1. /4 IANUARIE 2023 - ISTORIE PE ZILE:  Evenimente, Nașteri

Evenimente

·         46 î.Hr.: Iulius Cezar este înfrânt de armata republicană condusă de fostul său susținător, Titus Labienus, în bătălia de la Ruspina (astăzi în Tunisia).

·         871: Regele Ethelred de Wessex este înfrânt în bătălia de la Reading de trupele daneze.

·         1717: Olanda, Marea Britanie și Franța semnează Tripla Alianță.

·         1798: Printul grec fanariot Constantin Hangerli, investit de otomani domn al Tarii Romanesti, ajunge la Bucuresti și isi  începe domnia cu  măsuri dure de colectare a proviziilor pentru trupele otomane și apoi introduce suplimentar nenumărate dări (intre care si„văcăritul”), pentru propria căpătuire. A fost primul domn din această familie (al doilea a fost Alexandru Hangerli, viitor efemer domn al Moldovei), și a domnit în Țara Românească, fiind numit special de turci pentru a organiza aprovizionarea unei uriase armate, care aveau pe atunci mari probleme cu bandele lui Pazvantoglu, care jefuiau întreaga regiune a Dunării din Bulgaria și Țara Românească. Masurile sale au provocat mari tulburări în țară și revolte prin sate, la care s-a adăugat situația dezastruoasă ca urmare a punerii pe fugă a uriașei armate turcesti de o sută de mii de oșteni, de către numai opt mii de oameni ai vestitelor bande ale lui Pazvantoglu. Această situație l-a determinat pe sultan să hotârască mazilirea domnului de la București si sa emita o sentința de condamnare. Către finele anului 1799 un capugiu însoțit de un călău, soseste la Bucuresti cu misiunea  să-i ia capul. Sentința a fost îndeplinită,  capul a fost depus la poarta seraiului din Istanbul, iar trupul decapitat  a fost înmormântat în  Biserica Sfantul Spiridon Nou din  Bucuresti.

·         1835: În ziarul britanic „Bells Life“ apare prima rublică de șah din lume.

foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

·         1847: Apare la Blaj, din iniţiativa şi sub conducerea lui Timotei Cipariu, „Organul luminării „, primul ziar românesc cu caractere latine, transformat în timpul revoluţiei de la 1848 în „Organul naţional „.  Gazetă bisericească, politică și literară,  Organul luminarii a aparut săptămânal (4 ian. 1847 – 28 apr.1848, 12 mai. – 29 sept. 1848). Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică – d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, om  politic transilvanean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi). Publicatia ” Organul luminarii” urmărea răspândirea de cunoștințe care să meargă la „mintea și inima poporului”, cultivarea dragostei pentru limba strămoșească, dezvoltarea învățământului, recunoașterea drepturilor naționale ale românilor din ardeleni, propagarea ideii de egalitate între toate naționalitățile si a fost prima gazetă romaneasca tipărită în întregime cu caractere latine.

·         1849 - Aflat la Londra, Dimitrie Brătianu adresează Lordului Palmerston un memoriu explicativ asupra Revoluţiei Române. El solicita guvernului britanic sprijinul pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească.

·         1854: Căpitanul vasului Samarang, William McDonald, a descoperit Insulele McDonald, insule nelocuite aflate în Oceanul Antarctic între Antarctida și Madagascar.

·    1880 - Alpinistul britanic Edward Whymper este primul care urcă vârful Chimborazo de 6.267 m, unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Anziilor Cordilieri.

Edward Whymper – foto: ro.wikipedia.org

Edward Whymper (n. 27 aprilie 1840, Londra – d. 16 septembrie 1911, Chamonix ) a fost un alpinist și explorator britanic, cunoscut pentru prima ascensiune pe vârful Matterhorn în anul 1865 într-o echipă de șapte alpiniști, din care patru au murit la coborâre. El a scăpat cu viață din expedițiile riscante din Groenlanda, din Alpi și din Anzi.

·         1896: Utah a devenit cel de-al 45-lea stat american.

·         1914 - În România s-a format un guvern liberal în frunte cu I I C Brătianu, care a durat până la 29 ianuarie 1918.

·         1918: A apărut, la Paris, a doua serie a publicației săptămânale „La Roumanie” (până la 12 iun. 1919), sub conducerea lui Paul Bratasanu, care desfășura o bogată activitate pentru apărarea cauzei naționale românești.

·   1926 - Actul de 4 ianuarie 1926 - Parlamentul Romaniei a votat îndepărtarea prințului Carol (viitorul rege Carol al II-lea) de la succesiune și recunoașterea prințului Mihai ca principe moștenitor al României. Pe timpul minoratului lui Mihai s–a instituit o regență formată din patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan și prințul Nicolae de Hohenzollern.

Membrii Regenţei – Patriarhul Miron Cristea, prinţul Nicolae şi Constantin Sărăţeanu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

(…) După hotărârea Consiliului de Coroană, s-a decis convocarea Parlamentului, pentru data de 4 ianuarie 1926. Pe ordinea de zi s-a aflat adoptarea a trei legi, pentru acceptarea renunțării lui Carol și proclamarea lui Mihai ca moștenitor, pentru modificarea Statutului Casei Regale și pentru primirea Regenței.

În calitate de regenți au fost desemnați Prințul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol, patriarhul Miron Cristea și președintele Curții de Casație, Gheorghe Buzdugan. Legile au fost adoptate în unanimitate, ele fiind cunoscute ulterior, împreună, sub denumirea de “actul de la 4 ianuarie”; reprezentanții Partidului Național și cei ai Partidului Țărănesc nu au participat însă la vot, în semn de protest față de graba cu care se depusese proiectul de lege pentru primirea Regenței.

În epocă, actul de la 4 ianuarie a fost considerat ca o victorie politică a lui Ion I. C. Brătianu și a Partidului Național Liberal, întrucât Buzdugan și Miron Cristea erau văzuți ca fiind devotați lui Brătianu, iar prințul Nicolae se afla sub influența reginei Maria și era intimidat de personalitatea lui Brătianu.

Carol a încetat astfel să fie membru al familiei domnitoare, devenind o simplă persoană particulară; regele a hotărât ca acesta să poarte numele de Carol Caraiman, “în amintirea locului unde s-a născut”

·         1941: în România, intră în vigoare regulamentul legii pentru organizarea agriculturii, prin care se introduce pedeapsa penală pentru nepredarea dijmei.

·      1947 - A apărut in Hamburg primul număr al revistei vest-germane „Der Spiegel” , avându-l ca director pe Rudolf Augstein.

DER SPIEGEL 22/1947 – foto preluat de pe www.spiegel.de

Der Spiegel este o revistă săptămânală germană de știri, reportaje și comentarii politice, economice, culturale și eseuri înființată în 1947 la Hanovra de publicistul vest-german Rudolf Augstein. Augstein a condus revista până la sfârșitul vieții sale în anul 2002. La debut, Der Spiegel a avut un tiraj de 15.000 de exemplare, iar în 2010 tirajul a fost de aproape 1 milion de exemplare, fiind cea mai citită revistă din Germania și din Europa. Din 1952 sediul săptămânalului se află în orașul Hamburg. Revista apare lunea. Uneori se tipăresc două versiuni ale aceleiași ediții, care se deosebesc doar prin ilustrația de pe copertă.

·  1948 - Birmania şi-a proclamat independenţa faţă de Marea Britanie (de la 29.05.1989 se numeşte Uniunea Myanmar).

Myanmar, numită oficial Republica Uniunea Myanmar, cunoscută în limba română și ca Birmania – foto: ro.wikipedia.org

Myanmar, numită oficial Republica Uniunea Myanmar, cunoscută în limba română și ca Birmania, este a doua țară ca mărime din Asia de sud-est. Se învecinează cu Republica Populară Chineză la nord, Laos la est, Thailanda la sud-est, Bangladesh la vest și India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud și Golful Bengal la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coastă). Țara a fost guvernată de o juntă militară condusă de generalul Ne Win din 1962 până în 1988, sistemul său politic rămânând până astăzi sub un strâns control al juntei militare.

·       1954 - Elvis Presley a înregistrat al doilea disc „demonstrativ”.

Elvis Aaron Presley - foto: 706unionavenue.nl

Elvis Aaron Presley (n. 8 ianuarie 1935, Tupelo, Mississippi – d. 16 august 1977, Memphis, Tennessee) a fost un cântăreț și actor american, cunoscut frecvent ca Regele Rock ‘n’ Roll-ului sau simplu, The King, cu toate ca a obținut și trei premii Grammy pentru muzică Gospel

·    1958 - Sputnik 1 s-a prăbușit de pe orbită pe Pământ.

Sputnik 1  - foto: ro.wikipedia.org

Sputnik 1 a fost primul satelit artificial care a orbitat în jurul Pământului, lansat de Uniunea Sovietică la data de 4 octombrie 1957, la 19h 29 min 34 s UTC și pus pe orbită la 19 h 33 min 48 s, de la Cosmodromul Baikonur, aflat în Kazahstan. Satelitul a fost plasat pe o orbită eliptică joasă. Lansarea lui Sputnik 1 a marcat începutul cuceririi spațiale.

·         1959: Luna 1 devine prima navă spațială care ajunge în vecinătatea Lunii.

Luna 1 (A museum replica) – foto: en.wikipedia.org

·  1960 - A fost semnata Convenţia de la Stockholm, pentru înfiinţarea Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

On 4 January 1960 in Stockholm, Gottlieb Gut, the Swiss Ambassador to Sweden, signs the Convention establishing the European Free Trade Association (EFTA) – foto preluat de pe www.cvce.eu

Asociaţia Europeană a Liberului Schimb este o organizaţie interguvernamentală care include Islanda, Lichtenstein, Norvegia şi Elveţia. Semnarea la 4 ianuarie 1960, a Convenţiei de la Stockholm de către reprezentanţii a şapte state (Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie) a reprezentat momentul de constituire al organizaţiei, potrivit https://europa.eu şi https://www.efta.int.

The ratification and entry into force of the Convention establishing the European Free Trade Association (EFTA) takes place in Stockholm on 3 May 1960 – foto preluat de pe www.cvce.eu

La 3 mai 1960, Convenţia a intrat în vigoare şi a început să funcţioneze de drept Asociaţia Europeană a Liberului Schimb. Statele semnatare şi-au asumat prin semnarea Convenţiei de la Stockholm promovarea comerţului liber şi a integrării economice.

*        1969 - Intră în vigoare Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (adoptată de Adunarea Generală a ONU, în decembrie 1965, la sesiunea a XX-a).

·   1980 - Ca raspuns la invazia sovietică în Afghanistan, la 27 dec. 1979, președintele Carter suspendă vânzările de tehnologie și grâne către URSS, iar câteva zile mai târziu cere Congresului să amâne ratificarea Tratatului SALT II.

Jimmy Carter si Leonid Brejnev la semnarea Tratatului SALT II – foto: ro.wikipedia.org

·         1990 - Îşi încetează apariţia revista "Săptămîna culturală a Capitalei", condusă de Eugen Barbu.

·         1990 - A avut loc prima conferinţă de presă a Grupului pentru Dialog Social (GDS), constituit din personalităţi ale vieţii cultural-artistice şi ştiinţifice.

·         1994 - În cadrul unei întâlniri a liderilor liberali Horia Rusu şi Dinu Patriciu, Comitetul Director al PL-93 a adoptat o "scrisoare deschisă către toate partidele de orientare liberală", document care propunea "unificarea prin competiţie a liberalilor".

·         1996 - Mircea Geoană a primit acordul administraţiei americane pentru preluarea postului de ambasador la Washington.

·    1999 - Aproape 15 000 de mineri de la Compania Naționala a Huilei din Valea Jiului încep o grevă care va duce la cea de a cincea mineriadă.

Câteva mii de mineri conduşi de Miron Cozma, au pornit într-un marş de protest neautorizat, spre Bucureşti – foto: Dragoş Cristescu / Mediafax Foto

Greva a fost pornită pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile. Minerii grevisti amenintau că vin la București, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Guvernul a refuzat să negocieze.

·   2004 - Roverul Spirit lansat de NASA, a ajuns pe Marte la ora 4,35 UTC.

Desen artistic al unui rover pe Marte – foto: ro.wikipedia.org

Vehiculul spațial Spirit, denumit oficial Mars Exploration Rover – A sau MER-A, este primul dintre cele două vehicule spațiale de tip „rover” ale misiunii Mars Exploration Rover a organizației NASA. „Rover” e un cuvânt englez cu traducerea „vagabond” și care aici se referă la un automobil pentru teren accidentat. A amartizat cu succes la ora 04:35 UTC în ziua de 4 ianuarie 2004. A fost urmat de „fratele său geamăn”, Opportunity (MER-B), care după trei săptămâni a amartizat pe cealaltă parte a planetei. Numele lor au fost alese printr-un concurs de eseuri sponsorizat de NASA.

·     2006 - Ariel Sharon, premierul Israelului a suferit un masiv atac cerebral, urmat de hemoragii puternice. Operat de trei ori, premierul a fost plasat de medici în comă profundă, pentru a-i proteja creierul de alte leziuni.

Ariel Șaron – foto: ro.wikipedia.org

Ariel Șaron, (născut Ariel Scheinermann, la 27 februarie 1928, în Kfar Malal, în Palestina sub mandat britanic – d. 11 ianuarie 2014, Tel Hashomer, Ramat Gan, Israel) a fost un general și politician israelian. A fost cel de-al 11-lea prim ministru al Israelului între anii 2001-2006, fondator al micului partid „Shlomtzion”, apoi al partidului de centru-dreapta Likud și apoi al partidului de centru Kadima, ministru al apărării (1981-1983), ministru de externe (1998-1999), ministru al agriculturii, al comerțului și industriei etc. Înainte de intrarea în viața politică, s-a distins ca militar, ca unul din comandanții brigăzii de parașutiști, fondator al unității de comando 101 și ca general-maior, comandant al trupelor frontului de sud.

·         2010: Este inaugurată oficial cea mai înaltă clădire din lume, Burj Khalifa, având o înălțime de 828 m. Burj Khalifa este un zgârie-nori din Dubai, cea mai înaltă clădire (structură arhitectonică) construită vreodată de om, măsurând 828 m înălțime. Construcția a început la 21 septembrie 2004, exteriorul fiind finalizat la 1 octombrie 2009; clădirea a fost inaugurată oficial la data de 4 ianuarie 2010. Costurile totale ale proiectului au fost de 1,4 miliarde de dolari

A fost proiectata de arhitecti americani si construita de o firma specializata din Coreea de Sud. La data de 9 februarie 2010, platforma de observație de la etajul 124 a fost închisă publicului din cauza unei defecțiuni electrice.

* 2020: Libia – Cel puţin 28 de morţi într-un raid aerian la Tripoli. Cel puţin 28 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte câteva zeci au fost rănite sâmbătă într-un raid aerian împotriva unei şcoli militare la Tripoli, a făcut cunoscut un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din Guvernul de uniune naţională (GNA), relatează AFP.

Nașteri

* 1076: Împăratul Zhezong de Song (4 ianuarie 1076 - 23 februarie 1100), numele personal Zhao Xu, a fost cel de-al șaptelea împărat al dinastiei Song din China. Numele său personal original a fost Zhao Yong, dar l-a schimbat în Zhao Xu ^[a] după încoronarea sa. El a domnit din 1085 până la moartea sa în 1100 și a fost urmat de fratele său mai mic, împăratul Huizong, pentru că fiul său a murit prematur.

Împăratul Zhezong a fost al șaselea fiu al împăratului Shenzong. El a urcat pe tron la vârsta de nouă ani, sub supravegherea bunicii sale, Marea Împarateasa Gao. În calitate de regent al tânărului împărat, Marea Împărăteasa Dowager Gao a numit conservatori, cum ar fi Sima Guang, în calitate de cancelar, acesta oprind noile politici stabilite de Wang Anshi. Împăratul Zhezong era neputincios și doar după moartea împărătesei Gao în anul 1093, a reușit să restabilească reformele lui Wang Anshi și să reducă influența lui Sima Guang.

Împăratul Zhezong a redus impozitele, a încetat negocierile cu statul Xia de Vest condus de poporul Tangut și a reluat conflictele armate, care au forțat în cele din urmă Xia de Vest să revină la o poziție mai pașnică față de Imperiul Song. Cu toate acestea, împăratul Zhezong nu a putut să oprească lupta între membrii conservatori ai guvernului său și cei liberali care au sprijinit reformele lui Wang Anshi. Această divizare va contribui în cele din urmă la căderea dinastiei Songului de Nord în secolul al XII-lea.

Împăratul Zhezong a murit în 1100 la Kaifeng la vârsta de 24 de ani și a fost urmat de fratele său mai mic, împăratul Huizong.

Împăratul Zhezong al Songului 宋哲宗
Date personale
Născut	4 ianuarie 1076 Kaifeng
Decedat	23 februarie 1100 (24 de ani) Kaifeng, Republica Populară Chineză
Părinți	Shenzong Song[*][1] Empress Qincheng[*][2][1]
Frați și surori	Princess Shushou[*] Princess Yanguo[*] Princess Luguo[*] Princess Xingguo[*] Princess Binguo[*] Princess Yunguo[*] Princess Zhouguozhang[*] Princess Xuguozhang[*] Princess Chuguo[*] Q16603502[*] Zhao Cai[*] Zhao Yu[*] Zhao Bi[*] Zhao Si[*] Zhao Wei[*] Zhao Jin[*] Zhao Jun[*] Zhao Yi[*] Zhao Ti[*] Zhao Xian[*] Zhao Shen[*] Zhao Jia[*] Emperor Huizong of Song[*]
Căsătorit cu	Consoarta Zhang Consoarta Hu Consoarta Han Consoarta Murong Consoarta Wei Consoarta Gao Consoarta Liu
Copii	Zhao Mao prințesa de Deng prințesa de Chen prințesa Kangyi de Qin prințesa de Yang
Cetățenie	Dinastia Song
Ocupație	conducător[*]
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Zhào (趙)
Al Șaptelea Împărat al Dinastiei Song
Domnie	1 aprilie 1085 – 23 februarie 1100
Încoronare	1 aprilie 1085
Predecesor	Împăratul Shenzong al Songului
Succesor	Împăratul Huizong al Songului
Regent	Marea Împărăteasă Dowager Gao

·  1643 - S-a nascut fizicianul, matematicianul și astronomul englez Isaac Newton; (d. 31 martie 1727).

Sir Isaac Newton la 46 de ani, într-un portret din 1689 al pictorului Godfrey Kneller -foto: ro.wikipedia.org

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643 / S.V. 25 decembrie 1642, Woolsthorpe-by-Colsterworth, Lincolnshire, Anglia – d. 31 martie 1727 / S.V. 20 martie 1727, Kensington, Middlesex, Anglia) a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor științifice care vor revoluționa știința, în domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii. În 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, în care a descris Legea atracției universale și, prin studierea legilor mișcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice.

A contribuit, împreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la fondarea și dezvoltarea calculului diferențial și a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice.

Newton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaș a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el însuși. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică și matematică a activității sale, ci a rămas de preferință fizician.

În aceasta constă neobișnuita tenacitate și economia gândirii sale. Până la Newton și după el, până în prezent, omenirea nu a cunoscut o manifestare a geniului științific de o forță și o durată mai mare. Spencer comunica următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puțin timp înaintea morții sale:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea”.

·         1706 - S-a născut politicianul, filosoful şi omul de ştiinţă american Benjamin Franklin. Reprezentant de seamă al iluminismului american, Franklin a fost un savant de tip enciclopedist. A înfiinţat prima bibliotecă publică din SUA la Philadelphia (1731), a întemeiat Universitatea Pennsylvania (1740) (m.17.04.1790).

* 1710: Giovanni Battista Pergolesi (n. 4 ianuarie 1710, Jesi/Ancona - d. 17 martie 1736, Pozzuoli/Napoli), compozitor italian din secolul al XVIII-lea, descendent al unei familii din Pergola, un orășel din provincia Marche, de la care și-a luat și numele. Primele noțiuni de muzică le primește de la un preot din localitatea natală, apoi își continuă educația la școala capelei comunale cu maestrul Mondini. Dovedind un talent natural, cu ajutorul financiar al marchizului Cardolo Maria Pianetti, Pergolesi se înscrie în 1727 la Conservatorul din Napoli, unde ia lecții de vioară cu maestrul De Matteis și de contrapunct cu Francesco Durante. În timpul studiilor, compune "La fenice sul rogo", oratoriu în două părți, o Messă în Re major și opera "Salustia", cu care își face debutul la teatrul "San Bartolomeo" din Napoli. După absolvirea Conservatoriului, este angajat ca Maestro di Capellade către prințul Stigliano Colonna, unul din electorii municipalității napolitane. Compune prima sa operă bufă, intitulată "Lo frate 'nnamurato" ("Călugărul îndrăgostit"), gen în care Pergolesi este considerat până în zilele noastre ca unul din cei mai importanți compozitori. În 1733 se reprezintă la teatrul "San Bartolomeo" opera "Il prigioner superbo", cu un intermezzointitulat "La serva padrona", cu care înregistrează un adevărat triumf. Urmează, cu același succes, opera "Adriano in Siria", apoi ultima sa operă bufă, "Il Flaminio", reprezentată în 1735 la "Teatro Nuovo" din Napoli.

Îmbolnăvindu-se de tuberculoză pulmonară, se retrage la mănăstirea capucinilor din Pozzuoli, unde compune capodopera "Stabat Mater" (pentru soprană, contralto, instrumente de coarde și basso continuo). Pergolesi se stinge din viață la 16 martie 1736 în vârstă de numai 26 de ani.

Igor Stravinsky s-a inspirat din unele lucrări ale lui Pergolesi în realizarea muzicii de balet "Pulcinella", compusă în 1919.

Giovanni Battista Pergolesi
(1710-1736)

* 1720:  S-a nascut compozitorul german Johann Friedrich Agricola (d.1774).

* 1740: Prințesa Ernestine de Saxa-Weimar-Eisenach (Ernestine Auguste Sophie; 4 ianuarie 1740, Weimar – 10 iunie 1786, Hildburghausen) a fost o prințesă de Saxa-Weimar-Eisenach și prin căsătorie Ducesă de Saxa-Hildburghausen. Ernestine Auguste Sophie a fost fiica Ducelui Ernest August I de Saxa-Weimar-Eisenach și a ceei de-a doua soții, Prințesa Sophie Charlotte, fiica lui Georg Friedrich Karl de Brandenburg-Bayreuth.

La 1 iulie 1758, ea s-a căsătorit la Bayreuth cu Ernest Frederic al III-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen (1727–1780). Căsătoria a fost aranjată la ordinul mătușii sale, regina Sofia Magdalena a Danemarcei, care fusese soacra mirelui în căsătoria anterioară. Ernest Frederic era puternic îndatorat, iar zestrea Ernestinei a fost semnificativă.

După moartea soțului ei în 1780 ea s-a retras complet. A trăit în așa numita casă Fischbergsche în Hildburghausen și s-a ocupat în principal de muzică. Prințul Joseph de Saxa-Hildburghausen a exercitat tutela asupra fiului ei Frederic, care era încă minor. 

Ernestine a fost a treia soție a Ducelui Ernest. Ei au avut trei copii:

• Ernestine Frederike Sophie (n. 22 februarie 1760, Hildburghausen – d. 28 octombrie 1776, Coburg), căsătorită la 6 martie 1776 cu Franz Frederick Anton, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld.
• Christine Sophie Caroline (n. 4 decembrie 1761, Hildburghausen – d. 10 ianuarie 1790, Öhringen), căsătorită la 13 martie 1778 cu unchiul ei Eugen de Saxa-Hildeburghausen.
• Frederic, Duce de Saxa-Hildburghausen (n. 29 aprilie 1763, Hildburghausen – d. 29 septembrie 1834, Altenburg).

Prințesa Ernestine
Ducesă de Saxa-Hildburghausen
Date personale
Nume la naștere	Ernestine Auguste Sophie
Născută	4 ianuarie 1740 Weimar
Decedată	10 iunie 1786 (46 de ani) Hildburghausen
Părinți	Ernest Augustus I Sophie Charlotte of Brandenburg-Bayreuth[*]
Frați și surori	Ernst August al II-lea Ernestine Albertine of Saxe-Weimar[*] Bernardina Christina Sophia of Saxe-Weimar-Eisenach[*]
Căsătorită cu	Ernest Frederic al III-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen
Copii	Prințesa Sofia Prințesa Christine Frederic
Cetățenie	Germania
Religie	Luteranism
Ocupație	aristocrat[*]
Apartenență nobiliară
Titluri	Duce duchess[*] Prințesă
Familie nobiliară	Casa de Wettin (prin naștere) Casa de Saxa-Hildburghausen (prin căsătorie)
Domnie
Domnie	1 iulie 1758 – 23 septembrie 1780

·         1785: Friedrich Wilhelm Paul Leopold^[1] (4 ianuarie 1785 – 17 februarie1831)^[1] a fost primul Duce al linei secunde de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg și fondator al liniei care a inclus casele regale ale Danemarcei, Greciei, Norvegiei și Regatul Unit.

Friedrich Wilhelm a fost bunicul Alexandrei a Danemarcei (viitoare regină a Regatului Unit), și strămoșul mai multor membri actuali ai familiei regale britanice, inclusiv Elisabeta a II-a a Regatului Unit. De asemenea, el este strămoșul soțului ei, Prințul Filip, Duce de Edinburgh, prin nepotul său, George I al Greciei. Friedrich Wilhelm s-a născut la Lindenau, Prusia de Est ca cel de-al treilea și singurul fiu al Ducelui Friedrich Karl Ludwig^[1] și a soției acestuia, contesa Friederike de Schlieben.^[1] La 26 ianuarie 1810, Friedrich Wilhelm s-a căsătorit cu Prințesa Louise Caroline de Hesse-Cassel (28 septembrie 1789 – 13 martie 1867),^[1] o nepoată a regelui Frederic al V-lea al Danemarcei prin mama sa Prințesa Louise a Danemarcei. Friedrich Wilhelm și Louise Caroline au avut zece copii:^[1]

• Prințesa Luise Marie Friederike de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (23 octombrie 1810 – 11 mai 1869).
• Prințesa Friederike Karoline Juliane de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (9 octombrie 1811 – 10 iulie 1902).
• Karl, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (30 septembrie 1813 – 24 octombrie 1878).
• Friedrich, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (23 octombrie 1814 – 27 noiembrie 1885).
• Prințul Wilhelm de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (10 aprilie 1816 – 5 septembrie 1893).
• Christian al IX-lea al Danemarcei (8 aprilie 1818 – 29 ianuarie 1906).
• Prințesa Luise, stareță de Itzehoe (18 noiembrie 1820 – 30 noiembrie 1894).
• Prințul Julius de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (14 octombrie 1824 – 1 iunie 1903).
• Prințul Johann de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (5 decembrie 1825 – 27 mai 1911).
• Prințul Nikolaus de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (22 decembrie 1828 – 18 august 1849).

La 25 martie 1816, Friedrich Wilhelm i-a succedat tatălui său ca Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Beck. La 6 iulie 1825, el a devenit Duce de Glücksburg și și-a schimbat titlul în Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg, după ce linia cea mare de Glücksburg s-a stins în 1779. Friedrich Wilhelm a murit la 17 februarie 1831 la Gottorp,^[1] la vârsta de 46 de ani.

Printre nepoții lui se includ: Frederic al VIII-lea al Danemarcei, Alexandra a Danemarcei, George I al Greciei, Dagmar a Danemarcei și Prințesa Thyra a Danemarcei.

Friedrich Wilhelm
Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg
Date personale
Nume la naștere	Frederick William Paul Leopold
Născut	4 ianuarie 1785 Lindenau, Prusia
Decedat	17 februarie 1831 (46 de ani) Castelul Gottorf, Schleswig
Părinți	Friedrich Karl Ludwig Countess Friederike of Schlieben[*]
Frați și surori	Friederike Prinzessin zu Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg[*] Luise von Schleswig-Holstein-Sonderburg-Beck[*]
Căsătorit cu	Prințesa Louise Caroline de Hesse-Kassel
Copii	Prințesa Luise Marie Prințesa Friederike Karl, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg Friedrich, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg Prințul Wilhelm Christian al IX-lea al Danemarcei Prințesa Luise Prințul Julius Prințul Johann Prințul Nikolaus
Cetățenie	Danemarca
Ocupație	personal militar[*]
Apartenență nobiliară
Titluri	Duce
Familie nobiliară	Casa de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg
Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg
Domnie	25 martie 1816–17 februarie 1831
Predecesor	Friedrich Karl Ludwig
Succesor	Karl

·       1809 - S-a nascut Louis Braille, pedagog francez, inventatorul alfabetului Braille (d. 1852)

Bust of Louis Braille by Étienne Leroux at the Bibliothèque nationale de France – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Louis Braille (n. 4 ianuarie 1809 – d. 6 ianuarie, 1852) a fost un pedagog francez care a inventat și dezvoltat alfabetul Braille, de tipărire și scriere pentru nevăzători. Braille s-a născut la 4 ianuarie 1809 la Coupvray, un mic sat situat la 40 km de Paris. La vârsta de 3 ani, în 1812, în urma unui accident produs în atelierul de pielărie al tatălui său, își pierde vederea. Între 1816 și 1818 urmează cursurile școlii comunale din Coupvray, iar în 1819 intră la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători (Institution Royale des Jeunes Aveugles – IRJA) din Paris.

Din 1822 Braille experimentează procedeul „scrierii nocturne” elaborat de Charles Barbier și începe cercetările sale pentru elaborarea unui nou sistem de scriere pentru nevăzători, terminând alfabetul Braille în 1824. Studiază algebra, gramatica și geografia, iar în 1827 transcrie în Braille elementele de gramatică. În 1828 aplică sistemul propriu și la notația muzicală. În anul 1833 Braille este numit profesor la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători.

·         1836: Prințesa Anna Maria Maximiliane Stephania Karoline Johanna Luisa Xaveria Nepomucena Aloysia Benedicta de Saxonia, Ducesă de Saxonia (4 ianuarie 1836 - 10 februarie 1859) a fost al șaptele copil și a patra fiică a regelui Ioan al Saxoniei și a soției lui, Prințesa Amalie Auguste de Bavaria. A fost sora mai mică a regilor Albert al Saxoniei și George al Saxoniei.^[1][2] Prin căsătoria cu Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana, Ana a devenit membră a Casei de Habsburg-Lorena, arhiducesă de Austria și prințesă a Ungariei, Croației, Boemiei și Toscanei. Ana a murit cu puțin timp înainte ca soțul ei să acceadă pe tron ca Mare Duce de Toscana.

Prințesa Ana de Saxonia
Mare Ducesă Ereditară de Toscana
Date personale
Nume la naștere	Anna Maria Maximiliane Stephania Karoline Johanna Luisa Xaveria Nepomucena Aloysia Benedicta
Născută	4 ianuarie 1836 Dresda, Regatul Saxoniei
Decedată	10 februarie 1859 (23 de ani) Neapole, Regatul celor Două Sicilii
Înmormântată	Santa Chiara[*]
Cauza decesului	puerperal disorder[*]
Părinți	Ioan al Saxoniei Prințesa Amalie Auguste de Bavaria
Frați și surori	Albert I al Saxoniei George de Saxonia Prințesa Margareta de Saxonia Prințesa Sofia de Saxonia Prințesa Elisabeta de Saxonia Sidonie of Saxony[*]
Căsătorită cu	Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana
Copii	Arhiducesa Maria Antonietta
Ocupație	aristocrat[*]
Apartenență nobiliară
Titluri	Duce Prințesă
Familie nobiliară	Casa de Wettin Casa de Habsburg-Lorena

·         1839 - S-a nascut Karl Humann, arheolog german (m.12.04.1896).

·   1841 - S-a nascut Petru Poni, chimist și mineralog român, unul dintre fondatorii școlii românești de chimie. (d.02.04.1925).

Petru Poni – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Petru Poni (n. 4 ianuarie 1841, satul Săcărești, comuna Cucuteni, județul Iași; d. 2 aprilie 1925, Iași) a fost un chimist, fizician, pedagog, mineralog și om politic român, pioner al învățământului chimic în România. A fost profesor la Universitatea din Iași Este autorul celor dintîi manuale de fizică şi chimie în limba română, membru şi preşedinte al Academiei Române (1898-1901, 1916-1920)

·         1857 - S-a născut Emile Cohl, regizor francez, caricaturist, pionier al filmului de animaţie.
* 1870: Maria Theresa de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg^[1][2] (germanăMaria Theresa, Prinzessin von Löwenstein-Wertheim-Rosenberg^[2]; 4 ianuarie 1870, Roma – 17 ianuarie 1935, Viena) a fost prințesă de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg și membră a Casei de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg prin naștere. Soțul ei a fost Miguel Januário de Bragança, pretendent la tronul Portugaliei în perioada 1866 - 1920.

Maria Theresa de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg
Prințesa de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg
Date personale
Născută	4 ianuarie 1870 Roma, Italia
Decedată	17 ianuarie 1935 (65 de ani) Viena, Austria
Părinți	Charles, 6th Prince of Löwenstein-Wertheim-Rosenberg[*] Princess Sophie of Liechtenstein[*]
Frați și surori	Aloys, 7th Prince of Löwenstein-Wertheim-Rosenberg[*]
Căsătorită cu	Miguel Januário de Bragança
Copii	Isabel Maria Maria Benedita Mafalda Maria Anna Maria Antónia Filipa Maria Duarte Nuno Maria Adelaide
Cetățenie	Regatul Italiei
Apartenență nobiliară
Titluri	Prințesă
Familie nobiliară	Casa de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg Casa de Bragança

·         1877: S-a nascut  la Brasov, Sextil Pușcariu, (Sextil Iosif Pușcariu, d. 5 mai 1948, Bran), filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român de origine aromână (macedoromână).  A  fost titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filosofie de la Universitatea din Cernăuți în 1918. Inițiază și conduce ziarul Glasul Bucovinei apărut la 22 octombrie 1918, cea mai activă și răspândită publicație românească din Bucovina. Participă activ la unirea Bucovinei cu România. În primăvara lui 1919 i se oferă postul de ministru al Bucovinei la București, dar refuză, preferând să rămână un om de știință. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universității Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România, care purta înainte de Marea Unire denumirea de Universitatea Franz Josef. Devine primul rector român al Universității din Cluj și pune temelia Muzeului Limbii Române (1919), primul institut românesc de lingvistică. Va fi numit membru în delegația României la Liga Națiunilor de la Geneva (1922 – 1925). Devine reprezentantul României la Institutul Internațional de Cooperație Intelectual de pe lângă Societatea Națiunilor (1922) și membru în Comitetul Internațional de Lingvistică începând cu anul 1936. Din 1926, profesor de filologie română la Universitatea din Cluj. A condus revistele Glasul Bucovinei din Cernăuți (1918) și Cultura din Cluj (1924). După crearea Legiunii Arhanghelului Mihail își manifestă simpatia față de aceasta miscare, ca mulți alți intelectuali ai epocii, și chiar acceptă să devină membru al Senatului legionar, apartenenta sa la Miscarea legionara avand sa-i atraga mari persecutii in timpul regimului comunist. A fost unul dintre cei mai mari lingviști ai României, un devărat șef de școală si a scris peste 400 de lucrări de o mare valoare științifică. A  inițiat și a coordonat Dicționarul limbii române (Dicționarul tezaur al Academiei) și Atlasul lingvistic român, a fondat și a condus revista Dacoromania și a întemeiat, în toamna anului 1919, Muzeul Limbii Române din Cluj. Dicționarul Tezaur al Limbii Române a fost continuat de la litera B, de unde îl lăsase Hasdeu, până la litera L (lojniță). Acestei lucrări i-a dedicat Sextil Pușcariu cea mai mare parte a vieții, din ea rezultând, pe lângă volumele Dicționarului, numeroase studii de lexicologie, uneori cu accente memorialistice.

·         1891 - S-a născut Ticu Archip, prozatoare şi autoare dramatică (m.31.03.1965).

* 1896: Eugen I. Angelescu (n. 4 ianuarie 1896, la Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, la București) a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române (din 1963). Între 1915-1920 studiază la Facultatea de științe a Universității din București. În 1924, la Roma, primește titlul de doctor în chimie.

Din 1928 a fost conferențiar de chimie fizică în cadrul Universității București, catedra de chimie agricolă, iar între 1936-1966 profesor de chimie organică la aceeași Facultate.

Din anul 1948 este profesor al Facultății de Chimie din cadrul Universității București. Între 1958-1960 este prorector al Universității București.

Angelescu a fost membru corespondent al Academiei Române (1939), membru titular (1963) și profesor emerit și membru al Asociației chimiștilor din Franța și Kolloid Gesellschaft din Germania.

A fost membru fondator al Academiei de Științe din România^[3].

Ca cercetător a studiat relațiile dintre structura și proprietățile fizico chimice ale compușilor organici, absorbția și solubilitatea selectivă în dizolvanți polari și în amestecuri de dizolvanți. A cercetat și natura combinațiilor moleculare dintre aminele aromatice și acizii alifatici, cinetica unor reacții chimice ale compușilor organici.

A elaborat anumite metode chimice și fizico-chimice pentru analizarea și caracterizarea unor compuși organici destinați industriei.

Eugen I. Angelescu
Eugen I. Angelescu.
Date personale
Născut	1896[1]  Râmnicu Vâlcea, România
Decedat	1968 (72 de ani)[1]  București, RS România
Cetățenie	România
Ocupație	chimist
Activitate
Membru titular al Academiei Române
Membru fondator al Academiei de Științe din România

·         1899: S-a nascut in localitatea Begheiți, Comitatul Torontal (Voivodina), lingvistul  academicianul şi profesorul  universitar român Emil Petrovici; (d. in Craciunelul de Jos, Blaj la  7 octombrie 1968). A întocmit cel dintîi studiu de dialectologie slavo-român (“Graiul Caraşovenilor. Studiu de dialectologie slavă meridională”) si a fost principalul autor al “Atlasului lingvistic român”, profesor la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române. Lucrarea sa de căpătâi rămâne“Atlasul lingvistic român”, partea a II-a, pentru care a întocmit un chestionar cuprinzând 4800 de poziții, cu care a efectuat, între anii 1930 și 1938, 88 de anchete lingvistice (trei dintre ele, consacrate dialectelor sud-dunărene, fiind realizate de  Stefan Pasca si Theodor Capidan). După dispariția sa tragică într-un accident de tren, publicarea materialului dialectal rezultat din ancheta pe care a efectuat-o a fost reluată de către elevii săi, Ioan Pătrut și Ion Mării.

·         1929 - S-a născut regizorul italian Sergio Leone ("Once Upon the Time in America", 1984).

·         1932 - S-a născut Carlos Saura, regizor spaniol („Peppermint frappe”, „Carmen”, „Noapte întunecata”).

·         1933: Nora Iuga (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino; n. 4 ianuarie1931, București) este o poetă română, romancieră și traducătoare din limbile germană și suedeză. Este soția poetului George Almosnino și mama balerinului Tiberiu Almosnino. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianuși George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Ziaristă la ziarele de limba germană "Neuer Weg" și "Volk und Kultur" (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră PEN-Club. Din anul 2000 deține funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor "Gellu Naum") în perioada 1999 - 2002, membră în Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor în 2002, membră în Biroul Asociației Scriitorilor din București în 2002.

Din 1985 este scriitoare profesionistă. Face lecturi publice în străinătate și primește numeroase burse. A început să scrie versuri în clasa a două la Institutul Catolic: în timp ce tatăl ei cântă la vioara un poem de Jeno Hubay, Nora Iuga a simțit o vibrație puternică și muzica a început să se transforme în cuvinte. Atunci a trăit pentru prima oară tulburătoarea atingere a inspirației. Probabil din această cauză, Nora Iuga nu suporta calificativul de profesionist în poezie și nu și-a făcut niciodată o meserie din scris.

La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar^[2], în iulie 2010 apărându-i nr. 1 din "Girafa albastră", o revistă audio-video cu și despre autoare, pe care intenționează să o publice trimestrial.

În 2007, a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă celor care contribuie la răspîndirea culturii germane în lume. În perioada 15 mai 2009–15 mai 2010, a beneficiat de cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD). Au mai obținut această bursă, de-a lungul timpului, scriitori precum: Mircea Cărtărescu, Mircea Dinescu, Gellu Naum, Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș.

Președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit, la 17 ianuarie 2017, Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de Comandor, „în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră pusă în slujba promovării limbii și culturii literare românești, pentru dăruirea și talentul cu care s-a implicat în promovarea imaginii României în lume”^[3].

·         1934: Rudolf Schuster (n. 4 ianuarie 1934, Košice, Cehoslovacia) este un politician slovac.

A fost de două ori primarul orașului Košice (1983–1986 și 1994–1999) și din 1999 până în 2004 al doilea președinte al Slovaciei. Tatăl său, Alois Schuster era un muncitor forestier de etnie germană, în timp ce pe linie maternă are strămoși maghiari. Fratele său este de meserie tâmplar. Rudolf Schuster s-a căsătorit în 1961 cu Irena Schusterová, (nume la naștere Trojáková) decedată în 2008. Are doi copii, Peter și Ingrid.

* 1935: Floyd Patterson (n. 4 ianuarie 1935, Waco, Carolina de Nord - d. 11 mai2006, New Paltz, New York) a fost un campion american de box la categoria grea. Patterson provenea dintr-o familie săracă din New York cu probleme sociale. În tinerețe a avut câteva conflicte cu poliția americană. Este descoperit de legendarul antrenor Cus D'Amato și a început să practice boxul sub îndrumarea acestuia.

Ca amator

• câștigă între anii 1951 - 1952 „Golden Gloves“
• în 1952 devine campion național al SUA
• la Jocurile Olimpice de la Helsinki (1952) câștigă medalia de aur la categoria mijlocie în finală făcându-l Ko în repriza 1 pe românul Vasile Tita.

Ca profesionist

• în septembrie 1952 învinge prin KO pe Eddie Godbold
• prima înfrângere o suferă în 1954 în fața lui Joey Maxim
• după retragerea campionului Rocky Marciano, va câștiga medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956)
• pierde titlul de campion în 1959 în fața suedezului Ingemar Johansson, pe care îl va învinge însă în 1960
• păstrează titlul de campion mondial până în septembrie 1962, când va fi învins în prima rundă de Sonny Liston
• în noiembrie 1965 Sonny Liston își va apăra titlul de campion în fața lui Patterson
• în ultimul său meci, Patterson va pierde în 1972 în fața lui Muhammad Ali

În cariera sa de boxer, Floyd Patterson a jucat 64 de meciuri, din care a câștigat de 55 ori, a pierdut de 8 ori, iar un meci s-a încheiat la egalitate. În comparație cu adversarii săi, Patterson era mai ușor, el avea circa 85 kg. El era cunoscut însă prin stilul său iute de a sări propriu-zis asupra adversarului și de a-i aplica un croșeu decisiv.

·         1937 - S-a năsvut John Gorman, vocalist şi percuţionist britanic (Scaffold).

·         1940: Brian Josephson, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel
* 1940: Gao Xingjian (pronunțat [káu ɕĭŋ tɕiɛ̂n], chineză: 高行健, Pinyin: Gāo Xíngjiàn, Wade-Giles: Kao Hsing-chien, n. 4 ianuarie 1940, Ganzhou, Jiangxi, China) este un scriitor, dramaturg și critic francez de origine chineză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000.

În țara sa natală, avangardismul operei sale și libertatea sa de gândire și exprimare i-au atras animozitatea Partidului Comunist Chinez, el petrecând aproape 6 ani în taberele de reeducare în perioada Revoluției Culturale. Constrâns la exil, Gao Xingjian se stabilește în Franța în 1988unde obține azilul politic, în 1997 obținând cetățenia franceză.

Gao Xingjian – foto: ro.wikipedia.org

·       1940 - S-a nascut Brian Josephson, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel

Brian David Josephson  - foto: en.wikipedia.org

Brian David Josephson (n. 4 ianuarie 1940, Cardiff) este un fizician britanic, evreu din Țara Galilor, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973 pentru descoperirea efectului care-i poartă numele. S-a născut la Cardiff, în Țara Galilor, într-o familie evreiască. Mama sa a fost Mimi Josephson (1911 – 1998 ), femeie de litere.

*   1942 - S-a născut John McLaughlin, chitarist, pianist şi compozitor jazz/rock britanic (Mahavishnu Orchestra).

·         1946: Mihai Constantinescu (n. 4 ianuarie 1946, București, RS România – d. 29 octombrie 2019,^[1] București, România) a fost un cântăreț^[3][4] român de muzică ușoară. A absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport din București în anul 1973. În anul 1972, termină Școala Populară de Artă, clasa Florica Orăscu. Mihai Constantinescu face parte din corul de copii al Radiodifuziunii, iar în anul 1964 intră în grupul Mondial. În această perioadă încep să-i apară primele piese. Lansează piesa «Păpușa».

Mihai Constantinescu mai cânta cu Modern Group, trupa lui Petre Magdin. Primele înregistrări sunt făcute la solicitarea lui Titus Munteanu din repertoriul francez. Titus Munteanu îl remarcă la una din audițiile organizate de clasa Floricăi Orăscu.

Mihai Constantinescu face parte din trio-ul lansat de Titus Munteanu din care mai fac parte Olimpia Panciu și Marius Țeicu. În anul 1999 editează în format single «Iubiți și câinii vagabonzi» În anul 2003, unul din albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc cuprinde piese scrise de Mihai Constantinescu.

A efectuat turnee în toate țările ex-socialiste, în Germania, în SUA și în câteva state din vestul Europei. În 2002, luna mai, primește Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare «O zi printre stele» din partea Ministerului Culturii și Cultelor. În 2002, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România îi editează un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii.

Discografie:

• 1974 - «Iubiți-ne că sîntem flori / De unde vii? / Penița / Sora mea cea mică» (EP - Electrecord)
• 1979 - «Olimpia Panciu - Mihai Constantinescu» (EP - Electrecord)
• 1972 - «Marius, Olimpia, Mihai», împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu (Album - Electrecord)
• 1972 - «Un zîmbet și o floare» (Album - Electrecord)
• 1978 - «O floare» (Album - Electrecord)
• 1980 - «Mihai Constantinescu» (Album - Electrecord)
• 1982 - «Speranță și vis» (Album - Electrecord)
• 1983 - «Hei, copilărie» (Album - Electrecord)
• 1985 - «Mihai Constantinescu» (Album - Electrecord)
• 1986 - «Te caut mereu» (Album - Electrecord)
• 1987 - «Sus în deal» (Album - Electrecord)^[4]
• 1987 - «Sînt un om obișnuit» (Album - Electrecord)
• 1989 - «Cîntă iubire» (Album - Electrecord)
• 1991 - «La est și vest de Prut», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album - Electrecord)
• 1993 - «Adio tristețe», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album - Electrecord)
• 1994 - «Maria» (Album - Electrecord)
• 1994 - «Cine știe» (Album - Electrecord)
• 1996 - «Anotimpurile» (Album)
• 1999 - «O lume minunată» (Album)^[4]
• 2000 - «Samba, samba» (Album)
• 2010 - «Parte din viața mea» 4 CD Box (Compilație)

Mihai Constantinescu
Mihai Constantinescu
Date personale
Născut	4 ianuarie 1946  București, RS România
Decedat	29 octombrie 2019 (73 de ani)[1]  București, România
Înmormântat	Cimitirul Ghencea
Cauza decesului	cauze naturale[*] (stop cardio-respirator[2])
Cetățenie	România
Etnie	români
Ocupație	cântăreț textier[*] compozitor
Activitate
Gen muzical	muzică ușoară
Instrument(e)	voce[*]
Ani de activitate	1964 - 2019
Case de discuri	Electrecord
Premii	Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler[*]

* 1946: Sorin M. Rădulescu (n. 4 ianuarie 1946, București) este un sociolog român, profesor universitar și scriitor.^[1] Domeniul principal al studiilor și cercetărilor sale a fost și este sociologia devianței, unde a publicat, singur sau în colaborare, un număr de 41 cărți^[2] dedicate problemei criminalității, delincvenței juvenile, sexualității, bolilor psihice, violenței în familie, abuzului de droguri, sinuciderii etc.^[3], între care și două cărți de memorialistică. Este membru al Comitetului de Cercetare a Devianței și Controlului Social^[4] de pe lângă Asociația Internațională de Sociologie^⁠(en) și, de asemenea, membru al Societății Române de Criminologie și Criminalistică^[5].

·         1946 - S-a născut Arthur Conley, cântăreţ şi compozitor soul american.

·         1948 - S-a născut Dana Diaconu, filolog şi istoric literar ("Lecturi hispanice", "Madridul sub clar de lună").

* 1952: Serghei Dubrovin (n. 4 ianuarie 1952, Bălți) este un fost fotbalist și actual antrenor de fotbal moldovean, care ultima dată a antrenat echipa Zaria Bălți din Divizia Națională (în 2015).

Deține Licență PRO UEFA de antrenor.^[2]

·         1956 - S-a născut Bernard Sumner (Bernard Dicken), chitarist şi vocalist britanic (Joy Division, New Order).

·         1958 - S-a născut Marcel King, vocalist britanic (Sweet Sensation).
* 1958: Matthew George "Matt" Frewer (n. 4 ianuarie 1958, Washington, D.C.) este un actor canadian american de teatru, film și televiziune.^[1] Jucând ca actor din 1983, el este cunoscut pentru interpretarea personajului Max Headroom^[2] și a răufăcătorului Moloch în filmul Watchmen.^[3] El are dublă cetățenie canadiană și americană. Când nu filmează, el, soția (Amanda Hillwood) și fiica sa își împart timpul între locuințele lor din Malibu, California și Gatineau Hills din Quebec.
* 1961: Kiyotaka Matsui (n. 4 ianuarie 1961) este un fost fotbalist japonez.

·         1962 - S-a născut Martin McAloon, basist britanic (Prefab Sprout).

·         1963: Till Lindemann (n. 4 ianuarie 1963, Leipzig, RDG) este un cântărețgerman, compozitor, muzician, actor, poet și pirotehnician. Este cel mai bine cunoscut sub numele de vocalist principal și frontman al trupei germane Rammstein. El este recunoscut pentru statura sa musculară, spectacole unice de scenă (inclusiv utilizarea pirotehnică și o mișcare specifică cunoscută sub denumirea de "The Till Hammer") și voce de bass. El este, de asemenea, cunoscut pentru versurile sale, dintre care unele au provocat controverse. În întreaga lume, Rammstein a vândut peste 45 de milioane de înregistrări, dintre care 5 au primit platină.

Lindemann a fost listat printre cei mai mari 50 de metaliști din toate timpurile de Roadrunner Records. A apărut în unele filme în roluri minore, și are de asemenea două cărți de poezie publicate, unul intitulat "Messer" (2002) și celălalt "In stillen Nächten" (2013). El a prezentat unele dintre poeziile și scripturile sale originale la galerii. În 2015, a fost anunțat că Lindemann va începe un nou proiect cu Peter Tägtgren numit "Lindemann".

·         1965 - S-a născut David Glasper, vocalist şi compozitor britanic (Breathe).
* 1968: Veli Karahoda (n. 4 ianuarie 1968 la Prizren, Kosovo) este un romancier și eseist albanez.
* 1969: Lia Bugnar (n. 4 ianuarie 1969, București) este o dramaturgă, scenaristă, regizoare, actriță (de scenă, film și voce) și scriitoare română. A absolvit în 1995 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, București, secția Actorie, clasa profesor Sanda Manu.

Printre cei mai des întâlniți actori în piesele Liei Bugnar se află Marius Manole, Ilinca Manolache, Maria Obretin, Irina Antonie, Cătălin Babliuc, Ofelia Popii, Radu Iacoban, Ana Ularu, Maria Buză, Anghel Damian și Istvan Teglas. Ca actriță a jucat în filmele: 

• 1993 — Patul conjugal, regia Mircea Daneliuc, rolul Stela, caseriță de cinematograf ^[9]
• 1997 — Omul zilei (1997)
• 1999 — Dușmanul dușmanului meu (Diplomatic Siege), rolul violoncelistei
• 2004 — Modigliani, rolul mamei Natașei
• 2001 — Popcorn Story, rolul Lili
• 2006 — Vreau să trăiesc!, rolul Andreea Marinescu
• 2007 — Pasiune și destin (Blood and Chocolate), rolul mama tinerei Vivian
• 2009 — Căpșuni în aprilie
• 2010 — Websitestory
• 2010 — Despre alte mame
• 2011 — Titan
• 2015 — București NonStop, rolul Lia
• 2016 — Muzeon: Ștefan Râmniceanu
• 2016 — Bacalaureat, regia Cristian Mungiu, rolul Magda Aldea, soția lui Romeo Aldea,
• 2017 — Octave / Octav, rolul mama lui Octav

A fost scenaristă pentru:

• 2004 — Camera ascunsă
• 2007 — După ea
• 2010 — Bună! Ce faci?, regia Alexandru Maftei, film românesc din 2010
• 2012 — Violeta, curtezana (Violeta, la cortesana / Violet, the Courtesan)
• 2013 — Rămâi cu mine (2013)
• 2015 — Oase pentru Otto, regia Matei Lucaci-Grunberg^[11], film românesc din 2015^[12]
• 2016 — Perfect sănătos, regia Anca Damian^[13], cu Vlad Ivanov, Anghel Damian, Olimpia Melinte, Cristina Florea

TEATRELE ÎN CARE AU FOST JUCATE PIESELE REGIZATE DE LIA BUGNAR

• Teatrul Național București
• Teatrul Metropolis, București
• Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu
• Teatrul Nottara, București
• Godot Cafe-Teatru, București
• Teatrul Bulandra, București

* 1969: Boris Vadimovici Berezovski (rusă Бори́с Вади́мович Березо́вский, n. 4 ianuarie 1969 în Moscova) este un pianist rus. Berezovski a studiat la Conservatorul din Moscova cu Eliso Virsaladze și în particular cu Alexander Satz. După debutul de la Wigmore Hall din Londra în 1988, The Times l-a descris ca "o promisiune de excepție , un interpret de o uimitoare virtuozitate și o putere formidabilă". Doi ani mai târziu această promisiune s-a împlinit când a câștigat Medalia de Aur în 1990 la Concursul Internațional Ceaikovski ținut la Moscova. Boris Berezovski colaborează cu regularitate ca solist concertist cu orchestre precum Concertgebouw, New York Philharmonic, Philadelphia Orchestra, Orchestre de la Monnaie, Rotterdam Philharmonic, Danish National Radio Symphony Orchestra, NDR Hamburg, Hessischer Rundfunk, New Japan Philharmonic, City of Birmingham Symphony Orchestra și cu dirijori precum Kurt Masur, Wolfgang Sawallisch, Vladimir Ashkenazy, Mikhail Pletnev, Antonio Pappano.

Boris Berezovski locuiește actualmente în Bruxelles, are o fiică, Evelyne Berezovski (născută în 1991), care e și ea pianistă.

Boris Vadimovici Berezovski

* 1978: Maria Obretin (n. 4 ianuarie 1978, Călărași^[1]) este o actriță română de teatru, film, voce și televiziune. Maria s-a născut în Călărași la 4 ianuarie 1978. A urmat școala elementară și secundară, apoi Liceul Mihai Eminescu în orașul natal. Decisă de a deveni actriță încă de la 6 ani și jumătate, a intrat la Facultatea de litere din București, secția limbi clasice, pentru a aștepta creativ și instructiv trei ani întrucât dorea să fie în clasa profesoarei Sanda Manu.^[2] A intrat la actorie din prima încercare și a terminat facultatea în 2003 la clasa profesorilor Sanda Manu și Ion Cojar. A continuat cu un masterat la clasa profesorului Adrian Pintea în perioada 2003 - 2006.^[3]

În 2005 s-a numărat printre membri fondatori ai Teatrului Desant, o entitate teatrală, creația unui grup de tineri oameni de teatru, actori, regizori, designeri de decoruri și costume, sunetiști, etc.^[4]

Ca actriță de scenă a jucat pe scenele multor teatre, dar și pe scenele teatrului independent.

A jucat în filmele:

• 2005 - DN 1A — rolul soției
• 2012 - Vaca finlandeză — film scurt (20 de minute), cu Toma Cuzin și Maria Obretin^[9]
• 2013 - Funeralii fericite — rolul invitata #2
• 2013 - Carmen — rolul asistentei
• 2014 - 2015 Umbre, serial de televiziune, rolul principal Gina^[10]
• 2015 - București NonStop — rolul Dora
• 2016 - Un loc liniștit - A Quiet Place de Ronny Dörfler, cu Mădălina Craiu, Oana Rusu, Șerban Pavlu și Maria Obretin — film prezentat la Berlinale 2016 ^[11]
• 2016 - 6,9 pe scara Richter, regia Nae Caranfil — personajul Kitty
• 2017 - Octave, regia Serge Ioan Celebidachi — personajul Vera
• Umbre (2014 și 2015 - toate cele 8 episoade) — rolul principal feminin, Gina, soția lui Relu, mamă și gospodină,

* 1979: Fábio Alves da Silva (n. 4 ianuarie 1979) este un fost jucător de fotbalbrazilian care în sezonul 2007-2008 a evoluat la clubul U Cluj. În 2008 a semnat un contract cu gruparea turcă Sivasspor.
* 1980: Gregory Michael "Greg" Cipes (n. 4 ianuarie, 1980) a fost un actor american. Născut și crescut în Coral Springs, a fost starul Teen Titans.
* 1985: Kari Aalvik Grimsbø (născută 4 ianuarie 1985, în Bergen)^[2] este o handbalistă din Norvegia care joacă pentru clubul maghiar Győri Audi ETO KC^[3] și pentru echipa națională a Norvegiei.
* 1986: James Milner (n. 4 ianuarie 1986 în Wortley, Leeds) este un fotbalist englez care evoluează în prezent la gruparea Liverpool. A mai jucat pentru gruparea de pe Villa Park (Aston Villa, orașul Birmingham) ai cărei suporteri sunt numiți și "The Villans". A ajuns la acest club după un transfer de la Newcastle United în vara anului 2008 pentru o sumă de aproximativ 18 milioane de lire. Deține în prezent titlul de cel mai tânăr debutant în Premier League, devansându-l astfel pe colegul său de generație Wayne Rooney. Acest titlu îl deține pe când evolua pentru Leeds United, acesta fiind primul său club cu care a semnat un contract de profesionist. Un fost membru marcant al echipei naționale de tineret a Angliei, pentru care a evoluat în nu mai puțin de 40 de partide, Milner este recunoscut pentru execuțiile sale excelente din lovituri libere.
* 1988: Barbara Lazović (n. Varlec, 4 ianuarie 1988, în Brežice)^[3] este o handbalistă slovenă care joacă pentru echipa românească CSM București^[4]și echipa națională a Sloveniei^[1]. Lazović evoluează pe postul de intermediar dreapta.
* 1989: Ioana Strungaru, născută Crăciun (n. 4 ianuarie 1989, Trușești, jud. Botoșani), este o canotoare română medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 2016 în proba de 8+1, legitimată în prezent la CS Botoșani.
* 1990: Manuela Chereji (n. 4 ianuarie 1990, Ștei, județul Bihor), cunoscută mai mult sub numele scenic Ela Rose, este o cântăreață română de muzică dance. Manuela Chereji s-a născut pe 4 ianuarie 1990, în orașul Ștei, județul Bihor. Ea a fost pasionată de muzică înca din copilărie, cântând în corul școlii, iar apoi la diverse serbări, petreceri, festivaluri și concursuri de muzică. În 2008, în timp ce cânta la Zilele orașului Ștei, Manuela a fost observată de producătorul David Deejay, care i-a propus să vină la studioul său pentru a înregistra o piesă. Tot David Deejay a fost cel mare i-a dat numele de scenă "Ela Rose". Cântăreața a debutat în martie 2009, la 18 ani, cu single-ul „I Can Feel”.^[1]

După absolvirea Colegiului Național "Avram Iancu" din Ștei, Ela Rose s-a mutat la București. Acum studiază jurnalismul la o facultate particulară și continuă, în paralel, cariera de cântăreață.^[1]

Piesa „I Can Feel” a devenit hit în scurt timp, fiind difuzată intens posturile de radio, și fiind desemnată ”Piesa anului 2009” la postul Vibe FM.^[1] Videoclipul piesei a fost filmat în Ungaria (Budapesta) și a fost regizat de Dragoș Buliga.

Pe plan internațional, „I Can Feel” a fost difuzată și la posturile de radio din câteva țări europene, fiind inclusă în playlist-ul Ministry of Sound. La sfârșitul anului 2010, Ela Rose a lansat cel de-al doilea single din carieră, „No You, No Love”. Piesa a fost realizată în colaborare cu DJ Gino Manzotti (DJ Project) și Adi Colceru (David Deejay).

În primăvara anului 2011, Ela Rose a lansat cel de-al treilea single oficial, „Lovely Words”. Piesa a avut mare succes în afara României, mai ales în Grecia, Bulgaria și Serbia, țări în care s-a clasat pe poziții înalte în topurile muzicale de specialitate.^[1] În Grecia, Ela Rose și „Lovely words” au fost timp de patru săptămâni consecutive Nr.1 în Top 30 la Heat Radio, unul dintre cele mai ascultate posturi grecești.^[1] Videoclipul piesei a fost filmat în vara lui 2011 pe malul Mării Negre.
În luna aprilie a anului 2016, Adela Popescu, fosta solistă a DjProject a fost înlocuită de Ela Rose. Alături de Ela, băieții de la DjProject au lansat single-ul "Sevraj".

* 1990: Toni Kroos (n. 4 ianuarie 1990,^[2] Greifswald, RDG^[3]) este un fotbalistgerman care evoluează la clubul Real Madrid și la echipa națională de fotbal a Germaniei.
* 1992: Serghei Țîganov (n. 4 ianuarie 1992, Sankt Petersburg) este un fotbalist rus care în prezent evoluaează la clubul Dinamo Barnaul pe postul de atacant.
* 1996: Diana Ilina (în belarusă Дзіяна Ільіна, cu alfabet Łacinka: Dzijana Ilina, n. 4 ianuarie 1996, în Gomel)^[1] este o handbalistă din Belarus care joacă pentru clubul românesc SCM Gloria Buzău și echipa națională a Belarusului^[2]. Ilina evoluează pe postul de centru.