8. /1 DECEMBRIE 2022 - GÂNDURI PESTE TIMP
CEZAR PETRESCU
Cezar Petrescu | |||
Romancierul Cezar Petrescu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 1 decembrie 1892 Cotnari, Iași, România | ||
Decedat | 9 martie 1961 (68 de ani) București, Republica Populară Română | ||
Înmormântat | Cimitirul Bellu | ||
Părinți | Dimitrie Petrescu Mirabela Petrescu | ||
Naționalitate | România | ||
Cetățenie | România | ||
Religie | Biserica Ortodoxă | ||
Ocupație | romancier, nuvelist, traducător, gazetar, redactor | ||
Activitate | |||
Educație | Facultatea de Drept a Universității din Iași | ||
Alma mater | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași | ||
Lucrări remarcabile | Întunecare | ||
| |||
Modifică date / text |
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism - Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași – d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Membru titular al Academiei Române (din 1955).
Date biografice[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Hodora-Cotnari, județul Iași, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu. Acesta era profesor la Școala Practică de Agricultură de lângă Roman (aflată în arealul actual al comunei Horia), unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903 (perioadă în care instituția se transformase în Școală Inferioară de Agricultură). A urmat liceul la Roman și apoi, la Iași, unde a susținut bacalaureatul în anul 1911. A obținut licența în drept în anul 1915.
Cezar Petrescu, scriitor fecund, care, pe urmele lui Honoré de Balzac, aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX. Este cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut.
Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista Gândirea în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul (1924) și Curentul 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938 - suprimate în 1940. Se afirmă ca romancier cu romanul Întunecare (1927-1928).
Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului - în colaborare cu Mihail Novicov. În 1955 este ales membru titular al Academiei Române.
Opera[modificare | modificare sursă]
Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 de volume publicate: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică.
Cronica românească a veacului XX[modificare | modificare sursă]
- Rodul pământului
- Scrisorile unui răzeș, 1922
- Război și pace
- Întunecare, 2 vol., 1927-1928
- Ochii strigoiului, 1942
- Plecat fără adresă
- Sosit fără adresă
- Capitala care ucide (temă semănătoristă)
- Calea Victoriei, 1930
- Greta Garbo, 1932
- Duminica orbului, 1934
- Carlton
- Oraș patriarhal, 1930
- Ciclul 1907 - Mane, Tekkel, Fares, 1937
- Noi vrem pământ, 1938
- Pământ … mormânt,
- Comoara regelui Dromichet, 1931
- Aurul negru, 1934
- Apostol, 1933 și 1944 - Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol.
Alte romane[modificare | modificare sursă]
- Baletul mecanic -- Romanul baletul mecanic în format pdf
Literatură pentru copii[modificare | modificare sursă]
- Fram, ursul polar, 1931
- Cocârț și bomba atomică, 1945
- Pif - Paf - Puf, 1945
- Omul de zăpadă, 1945
- Iliuță copil, 1945
- Neghiniță, 1945
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu