6. /15 DECEMBRIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

GAVRIIL GALINESCU

Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor s-a născut în anul 1883, la Hangu, judeţul Neamţ.

După absolvirea Seminarului Teologic „Veniamin Costache” din Iaşi (1903), a studiat la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti (1905-1909) cu Dumitru G. Kiriac (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct, compoziţie) şi la Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Drept, 1905-1909). S-a perfecţionat la Konservatorium din Leipzig (1910-1913) cu Max Reger (compoziţie), H. Sitt (dirijat coral) şi Arnold Schering (istoria muzicii), paralel urmând cursurile Universităţii (1910-1912) cu Hugo Riemann (istoria muzicii). A urmat şi cursurile Universităţii Musikwissenschaft din Viena (1930-1931) cu Egon Wellesz (muzică psaltică).

Între anii 1906-1910 este dirijor la Societatea corală „Doina” din Bucureşti, profesor de muzică vocală la Şcoala normală „Spiru Haret” din Buzău (1913-1914), la Gimnaziul de băieţi din Hangu şi Liceul „Alexandru cel Bun” din Iaşi (1925-1929), profesor de teorie la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cemăuţi (1931-1935), profesor de dirijat coral la Academia de Muzică şi Artă Dramatică „George Enescu” (1935-1941) şi la Conservatorul „George Enescu” (1946-1948) din Iaşi.

Este licenţiat în drept în 1909.

Din 1929 este membru al Societăţii Compozitorilor Români.

A fost ultimul primar al Hangului înainte de 23 august 1944. Nu a fost membrul niciunui partid politic.

A compus creaţii simfonice, corale, de scenă, camerale, vocal-simfonice. Este autorul a numeroase manuale didactice de muzică pentru elevi. Compozitorul a trecut în eternitate în ziua de 10 iulie 1960, la Durău, locuinţa sa din Hangu fiind acoperită de lacul de acumulare.

LANSAREA LUCRĂRII „GAVRIIL GALINESCU – CÂNTECE POPULARE DIN MOLDOVA” DE ZIUA CULTURII NAŢIONALE

CELLA DELAVRANCEA

Mai multe imagini

Date personale
Cella Delavrancea

Născută	15 decembrie 1887^[1] București, România
Decedată	9 august 1991 (103 ani)^[1] București, România
Înmormântată	Cimitirul Bellu
Părinți	Barbu Ștefănescu Delavrancea
Frați și surori	Henrieta Delavrancea
Căsătorită cu	Viorel Tilea Aristide Blank
Cetățenie	România
Ocupație	pianist
Activitate
Instrument(e)	pian
Semnătură

Modifică date / text

Familia lui Barbu Ștefănescu Delavrancea cu Alexandru Vlahuță (dreapta) (1905)

Maria Cella Delavrancea-Lahovary (n. 15 decembrie 1887 – d. 9 august 1991) a fost o pianistă, scriitoare și profesoară română de pian, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, soră a arhitectei Henrieta Delavrancea, a Niculinei Delavrancea și a lui "Bebs" Delavrancea, membră a cenaclului lui Eugen Lovinescu.

Căsătorită cu Viorel Virgil Tilea în timpul Primului Război Mondial (divorțată), cu Aristide Blank (divorțată), cu Philippe Lahovary. Una din prietenele intime ale reginei Maria a României.

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

A fost fiica Mariei (n.Lupașcu) și a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Cella Delavrancea urmează studii de pian, la început în familie, apoi la Conservatorul din București, urmate de un stagiu de perfecționare la Paris. Întrucât tatăl său, scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea era un apropiat al familiei Caragiale, a crescut alături de fiii și fiica lui Caragiale, pe care i-a evocat în cărțile sale cu caracter memorialistic.

În anul 1909' Ion Luca Caragiale scria despre ea:

„Un copil minune, Cella Delavrancea, care domesticește un monstru sălbatic: Arta. (Ion Luca Caragiale, Universul, 1909, 4 mai, p. 1)”

Concertează în Europa, de multe ori în duet cu George Enescu, cu care urcă pe podium în recitaluri de sonate. Își face debutul literar în revista lui Tudor Arghezi, Bilete de papagal, în 1929. Este autoarea unor nuvele, romane și texte cu caracter memorialistic.

Din 1950 începe cariera didactică, mai întâi ca profesoară la Liceul de muzică din București, între 1950 și 1954, predând apoi pianul la Conservatorul de muzică din București, din 1954 până la ieșirea la pensie. Mulți pianiști celebri au fost elevii săi: Nicolae Licăreț, Dan Grigore, Radu Lupu. Cu Dan Grigore stabilește o colaborare și o prietenie artistică de lungă durată. Din anul 1935 publică proză, amintiri sau susține cronica muzicală și plastică în "Cuvântul", "Muzica și poezia", "Timpul", "Curentul", "România literară" (1940), "Revista Fundațiilor Regale" ș.a. După anul 1950, colaborează la "Contemporanul", "Gazeta literară", "Secolul 20", "Caietele Mihai Eminescu".^[2]

A scris și a publicat sute de cronici muzicale și de texte consacrate fenomenului muzical. Editorial, debutează în 1946 cu volumul de nuvele Vraja, premiat în manuscris, de Editura Cultura Națională. În nuvelele din volumul Vraja, Cella Delavrancea cultivă mai ales stările sufletești, ritmate după canoane discret muzicale. Interesul scriitoarei este îndreptat înspre lumea sufletească, a percepțiilor și a împrejurărilor favorabile "vrajei". Cronicile din volumul Arpegii în ton major (1970) dezvăluie "cea mai pătrunzătoare inteligență muzicală" (Șerban Cioculescu) din scrisul românesc. Portretele, amintirile, notele de călătorie din Mozaic în timp sunt transcrieri ale unor impresii, disecate până la cele mai fine nuanțe. Volumul Trepte muzicale (1984) cuprinde texte radiofonice din perioada 1942-1944.

Volumul Scrieri (1982) îi antologhează întreaga operă literară, iar în Dintr-un secol de viață (1987) apar pe lângă paginile memorialistice, câteva portrete excepționale prin valoarea lor: Serghei Rahmaninov, Ferruccio Benvenuto Busoni, Rainer Maria Rilke, Paul Valéry, Gabriel Fauré.

Extrem de longevivă, a fost primul artist din istoria culturii române care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român, printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore. (Sculptorul Ion Irimescu va fi al doilea artist care participă la sărbătorirea propriului centenar, organizată de Academia Română în anul 2003).

Este cunoscută și pentru legătura sa romantică cu profesorul Nae Ionescu.

A scris ,,O vizită în atelierul lui Brâncuși", o întâmplare adevărată din viața scriitoarei care are loc la Paris în anul 1922.

Moare la vârsta de 104 ani.

VOLUME PUBLICATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Vraja, nuvele, Cultura Națională, 1946
O vară ciudată, roman, 1975
Arpegii în ton major, București, 1970
Mozaic în timp, Impresii. Călătorii. Portrete. Amintiri, București, 1975
Trepte muzicale, București, 1984
Dintr-un secol de viață, îngrijire și introducere Valeriu Râpeanu, București,1987
Scrisori către Filip Lahovari, ediție bilingvă româno-franceză, îngrijire și prefață Constantin Mateescu, București, 1998

REZISTENȚA PRIN CULTURĂ - CELLA DELAVRANCEA

GHEORGHE DUMITRESCU

Date personale
Gheorghe Dumitrescu

Născut	15 decembrie 1914 Vâlcea, România
Decedat	20 februarie 1996 (81 de ani)^[1]^[1]^[2] București, România
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor dirijor violonist profesor[*]
Activitate
Instrument(e)	vioară
Premii	Ordinul Meritul Cultural
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Gheorghe Dumitrescu (n. 15 decembrie 1914, Oteșani, Județul Vâlcea – d. 20 februarie 1996, București) a fost un compozitor român, reprezentant al realismului socialist.

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

S-a născut pe data de 15 decembrie 1914, în comuna Oteșani, jud. Vâlcea; este fratele compozitorului Ion Dumitrescu. Și-a început studiile la Seminarul teologic din Rîmnicu Vâlcea (între 1926-1934), continuându-le la Conservatorul din București (între 1934-1941), unde i-a avut ca profesori pe Mihail Jora (armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție), Dimitrie Cuclin (compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Ionel Perlea (dirijat orchestră) și Silvio Florescu (vioară). Violonist în orchestră între anii 1935–1940, compozitor și dirijor la Teatrul Național din București – între anii 1940 – 1946, Gheorghe Dumitrescu a fost compozitor și consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din București între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul din București, între anii 1951-1979. A scris articole, studii, cronici în Muzica, Scânteia, Contemporanul și România liberă; a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni radiofonice și de televiziune și a cules, notat și prelucrat folclor. A întreprins călătorii de documentare în U.R.S.S., Cehoslovacia, Iugoslavia, R.F.G., Bulgaria, Italia, Ungaria, Franța, Polonia și R.D.G. De asemenea, a făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale. Este tatăl pianistului și compozitorului Tudor Dumitrescu. S-a stins din viață la București, pe data de 20 februarie 1996.

CARACTERIZARE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Muzician cu talent literar, autor al textelor oratoriilor și al libretelor operelor sale, Gheorghe Dumitrescu a acordat prioritate, în creația sa, formelor vocale. Compozitorul se exprimă cel mai adesea în lucrările sale printr-un limbaj programatic. Textul și muzica populară românească i-au servit drept principală sursă de inspirație, conducându-l spre explorarea folclorului arhaic; există o serie de „motive-sigilii” care care dau omogenitate muzicii lui Gheorghe Dumitrescu. Limbajul său muzical valorifică o inspirație folclorică autentică, construind un discurs melodic marcat de cantabilitate.

PREMII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

A fost distins cu premiile pentru compoziție Paul Ciuntu (1941), Robert Cremer (1942); a primit Premiul III (1942), Premiul II (1943) și Premiul I (1946) la Festivalul Internațional "George Enescu" din București, Premiile Academiei Române (1956, 1961), premiul Pelicanul Alb al Festivalului de Film de la Mamaia (1964), dar și premii ale U.C.M.R. (1969, 1977, 1979).

DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

A fost distins cu Ordinul Muncii clasa a II-a (1952), Ordinul Steaua R.P.R., clasa a IV-a (1957), Ordinul 23 August, clasa a III-a (1964) și clasa a II-a (1979), Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1969). Maestru Emerit al Artei (1957).

CREAȚIA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Muzică de teatru[modificare | modificare sursă]

1941: Hamlet;
1942: Antigona;
1943: Eumenidele; Macbeth;
1945: Școala femeilor;
1947: Nunta din Perugia;
1953: Ion Vodă cel Cumplit;
1954: Pârjolul;

Balete – oratoriu

1947: Miorița;

Balete-operă

1979: Luceafărul;

Muzica de operă[modificare | modificare sursă]

1955: Ion Vodă cel Cumplit, op.37;
1957: Decebal;
1959: Răscoala;
1961: Fata cu garoafe;
1969-1970: Meșterul Manole;
1973: Geniu pustiu;
1974: Vlad Țepeș;
1977-1978: Orfeu;
1982: Marea iubire;
1983: Ivan Turbincă;
1985: Prometheu;
1987: Voievodul Gelu;
1986: Mihai Viteazul;
1986: Avram Iancu;
1991: Osiris;
1992: Făt-Frumos.

Operete

1949: Tarsița și Roșiorul;

Opere-oratoriu

1988: Mesia – Jertfa supremă;

Muzică de film[modificare | modificare sursă]

1960: Aproape de soare;
1963: Tudor.

Muzică vocal-simfonică[modificare | modificare sursă]

Cantate

1948:Recruții; Poem dramatic;
1949: Cantata muncii;
1959-1952: Tudor Vladimirescu;
1953: Menumorut;
1954: Patriei libere;
1960: Cantata solemnă;
1962: Radu Anghel;
1965: Cantată festivă, op.70;
1966: Cantată solemnă; Omagiu patriei;
1967: Slăvită fii, maică;
1968: Cantata festivă, op. 90;
1969: Movila lui Burcel;
1970: Cantata victoriei; Liturghia solemnă a Sfântului Ioan Gură de Aur;
1975: 23 August; Lumină, luptă, libertate;
1986: Destinului și gândului stăpân;

Poeme vocal- somfonice

1968: Stăpânul;
1969: Zburătorul de larg;

Oratorii

1962: Grivița noastră;
1964: Zorile de aur;
1966: Din lumea cu dor în cea fără dor;
1967: Pământ desrobit;
1976: Soarele neatârnării;
1981: Marea trecere;
1984: Memeno mori;
1991: Scara vieții;
1994: Recviem.

Muzică simfonică[modificare | modificare sursă]

Poeme

1940: Poem psaltic; Poem rustic;
1941: Poem trist; Poem vesel; Poemul amurgului; Patru fresce bizantine(?)

Suite:

1942: Suita nr. 1 – „Pitorească”;
1943: Suita nr. 2;
1944: Suita nr. 3 – a „Primăverii”;
1965: Suita nr. 4 – „Câmpenească”;

Simfonii

1945: Simfonia nr.1;;
1962: Simfonia nr. 2 – „Republica”;
1965: Simfonia nr.3;;
1968: Simfonia nr. 4;;
1983: Simfonia nr. 5 - „a Clopotelor”;
1990: Simfonia nr.6; Simfonia nr.7; Simfonia nr.8; Simfonia nr.9; Simfonia nr.10 – „Sacră – Sfânta Treime”;
1993: Simfonia nr.11 – „a durerii și a speranței”.

Muzică vocală pentru voce și pian[modificare | modificare sursă]

1939: Șase madrigale;
1938-1941: Trei cântece de leagăn;
1941: Cinci poeme pe versuri de Lucian Blaga;
1948: Sub plopi în șir; Odă;
1956: Șase lieduri pe versuri de George Bacovia pentru voce și pian;

Balade

1956: Miorița;
1957: Trei cântece pe versuri de Tudor Arghezi;
1958: Cântec pe versuri de Octavian Goga;

Muzică corală[modificare | modificare sursă]

1939: Țiganii pentru cor mixt și pian;
1941: Șase coruri de dor, op.13 pentru cor mixt;
1942: Patru coruri, op.16 pentru cor bărbătesc; Șapte coruri, op.19 pentru cor bărbătesc;
1943: Nouă cântece oltenești, op.21 pentru cor mixt/bărbătesc; Cinci coruri de alean, op.24 pentru cor mixt/bărbătesc;
1945: Patru coruri, op.26 pentru cor mixt
1946: Patru coruri, op.28 pentru cor mixt/bărbătesc;
1955: Coruri;
1958: Opt coruri de vitejie, op.47 pentru cor bărbătesc;
1960: Trei coruri eroice op.52 pentru cor mixt/bărbătesc
1961: Patru coruri de victorie op.54 pentru voci bărbătești; Șase coruri pentru patrie op.58 pentru voci mixte; Patru coruri despre țară, op.56 pentru cor mixt;
1962: Patru imnuri corale, op.61 pentru cor mixt;
1963: Coruri;
1964: Patru coruri patriotice, op.68 pentru cor mixt;
1965: Patru coruri de bucurie, op.74 pentru cor mixt; Patru coruri, op.76 pentru cor mixt;
1966: Cinci coruri patriotice, op.81 pentru cor mixt,
1967: Cinci cântece de belșug pentru cor mixt; Cinci coruri patriotice, op.86 pentru cor mixt;
1968: Trei cântece de luptă, op.87 pentru cor mixt; Patru coruri, op.89 pentru cor mixt; Două coruri, op.81 pentru cor bărbătesc; Șase coruri patriotice, op.93 pentru cor bărbătesc; Cinci coruri patriotice, op.95 pentru cor mixt;
1969: Trei coruri patriotice, op.97 pentru cor mixt; Patru coruri op.99 pentru cor mixt; Patru coruri patriotice,op.101 pentru cor mixt; Cinci coruri eroice, op.102 pentru cor mixt;
1970: Patru coruri op.105 pentru cor bărbătesc/mixt; Șase cântece pentru Conducătorul țării, op.108 pt cor mixt și pian/orchestră;
1971: Șapte coruri de aniversare, op.109 pentru cor mixt și pian/orchestră;
1972: Două coruri bărbătești, op.111, cu acompaniament de pian/orchestră; Cinci coruri, op.113 pentru voci mixte și pian/orchestră;
1973: Șase coruri de muncă, op.114 pentru voci mixte; Patru coruri eroice, op.115 pentru cor bărbătesc; Patru coruri pentru țară, op.117 pentru cor mixt;
1974: Trei coruri, op.119 pentru voci mixte;
1975: Cinci coruri, op.121 pentru voci mixte;
1977: Șase coruri pentru Independență, op.131 pentru cor mixt; Cinci coruri pentru Conducătorul țării, op.132 pentru voci mixte și pian/orchestră;
1978: Patru coruri de slavă, op.134 pentru voci bărbătești/mixte; Cinci coruri de Eliberare op.135 pentru voci mixte; Patru coruri patriotice, op.136 pentru voci mixte; 25 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu pentru cor mixt;
1979: Șapte coruri pentru tineret, op.138 pentru cor mixt;
1981: Patru coruri, op.142 pt voci mixte;
1983: Cinci coruri patriotice, op.147 pentru voci mixte; Cinci coruri pentru patrie, op.148 pentru voci mixte; Șase coruri pe versuri de Ioan Merițoiu, op.149 pentru voci mixte; Patru coruri munctorești, op.151 pentru voci mixte și pian;
1984: Patru coruri patriotice, op.153 pentru voci mixte și pian/orchestră; Patru coruri de sărbătoare, op.156 pentru voci mixte;

Cicluri de coruri mixte

1982: Triptic coral, op.144; Pe Argeș în sus pentru voci mixte;
1984: Omagiu lui Horea, op.154 pentru voci mixte și pian;

Poeme corale

1962: Visul pandurilor lui Tudor pentru voci mixte;

Suite corale

1958: Cântecele pământului pentru cor mixt;
1960: Serbarea secerișului; Suită sătească pentru soliști, cor mixt și pian;
1962: Spre orizonturi de lumină;
1976: Columna infinitului pentru cor mixt;
1977: August două zeci și trei pentru cor mixt, soliști și pian;

Cantate

1951: Zimbrul Maramureșului pentru cor bărbătesc;
1957: Pe-un picior de plai pentru cor mixt și pian ;
1958: La hidrocentrală-n Argeș pentru cor mixt și pian;
1961: Visul lui Bălcescu pentru cor mixt și pian;
1963: Comorile străbunilor daci pentru cor mixt; Moreni `33 pentru cor mixt;
1965 -- Hidrocentrala de pe Lotru piesă pentru cor mixt și pian;
1966: Ruinele Târgoviștei pentru cor mixt și pian;
1967: Asaltul de la Grivița pentru cor mixt și pian; Bălcescu murind pentru cor și pian;
1969: Cantată pentru Uzinele 23 August pentru cor mixt și pian; Iancu de Hunedoara pentru cor mixt (?);
1970: Liturghia solemnă pentru soliști și cor mixt;
1973: Colind pentru Anul Nou pentru cor mixt;
1975: Posada pentru cor mixt; Legământul lui Burebista pentru cor mixt;
1976: Sarmizecetusa pentru cor mixt;
1979: Buridava pentru cor mixt și pian;
1982: Negru Vodă și tătarii pentru soliști, cor mixt și pian;

Balade

1952: Meșterul Manole pentru soliști și cor bărbătesc;
1961: Balada soarelui pentru cor mixt și pian;
1964: Iancu Jianu pentru cor mixt și pian;
1965: Balada Lotrului pentru cor mixt și pian;

Tablouri coral-coregrafice

1965: Târgul de la Tismana pentru voci mixte și pian/orchestră;
1971: Balada Oltului pentru cor mixt și pian;
1975: Baladă la Târgoviște pentru cor mixt; Balada Sătmarului pentru cor mixt și pian;

Muzică concertantă[modificare | modificare sursă]

1947: Concert pentru violoncel și orchestră;

Muzică de cameră[modificare | modificare sursă]

Pentru instrumente solo:

1938: Sonata I pentru pian;
1939: Preludiu și Fugă pentru pian; Balada pentru vioară solo;
1941: Sonata a II-a pentru pian;

Sonate

1939: Sonata pentru violoncel și pian;
1940: Sonata pentu vioară și pian;

Cvintete

1940: Cvintet de coarde cu pian;

Gheorghe Dumitrescu (1914-1996): Twilight poem (1941)

Gheorghe Dumitrescu (1914-1996): Symphony no. 3 (1965)

IOAN LUCHIAN MIHALEA

Date personale
Ioan Luchian Mihalea
Ioan Luchian Mihalea
Născut	15 decembrie 1951 Ocnele Mari, Vâlcea, România
Decedat	29 noiembrie 1993 (41 de ani) București, România
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cauza decesului	omor
Cetățenie	România
Ocupație	dirijor compozitor
Modifică date / text

Ioan Luchian Mihalea (n. 15 decembrie 1951, Ocnele Mari, Vâlcea, România – d. 29 noiembrie 1993, București, România) a fost un compozitor, dirijor și realizator de televiziune român.

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Carieră[modificare | modificare sursă]

A fost fondatorul și conducătorul grupului vocal Song, dar și al corului de copii Minisong^[1], din care au făcut parte și Alina Sorescu, Dana Rogoz, Gianina Corondan și membrii grupului pop TOP M (Nicu, Jan și Vali Costache).

În primăvara anului 1989, pune bazele unui nou grup numit "Bazar", un fel de frate mai mic a celor două deja existente, format în exclusivitate de elevi ai Școlii Populare de Artă din capitală, printre ei numărându-se Paula Mitrache, Ioana Sandu, Mihaela Salceanu, Laura Stone, Nana Cnejevici, Florina Danalache, Felicia Trutia, Magdalena Cusa, Cătălin Munteanu (ex. Song și Minisong), Cătălin Magdalinis, Ioana Nanasi, Valentin Rupita și mulți alții, aflați la început de carieră la vremea respectivă. Cu acest grup participă în diverse spectacole la Teatrul de Revistă "C-tin Tanase", Casa Studenților "Grigore Preoteasa", sau Sala Radio din București. Din păcate, grupul "Bazar", a cărui formator a fost tot Ioan Luchian Mihalea, a existat un singur an, între 1989/1990.

În perioada anilor 1991-1993 a prezentat spectacolul concurs de muzică pentru copii „TIP TOP MINITOP”^[2], creat și realizat de Oana Ionescu (TVR 1).^[3]

Asasinatul[modificare | modificare sursă]

În data de 29 noiembrie 1993, Oanță, așa cum îi spuneau prietenii, a fost asasinat în apartamentul său din București, cartierul Drumul Taberei, de către Nelu Florian Gavrilă și Ionel Păun, scopul crimei fiind jaful. Criminalii au fost condamnați la închisoare pe viață și închiși în Penitenciarul Giurgiu, fiind eliberați condiționat în 2015 (Nelu Florian Gavrilă), respectiv în 2016 (Ionel Păun). Ioan Luchian Mihalea este înmormântat în Cimitirul Bellu din București.

Homosexualitate[modificare | modificare sursă]

A fost vehiculat faptul că Ioan Luchian Mihalea ar fi fost homosexual^[4]^[5]^[6], acest lucru fiind însă contestat de către soția acestuia^[7]^[8], dar susținut de către ucigașii lui^[9]^[10]^[11].

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Pădurea nebună (1982)

Remix: Restituiri - Ioan Luchian Mihalea & SONG (Arhiva TVR)

Ultimul concert

ALINA EREMIA

Date personale
Alina Eremia

Nume la naștere	Alina Eremia
Născută	15 decembrie 1993 (27 de ani) România Buftea, România Buftea, Ilfov, România
Părinți	Daniela Eremia (mamă) Nicușor Eremia (tată)
Frați și surori	Mircea Eremia
Cetățenie	România
Ocupație	Cântăreață și actriță
Activitate
Gen muzical	Pop, dance
Tipul de voce	soprană
Instrument(e)	Voce, pian
Ani de activitate	2005-prezent
Case de discuri	MediaPro Music, Universal Music Group, Global Records
Interpretare cu	Lala Band
Colaborare cu	Vescan, Dorian Popa, Mircea Eremia(frate), Vunk, Faydee, Raluka, Markus Schulz, Dirty Nano, Rudenko
Prezență online
site web oficial pagină Facebook cont Twitter Internet Movie Database Instagram canal YouTube
Modifică date / text

Alina Eremia (n. 15 decembrie 1993, Buftea, Ilfov, România) este o actriță de televiziune și cântăreață română, membră a formației Lala Band, cunoscută pentru evoluția din serialul muzical Pariu cu viața, difuzat pe postul de televiziune Pro TV și pentru telenovela românească O nouă viață, difuzată pe postul Acasă TV.

COPILĂRIA ȘI DEBUTUL[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Alina Eremia, 2005

Alina Eremia s-a născut la 15 decembrie 1993 în Buftea. Părinții ei sunt Daniela și Nicușor Eremia. Are un frate mai mic, Mircea^[1].

A fost elevă a Colegiului Național George Coșbuc, profil uman, secția filologie, bilingv engleză^[2]. A promovat examenul de bacalureat cu media 8.96, obținând punctajul maxim la sociologie^[3]. În 2013 a fost admisă la UNATC, cu media 9.55^[4].

A debutat în muzică la vârsta de 5 ani, după ce părinții i-au remarcat talentul. Primul concurs la care a participat a fost "Abracadabra", unde a obținut premiul 3^[5]. Au urmat multe altele, printre cele mai importante numărându-se locul 5 la Eurovision Junior în 2005 cu melodia Țurai^[6].

CARIERA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Alina Eremia, 2012

În februarie 2011, urmând sfatul mamei sale a participat la un casting organizat de MediaPro Pictures, în urma căruia a fost distribuită în rolul Ioanei Anghel (Pariu cu viața)^[7].

În urma castingului amintit mai sus a intrat și în trupa Lala Band, alături de care a atins performanțe greu de egalat. 5 albume de studio, discul de aur pentru „Cel mai bine vândut album al anului 2012” , 4 turnee naționale, peste 150 de ore de muzică live, peste 150.000 de fani veniți la concerte pentru a-și vedea idolii.

Cariera solo și-a început-o cu melodia „With or without you”, o colaborare cu Mister Z^[8]. Contrar așteptărilor, piesa nu a prins la public, urmând ca Alina să cunoască succesul separat de trupa care a consacrat-o în aprilie 2013.„Tu ești vara mea”, compusă de Adrian Sînă , a fost difuzată toată vara non-stop pe radiourile importante românești, refrenul ei fiind fredonat de mii de tineri. Videoclipul a fost filmat la "Gura Portiței", iar în mai puțin de două săptămâni a strâns un milion de vizualizări pe Youtube. Au urmat „În dreapta ta” cu Vescan și „Cum se face”, single-uri ce s-au bucurat de un succes care depășește cu mult „Tu ești vara mea”. Ambele reprezintă rodul colaborării cu "Scandalos Music/ MusicExpertCompany" și i-au adus notorietatea pe piața muzicală autohtonă. Alina Eremia a mai înregistrat melodiile „Cum se face” și „Când luminile se sting” în anul 2014, iar în 2015 „Played You”, pe data de 20 aprilie. Toate melodiile au fost lansate prin casa de discuri MediaPro Music.

Odată cu lansarea single-ului „Out of my mind” în colaborare cu americanul Novaspace,Alina Eremia a anunțat lansarea primului său album, intitulat „360”.^[9].

În 2019, Eremia a început colaborarea cu casa de discuri Global Records ^[10]

DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Articol principal: Discografia Alinei Eremia.

Albume[modificare | modificare sursă]


Titlu	Lansare	Casă de discuri	Format
„360”	11 noiembrie 2017	MediaPro Music / Universal Music	CD, digital download


Titlu	Lansare	Casă de discuri	Format
„Déjà vu”	14 mai 2021	Global Records

Single-uri[modificare | modificare sursă]


An	Titlu	Poziții în topuri	Album
An	Titlu	ROU ^[11]	Album
2010	„Deep in love”	—	N/A
2012	„With or without you”	—	N/A
2013	„Tu ești vara mea”	7^[12]	N/A
2014	„Cum se face”	—	360
2014	„Când luminile se sting”	2^[13]	360
2015	„Played you”	—	N/A
	„A fost o nebunie”	2	360
	„Original”	—	N/A
2016	„De ce ne îndrăgostim”	10^[14]	360
	„Rujul Meu”	—	N/A
	„Vorbe pe dos”	31	N/A
2017	"Poartă-mă"	13	360
	„Nanana”	—	360
	„Îmi dai curaj” (Alina Eremia feat. Grasu XXL)	74	360
2018	„Doar noi” (Alina Eremia & Mark Stam)	29	N/A
	„Aș Da”	—	N/A
	„Tatuaj”	62	N/A
	„69”	—	N/A
2019	„Filme cu noi” (Alina Eremia feat. NOSFE)	—	N/A
	„De sticlă”	—	N/A
	„Printre cuvinte”	42	N/A
	„Dragoste nu-i”	—	N/A
	„Anotimpuri”	—	N/A
	„3 luni”	—	The Session
	„Foi de adio”	—	The Session
2020	„Aripi de vis”	67	Va fi anunțat
2020	„BRB” Alina Eremia x NANE	—	Va fi anunțat

Colaborări[modificare | modificare sursă]

An	Titlu	Poziții în topuri	Album
An	Titlu	ROU ^[15]	Album
2013	„În dreapta ta” (Vescan cu Alina Eremia)	10^[16]	—
2014	„Ne facem auziți” (Vunk și ai Noștrii)	—	Hituri și mituri (VUNK)
2014	„Iarna” (All Stars)	—	—
2015	„Ilegal” (Mircea Eremia feat. Alina Eremia)	—	—
2015	„Filme” (Rashid feat. Alina Eremia)	—	—
2016	„Dulce Amar” (What's UP feat. Alina Eremia & DJ Sava)	15	—
2017	„Îmbrăcați sau goi” (Vunk feat. Alina Eremia)	—	Extrovertit / 360
	„Out of my mind” (Novaspace feat. Alina Eremia)	—	360
	„Mă Nenorocești” (NOSFE feat. Alina Eremia)	—	Uncle BENZ
2018	„Freeze” (Monoir feat. Alina Eremia)	78	—
	„You Light Up The Night” (Markus Schulz feat. Alina Eremia)	—
	„Love & Lover” RUDENKO feat. Alina Eremia & Dominique Young Unique)	—	N/A
2019	„Promite-mi” Dirty Nano feat. Alina Eremia	34	N/A
2019	„Enchante” (Faydee feat. Alina Eremia & Raluka)	41	N/A

Melodii promoționale[modificare | modificare sursă]

An	Titlu	Poziții în topuri	Album
An	Titlu	ROU ^[17]	Album
2012	„Over the Rainbow” ^[18]	—	disc single
	„The Power of Love” ^[19]	—	disc single
	„Mesaj” ^[20] (cu Dorian Popa)	—	Lala Summer Love
	„Feeling Good” ^[20] (cu Sore Mihalache, Dima Trofim și Bianca Dragomir)	—
	„Summer Nights” ^[20] (cu Dorian Popa și Liviu Teodorescu)	—
	„You're the One That I Want” ^[20] (cu Dorian Popa)	—	Lala Love Stories
	„Nights in White Satin” ^[20] (cu Dorian Popa)	—
	„Piece by Piece” ^[20]	—
	„Memory” ^[20] (cu Dorian Popa)	—
	„Holding Out for a Hero” ^[20] (cu Dorian Popa)	—
	„I Cried for You” ^[20] (cu Dorian Popa)	—
	„Nine Million Bicycles” ^[20] (cu Dorian Popa)	—
	„People” ^[20] (cu Dorian Popa)	—
	„To the Moon and Back” ^[20] (cu Dorian Popa, Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman)	—
	„Din albul iernii” ^[21] (cu Dorian Popa, Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman)	—	disc single
	„Right Here Waiting” ^[20] (cu Liviu Teodorescu și Vlad Gherman)	—	Lala Love Stories 2
	„Broken Strings” ^[22] (cu Liviu Teodorescu)	—
	„Russian Roulette” ^[22]	—
	„Got You On My Mind” ^[22] (cu Liviu Teodorescu)	—
	„Suddenly I See” ^[23] (cu Sore, Cristina Ciobănașu, Andrada Popa și Ana Baniciu)	—	Lala Dance
2015	„You”	—	disc single
2016	”Să înceapă gălăgia” ^[24] (VH2, Anda Adam, What's up)	—	N/A
2017	„Imnul optimismului” ^[25] (Liviu Teodorescu & Nicole Cherry feat. All Stars)	—	N/A
2019	"Imnul Forza ZU 2019" ^[26] (The Motans, Alina Eremia, Antonia, Selly)	—	N/A

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Seriale de televiziune[modificare | modificare sursă]

An	Nume	Rol	Note
2011-2013	Pariu cu viața^[27]	Ioana Anghel	protagonistă
2014	O nouă viață^[28]	Ioana Anghel	protagonistă

Show-uri TV[modificare | modificare sursă]

An	Titlu	Canal	Note
2014	Dansează printre stele sezonul 1^[29]	Antena 1	Locul II^[30]
2015	Te cunosc de undeva! sezonul 7^[31]	Antena 1	Locul II
2016-2017	Next Star	Antena 1	Jurat

Teatru[modificare | modificare sursă]

An	Titlu	Teatru	Note
2016	Treapta a noua ^[32]	Palatul Național al Copiilor	Spectacol de licență (UNATC - promoția 2016)

PREMII LA FESTIVALURI / CONCURSURI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Anul	Țara	Concursul	Premiul
1997	Moldova	Abracadabra	locul III
1998	România	Țara Spiridușilor	locul II
1999	România	Tip Top Minitop	locul I
2001	România	Ploaia Steluțelor	participant
2002	România	Festivalul Internațional de muzică pentru copii "Ti Amo"	locul II
2003	Egipt	Nile International Song Festival For Children	finalist
	România	Festivalul de muzică pentru copii "Ursulețul de aur"	locul I
	România	Festivalul Internațional de muzică pentru copii "Ti Amo"	locul I
	România	Festivalul de muzică pentru copii "Delfinul de aur"	locul I
	România	Concursul național de muzică pentru copii "Steluțele Pucioasei"	locul I
	România	Festivalul național de muzică pentru copii "Flori de gheață"	locul I
2004	România	Concursul internațional de muzică pentru copii și adolescenți "Golden Star"	premiul de popularitate
2005	Egipt	Nile International Song Festival For Children	premiul special al juriului
	Bosnia și Herțegovina	Festivalul Internațional de muzică pentru copii	locul I
	Belarus	Festivalul de artă "Slavianski Bazaar"	locul III
	România	Festivalul Național de creație și interpretare "Mamaia copiilor"	locul II
	Malta	Golden Cross	locul I
	Belgia	Concursul Muzical Eurovision Junior 2005	locul V
2007	România	Premiile "Radio România"	premiul Radio România Actualități Jr
2008	România	Premiile "Radio România"	premiul Radio România Actualități Jr^[33]
2009	România	Festivalul internațional de muzică "George Grigoriu"	locul II

MUZICĂ PENTRU SUFLET:

MUSICA QUE YA NO SE OYE EN LAS RADIOS - Musica Instrumental De Los 70 Y 80

TOP 30 GUITAR MUSIC BEAUTIFUL . Greatest Hits Acoustic Cover Of Popular Songs Of All Time

miercuri, 14 decembrie 2022

LANSAREA LUCRĂRII „GAVRIIL GALINESCU – CÂNTECE POPULARE DIN MOLDOVA” DE ZIUA CULTURII NAŢIONALE

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

VOLUME PUBLICATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

REZISTENȚA PRIN CULTURĂ - CELLA DELAVRANCEA

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

CARACTERIZARE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

PREMII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

CREAȚIA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Muzică de teatru[modificare | modificare sursă]

Muzica de operă[modificare | modificare sursă]

Muzică de film[modificare | modificare sursă]

Muzică vocal-simfonică[modificare | modificare sursă]

Muzică simfonică[modificare | modificare sursă]

Muzică vocală pentru voce și pian[modificare | modificare sursă]

Muzică corală[modificare | modificare sursă]

Muzică concertantă[modificare | modificare sursă]

Muzică de cameră[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Dumitrescu (1914-1996): Twilight poem (1941)

Gheorghe Dumitrescu (1914-1996): Symphony no. 3 (1965)

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Carieră[modificare | modificare sursă]

Asasinatul[modificare | modificare sursă]

Homosexualitate[modificare | modificare sursă]

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Remix: Restituiri - Ioan Luchian Mihalea & SONG (Arhiva TVR)

COPILĂRIA ȘI DEBUTUL[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

CARIERA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Albume[modificare | modificare sursă]

Single-uri[modificare | modificare sursă]

Colaborări[modificare | modificare sursă]

Melodii promoționale[modificare | modificare sursă]

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Seriale de televiziune[modificare | modificare sursă]

Show-uri TV[modificare | modificare sursă]

Teatru[modificare | modificare sursă]

PREMII LA FESTIVALURI / CONCURSURI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

MUSICA QUE YA NO SE OYE EN LAS RADIOS - Musica Instrumental De Los 70 Y 80

TOP 30 GUITAR MUSIC BEAUTIFUL . Greatest Hits Acoustic Cover Of Popular Songs Of All Time

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr