11. /1 DECEMBRIE 2022 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT

JOHNNY RĂDUCANU

Date personale
Johnny Răducanu

Nume la naștere	Răducan Crețu
Născut	1 decembrie 1931 Brăila, România
Decedat	19 septembrie 2011 (79 de ani)^[1] București, România
Înmormântat	Mănăstirea Cernica
Cauza decesului	boală
Cetățenie	România
Religie	Biserica Ortodoxă
Ocupație	compozitor
Activitate
Gen muzical	jazz
Instrument(e)	contrabas, pian
Ani de activitate	1950 - 2011
Case de discuri	Electrecord ș.cl.
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Johnny Răducanu (n. 1 decembrie 1931, Brăila, România – d. 19 septembrie 2011,^[1] București, România) a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație român de etnie romă.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Pe numele său real Răducan Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petrea „Crețul” Șolcan.^[2] S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generații, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.

A fost căsătorit cu Geta Costin între 1962 și 1970.^[3]

Johnny Răducanu a murit în data de 19 septembrie 2011 în locuința sa din str. Oltarului din București.

Discografie[modificare | modificare sursă]

Jazz în trio – Seria Jazz nr. 4 (Electrecord, 1966)
Jazz în țara mea (Jazz in my country) (Electrecord, 1967)
Confesiuni (Electrecord, 1979)
Confesiuni II – Seria Jazz nr. 19 (Electrecord, 1982)
Confesiuni 3 – Seria Jazz nr. 21 (Electrecord, 1986)
Jazz Made in Romania (Electrecord, 1987)
To His Friends (Alpha Publishing, 1996)
Jazz Behind the Carpathians (Green Records, 1999)
Jazz antifanariot (Anastasia, 2002)
Jazz Made in Romania - Live in San Francisco (cu Teodora Enache) (Mediaround Inc. / Intercont Music, 2002)
Jazz Bestament (Tescani Productions, 2005)
Chamber Jazz Music (Soft Productions, 2008)
Inside Stories - Jazz Poems (Tvr Media, 2009)

Autobiografie[modificare | modificare sursă]

Singurătatea, meseria mea (Regent House Printing & Publishing, 2002)
Țara lui Johnny (Vivaldi, 2005)

Volume colective[modificare | modificare sursă]

Prima mea beție, coord. de Gabriel H. Decuble - Constantin Acosmei, Silviu Dancu, Gabriel H. Decuble, Șerban Foarță, Bogdan Ghiu, Mugur Grosu, Florin Iaru, Augustin Ioan, V. Leac, Mitoș Micleușanu, Matei Pleșu, Johnny Răducanu, Robert Șerban, Iulian Tănase, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Constantin Vică, Daniel Vighi; Ed. Art, 2009;
Prima mea dezamăgire în dragoste, coord. de Laura Albulescu - Marius Chivu, Silviu Dancu, Raluca Dincă, Șerban Foarță, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu, Mugur Grosu, Augustin Ioan, Luminița Marcu, Mitoș Micleușanu, Ada Milea, Matei Pleșu, Antoaneta Ralian, Johnny Răducanu, Cecilia Ștefănescu, Iulian Tănase, Stelian Țurlea, Constantin Vică; Ed. Art, 2009;

Johnny Răducanu

ANGELICA STOICAN

Date personale
Angelica Stoican
Nume la naștere	Stoican Angelica
Născută	1 decembrie 1949 (72 de ani) Prejna, Balta, Mehedinți, România
Copii	Niculina Stoican, Adriana Stoican
Cetățenie	România
Ocupație	cântăreață
Activitate
Gen muzical	Folclor
Case de discuri	Electrecord
Interpretare cu	Niculina Stoican
Prezență online
Site web
Modifică date / text

Angelica Stoican (n. 1 decembrie 1949,^[1] Prejna, Balta, Mehedinți, România) este o interpretă de folclor din Oltenia. Este al doilea copil al Eugeniei și Nicolae Stoican.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Angelica a urmat școala din sat, apoi a plecat la Orșova unde a urmat cursurile liceului „Ștefan Plavăț”. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea Hyperion, secția Etnomuzicologie și folclor, la clasa Marioarei Murărescu.

A continuat să cânte pentru ea, și s-a întors în sat ca învățătoare. Timp de șapte ani, Angelica Stoican a fost dascăl la școlile din satele mehedințene. Angelica Stoican are două fiice, pe Adriana și pe Niculina Stoican. Cele două au crescut cu cântecul popular în leagăn și în suflet. În tinerețe, Angelica Stoican cânta mai mult pe la festivalurile locale, însă recunoașterea i-a venit odată cu câștigarea Premiului Special la emisiunea Floarea din Grădină. Acela a fost începutul unei cariere deosebite. Au urmat alte și alte festivaluri și concursuri, iar succesul a trimis-o direct la București, la Ansamblul Ciocârlia.

Se întâmpla în 1983. Despre experiența de la Ciocârlia, Angelica Stoican spune că a fost deopotrivă un `câștig și un dezastru`.Cu toate că avea întreaga carieră în față, Angelica Stoican nu a stat la Ciocârlia decât 3 ani, după care a părăsit grupul din motive pe care n-a vrut să le menționeze. De-a lungul vremii Angelica Stoica a cântat pe scenele din aproape toate țările Europei: Franța, Cipru, Danemarca, Austria, Iugoslavia. Peste tot a strâns aplauze de la străini și lacrimi de bucurie de la românii care erau plecați de multă vreme de acasă. În presa vremii Angelica Stoican a fost încurajată și elogiată de mari personalități ale muzicii și criticii muzicale, ale vieții literare și chiar ale vieții politice precum Emilia Comisel, Mihai Floarea, Vasile Donose, Marioara Murărescu, Elize Stan, Florentina Satmari, Gruia Stoia, Angela Marinescu, Adrian Păunescu, Dumitru Radu Popescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru. De Adrian Păunescu o leagă o afecțiune mai deosebită, artista neuitând că în momentul cel mai greu al vieții, când profesia și destinul copiilor ei erau în cumpănă, poetul Adrian Păunescu a folosit tot ce i-a stat în putere să-i apere profesia și viața.

Câteva premii obținute de Angelica Stoican de-a lungul vremii:

Premiul Uniunii Compozitorilor la Festivalul Național de Folclor Maria Tănase
Trofeul Floarea din Grădină cu felicitările juriului la emisiunea concurs Floarea din Grădină
Premiul II la emisiunea concurs Pe plaiurile Mioriței
Premiul I la Festivalul Mugurel de Cântec Românesc
Premiul I la Festivalul Cântec Nou în Mehedinți
Locul I Superlativele anului Top Studențesc 1986.
Premiul Ethnos pentru activitate artistică și repertoriu autentic.
Premiul de Excelență acordat de Televiziunea Română la sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Televiziunii Române.

"Mi-am făcut model de viață din bunii și străbunii mei din lumea muntelui căreia îi aparțin. În fiecare om trăiește o lume interioară care prinde rădăcini comunică cu generații ale neamului de mult plecați.Așa se naște un freamăt pe care tu îl percepi cu credința ta și-l porți ca haina în faptele tale. De ce cântă omul?! Dintr-o imensă nevoie de comunicare, frumoasă și sinceră cu semenii lui.Legătura între frumusețe și cântec este fundamentală. Cântecul vine din interior și te luminează, dând o expresie cerească chipului. Vine să întregească totul, așa cum voalul miresei întregește nunta. Voi cânta și voi sluji cântecul până la moarte, spre mulțumire lui Dumnezeu că m-am născut din acest neam trudit de la munte. Cântecul m-a purtat să cunosc o lume, să port cu mine chipul oamenilor frumoși ai neamului nostru. O viața am scormonit să găsesc, să creez firul cântecului. Poate am reușit? Atunci când sufletul profund al omului de la coarnele plugului te ascultă cu înfiorare înseamnă că drumul tău merge către Dumnezeu" , scrie Angelica Stoican pe site-ul ei.^[2]

Discografie[modificare | modificare sursă]

Albume Electrecord

1974 - "Ciobănaș de la miori" - 45-EPC 10.369 - vinil, 17 cm, 33 ⅓ RPM

1977 - "Neică, dorurile tale" - STM-EPE 01207 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM

1980 - "Bate vântul de la munte" - ST-EPE 01730 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
1981 - "Vino neică la ponoare" - ST-EPE 01956 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
1982 - "Bate vântul de la munte" - STC 00162 - casetă audio
1985 - "Cine joacă perina" - - ST-EPE 02661 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
1985 - "Cine joacă perina" - STC 00295 - casetă audio
1986 - "Crenguță verde de brad" - ST-EPE 03009 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
1986 - "Crenguță verde de brad" - STC 00402 - casetă audio
1986 - "Crenguță verde de brad" - STC 00653 - casetă audio
1991 - "Luniță, luniță" - ST-EPE 04066 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
1991 - "Luniță, luniță" - STC 00772 - casetă audio
1993 - "Ciobăniță mititea" (cu Niculina Stoican) - ST-EPE 04256 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
1993 - "Ciobăniță mititea" (cu Niculina Stoican) - STC 00924 - casetă audio
1998 - ”Pentru neica de la Baia” - STC 001254 - casetă audio
2003 - "Ce mi-a fost mai drag pe lume"^[3] - EDC 570 - compact disc
2003 - "Ce mi-a fost mai drag pe lume" - STC 001523 - casetă audio

Alte albume la diverse case de producție:

2000 - ”Două fete are maica” - O576 - compact disc - Oltenia Star Music Production
2000 - ”Două fete are maica” - O576 - casetă audio - Oltenia Star Music Production

2003 - ”Album aniversar Vol. 1” - O842 - compact disc - Oltenia Star Music Production
2003 - ”Album aniversar Vol. 1” - O842 - casetă audio - Oltenia Star Music Production
2003 - ”Album aniversar Vol. 2” - O843 - compact disc - Oltenia Star Music Production
2003 - ”Album aniversar Vol. 2” - O843 - casetă audio - Oltenia Star Music Production
2005 - ”De dor și drag prin Munții Mehedințiului” - compact disc - Zoom Studio
2005 - ”De dor și drag prin Munții Mehedințiului” - casetă audio - Zoom Studio
2006 - ”Rădăcini și ravenic” - Editura Craiova - compact disc (CD-ul care însoțește cartea omonimă lansată în același an)

Angelica Stoican ---- Cântec și poveste (reluare iun. 2021)

ION VASILESCU

Date personale
Ion Vasilescu
Născut	4 noiembrie 1903^[1] București, România^[2]
Decedat	1 decembrie 1960 (57 de ani)^[1] București, România^[2]
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor dirijor
Modifică date / text

Ion Vasilescu (n. 4 noiembrie 1903,^[1] București, România^[2] – d. 1 decembrie 1960,^[1] București, România^[2]) a fost un compozitor de muzică ușoară, profesor și dirijor român.

Studii[modificare | modificare sursă]

Și-a început studiile muzicale la Conservatorul Cornetti din Craiova cu George Fotino (armonie) și Ida Capatti (vioară), perfecționându-se la Schola Cantorum din Paris cu Paul le Flem (contrapunct).

Activitate[modificare | modificare sursă]

Dirijor la Teatrul Național din Craiova, profesor de muzică la liceele Frații Buzești, D. A. Sturdza și Nicolae Bălcescu din Craiova, profesor la Conservatorul Cornetti din Craiova, dirijor la teatrele de revistă Cărăbuș, Alhambra, Gioconda, Ion Vasilescu și Teatrul de Estradă din București, Ion Vasilescu a fost cea mai importantă personalitate a muzicii ușoare românești din secolul XX.^[3] A creat o muzică ușoară cu caracter național precis conturat, valorificând intonațiile și ritmica cântecului popular. A mai compus muzică de cameră, de scenă și de film, precum și coruri.

Compoziții[modificare | modificare sursă]

În lipsa unor informații cronologice, titlurile nedatate vor fi așezate la capătul listei și ordonate alfabetic.

Titlul piesei	Forma muzicală	Versuri	Anul apariției	Interpretări mai cunoscute
Mi-am pus busuioc în păr	stil popular	Nicolae Vlădoianu	1938	Maria Tănase, Mia Braia
Drag îmi e bădița cu tractorul	popular, lied	Genoveva Ionașcu	1952	Dorina Drăghici
In micul orășel, uitat de lume	romanță	Eugen Mirea, Ion Vasilescu		Dorel Livianu, Ioana Radu
Vrei să ne-ntâlnim sâmbată seară	tango	Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu		Dorel Livianu, Gică Petrescu, Jean Moscopol, Titi Botez
Dă-i cu șprițul pân' la ziuă	de petrecere	Ion Vasilescu, Eugen Mirea		Dorel Livianu, Gică Petrescu
Hai acasă, puișor	ușoară	Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu		Jean Moscopol, Titi Botez
Glasul roților de tren	ușoară	Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu		Viorica Vrioni, Dorel Livianu, Margareta Pâslaru
Țărăncuță, țărăncuță	ușoară	Mihai Maximilian		Dorel Livianu, Dan Spătaru
Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea	ușoară	Ion Vasilescu, Eugen Mirea		Constantin Drăghici, Gigi Marga și Nicolae Nițescu
În noaptea asta toată lumea e a mea	ușoară	Ion Vasilescu, Eugen Mirea		Elena Zamora, Gică Petrescu, Ileana Sărăroiu
Dumneata, madame Dumneata sau tu	ușoară	Ion Vasilescu, Nicolae Vlădoianu, Eugen Mirea		Gică Petrescu
Mi te-ai lipit de suflet	ușoară	Ion Vasilescu, Eugen Mirea		Dorel Livianu, Gică Petrescu
Astăzi e ziua ta	ușoară	Ion Vasilescu, Eugen Mirea		Dorel Livianu, Gică Petrescu
Ți-am luat un mărțișor	ușoară	Ion Vasilescu, Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu		Gică Petrescu, Victor Bunea
București, măi București	ușoară	Aurel Felea		Gică Petrescu
Te-aștept diseară-n Cișmigiu	ușoară	Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu		Dorel Livianu, Jean Moscopol
Cel mai frumos tango din lume	tango	Nicușor Constantinescu, Eugen Mirea		Gică Petrescu
Poveste de amor	ușoară	Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu		Mia Braia
Bun rămas, prieteni dragi	ușoară	Ion Vasilescu, Eugen Mirea		Gică Petrescu
La margine de București	romanță	Ion Vasilescu		Gică Petrescu
Inima-i un telefon	ușoară	Ion Vasilescu		Dorel Livianu, Gion, Margareta Pâslaru
Cântecel de dor și of	ușoară	Puiu Maximilian, Nican		Gică Petrescu
Doar pe tine te iubesc	tango	Ion Vasilescu		Gică Petrescu
Trec pe drumul care duce la tine	tango	Ion Vasilescu		Gică Petrescu
Cântă-mi să uit dragostea	de petrecere	Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu		Dorel Livianu, Gică Petrescu, Titi Botez
Fetițele din București	ușoară	Nicolae Vlădoianu, Nicolae Kirculescu		Gică Petrescu, Titi Botez, Nicolae Nițescu
Păcat fetițo dragă	ușoară	Nicolae Vlădoianu, N. Stroe		Gică Petrescu, Jean Moscopol
Suflet candriu de papugiu	ușoară	Nicolae Vlădoianu, Nicolae Kirculescu		Gică Petrescu
Cu lăutarii dupa mine	ușoară	Eugen Mirea		Dorel livianu, Gică Petrescu
Ramâi cu bine,dragostea mea	ușoară	Eugen Mirea,Puiu Maximilian		Dorina Drăghici
Azi noapte te-am visat	ușoară			Gică Petrescu, Margareta Pâslaru
La Crimeea peste mare	ușoară			Gică Petrescu
Sunt o cârpa în amor	ușoară			Margareta Pâslaru