5. /7 NOIEMBRIE 2022 - TEATRU/FILM
| Dorina Lazăr | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (81 de ani)[2] Hunedoara, România |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actriță |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Roluri importante | Păcală, Angela merge mai departe, Liceenii, Balanța, Amen |
| Alte premii | |
| Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*] (2012)[1] Ordinul Național „Serviciul Credincios” (2010) | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Dorina Lazăr (n. ,[2] Hunedoara, România) este o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru, secția Actorie la clasa profesorului Ion Finteșteanu, care i-a avut asistenți pe Sanda Manu și Dem Rădulescu. A debutat în 1961 la Teatrul Regional București, iar din 1969 este actriță la Teatrul Odeon. Pe marele ecran a debutat în 1974 în filmul Păcală al regizorului Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a mai jucat se numără Angela merge mai departe (1982), Liceenii (1986), Balanța (1991) și Amen (2001).
În anul 1979 a primit premiul Leul de bronz la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo pentru spectacolul „Năpasta”. În anul 1982 a primit premiul Cea mai bună actriță de film din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Angela din Angela merge mai departe (1981). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler. Din 2003 este directoarea Teatrului Odeon. În anul 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii și Comunicării din Franța[3].
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Păcală (1974) – hangița
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Gustul și culoarea fericirii (1978)
- Drumuri în cumpănă (1979)
- Ștefan Luchian (1981)
- Ana și „hoțul” (1981) – Maria Crijan, soția maistrului
- Saltimbancii (1981)
- Stop cadru la masă (1982)
- Semnul șarpelui (1982)
- Angela merge mai departe (1982) – taximetrista Angela Coman
- Înghițitorul de săbii (1982)
- Un saltimbanc la Polul Nord (1982)
- Năpasta (1982)
- Fram (1983)
- Ochi de urs (1983)
- Frumos e în septembrie la Veneția (1983)
- O lebădă iarna (1983)
- Dragostea și revoluția (1983)
- Liceenii (1986) – mama lui Șerban
- Un studio în căutarea unei vedete (1989) – costumiera Filofteea („tanti Fifi”)
- Divorț... din dragoste (1992)
- Crucea de piatră (1994)
- Leapin' Leprechauns! (1995)
- Spellbreaker: Secret of the Leprechauns (1996)
- Orașul în miniatură (SUA, 1998)
- Binecuvântată fii, închisoare (2002) – directoarea închisorii
- București NonStop (2013)
- Funeralii fericite (2013)
- Monștri. (2019)
Teatru[modificare | modificare sursă]
- Ubu Rege (1990) - teatru radiofonic
- Arta conversației de Ileana Vulpescu și George Bănică, regia Eugen Todoran, Teatrul Giulești
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[4]
- Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler (Franța, 2012)[5]
| Mariana Mihuț | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Maria Mihuți |
| Născută | (79 de ani) Chișinău |
| Căsătorită cu | Victor Rebengiuc, actor |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actriță |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Mariana Mihuț (n. ,[1] Chișinău, România) este o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce. Este căsătorită cu actorul Victor Rebengiuc.
Studii[modificare | modificare sursă]
- Liceul "Zinca Golescu" din Pitești (1949-1960)
- Institutul de Teatru și Film "I. L. Caragiale" București (1964)
Activitate profesională[modificare | modificare sursă]
- Actriță la Teatrul Giulești (1964-1972)
- Colaborări cu Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Național (1964-1972)
- Din 1972 actriță la Teatrul Bulandra
- Colaborări radio-teatru la microfon, diverse emisiuni, recitări de poezie
- Colaborări cu Radiodifuziunea Română
Roluri în piese de teatru TV[modificare | modificare sursă]
- "Idioata"
- "Cadavrul viu"
- "Aici nu doarme nimeni"
- "Nebunia lui Pantalone"
- "Ciuta"
- "O scrisoare pierdută"
- "Improvizația de la Versailles"*
- "Îngerii triști"
- "Ursul"
- "D-na Ministru"
- "Piatra din casă"
Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]
- Audrey, Rosalinda - Cum vă place? de William Shakespeare, Studioul Casandra, 1963
- Pălăria florentină de Labiche, regia Lucian Giurchescu
- Nunta lui Figaro de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu
- Îngerii triști de D.R. Popescu, regia Geo Saizescu
- Visul unei nopți de iarnă de Tudor Mușatescu, regia Geta Vlad
- Rosaura - Mincinosul de Goldoni, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1971
- Cecily - Bună seara, domnule Wilde! de Oscar Wilde, Teatrul "C.I. Nottara" București, 1971
- Fiica primarului - Revizorul de Gogol, regia Lucian Pintilie, Teatrul Bulandra București, 1972
- Maria - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1973
- Primărita - Interviu de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1976
- Eliza Doolite - Pygmalion de G.B. Shaw, regia Moni Ghelerter, Teatrul Bulandra București, 1974
- Cathleen - Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O'Neill, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1976
- Mașa - Pescărușul de A.P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1977
- Miranda - Furtuna de Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1978
- Zoe - O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1979
- Nicola Davies - Cum se numeau cei patru Beatles de Stephen Poljakoff, regia Florian Pittiș, Teatrul Bulandra București, 1980
- Josie Hogan - Luna dezmoșteniților de Eugene O'Neil, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1983
- Regina Ginevra - Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1991
- Kathleen - Home de David Storey, regia Ion Caramitru, Teatrul Bulandra București, 1992
- Placida - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra București, 1992
- Enea - A șaptea poruncă de Dario Fo, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1993
- Claire Zachanassian - Vizita bătrânei doamne de Friederich Durrenmatt, regia Felix Alexa, Teatrul Bulandra București ,1993
- Esther - Victor sau copiii la putere de Roger Vitrak, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1994
- Halie - Copilul îngropat de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Buucrești, 1996
- Cezara - O batistă în Dunăre de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, Teatrul Național București
- Nikita Zotov - Petru de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1998
- Zoe - Levantul de Mircea Cărtărescu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrum Mundi și Tetarul Bulandra București, 1999
- Anna Fierling - Mutter Courage de Bertolt Brecht, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1999
- Dădaca - Unchiul Vania de A.P. Cehov, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București, 2001
- Fiokla Ivanovna - Căsătoria de Gogol, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București 2003
- Inna Rasadina - Sorry de Aleksandr Galin, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București 2004, premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol principal
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Pădurea spînzuraților (1965) - Marta
- Diminețile unui băiat cuminte (1967) - blonda
- Regizorul (1968), regia Dan Necșulea
- Revizorul (1972), regia Lucian Pintilie - fiica primarului
- Iaurtul și cunoașterea lumii (1973), regia Puși Dinulescu
- Conspirația (1973)
- Capcana (1974)
- Păcală (1974)
- Mușchetarul român (1975)
- Tănase Scatiu (1976)
- Profetul, aurul și ardelenii (1978)
- Ultima frontieră a morții (1979), regia Virgil Calotescu
- De ce trag clopotele, Mitică? (1981) - Mița
- Un echipaj pentru Singapore (1982)
- O scrisoare pierdută (spectacol de televiziune, 1982)
- Fructe de pădure (1983)
- Punct... și de la capăt (1987)
- Cei care plătesc cu viața (1989)
- Balanța (1992), regia Lucian Pintilie
- Cel mai iubit dintre pămînteni (1993)
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Merlin", 1991
- Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Ursul", 1992
- Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Copilul îngropat", 1996
- Premiul UNITER de Excelență, 1997
- Premiul orașului București pentru "O batistă în Dunăre" , 2000
- Premiul "Cea mai bună actriță" Brașov, 2004
- Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Sorry", 2009
- Premiul UNITER pentru întreaga activitate, 2017
- Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Regele moare", 2018
Decorații[modificare | modificare sursă]
- Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[2]
Afilieri[modificare | modificare sursă]
- Membră a UNITER.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu