5. /11 IANUARIE 2023 - TEATRU/FILM
EUGEN URICARU
| Eugen Uricaru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (75 de ani)[1]  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scriitor |
Modifică date / text  | |
Eugen Uricaru (n. 11 ianuarie 1946, Buhuși, județul Bacău) este un scriitor, scenarist, diplomat, istoric român. Între anii 2001-2005 a fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România. În 2003 a fost, pentru o scurtă vreme, director al postului de radio România Cultural din Cadrul Societății Române de Radiodifuziune. A fost atașat cultural și secretar de stat în MAE.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Eugen Uricaru s-a născut la 11 ianuarie 1946 la Buhuși, ca fiu al muncitorului Eugen Uricaru și al Mariei Uricaru. A absolvit școala primară și gimnazială la Liceul Ferdinand din Bacău. A urmat apoi cursurile Liceului militar Ștefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc și a promovat examenul de Bacalaureat în 1964. A studiat filologia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
În facultate a participat la fondarea și redactarea ulterioară a revistei Echinox [2], alături de Marian Papahagi, Ion Pop și Ion Vartic. A fost primul redactor-șef al acestei publicații, în paginile căreia aveau să se afirme de-a lungul anilor mulți scriitori, istorici, filosofi de valoare.
În 1971 și-a luat diploma de licență. În 1974 i-a apărut prima carte, Despre purpură, subintitulată „proze fantastice”, primită cu interes de critica literară. Între 1971-1989 a lucrat, succesiv, ca redactor la revistele Ateneu din Bacău și Steaua din Cluj. A publicat numeroase cărți, care i-au adus notorietate. Unul dintre romanele sale, Rug și flacără, 1977, a fost ecranizat, cu Ion Caramitru în rolul principal (regizor Claudiu Petringenaru) și a obținut Marele Premiu la Festivalul de la Santarem.
În 1990 se stabilește la București, unde lucrează ca redactor-șef adjunct al revistei literare Luceafărul. Susține explicit demonstrația anticomunistă din Piața Universității și condamnă în termeni severi (într-un interviu acordat în ziua de 14 iunie 1990 ziarului italian Corriere della sera) reprimarea ei brutală cu ajutorul minerilor.
Colaborează cu ziarul Ziua unde ingrijește un supliment literar periodic.
A colaborat, ca scenarist, cu regizorul Stere Gulea la realizarea filmului Stare de fapt (distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la San Marino).[3][4]
A generat o sumă de reacții în presa culturală, ca urmare a unor atitudini, replici, acte.[5][6][7]
A fost acuzat de a fi colaborat cu Securitatea ca poliție politică a Statului socialist.[8][9][10]
Eugen Uricaru este căsătorit cu Lucia, profesor universitar, cu care are o fiică, Ioana Uricaru, care trăiește la Los Angeles, în Statele Unite.[11]
În anul 2005, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a constatat calitatea de colaborator al Securității a lui Eugen Uricaru.[12]
CARIERA DIPLOMATICĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În martie 1992 este numit atașat cultural la Atena (făcând parte dintre scriitorii care primesc funcții similare, la propunerea Anei Blandiana: Mihai Sin, Grete Tartler, Ioana Ieronim și Gheorghe Schwartz). După câteva luni demisionează, în urma unui conflict de principii cu ambasadorul român din Grecia.
În noiembrie 1992 pleacă la Roma, ca director adjunct al Accademia di Romania. Lucrează ca detașat la Ministerul Afacerilor Externe până în anul 1995. În anul 2003 este numit Secretar de Stat la MAE.
FUNCȚII LA UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În 1995 a fost ales secretar al Uniunii Scriitorilor din România.
Funcționează, un timp, între 1997 și 2001, ca vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor în mandatul președintelui Laurențiu Ulici.
În 2001 a fost ales președinte al Uniunii Scriitorilor, funcție pe care a deținut-o până în 2005.[13]
A înființat Institutul Limbii Române, Copyro - societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor și s-a remarcat, în general, printr-o activitate susținută.
OPERA LITERARĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Despre proza lui Eugen Uricaru, Alex Ștefănescu afirma:
„Literatura pe care o scrie ilustrează o vocație a secretului. Ca sursă de inspirație sunt folosite istorii vechi, uitate de oamenii de azi, teorii din științe oculte, amintiri din copilărie, visuri.[14]”
Calificativul „misterios” este folosit de alți critici.[15]
Preocupat de istorie în viziune alternativă, însuși autorul simte nevoia să explice modul în care a tratat evenimentele. Unele cărți conțin explicații considerate necesare de Uricaru.
Astfel, o ediție Rug și flacară cuprinde o Explicație semnată Eugen Uricaru:
„Textul de față este o interpretare liberă a biografiei revoluționarului român, din Transilvania, Alexandru Bujor, participant la revoluția din 1848”
...iar Memoria este însoțită de o precizare din partea autorului:
„Această carte este o reconstituire afectivă și nu istorică a unor evenimente tragice, petrecute după terminarea celui dintâi război mondial.”
Referitor la tematica predilectă, Alex Ștefănescu arăta, în articolul citat mai sus:
„Pe romancier l-au preocupat diverse momente istorice: revolta țărănească în fruntea căreia s-au aflat Horea, Cloșca și Crișan (1784. Vreme în schimbare), revoluțiile europene din 1848 (Rug și flacără), ocupația germană din București, din timpul primului război mondial (Așteptându-i pe învingători) etc.”
Dar, Eugen Uricaru aduce, în cazul unor subiecte larg abordate, idei noi.
De exemplu, în mulțimea de cărți pe temă publicate în 1984, cu prilejul comemorării Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, Uricaru își permite să exprime un punct de vedere insolit.
„În «1784. Vreme în schimbare», el a recurs la o punere în scenă ingenioasă. În prim-planul aparent al romanului se află nu Horea, ci un fel de dublură a lui, gornicul (paznicul de pădure) Nuț Mătieș. Acesta seamănă la înfățișare cu liderul țăranilor răzvrătiți și, în împrejurări disperate, îi ia locul pentru a salva situația. De exemplu, atunci când într-o adunare spontană de țărani se pune la îndoială existența lui Horea sau îndreptățirea acțiunilor lui, Nuț Mătieș iese din umbră și, lăsând să se înțeleagă că el este marele personaj, ține un discurs clarificator. În aceste inițiative este încurajat și sfătuit de un om cu o identitate misterioasă, Anton Melzer - poate un mesager al împăratului, sugerează evaziv romancierul - care, cu o inteligență nefirească, diabolică, descifrează motivațiile nebănuite de alții ale fiecărui eveniment.[14]”
Eugen Uricaru a scris o ficțiune documentată istoric.
TITLURI PUBLICATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Proză scurtă[modificare | modificare sursă]
- Despre purpură, proze fantastice, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1974 (cuprins: Inventând, Vladia, trei imagini, Prietenul meu Sokol, Despre purpură, Inima care bate, Din plictiseală, Totul e în ordine)
- Antonia, o poveste de dragoste, Editura Eminescu, București, 1978 (cuprins: Târziul octombrie, Antonia, Vladia, alte imagini)
Romane[modificare | modificare sursă]
- Rug și flacără, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977
- Mierea, Editura Albatros, București,1978
- Așteptându-i pe învingători, Editura Albatros, București,1981
- Vladia, Editura Cartea Românească, București, 1982
- Memoria, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1983
- 1784. Vreme în schimbare, Editura Eminescu, Bucuresti,1984
- Stăpânirea de sine, Editura Cartea Românească, București, 1986
- Glorie, Editura Eminescu, București,1987
- La anii treizeci..., Editura Cartea Românească, București, 1989
- Complotul sau Leonard Bâlbâie contra banditului Cocoș, Editura militară, București,1990
- Așteptându-i pe barbari, Editura Cartea Românească, București, 1999
- Pentimento, Editura Elion, București, 2000
- Ieșirea din pustie, Editura Polirom, București, 2021
„Grădina Paradisului” de Eugen Uricaru
ALEXANDRU DEPĂRĂȚEANU
| Alexandru Depărățeanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1] Roșiorii de Vede, Teleorman, România |
| Decedat | (29 de ani)[1] București, Principatele Unite Române |
| Cetățenie | .svg){kind=small} România |
| Ocupație | traducător poet politician |
| Activitate | |
| Limbi | limba română |
| Studii | Colegiul Național „Sfântul Sava” din București |
| Modifică date / text | |
Alexandru Depărățeanu (n. 25 februarie 1835, Deparați, județul Teleorman – d. 11 ianuarie 1865, București)[2][3] a fost un poet, politician și dramaturg român.
Și-a făcut studiile în România și apoi în Franța, la Paris. Implicat în politică, a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat din 1864, dar a murit la scurt timp după aceea.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Pe lângă drama Grigore-Vodă a mai publicat o colecția de poezii Doruri și amoruri în 1861. Criticii literari consideră că, deși avea talent, nu a ajuns decât în faza de imitație a maeștrilor săi, printre care posibil Ion Heliade-Rădulescu, dar mai ales francezi. Influența acestora este evidentă în vocabularul întrebuințat, plin de neologisme care nu s-au păstrat și care îi fac versurile greu de înțeles pentru cititorul contemporan.[4]
Depărățeanu este cunoscut astăzi mai ales prin „Vara la țară”, poezie postumă și care a ajuns de notorietate prin parodia lui George Topîrceanu „Al. Depărățeanu: Vara la țară...”, din ciclul Parodii originale (1916).
LUCRĂRI PUBLICATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Doruri și Amoruri de Alessandru Deparațianu, Bucuresci, Typographia Naționale a lui St. Rassidescu (tipărit cu grafia intermediară chirilico-latină), 1861
- Ciocoii vechi și ciocoii noi, broșură de opt pagini, 1861
- Grigore-Vodă (dramă), 1864
Reeditări[modificare | modificare sursă]
- Alexandru Depărățeanu – Scrieri, 564 p., colecția Restitutio, Editura Minerva, București, 1980
IN MEMORIAM[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
ION FOCȘA
Ion Focsa
| Ion Focșa | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ioan Focșa |
| Născut | 14 februarie 1925 Peceneaga, județul Tulcea |
| Decedat | (86 de ani) Pitești |
| Căsătorit cu | Ileana Focșa, actriță |
| Ocupație | actor |
| Alte premii | |
| 1995 - Cetățean de onoare al Municipiului Pitești - „pentru modul exemplar în care a slujit timp de o viață scena românească în general și pe cea a Teatrului „Al. Davila" în special”. | |
| Modifică date / text | |
Ion Focșa (n. 14 februarie 1925, Peceneaga, județul Tulcea – d. 11 ianuarie 2012, Pitești) a fost un actor român de teatru și film, regizor și membru al UNITER.
Este al șaptelea copil al unei familii de slujbași la stat (tatăl - perceptor, mama - casnică).
Debutează la Teatrul Național din București în 1945, cu piesa, Asta-i ciudat, de M.R. Paraschivescu, în regia lui Tudor Mușatescu. Apoi joacă pe scenele mai multor teatre unde este angajat: Teatrul Muncă și Voie bună, Comedia, Teatrul Mic, Teatrul Nostru, Alhambra, Tineretului, Studioul actorului de film „CI. Nottara", Teatrul din Galați și, din 1958, pe scena Teatrului „Al. Davila" din Pitești.
A colaborat cu cei mai mari regizori: Victor Ion Popa, Ion Șahighian, Sică Alexandrescu, Marietta Sadova, Vlad Mugur, Aurel Ion Maican, Horea Popescu, Radu Penciulescu, Valeriu Moisescu, Petre Sava Băleanu, Sorana Coroamă-Stanca, Nae Cosmescu, Mihai Radoslăvescu etc.
Sintetizând întreaga sa carieră, pe parcursul celor 60 de ani de teatru, vom reține următoarele date: a interpretat 210 roluri, pregătite în 11.000 de repetiții a câte două-patru ore, iar numărul spectacolelor la care a luat parte depășește cifra de 12.500.
Urmărit de Securitatea comunistă în perioada 1960-1961.
STUDII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Clasele primare în comuna natală
- Bacalaureatul la Liceul „D. Cantemir" din București.
- Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică (clasa Ion Manolescu și V. Maximilian).
ALTE PROFESII PRACTICATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Ucenic la un atelier de firme luminoase din neon
- Băiat de prăvălie la "Magazinul de coloniale și delicatese Ghindea" din Pitești
- Strungar la Uzinele "Lemaitre" din București
- Șofer în Gara de Nord (prilej cu care îl va cunoaște pe marele Victor Ion Popa, întîlnire ce-i va schimba practic destinul)
ROLURI ÎN TEATRU[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- MITREA COCOR, Teatrul Mic București, 17.01.1951
- FATA LUI TUDORAN, Teatrul Mic București, 31.01.1951
- POEMUL LUI OCTOMBRIE, Teatrul Mic București, 17.11.1951
- MICII BURGHEZI, Teatrul Mic București, 30.03.1952
- PATRU SCHIȚE ȘI O PIESĂ ÎNTR-UN ACT, Teatrul Mic București, 09.04.1952
- VIAȚĂ NOUĂ, Teatrul Mic București, 17.11.1952
- TRĂIASCĂ AI NOȘTRI, Teatrul Mic București, 23.11.1952
- NEPOȚII GORNISTULUI, Teatrul Mic București, 17.02.1953
- STEAUA FĂRĂ NUME, Teatrul Mic București, 12.11.1953
- TACHE, IANKE ȘI CADÎR, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 29.12.1955
- GAIȚELE, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 19.07.1956
- HANUL DE LA RĂSCRUCE, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 11.05.1957
- INSPECTORUL DE POLIȚIE, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 19.07.1957
- TRAGEDIA OPTIMISTĂ, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 01.11.1957
- GÎLCEVILE DIN CHIOGGIA, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 12.12.1957
- HARAP ALB, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 18.04.1958
- VLAICU VODĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 30.05.1958
- FURTUNA, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 29.07.1958
- MIREASA DESCULȚĂ, Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați, 15.09.1958
- NUNTA LUI KRECINSKI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 22.01.1959
- POARTA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 01.05.1959
- SURORILE BOGA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 22.08.1959
- VIAȚA NOUĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 01.11.1959
- SETEA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 10.01.1960
- INTRIGĂ ȘI IUBIRE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 16.01.1960
- OMUL CU MÎRȚOAGA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 14.02.1960
- MOȘ TEACĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 10.04.1960
- ANII NEGRI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 18.06.1960
- UN MILION PENTRU UN SURÎS, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 09.07.1960
- SINGUR PRINTRE DUȘMANI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 06.11.1961
- NEAMURILE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 28.11.1961
- ÎNȘIR-TE MĂRGĂRITE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 27.12.1961
- VLAICU VODĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 13.02.1962
- FATA FĂRĂ ZESTRE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 30.03.1962
- SPECTACOL 'ION LUCA CARAGIALE', Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 10.04.1962
- FEBRE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 02.10.1962
- ÎNDRĂZNEALA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 28.10.1962
- ORAȘUL VISURILOR NOASTRE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 15.12.1962
- OAMENI ȘI UMBRE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 13.03.1963
- ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 14.11.1963
- PUNCTUL CULMINANT, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 14.01.1964
- NOAPTEA REGILOR, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 11.04.1964
- FII CUMINTE, CRISTOFOR, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 19.09.1964
- MARELE FLUVIU ÎȘI ADUNĂ APELE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 29.10.1964
- CANIOTA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 03.04.1965
- RĂZVAN ȘI VIDRA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 16.10.1965
- CIUTA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 20.01.1966
- SIMPLE COINCIDENȚE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 12.05.1966
- NEÎNCREDERE ÎN FOIȘOR, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 06.11.1966
- OMUL CARE ADUCE PLOAIE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 18.03.1967
- SFÎNTUL MITICĂ BLAJINU, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 26.05.1967
- ECATERINA TEODOROIU, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 02.08.1967
- IO MIRCEA VOIEVOD, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 13.08.1967
- ZECE ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 05.11.1967
- GOANA DUPĂ FLUTURI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 27.01.1968
- TOPAZE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 28.06.1968
- O CASĂ ONORABILĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 01.10.1968
- BĂLCESCU, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 13.12.1968
- MEȘTERUL MANOLE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 30.03.1969
- PUPĂZA DIN TEI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 24.04.1969
- PENDULA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 24.04.1969
- ARCUL DE TRIUMF, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 01.07.1969
- VLAICU VODĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 27.12.1969
- TAIFUN, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 20.03.1970
- CĂRUȚA CU PAIAȚE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 27.05.1970
- TIMP ȘI ADEVĂR, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 23.03.1971
- SAM, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 26.05.1971
- PISICA SĂLBATICĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 15.09.1971
- VIFORUL, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 11.01.1972
- TREPTE; AUTOGRAFUL; ANA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 11.05.1972
- ȚARA FERICIRII, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 01.06.1972
- JOCUL DE-A VACANȚA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 30.09.1972
- SÎMBĂTA PĂCĂLELILOR, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 20.03.1973
- VIFORNIȚA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 08.05.1973
- PUTEREA ȘI ADEVARUL, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 29.12.1973
- NUNTA DIN PERUGIA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 04.04.1974
- JUDECATA DE LA MIEZUL NOPȚII, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 11.12.1974
- AZILUL DE NOAPTE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 29.04.1975
- PAPA SE LUSTRUIEȘTE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 09.10.1975
- CAFEAUA ACTRIȚEI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 26.05.1976
- MOARTEA LUI VLAD TEPEȘ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 14.11.1976
- CAZUL ENĂCHESCU, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 14.06.1977
- VLAICU VODĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 24.11.1977
- UNDEVA O LUMINĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 25.12.1977
- CONFRAȚII, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 23.05.1978
- GAROAFA ALBĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 11.09.1978
- STRIP-TEASE PE RING, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 10.01.1979
- CUZA VODĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 08.02.1979
- HOȚII DE ILUZII; OMUL DE PAIANTĂ; EXPERIMENTUL, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 14.02.1980
- VOIEVOZI PESTE VEACURI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 08.06.1980
- ANONIMA SEMNATĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 12.10.1980
- MOARTEA UNUI COMIS VOIAJOR, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 19.12.1980
- ADEVĂRATA LUMINĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 05.05.1981
- ROMAN SENTIMENTAL, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 05.11.1981
- MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 19.02.1982
- OSPĂȚUL LUI TRIMALCHIO, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 15.09.1982
- TITANIC VALS, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 15.12.1982
- REGELE GOL, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 29.06.1983
- ULTIMA ORĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 15.09.1983
- DRAGOSTE LA MADRID, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 14.03.1984
- OPERAȚIUNEA LIFTING, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 09.06.1984
- DOMNUL DECAN, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 05.04.1985
- HAINA CU DOUĂ FEȚE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 12.07.1985
- MIELUL TURBAT, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 15.09.1985
- OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 19.02.1986
- NU NE NAȘTEM TOȚI LA ACEEAȘI VÎRSTĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 08.10.1986
- PÎNDA, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 16.09.1987
- UȘILE ÎMPĂRĂTEȘTI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 19.04.1988
- OPERAȚIE DIFICILĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 15.09.1988
- VIS DE DRAGOSTE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 26.01.1989
- CONVOIUL, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 09.06.1989
- FATA FĂRĂ ZESTRE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 24.09.1989
- WEEK-END LA SECTORUL 9, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 30.09.1990
- PERSECUTAREA ȘI ASASINAREA LUI JEAN-PAUL MARAT, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 01.11.1990
ROLURI ÎN FILM[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Vlad Țepeș (1979)
- Iancu Jianu zapciul (1981)
- Iancu Jianu haiducul (1981)
- Din nou împreună (1978)
- Cireșarii (1974)
- Desfășurarea (1954)
- Mitrea Cocor (1952)
PIESE REGIZATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- 1907, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 04.02.1977
- CASA CU DOUĂ FETE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 18.10.1979
- O FELIE DE LUNĂ, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 04.04.1963
- PAPA SE LUSTRUIEȘTE, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 09.10.1975
- PIESE ÎNTR-UN ACT, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 28.01.1961
- TIGRUL ÎN PAPUCI, Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești, 06.03.1978
CĂRȚI PUBLICATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Ghinionul a fost norocul meu. Memorialistică (editura Tip Naste, Pitești 1999 - ISBN 973-97212-8-1)
- Ghinionul a fost norocul meu. Memorialistică (volumul I, editura Tip Naste, Pitești 2004)
- Ghinionul a fost norocul meu. Memorialistică (volumul II, editura Paralela 45, Pitești 2007)
- Ghinionul a fost norocul meu. Memorialistică (volumul III, editura Paralela 45, Pitești 2010)
PREMII ȘI DISTINCȚII ACORDATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- 1995 - Cetățean de onoare al Municipiului Pitești - „pentru modul exemplar în care a slujit timp de o viață scena românească în general și pe cea a Teatrului „Al. Davila" în special”.
- Distincția de merit a Academiei Române.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu