2. /3 IANUARIE 2023 - ISTORIE PE ZILE:  Decese, Sărbători

Decese

* 236 - A murit Papa  Anterus , al 19-lea episcop al Romei  si cap al Bisericii Catolice  din 21 noiembrie 235. 

Pope Anterus (died 3 January 236) – foto: en.wikipedia.org

A avut moarte de martir, fiind ucis din ordinul împăratului Maximin Tracul și este înmormântat în cripta Papilor din catacombele  Sf.Calist. Este venerat ca sfant atat in bisericile catolice cat si in cele ortodoxe.

* 665 - A decedat patriarhul Benjamin I al Bisericii Copte (n.cca.590). A fost  papa al Bisericii Copte din anul 626 pana la moartea sa. A  devenit patriarh intr-o epoca in care Egiptul era dominat de persii condusi de regele Khosoro al II-lea. In anul 630 tara a fost recucerita de bizantini iar imparatul Heraclius l-a impus patriarh al Alexandriei si prefect al Egiptului pe episcopul Cyrus de Phase, cu sarcina de a obtine reunificarea Bisericilor Crestine prin negocieri sau prin forta.

A urmat un deceniu de persecutii crunte impotriva Bisericii Copte, in cursul caruia  Benjamin a fost nevoit sa rataceasca din manastire in manastire,pentru a nu fi prins si arestat de agentii lui Cyrus de Phase (actualmente Poti, in Georgia). Cucerirea Egiptului de catre musulmani(640- 642) a pus capat acestei persecutii, iar Benjamins-a putut intoarce in Alexandria la sfarsitul anului 643 cu permisiunea generalului musulman Amr ibnal- As. Musulmanii l-au recunoscut ca singur conducator al crestinilor egipteni.

* 1322 - A murit regele Filip al V-lea al Frantei; (n. 1293).

Filip al V-lea – (în viziune artistică) – foto: ro.wikipedia.org

Filip al V-lea (n. 1292 / 93 – d. 3 ianuarie 1322), supranumit Lunganul, a fost rege al Franței și al Navarrei (ca Filip al II-lea) și Contele de Champagne, începând cu 1316 și până la moartea sa. Filip s-a născut la Lyon, al doilea fiu al regelui Filip al IV-lea al Franței și a reginei Ioana I de Navara și a fost numit Conte de Poitou.

Istoricii moderni l-au descris pe Filip al V-lea ca fiind un om “sensibil și cu o inteligență considerabilă” și “cel mai înțelept și cel mai apt din punct de vedere politic” din cei trei fiii ai lui Filip al IV-lea. Filip a fost influențat atât de necazurile pe care le-a avut tatăl său în anul 1314 cât și de dificultățile pe care fratele său mai mare, Ludovic al X-lea, a trebuit să le confrunte în anii care au urmat. Centrul acestor probleme a fost reprezentat de taxe și de dificultatea de a le crește fără a crea crize.

* 1437 - A murit  Caterina de Valois, soţia regelui Henric al V-lea al Angliei; (n. 27.10.1401).

Caterina de Valois - foto: ro.wikipedia.org

Caterina de Valois (n. 27 octombrie 1401 – d. 3 ianuarie 1437) a fost regină a Angliei din 1420 până în 1422. A fost fiica regelui Carol al VI-lea al Franței, soția regelui Henric al V-lea al Angliei, mama regelui Henric al VI-lea al Angliei și, prin căsătoria secretă cu Owen Tudor, bunica regelui Henric al VII-lea al Angliei. Sora mai mare a Caterinei, Isabella de Valois a fost regină a Angliei din 1396 până în 1400, ca soție a lui Richard al II-lea al Angliei.

* 1785 - A murit compozitorul italian  Baldassare Galuppi; (n. 1706).

Galuppi by a Venetian artist, bearing date 1751 – foto: en.wikipedia.org

* 1795 - A murit Josiah Wedgwood, ceramist englez, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artă; (n.12 iulie 1730).

Josiah Wedgwood (12 July 1730—3 January 1795) – foto: en.wikipedia.org

* 1875 - Moare lexicograful francez Pierre Larousse; a infiintat  la Paris casa de editură care îi poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice.

Pierre Athanase Larousse – foto: ro.wikipedia.org

Pierre Athanase Larousse (n. 23 octombrie 1817 – d. 3 ianuarie 1875) a fost un gramatician, pedagog, lexicograf și editor francez născut în Toucy. Este cunoscut mai ales pentru dicționarele care îi poartă numele, dintre care Le Petit Larousse. A creat o casă de editură cunoscută sub denumirea de Librairie Larousse, specializată în editarea dicționarelor și a enciclopediilor.

Uneori prin „Larousse” se înțelege și doar o enciclopedie editată de aceasta. Foarte cunoscută este de exemplu  “Grand Larousse encyclopédique” - Marele dicţionar universal al secolului al XIX-lea – (17 volume, 1865-1876), care a început să apară chiar sub redacţia lui.

Coperta primului Dictionnaire Larousse, Nouveau dictionnaire de la langue française, apărut în 1856 - foto: ro.wikipedia.org

* 1903 - Moare Alois Hitler, tatăl lui Adolf Hitler (născut în 1837).

Alois Hitler – foto: en.wikipedia.org

Alois Hitler (n. Schicklgruber, 7 iunie 1837 , Austria) a fost fiul nelegitim al Mariei Schicklgruber și al unui evreu tânăr numit Frankenberger. Maria Schicklgruber lucra ca bucătăreasă la Frankenberger si a  întreținut o relație cu evreul mai tânăr cu 23 de ani, al cărei rezultat a fost Alois. Maria s-a căsătorit cu Johann Georg Hiedler, care a devenit tatăl vitreg al lui Alois.

Cu toate acestea, Alois continua să primească pensie alimentară de la tatăl lui adevărat. Alois a rămas orfan de mamă la vârsta de 10 ani, iar Georg Hiedler l-a trimis la fratele său, Johann Nepomuk Hiedler, la ferma acestuia. Alois a luat în adolescență lecții de cizmărie, dar la 18 ani s-a angajat să lucreze la vamă, în Braunau. În anul 1876 Alois își schimbă numele din Schicklgruber în Hitler.

* 1923 - A decedat  Jaroslav Hasek, scriitor satiric  ceh, creatorul personajului Svejk; (n.30 aprilie 1883).

* 1931 - A încetat din viaţă Joseph-Jaques-Cesaire Joffre, mareşal, comandant şef al tuturor armatelor franceze (1915-1916); s-a remarcat în bătălia de la Marna; (n. 12.01.1852).

Joseph Joffre – foto: ro.wikipedia.org

Joseph Jacques Césaire Joffre (n.12 ianuarie 1852 – d. 3 ianuarie 1931) a fost un mareșal francez în timpul Primului Război Mondial. Este cel mai cunoscut prin faptul că a retras și a regrupat armatele aliate în Prima bătălie de pe Marna, fiind artizanul victoriei strategice a aliaților în 1914, la debutul Primului Război Mondial. Popularitatea i-a adus porecla de „Papa Joffre”.

* 1961 - A murit  Nicolae Hortolomei, chirurg, membru titular al Academiei Române; a fondat Laboratorul de chirurgie experimentala de la spitalul “Coltea” din Bucuresti; (n.27.11.1885, Husi).

Nicolae Hortolomei - foto: ro.wikipedia.org

Nicolae Hortolomei (n. 27 noiembrie 1885, Huși – d. 3 ianuarie 1961, București) a fost un medic chirurg român, director al clinicii de Chirurgie și Urologie de la Spitalul Colțea din București, profesor universitar la Facultatea de Medicină, membru titular (1948) al Academiei Române A  fost membru al Academiei Franceze de Chirurgie și al multor altor societăți științifice internaționale.

* 1967 - A murit Jack Leon Ruby (născut Jack Leon Rubenstein,25 martie 1911) , proprietar de cluburi de noapte din orașul  Dallas,Texas, SUA, gasit vinovat și a fost condamnat la moarte pentru uciderea, la 24 noiembrie 1963, a lui Lee Harvey Oswald, asasinul prezumtiv al presedintelui american John F.Kennedy.

Ruby about to shoot Oswald who is being escorted by Dallas police detectives Jim Leavelle and L. C. Graves – foto: en.wikipedia.org

Crima a fost comisă la două zile de la arestarea lui Oswald. In timpul detentiei Ruby s-a îmbolnăvit și a murit de cancer pulmonar  la 3 ianuarie 1967. Teoriile conspirației susțin că Ruby ar fi fost implicat împreună cu figurile de marcă ale crimei organizate americane într-un complot pentru asasinarea lui Kennedy, dar nu s-a putut dovedi că legăturile lui cu gangsterii erau mai mult decât minime și ca el  era genul de om care să acționeze într-o astfel de conspirație.

* 1973 - A murit  Gherase Dendrino, compozitor roman, autor al operetelor “Lăsaţi-mă să cânt” şi “Lysistrata”; (n. 16.09.1901).

Gherase Dendrino – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Gherase Dendrino (n. 2 septembrie 1901 Turnu Măgurele – d. 1973) a fost un compozitor și dirijor român. Acesta a fost elevul lui Dumitru Georgescu-Kiriac și Alfonso Castaldi. A compus operete (Lăsați-mă să cânt, Lysistrata), muzică ușoară, muzică de film ș.a.

* 1985:

Nadia Popovici
Date personale
Născută	20 mai 1910 Sankt Petersburg, Imperiul Rus
Decedată	3 ianuarie 1985, (75 de ani) București, România
Căsătorită cu	Ion Grigore Popovici
Copii	Constantin Popovici, Eliza Popovici - Palade
Naționalitate	Rusia
Cetățenie	România
Ocupație	pictoriță
Activitate
Domeniu artistic	pictură
Pregătire	Școala de Belle Arte din București
Modifică date / text

Nadia Popovici, nume la naștere Nadejda (Nadia) Ajder^[1], (n. 20 mai 1910, Sankt Petersburg, Imperiul Rus – d. 3 ianuarie 1985, București)^[2] a fost o pictoriță din România.

Născută într-o familie aristocrată, a fost obligată, la doar 7 ani, să fugă împreună cu familia din cauza Revoluției Ruse din 1917.^[3]

Astfel, a ajuns într-o primă etapă în Japonia, iar apoi la Chișinău. De la Chișinău a venit la București, unde a studiat la Școala de Belle Arte, la clasa Ceciliei Cuțescu Storck. Aici l-a cunoscut pe sculptorul Ion Grigore Popovici, cu care s-a căsătorit. Au avut un fiu, pe Constantin Popovici care, urmând calea tatălui său, a devenit și el sculptor^[3] și o fiică, pe Eliza Popovici - Palade, pictoriță.

* 1992 - A murit Judith Anderson, actriță americană de origine australiană (n. 1897)

Judith Anderson în 1934 foto -: ro.wikipedia.org

Judith Anderson, (10 februarie 1897 – 3 ianuarie 1992) a fost o actriță americană de origine australiană. A câștigat două premii Emmy și un premiu Tony și a fost nominalizată la premiile Grammy și Oscar.

* 2002 - A murit Fredy Heineken, magnatul cunoscutei firme de bere olandeză, Heineken; (n.04.11.1923).

Alfred Henry “Freddy” Heineken (4 November 1923 – 3 January 2002) – foto: independent.co.uk

* 2010: 

Sari la navigareSari la căutare

Vasile Brescanu
Date personale
Născut	20 iulie 1940 satul Gotești, județul interbelic Cahul
Decedat	3 ianuarie 2010 Chișinău
Cauza decesului	cauze naturale (cancer)
Cetățenie	Uniunea Sovietică  Republica Moldova
Ocupație	regizor de film actor
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Vasile Brescanu (n. 20 iulie 1940, satul Gotești, județul interbelic Cahul – d. 3 ianuarie 2010, Chișinău) a fost un cunoscut regizor de film, actor de teatru și film din Republica Moldova.

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Filmografie
  • 2.1Actor
  • 2.2Regizor
• 3Distincții
• 4Referințe
• 5Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Vasile Brescanu s-a născut la data de 20 iulie 1940 în satul Gotești (județul Cahul). A studiat la Institutul de Arte "Gavril Musicescu" din Chișinău (1959-1963), specializarea actor de teatru și film și apoi la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova - VGIK (1965-1970), specializarea regie film.

În perioada 1957-1958 a lucrat ca învățător în satul Lingura (raionul Baimaclia), apoi ca ziarist în orașul Căușeni, aici începându-și activitatea de creație în teatrul de amatori. Dupa absolvirea Facultății de artă teatrală, este angajat ca actor la Teatrul "Luceafărul" din Chișinău.

A debutat pe marele ecran cu un o interpretare strălucită în filmul lui Emil Loteanu Așteptați-ne în zori (având rolul lui Vlaicu). După absolvirea VGIK, revine în cadrul studioului "Moldova-film" și continuă să joace în filme. Cele mai apreciate roluri ca actor le-a avut în filmele: Așteptați-ne în zori (1963) și Hai, murgule, hai! (1989). În paralel, lucrează și ca regizor de film, fiind foarte apreciat în această calitate.

Vasile Brescanu a obținut Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul republican de filme desfășurat în orașul Chișinău (ed. I, 1980) pentru filmul Emisarul serviciului secret (1979). În anul 1991 a primit titlul de Maestru în artă.

În ultimii ani ai vieții a fost bolnav de cancer. A decedat la Chișinău, în 3 ianuarie 2010.

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Actor[modificare | modificare sursă]

• 1963 Așteptați-ne în zori - Vlaicu;
• 1963 Evadat de sub escortă - Ștefan Brebu;
• 1966 Tunelul (Туннель) - coproductie româno-sovietică;
• 1969 Nuntă la palat - Manolache;
• 1970 Explozie cu efect întârziat (Взрыв замедленного действия) - Valentin;
• 1975 Calul, pușca și nevasta (Конь, ружьё и вольный ветер) - Constantin;
• 1975 Nicușor, un adolescent dificil (Никушор из племени ТВ) - tatăl lui Nicușor;
• 1976 Nu crede țipătului păsării de noapte (Не верь крику ночной птицы) - Vasile Căruntu;
• 1979 Emisarul serviciului secret (Эмиссар заграничного центра) - Krupenski, alias Marin;
• 1989 Hai, murgule, hai! (1989);
• 1989 Durerea, Tudorel (1989) ș.a.

Regizor[modificare | modificare sursă]

• 1969 Priveghiul mărginașului - scurt metraj
• 1971 Ultimul fort
• 1972 Băieți de dobă - film TV
• 1974 Toate dovezile împotrivă (Все улики против него)
• 1976 Favoritul (Фаворит)
• 1979 Emisarul serviciului secret (Эмиссар заграничного центра)
• 1981 Greșeala lui Tony Wendis (Ошибка Тони Вендиса) - film TV, 2 episoade
• 1985 De întoarcere uitați (О возвращении забыть)
• 1986 Tunul de lemn (Деревянная пушка)
• 1986 Un autobuz în ploaie (2 episoade) - film TV
• 1994 Jolly Alon - serial (4 episoade) - film TV
• 1997 O singură zi - scurt metraj

DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• 1991—A fost recompensat cu titlul (onorific) Maestru în artă ^[1]

*  2013 - A murit regizorul roman Sergiu Nicolaescu. (n. 1930)

Sergiu Florin Nicolaescu (n. 13 aprilie 1930, Târgu Jiu, România – d. 3 ianuarie 2013, București, România) a fost un regizor, scenarist, actor și, după 1989, politician român. Este de departe cel mai prolific și mai vizionat regizor român din toate timpurile: 54 filme, plus 27 coproducții și peste 1 miliard de spectatori (majoritatea din China și Rusia, dar și 130 milioane de spectatori din România)

La începutul lui decembrie, în Senat, Sergiu Nicolaescu le-a mulţumit colegilor săi pentru perioada petrecută împreună, precizând că nu a mai candidat pentru un nou mandat deoarece mai are puţini ani de trăit pe care vrea să-i termine în profesia sa.

“Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit stimă şi consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez. Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» şi vreau să vă spun în acelaşi timp «La mulţi ani!» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu de la tribuna Senatului, în ultima şedinţă a actualei legislaturi, fiind aplaudat de cei prezenţi.

Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, iar în actuala legislatură a încheiat al cincilea mandat în Parlament. Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură şi a deţinut preşedinţia comisiei în actuala legislatură. Nicolaescu are vârsta de 82 de ani. A fost  regizor, actor de film, scenarist şi producător de film, fiind totodată între cei care au luat parte la Revoluţia din 1989.

* 2020 - Generalul iranian Qasem Soleimani a fost ucis într-un atac aerian american asupra Aeroportului Internațional din Bagdad.

Qasem Soleimani in his official military dress with the Order of Zolfaghar in 2019 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Atacul aerian asupra Aeroportului Internațional din Bagdad a avut loc în data de 3 ianuarie 2020 și a fost provocat de Statele Unite în Aeroportul Internațional din Bagdad asupra unui convoi care transporta mai mulți pasageri, inclusiv importantul generalul iranian și comandantul Forței Quds a Corpului Gardienilor Revoluției Iraniene, Qasem Soleimani, și comandantul Forțelor de Mobilizare Populară irakiene Abu Mehdi al-Muhandis.

* 2023: Mitică Popescu. 

Mitică Popescu
Mitică Popescu
Date personale
Nume la naștere	Dumitru Popescu
Născut	2 decembrie 1936  București, România
Decedat	3 ianuarie 2023 (86 de ani)[1]  București, România[2]
Căsătorit cu	Leopoldina Bălănuță (1977–1998)
Cetățenie	România
Ocupație	actor actor de teatru[*]
Activitate
Alma mater	Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Ani de activitate	1973 - 2022
Roluri importante	comisarul Munteanu Cocoșilă ș.a.
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Mitică Popescu (n. 2 decembrie 1936, București, România – d. 3 ianuarie 2023,^[1] București, România^[2]) a fost un actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce, care și-a desfășurat cea mai mare parte a activității sale în teatru pe scena Teatrului Mic din București.^[3] A primit Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER din 2009.^[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în București pe data de 2 decembrie 1936. A fost căsătorit cu actrița Leopoldina Bălănuță.^[5] În 1958^[6], sub regimul comunist, a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru „nedenunțarea de acte preparatorii pentru trecerea frontierei”.^[7]

A fost gazda emisiunii de pe TVR 2 „D’ale lu’ Mitică”.^[8][9]

Actorul Mitică Popescu a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.^[10]

A decedat la vârsta de 86 de ani, la 3 ianuarie 2023, la Spitalul Elias din București, din cauza unor probleme cardiace severe și multiple comorbidități.^[11]

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o listă de personaje și de piese de teatru^[3] în care a jucat Mitică Popescu:

• Zeiss - Geamandura de Tudor Mușatescu (1970)
• Gareth O'Donnell - Philadelphia ești a mea de Brian Friel (1973)
• Vreți să jucați cu noi? de Alecu Popovici (1974)
• Logodnicul, Momâie - Matca de Marin Sorescu (1974)
• Andrei - Răspântia cea mare de V. I. Popa (1974)
• Sagredo - Galileo Galilei de Bertolt Brech (1975)
• Serviescu - Mânia posturilor de Vasile Alecsandri (1975)
• Doctorul John C.Bates - Dosarul Andersonville de Saul Levitt (1976)
• Hjalmar Ekdal, fotograf - Rața sălbatică de Henrik Ibsen (1976)
• Cititorul de contor de Paul Everac (1976)
• Ducele - Oamenii cavernelor de William Saroyan (1976)
• Stelică - Două ore de pace de D. R. Popescu (1977)
• Omul, continuați să puneți întrebări de Ada D'Albon (1977)
• XX - Emigranții de Slawomir Mrozek (1977)
• Gunoierul - Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux (1978)
• Lodovico Nota - Să îmbrăcăm pe cei goi de Luigi Pirandello (1978)
• Sidney Hopcroft - Pluralul englezesc de Alan Ayckbourn (1979)
• Bătrânul domn - Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu (1979)
• Funcționarul - O șansă pentru fiecare de Radu F. Alexandru (1979)
• Ioachim - Evul mediu întâmplător de Romulus Guga (1980)
• Koroviev- Maestrul și Margareta în Mihail Bulgakov (1980)
• Năiță Lucean - Niște țărani de Dinu Săraru (1981)
• Ticlete - Ca frunza dudului din rai de D. R. Popescu (1982)
• Regele Ignațiu - Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrovicz (1983)
• Mitică Popescu de Camil Petrescu (1984)
• Fedea - O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord de Eduard Radzinski (1986)
• Actorii (1990)
• Messer Niccia - Mătrăguna de Niccolo Machiavelli (1991)
• Florent - Monștrii sacri de Jean Cocteau (1991)
• Jacques - Jacques și stăpânul său de Milan Kundera (1992)
• Piotr Nikolaevici Sorin - Pescărușul de A. P. Cehov (1993)
• Amiens - Cum vă place de William Shakespeare (1996)
• Domnul Hardcastle - Noaptea încurcăturilor de Oliver Goldsmith (1997)
• Victor Velasco - Desculți în parc de Neil Simon (1997)
• Bătrînul - Sonata fantomelor de August Strindberg (1999)
• Chrysalde - Școala femeilor de Moliere (1999)
• Pantalone - Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1999)
• Deogracias - Cimitirul păsărilor de Antonio Gala (2000)
• Julien Rougier - Viitorul e maculatură de Vlad Zografi (2000)
• Morris - Alex și Morris de Michael Elkin (2000)
• Bătrânul - Colonia îngerilor de Ștefan Caraman (2000)

Radiofonic[modificare | modificare sursă]

• Manole - Trenurile mele de Tudor Mușatescu

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o listă de filme^[12] în care a jucat Mitică Popescu:

• Dincolo de nisipuri (1974) - Romniceanu
• Stejar – extremă urgență (1974) - valetul Peter
• Zidul (1975) - ilegalistul Manea
• Orașul văzut de sus (1975)
• Mere roșii (1976) - procuror
• Tănase Scatiu (1976) - Marin
• Serenadă pentru etajul XII (1976)
• Statuia (1977)
• Tufă de Veneția (1977)
• Mînia (1978)
• Doctorul Poenaru (1978)
• Gustul și culoarea fericirii (1978)
• Avântul liftulețului (1979) - muncitor
• Vacanță tragică (1979)
• Clipa (1979)
• Vînătoarea de vulpi (1980) - țăranul Năiță Lucean
• Întoarce-te și mai privește o dată (1981)
• Lumini și umbre: Partea I (1981)
• Saltimbancii (1981)
• De ce trag clopotele, Mitică? (1981)
• Non-stop (1982)
• Înghițitorul de săbii (1982)
• Mitul lui Mitică (1982) - în rolul său
• Lumini și umbre: Partea II (1982)
• Un saltimbanc la Polul Nord (1982)
• Fram (Serial TV) (1983)
• Hangița (1983) - Marchizul di Forlipopoli
• Imposibila iubire (1984)
• Emisia continuă (1984)
• Glissando (1984)
• Fapt divers (1985)
• Promisiuni (1985)
• Căsătorie cu repetiție (1985) - Mitică Popescu
• Sper sa ne mai vedem (1985)
• Trenul de aur (1986) - comisarul Munteanu
• Cântec în zori (1987) - Ciucea
• Moromeții (1987) - Cocoșilă
• Idolul și Ion-Anapoda(1988) - subdirectorul
• Secretul armei secrete (1988)
• Danga langa (1988) - redactorul
• Un studio în căutarea unei vedete (1989)
• Drumeț în calea lupilor (1990) - poștașul
• Pasaj (1990)
• Asta seară se improvizează (1991)
• Rămînerea (1991)
• Miss Litoral (1991)
• Ce zi frumoasă! (1992)
• Rosenemil (1993)
• Codin și Chira Chiralina (1993)
• Cel mai iubit dintre pămînteni (1993) - securist
• Începutul adevărului (Oglinda) (1994)
• Pacatul (1995) - Pacatosul
• Simpozionul (1995)
• Șarpele (film TV, 1996)
• Don Juan sau dragostea pentru geometrie (1997)
• Răzbunarea femeii păianjen (1999) - sotul
• Mătrăguna (2002)
• Tandrețea lăcustelor (2002)
• Turnul din Pisa (2002) - colonelul
• Valsul lebedelor (2002)
• ...Sub clar de lună (2002)
• Dulcea saună a morții (2003) - personajul Mutul
• Lotus (2004) - personajul Manasia
• Sistemul nervos (2005)
• Păcală se întoarce (2006) - un țăran
• Ticăloșii (2007) - ospătar
• Moștenirea (2010) - Tase
• Umilință (2011) - Sandu
• Îngeri pierduți (2013) - Bunicul Aurei
• Adela (2022) - nea Mircea

Sărbători

În calendarul ortodox:  Sf. Proroc Maleahi; Sf. Mc. Gordie

Sf. Proroc Maleahi; Sf. Mc. Gordie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul prooroc Maleahi (în ebraică: מַלְאָכִי, Mal’akhi, cu sensul de „îngerul Domnului” sau „trimisul Domnului”) este unul din cei 12 prooroci ziși „mici” din Vechiul Testament, căruia i se atribuie Cartea lui Maleahi.