P. Molière, regia Ion Finteșteanu,
- Decebal - „Titanic vals" de Tudor Mușatescu, regia Sică Alexandrescu, 1960
- Nastia - „A treia patetică" de Nikolai Pogodin, regia Moni Ghelerter, 1959
- Mirandolina, Dejanira - „Hangița" de Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, 1958
- Iulinca - „Un post rentabil" de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, regia Marietta Sadova, 1958
- Mucky - „Siciliana" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu
- Spectacole experimentale: „Pretioasele ridicole" de J.B.P. Molière si Spiridon - „O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale
Televiziune[modificare | modificare sursă]
A lucrat mult in televiziune, înainte de 1989, prezentând emisiunile: „Magazin 111”, „Post Meridian”, „Zig-zag”, „Album Duminical”.
Dintre rolurile de dublaj realizate:
- Atlantida, imperiul dispărut, în rolul Wilhelminei Bertha Packard, vocea în original aparținându-i lui Florence Stanley (2001)
- Aventuri la firul ierbii (A Bug's Life), în rolul Reginei Furnicilor, vocea în original aparținându-i lui Phyllis Diller (2008).
Teatru TV[modificare | modificare sursă]
- „Malițioasa mea fericire", „Cazul Pinedus", regia Letiția Popa
- „Copacii mor în picioare", regia Eugen Tudoran
- „Aici nu mai locuiește nimeni", serial TV, regia Malvina Urșianu
- Telerecital Sanda Toma
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Bădăranii (1960) - Lucietta
- Darclée (1960)
- Celebrul 702 (1962)
- Zestrea (1972)
- Bunicul și doi delincvenți minori (1976)
- Tufă de Veneția (1977)
- Un om în loden (1979)
- Promisiuni (1985)
- Figuranții (1987)
- Harababura (1991)
- Divorț... din dragoste (1992)
- Crucea de piatră (1994)
- Aici nu mai locuiește nimeni (film TV, 1995)
- Clanul (serial TV) (2022) - Mama lui Bebe
Distincții[modificare | modificare sursă]
- Premiul UNITER pentru întreaga activitate artistică, 2002
- Ordinul Muncii clasa a III-a
- Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[2]
- Premiul III interpretare la Concursul republican din 1959
- Premiul II interpretare la „Concursul tinerilor artiști din teatrele dramatice" din 1957
Sanda Toma - Best Of
| Dumitru Furdui | |
 Dumitru Furdui în anul 1975 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 27 octombrie 1936 Băilești, județul Dolj |
| Decedat | (61 de ani) Paris |
| Copii | Tudor Furdui (crainic sportiv) |
| Cetățenie | română |
| Ocupație | actor, scenarist |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Roluri importante | Sergentul-major Cristoloveanu (din seria Brigada Diverse) |
| Alte premii | |
| Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Dumitru Furdui (Tică Furdui) (n. , Băilești, Dolj, România – d. , Paris, Franța) a fost un actor român. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1957, nu fără peripeții (este eliminat temporar în 1953),[1] devenind ulterior interpret de comedie în teatru și televiziune.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la 27 octombrie 1936 la Soroca, în Basarabia, într-o familie de basarabeni care s-au refugiat în Oltenia la începutul celui de-al doilea Război Mondial. A fost născut în Basarabia, dar actele de identitate i-au fost întocmite în România.[2]
În 1982 sau 1983 s-a refugiat politic în Franța, unde a lucrat sporadic în cinematografie, până la moartea survenită în circumstanțe neclare (căzut de la etajul opt al imobilului în care locuia, posibil ca urmare a unui suicid[3] și/sau datorită consumului de alcool).[necesită citare] Actorul ducea o viață retrasă, exilul nedovedindu-se soluția visată,[4][5]; în momentul decesului, fiul său, Tudor Furdui, se afla în România.[6]
Fiul său este din 1999 crainic sportiv la TVR1.[7]
Actorul a scris și memorialistică: "Lumea Teatrului românesc", și 2 volume apărute postum în 1999 la Editura Fronde sub titlul „Teatrul în comunism”.[8]
Distincții[modificare | modificare sursă]
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[9]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Actor[modificare | modificare sursă]
- Doi vecini (1959) - țăranul oltean
- Soldați fără uniformă - r. Francisc Munteanu, 1960
- Setea - r. Mircea Drăgan, 1960
- Toamna se numără... - r. Mircea Mureșan, 1961
- Lupeni 29 - r. Mircea Drăgan, 1962
- Un surîs în plină vară (1964)
- Împușcături pe portativ - r. Cezar Grigoriu, 1967
- Frații - r. Mircea Moldovan, 1970
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970) - sergent-major Cristoloveanu
- Brigada Diverse în alertă! (1971) - sergent-major Cristoloveanu
- B.D. la munte și la mare (1971) - sergent-major Cristoloveanu
- Porțile albastre ale orașului (1974) - sergent Dumitru Ionescu
- Un zâmbet pentru mai târziu - r. Alexandru Boiangiu, 1974
- Toamna bobocilor (1975) - inginerul Geo Severus
- Un om în loden (1979)
- Mangeclous - r. Moshé Mizrahi, 1988
- Roselyne et les lions - r. Jean Jacques Beineix, 1989 (Stainer)
- Aux yeux du monde - r. Eric Rochant, 1991 (Le père de Juliette/Tatăl Juliettei)
- Rue du Bac - r. Gabriel Aghion, 1991
- IP5: L'ile aux pachydermes - r. Jean Jacques Beineix, 1992 (Inkeeper/Hangiu)
- Mina Tannenbaum - r. Martine Dugowson, 1994 (Henri)
- La rançon du chien - r. Peter Kassovitz, 1996 (Le père/Tatăl)
Scenarist[modificare | modificare sursă]
- Învingătorul 1981
Discover Romania: Dumitru Furdui (@Arhiva TVR)
| Teodora Mareș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (59 de ani) Buzău, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actriță |
| Alte premii | |
| Ordinul Meritul Cultural clasa I[*] (2004)[1] | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Teodora Mareș (n. 27 octombrie 1962, Buzău) este o actriță română de teatru și film.
Viața[modificare | modificare sursă]
Se naște la Buzău pe 27 octombrie 1962. Își petrece prima parte a copilăriei la bunicii din partea mamei, în Rușavăț, un sat din județul Buzău, neelectrificat la acea vreme. La vârsta de 7 ani este luată de mama sa la Brăila, unde urmează școala generală și practică sport de performanță (atletism). Începe liceul la Ploiești, la o clasă cu profil sportiv, dar clasa se desființează după clasa a X-a. Urmează treapta a II-a de liceu la Brăila, la Liceul de Construcții, în specializarea arhitectură, sistematizare și desen tehnic.
Studii teatrale[modificare | modificare sursă]
Inițial dorind să studieze medicina, este atrasă spre teatru ca urmare a unei conjuncturi care o determină să urmeze cursuri de teatru în timpul liceului, la Brăila. După terminarea liceului, în 1981, dă examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, unde nu este admisă. Se angajează în corpul de ansamblu al Teatrului Maria Filotti din Brăila. În anul 1982 dă din nou examen de admitere la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, dar este respinsă și de această dată. În 1983 dă examen de admitere la IATC București, unde este admisă prima. În primii doi ani este studentă la actorie în clasa condusă de marele actor și profesor Octavian Cotescu. Acesta se stinge din viață când Teodora Mareș trece în anul trei. Ultimii doi ani de institut îi urmează sub îndrumarea regizorului și actorului Gelu Colceag. A absolvit Facultatea de Actorie în 1987.
În 1985, în timpul studenției, este distribuită în rolul Ioana Popa din celebrul film Declarație de dragoste, în regia lui Nicolae Corjos, rol care îi va aduce notorietate și un premiu de interpretare, influențându-i cariera artistică. Ulterior, Teodora Mareș va juca în numeroase alte filme.
Cariera artistică[modificare | modificare sursă]
Cariera teatrală[modificare | modificare sursă]
După absolvirea facultății este repartizată la Teatrul de Stat din Sfântu Gheorghe, pe scena căruia joacă în perioada 1987-1990. Efectuează numeroase turnee cu trupa teatrului și interpretează următoarele roluri:
- Lisette, în Căsătorie prin concurs, de Carlo Goldoni, regia Mihai Dobre
- Estrella, în Noaptea la Madrid, după Calderón de la Barca
- Bianca, în Îmblânzirea Scorpiei, de William Shakespeare, regia Mircea Cornișteanu
- Băiatul de prăvălie, în Asta-i ciudat, adaptare după Miron Radu Paraschivescu, regia Gelu Colceag
În 1990 se transferă la Teatrul Municipal din Ploiești, pentru o scurtă perioadă, jucând în piesa Victimele datoriei, de Eugen Ionescu, în regia lui Mircea Albulescu.
Între 1990-1994 se transferă la Teatrul Nottara din București, unde este distribuită și interpretează următoarele roluri:
- Maria Poțiekalnikova, în Sinucigașul de Nikolai Erdman, regia Cornel Mihalache, 1991
- Lucille, în Burghezul gentilom, de Molière, regia Alexandru Dabija
- Maria, în Regele moare de Eugen Ionescu, regia Dominic Dembinski
- Ofelia, în Actori și trădători (Rosencrantz și Guildenstern sunt morți) de Tom Stoppard, regia Tudor Mărăscu
În 1994, după o perioadă de 2 ani în care nu mai este distribuită în nici un rol, se transferă la Teatrul Național I.L. Caragiale din București, pe scena căruia joacă și în prezent. Aici interpretează următoarele roluri:
- Carol, în Orfeu în infern de Tennessee Williams, regia Mihai Manolescu
- Ioana, în Anton Pann, de Lucian Blaga, regia Dan Micu
- Jean, în Cabotinul de John Osborne, regia Alice Barb, 1997
- O bacantă, în Bacantele, după Euripide, regia Mihai Măniuțiu
- Armande, în Femeile savante, de Molière, regia Lucian Giurchescu
- Vilma, în Ispita, de Vaclav Havel, regia Mihai Manolescu, 2002
- Eva, în Sonată pentru saxofon și Eva, de Eugen Șerbănescu, regia Mihai Manolescu, 2004
În calitate de colaborator, în anul 2007 joacă pe scena Teatrului Național din Constanța în piesa polițistă Opt femei a lui Robert Thomas, regizată de Răsvana Cernat.
Cariera cinematografică[modificare | modificare sursă]
Debutează în film cu rolul Ioana Popa din Declarație de dragoste, încă din timpul facultății. Joacă în următoarele filme:
- Declarație de dragoste (1985)
- Moromeții (1987)
- Extemporal la dirigenție (1988)
- În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)
- Miracolul, regia Tudor Mărăscu (1988)
- O vară cu Mara (1989)
- Harababura (1991)
- Îl osândesc jurații, după Gala Galaction, regia Cornel Todea (1991)
- Vacanță de Crăciun, serial TV, regia Olimpia Arghir (1992)
- Cu un pas înainte, serial TV, episodul 6: Trași pe sfoară, rolul: mama Monicăi (2007)
- Coboram la prima, , regia Tedy Necula (2018)
Premii[modificare | modificare sursă]
- Premiul de interpretare pentru rolul din filmul Declarație de dragoste, la Festivalul de Film de la Costinești, ediția 1985.
- Premiul de interpretare pentru rolul Băiatul de prăvălie din piesa Asta-i ciudat la Festivalul Tânărului Actor de la Costinești, ediția 1987.
- Premiul de creație literar-artistică al UASCR și al revistei Amfiteatru pentru toată activitatea teatrală și cinematografică, 1987.
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Teodora Mareș la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[2]
Teodora Mareș și Cornel Vulpe - Sfatul avocatului
| Mitzura Arghezi | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2] București, România |
| Decedată | (90 de ani)[1][2] București, România |
| Părinți | Tudor Arghezi Paraschiva Burda |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | politiciană actriță |
| Activitate | |
| Cariera politică | |
| Deputată a României | |
| În funcție – | |
| Circumscripția | București |
| Legislatură | legislatura 2000–2004[*] |
| În funcție – | |
| Circumscripția | Olt |
| Legislatură | legislatura 1996–2000[*] |
| Partid politic | PRM |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Mitzura Domnica Arghezi (pseudonim pentru Domnica Theodorescu; n. 10 decembrie 1924, București – d. 27 octombrie 2015, București[3]) a fost fiica poetului Tudor Arghezi. A fost aleasă de două ori în funcția de deputat român, în legislaturile 1996-2000 și 2000-2004, pe listele partidului PRM. Între anii 2005-2010 a fost membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune din partea PRM. De asemenea, Mitzura Arghezi era cunoscută și ca actriță, jucând în peste 100 de piese de teatru și 18 filme. Mitzura Arghezi a fost director onorific al Casei Memoriale Tudor Arghezi din București și cetățean de onoare al municipiului Bacău (2010).[4]
A decedat la vârsta de 90 de ani în dimineața zilei de 27 octombrie 2015.[5]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Doi vecini (1959) - slujnica Marița
- Furtuna (1960)
- Celebrul 702 (1962)
- Anotimpuri (1963)
- Titanic-Vals (1965) - Gena
- Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966)
- La porțile pămîntului (1966)
- Mihai Viteazul (1971) - nobilă din Transilvania
- Facerea lumii (1971)
- Ultimul cartuș (1973)
- Hyperion (1975)
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978) - prezentatoare TV
- Audiența (1979)
- Drumul oaselor (1980)
- Șantaj (1981)
- Grăbește-te încet (1982)
- Secretul lui Bachus (1984)
- O clipă de răgaz (1986)
- Secretul lui Nemesis (1987) - vecină din blocul lui N.M. Siseanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu