11. /1 DECEMBRIE 2022 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT
JOHNNY RĂDUCANU
Johnny Răducanu | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Răducan Crețu |
Născut | Brăila, România |
Decedat | (79 de ani)[1] București, România |
Înmormântat | Mănăstirea Cernica |
Cauza decesului | boală |
Cetățenie | România |
Religie | Biserica Ortodoxă |
Ocupație | compozitor |
Activitate | |
Gen muzical | jazz |
Instrument(e) | contrabas, pian |
Ani de activitate | 1950 - 2011 |
Case de discuri | Electrecord ș.cl. |
Prezență online | |
Internet Movie Database | |
Modifică date / text |
Johnny Răducanu (n. , Brăila, România – d. ,[1] București, România) a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație român de etnie romă.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Pe numele său real Răducan Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petrea „Crețul” Șolcan.[2] S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generații, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.
A fost căsătorit cu Geta Costin între 1962 și 1970.[3]
Johnny Răducanu a murit în data de 19 septembrie 2011 în locuința sa din str. Oltarului din București.
Discografie[modificare | modificare sursă]
- Jazz în trio – Seria Jazz nr. 4 (Electrecord, 1966)
- Jazz în țara mea (Jazz in my country) (Electrecord, 1967)
- Confesiuni (Electrecord, 1979)
- Confesiuni II – Seria Jazz nr. 19 (Electrecord, 1982)
- Confesiuni 3 – Seria Jazz nr. 21 (Electrecord, 1986)
- Jazz Made in Romania (Electrecord, 1987)
- To His Friends (Alpha Publishing, 1996)
- Jazz Behind the Carpathians (Green Records, 1999)
- Jazz antifanariot (Anastasia, 2002)
- Jazz Made in Romania - Live in San Francisco (cu Teodora Enache) (Mediaround Inc. / Intercont Music, 2002)
- Jazz Bestament (Tescani Productions, 2005)
- Chamber Jazz Music (Soft Productions, 2008)
- Inside Stories - Jazz Poems (Tvr Media, 2009)
Autobiografie[modificare | modificare sursă]
- Singurătatea, meseria mea (Regent House Printing & Publishing, 2002)
- Țara lui Johnny (Vivaldi, 2005)
Volume colective[modificare | modificare sursă]
- Prima mea beție, coord. de Gabriel H. Decuble - Constantin Acosmei, Silviu Dancu, Gabriel H. Decuble, Șerban Foarță, Bogdan Ghiu, Mugur Grosu, Florin Iaru, Augustin Ioan, V. Leac, Mitoș Micleușanu, Matei Pleșu, Johnny Răducanu, Robert Șerban, Iulian Tănase, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Constantin Vică, Daniel Vighi; Ed. Art, 2009;
- Prima mea dezamăgire în dragoste, coord. de Laura Albulescu - Marius Chivu, Silviu Dancu, Raluca Dincă, Șerban Foarță, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu, Mugur Grosu, Augustin Ioan, Luminița Marcu, Mitoș Micleușanu, Ada Milea, Matei Pleșu, Antoaneta Ralian, Johnny Răducanu, Cecilia Ștefănescu, Iulian Tănase, Stelian Țurlea, Constantin Vică; Ed. Art, 2009;
Johnny Răducanu
Angelica Stoican | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Stoican Angelica |
Născută | (72 de ani) Prejna, Balta, Mehedinți, România |
Copii | Niculina Stoican, Adriana Stoican |
Cetățenie | România |
Ocupație | cântăreață |
Activitate | |
Gen muzical | Folclor |
Case de discuri | Electrecord |
Interpretare cu | Niculina Stoican |
Prezență online | |
Site web | |
Modifică date / text |
Angelica Stoican (n. ,[1] Prejna, Balta, Mehedinți, România) este o interpretă de folclor din Oltenia. Este al doilea copil al Eugeniei și Nicolae Stoican.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Angelica a urmat școala din sat, apoi a plecat la Orșova unde a urmat cursurile liceului „Ștefan Plavăț”. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea Hyperion, secția Etnomuzicologie și folclor, la clasa Marioarei Murărescu.
A continuat să cânte pentru ea, și s-a întors în sat ca învățătoare. Timp de șapte ani, Angelica Stoican a fost dascăl la școlile din satele mehedințene. Angelica Stoican are două fiice, pe Adriana și pe Niculina Stoican. Cele două au crescut cu cântecul popular în leagăn și în suflet. În tinerețe, Angelica Stoican cânta mai mult pe la festivalurile locale, însă recunoașterea i-a venit odată cu câștigarea Premiului Special la emisiunea Floarea din Grădină. Acela a fost începutul unei cariere deosebite. Au urmat alte și alte festivaluri și concursuri, iar succesul a trimis-o direct la București, la Ansamblul Ciocârlia.
Se întâmpla în 1983. Despre experiența de la Ciocârlia, Angelica Stoican spune că a fost deopotrivă un `câștig și un dezastru`.Cu toate că avea întreaga carieră în față, Angelica Stoican nu a stat la Ciocârlia decât 3 ani, după care a părăsit grupul din motive pe care n-a vrut să le menționeze. De-a lungul vremii Angelica Stoica a cântat pe scenele din aproape toate țările Europei: Franța, Cipru, Danemarca, Austria, Iugoslavia. Peste tot a strâns aplauze de la străini și lacrimi de bucurie de la românii care erau plecați de multă vreme de acasă. În presa vremii Angelica Stoican a fost încurajată și elogiată de mari personalități ale muzicii și criticii muzicale, ale vieții literare și chiar ale vieții politice precum Emilia Comisel, Mihai Floarea, Vasile Donose, Marioara Murărescu, Elize Stan, Florentina Satmari, Gruia Stoia, Angela Marinescu, Adrian Păunescu, Dumitru Radu Popescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru. De Adrian Păunescu o leagă o afecțiune mai deosebită, artista neuitând că în momentul cel mai greu al vieții, când profesia și destinul copiilor ei erau în cumpănă, poetul Adrian Păunescu a folosit tot ce i-a stat în putere să-i apere profesia și viața.
Câteva premii obținute de Angelica Stoican de-a lungul vremii:
- Premiul Uniunii Compozitorilor la Festivalul Național de Folclor Maria Tănase
- Trofeul Floarea din Grădină cu felicitările juriului la emisiunea concurs Floarea din Grădină
- Premiul II la emisiunea concurs Pe plaiurile Mioriței
- Premiul I la Festivalul Mugurel de Cântec Românesc
- Premiul I la Festivalul Cântec Nou în Mehedinți
- Locul I Superlativele anului Top Studențesc 1986.
- Premiul Ethnos pentru activitate artistică și repertoriu autentic.
- Premiul de Excelență acordat de Televiziunea Română la sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Televiziunii Române.
"Mi-am făcut model de viață din bunii și străbunii mei din lumea muntelui căreia îi aparțin. În fiecare om trăiește o lume interioară care prinde rădăcini comunică cu generații ale neamului de mult plecați.Așa se naște un freamăt pe care tu îl percepi cu credința ta și-l porți ca haina în faptele tale. De ce cântă omul?! Dintr-o imensă nevoie de comunicare, frumoasă și sinceră cu semenii lui.Legătura între frumusețe și cântec este fundamentală. Cântecul vine din interior și te luminează, dând o expresie cerească chipului. Vine să întregească totul, așa cum voalul miresei întregește nunta. Voi cânta și voi sluji cântecul până la moarte, spre mulțumire lui Dumnezeu că m-am născut din acest neam trudit de la munte. Cântecul m-a purtat să cunosc o lume, să port cu mine chipul oamenilor frumoși ai neamului nostru. O viața am scormonit să găsesc, să creez firul cântecului. Poate am reușit? Atunci când sufletul profund al omului de la coarnele plugului te ascultă cu înfiorare înseamnă că drumul tău merge către Dumnezeu" , scrie Angelica Stoican pe site-ul ei.[2]
Discografie[modificare | modificare sursă]
Albume Electrecord
- 1974 - "Ciobănaș de la miori" - 45-EPC 10.369 - vinil, 17 cm, 33 ⅓ RPM
- 1977 - "Neică, dorurile tale" - STM-EPE 01207 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
- 1980 - "Bate vântul de la munte" - ST-EPE 01730 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
- 1981 - "Vino neică la ponoare" - ST-EPE 01956 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
- 1982 - "Bate vântul de la munte" - STC 00162 - casetă audio
- 1985 - "Cine joacă perina" - - ST-EPE 02661 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
- 1985 - "Cine joacă perina" - STC 00295 - casetă audio
- 1986 - "Crenguță verde de brad" - ST-EPE 03009 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
- 1986 - "Crenguță verde de brad" - STC 00402 - casetă audio
- 1986 - "Crenguță verde de brad" - STC 00653 - casetă audio
- 1991 - "Luniță, luniță" - ST-EPE 04066 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
- 1991 - "Luniță, luniță" - STC 00772 - casetă audio
- 1993 - "Ciobăniță mititea" (cu Niculina Stoican) - ST-EPE 04256 - vinil, LP, 25 cm, 33 ⅓ RPM
- 1993 - "Ciobăniță mititea" (cu Niculina Stoican) - STC 00924 - casetă audio
- 1998 - ”Pentru neica de la Baia” - STC 001254 - casetă audio
- 2003 - "Ce mi-a fost mai drag pe lume"[3] - EDC 570 - compact disc
- 2003 - "Ce mi-a fost mai drag pe lume" - STC 001523 - casetă audio
Alte albume la diverse case de producție:
- 2000 - ”Două fete are maica” - O576 - compact disc - Oltenia Star Music Production
- 2000 - ”Două fete are maica” - O576 - casetă audio - Oltenia Star Music Production
- 2003 - ”Album aniversar Vol. 1” - O842 - compact disc - Oltenia Star Music Production
- 2003 - ”Album aniversar Vol. 1” - O842 - casetă audio - Oltenia Star Music Production
- 2003 - ”Album aniversar Vol. 2” - O843 - compact disc - Oltenia Star Music Production
- 2003 - ”Album aniversar Vol. 2” - O843 - casetă audio - Oltenia Star Music Production
- 2005 - ”De dor și drag prin Munții Mehedințiului” - compact disc - Zoom Studio
- 2005 - ”De dor și drag prin Munții Mehedințiului” - casetă audio - Zoom Studio
- 2006 - ”Rădăcini și ravenic” - Editura Craiova - compact disc (CD-ul care însoțește cartea omonimă lansată în același an)
Angelica Stoican ---- Cântec și poveste (reluare iun. 2021)
Ion Vasilescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] București, România[2] |
Decedat | (57 de ani)[1] București, România[2] |
Cetățenie | România |
Ocupație | compozitor dirijor |
Modifică date / text |
Ion Vasilescu (n. ,[1] București, România[2] – d. ,[1] București, România[2]) a fost un compozitor de muzică ușoară, profesor și dirijor român.
Studii[modificare | modificare sursă]
Și-a început studiile muzicale la Conservatorul Cornetti din Craiova cu George Fotino (armonie) și Ida Capatti (vioară), perfecționându-se la Schola Cantorum din Paris cu Paul le Flem (contrapunct).
Activitate[modificare | modificare sursă]
Dirijor la Teatrul Național din Craiova, profesor de muzică la liceele Frații Buzești, D. A. Sturdza și Nicolae Bălcescu din Craiova, profesor la Conservatorul Cornetti din Craiova, dirijor la teatrele de revistă Cărăbuș, Alhambra, Gioconda, Ion Vasilescu și Teatrul de Estradă din București, Ion Vasilescu a fost cea mai importantă personalitate a muzicii ușoare românești din secolul XX.[3] A creat o muzică ușoară cu caracter național precis conturat, valorificând intonațiile și ritmica cântecului popular. A mai compus muzică de cameră, de scenă și de film, precum și coruri.
Compoziții[modificare | modificare sursă]
- În lipsa unor informații cronologice, titlurile nedatate vor fi așezate la capătul listei și ordonate alfabetic.
Titlul piesei | Forma muzicală | Versuri | Anul apariției | Interpretări mai cunoscute |
---|---|---|---|---|
Mi-am pus busuioc în păr | stil popular | Nicolae Vlădoianu | 1938 | Maria Tănase, Mia Braia |
Drag îmi e bădița cu tractorul | popular, lied | Genoveva Ionașcu | 1952 | Dorina Drăghici |
In micul orășel, uitat de lume | romanță | Eugen Mirea, Ion Vasilescu | Dorel Livianu, Ioana Radu | |
Vrei să ne-ntâlnim sâmbată seară | tango | Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu | Dorel Livianu, Gică Petrescu, Jean Moscopol, Titi Botez | |
Dă-i cu șprițul pân' la ziuă | de petrecere | Ion Vasilescu, Eugen Mirea | Dorel Livianu, Gică Petrescu | |
Hai acasă, puișor | ușoară | Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu | Jean Moscopol, Titi Botez | |
Glasul roților de tren | ușoară | Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu | Viorica Vrioni, Dorel Livianu, Margareta Pâslaru | |
Țărăncuță, țărăncuță | ușoară | Mihai Maximilian | Dorel Livianu, Dan Spătaru | |
Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea | ușoară | Ion Vasilescu, Eugen Mirea | Constantin Drăghici, Gigi Marga și Nicolae Nițescu | |
În noaptea asta toată lumea e a mea | ușoară | Ion Vasilescu, Eugen Mirea | Elena Zamora, Gică Petrescu, Ileana Sărăroiu | |
Dumneata, madame Dumneata sau tu | ușoară | Ion Vasilescu, Nicolae Vlădoianu, Eugen Mirea | Gică Petrescu | |
Mi te-ai lipit de suflet | ușoară | Ion Vasilescu, Eugen Mirea | Dorel Livianu, Gică Petrescu | |
Astăzi e ziua ta | ușoară | Ion Vasilescu, Eugen Mirea | Dorel Livianu, Gică Petrescu | |
Ți-am luat un mărțișor | ușoară | Ion Vasilescu, Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu | Gică Petrescu, Victor Bunea | |
București, măi București | ușoară | Aurel Felea | Gică Petrescu | |
Te-aștept diseară-n Cișmigiu | ușoară | Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu | Dorel Livianu, Jean Moscopol | |
Cel mai frumos tango din lume | tango | Nicușor Constantinescu, Eugen Mirea | Gică Petrescu | |
Poveste de amor | ușoară | Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu | Mia Braia | |
Bun rămas, prieteni dragi | ușoară | Ion Vasilescu, Eugen Mirea | Gică Petrescu | |
La margine de București | romanță | Ion Vasilescu | Gică Petrescu | |
Inima-i un telefon | ușoară | Ion Vasilescu | Dorel Livianu, Gion, Margareta Pâslaru | |
Cântecel de dor și of | ușoară | Puiu Maximilian, Nican | Gică Petrescu | |
Doar pe tine te iubesc | tango | Ion Vasilescu | Gică Petrescu | |
Trec pe drumul care duce la tine | tango | Ion Vasilescu | Gică Petrescu | |
Cântă-mi să uit dragostea | de petrecere | Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu | Dorel Livianu, Gică Petrescu, Titi Botez | |
Fetițele din București | ușoară | Nicolae Vlădoianu, Nicolae Kirculescu | Gică Petrescu, Titi Botez, Nicolae Nițescu | |
Păcat fetițo dragă | ușoară | Nicolae Vlădoianu, N. Stroe | Gică Petrescu, Jean Moscopol | |
Suflet candriu de papugiu | ușoară | Nicolae Vlădoianu, Nicolae Kirculescu | Gică Petrescu | |
Cu lăutarii dupa mine | ușoară | Eugen Mirea | Dorel livianu, Gică Petrescu | |
Ramâi cu bine,dragostea mea | ușoară | Eugen Mirea,Puiu Maximilian | Dorina Drăghici | |
Azi noapte te-am visat | ușoară | Gică Petrescu, Margareta Pâslaru | ||
La Crimeea peste mare | ușoară | Gică Petrescu | ||
Sunt o cârpa în amor | ușoară | Margareta Pâslaru |
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Muzică de film[modificare | modificare sursă]
- Directorul nostru (1955)
- Băieții noștri (1960)
- De trei ori București (1968)
- Muzica e viața mea (1988)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu