8. /25 IANUARIE 2023 - POEZIE

CĂTĂLIN CIOLCA

Cătălin Ciolca, poet, editor şi ziarist

S-a nascut pe 25 ianuarie 1941, in Urziceni, Ialomita. Este absolvent al Facultatii de Litere din Bucuresti, promotia 1966.

Opera:

Versuri, 1968

Discursuri si peisaje, 1983

Cartea Falticenilor, 2006

Cătălin Ciolca, scriitor și jurnalist, s-a stins din viață noaptea trecută, la Iași, la vârsta de 75 de ani.

Regretatul scriitor și-a legat numele de Fălticeni prin prieteniile pe care le-a avut în mediul cultural fălticeneani. În semn de prețuire pentru marile nume ale spațiului fălticenean, Cătălin Ciolca a publicat două ediții ale lucrării “Cartea Fălticenilor de la A la Z” (2005 și 2010), o continuare a albumului monografic al Fălticenilor realizat în anul 2003 de scriitorul Grigore Ilisei, căruia Cătălin Ciolca i-a fost editor.

Vestea morții lui Cătălin Ciolca este dureroasă pentru prietenii săi. Scriitorul și jurnalistul a fost răpus de o complicație la nivel pulmonar.

Episcopul Timotei Aioanei a vorbit în termeni laudativi  despre cel dispărut, trecerea la cele veșnice fiind considerată o pierdere grea pentru mediul cultural.

Având în vedere munca depusă pentru a consemna momentele și oamenii de seamă care au marcat istoria Fălticenilor, Timotei Aioanei consideră că scriitorul Cătălin Ciolca merită cu prisosință titlul de Cetățean de Onoare al Fălticeniului, post-mortem.

Cătălin Ciolca s-a născut la 25 ianuarie 1941, în Urziceni, județul Ialomița. A fost licențiat în litere al Universității București, cu o teză despre Anton Holban.

A debutat cu versuri, în anul 1964, în revistele „Luceafãrul” și „Steaua”. Ulterior a publicat versuri, eseuri, reportaje și articole de critică și istorie literară în „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Timpul” – Iași, „Literatură și artă” – Chișinău.

Între 1966-1968, a redactat, împreună cu George Sidorovici, Platon Pardău, Lucian Valea, Radu Mareș, Alexei Rudeanu, revista literarã „Suceava”, supliment al ziarului „Zori noi”.

RADU ULMEANU

Radu Ulmeanu

Radu Ulmeanu (n. 25 ianuarie 1946, Ulmeni, județul Maramureș) este un poet și scriitor român contemporan.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

v • d • m

A urmat studiile la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. El a acționat ca profesor de limbă și literatură română, director fondator al Casei de Editură Pleiade și al revistelor de literatură „Pleiade” și „Acolada”, precum și al revistei săptămânale de divertisment „Arena” din Satu Mare. Este și fondator al Societății CATV SAMTEL Satu Mare, împreună cu un grup de asociați. A condus ca director studioul TV și Radio Samtel Satu Mare, Radio 1 Satu Mare. A debutat cu o pagină de poezii cu o prezentare („Radu Ulmeanu: O dimineață frenetică”) de Geo Dumitrescu în revista „Contemporanul” (1966). Prezent în volumul colectiv Eu port această ființă, Antologie de poezie tânără de Nicolae Prelipceanu, apărută la Editura Dacia în 1972. Debutul editorial propriu-zis: Patinoar, versuri, Editura Cartea Românească, 1979. A colaborat la revistele „Contemporanul”, „România literară”, „Viața Românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Pleiade”, „Acolada”, „Dacia literară” etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Asociația Scriitorilor București și membru al PEN Club Român.

Volume[modificare | modificare sursă]

• Patinoar, versuri, Ed. Cartea Românească, București, 1979.
• Un domeniu al meu, versuri, Ed. Cartea Românească, București, 1982.
• Astrele negre, versuri, Ed. Albatros, București, 1983.
• Sintagmele nopții, versuri, Ed. Eminescu, București, 1987.
• Sonete din Nord, versuri, Ed. Eminescu, București, 1990.
• Ce mai e nou cu Apocalipsa, versuri, Ed. Helicon, Timișoara, 1997.
• Climatul fulgerului. Poeme regăsite, Ed. Dacia, Cluj, 2001.
• Laptele negru. Antologie de versuri în selecția autorului, cu o prefață de Gheorghe Grigurcu, Ed. Brumar, Timișoara, 2008.
• Prăpastia numelui, versuri, Ed. Pleiade, Satu Mare, 2009.
• Chermeza sinucigașilor, roman, Ed. Pleiade, Satu Mare, 2010.
• Politica, o comedie cu final cunoscut, articole, cu o prefață de Gheorghe Grigurcu, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.
• Ospețele iubirii, antologie de poezii cu prefețe de Barbu Cioculescu și Alex. Ștefănescu, Ed. Tipo Moldova, colecția Opera Omnia, Iași, 2013.
• Ceea ce suntem, versuri, cu o prefață de Gheorghe Grigurcu, Ed. Pleiade, 2016.
• Chermeza sinucigașilor, roman, ediția a II-a, cu ilustrații de Mihai Olos, Ed. Grinta, Cluj-Napoca.
• Siberii, roman, cu o prefață de Ion Cristofor, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2017.
• Sonete, cu o prefață de C.D. Zeletin, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2018.
• Ab Urbe condita, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2020.

Antologii[modificare | modificare sursă]

• Eu port această ființă, antologie de poezie tânără, Ed. Dacia, 1972.
• Antologia poeților tineri (George Alboiu), Ed. Cartea Românească, 1982.
• Ierarhiile pergamentelor, Casa de Editură Panteon, 1995.
• O mie și una de poezii românești, antologie de Laurențiu Ulici, Ed. DU Style, București, 1997.

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

• în reviste (în ordine cronologică): Gheorghe Pituț, Neobosita căutare a luminii, în Luceafărul, nr. 14, 7 aprilie 1979; Nicolae Ciobanu, Un elegiac modern, în Luceafărul, nr. 14, 7 aprilie 1979; Laurențiu Ulici, Prima verba. Un poet, în România literară, nr.25, 21 iunie 1979; Adrian Popescu, Ipostaze lirice, în Steaua, nr. 6, iunie 1979; Eugen Simion, Tineri poeți, în România literară, nr.33, 16 august 1979; Ion Murgeanu, Ceva foarte aproape de torță, în România liberă, nr. 10864, 2 octombrie 1979; Dan Ciachir, Un debut remarcabil, în Săptămâna culturală a capitalei, Serie nouă, nr. 470, 7 decembrie 1979; George Vulturescu, Radu Ulmeanu, în Geneze, august 1980; I.(on) B.(ledea), Starea de poezie, în Cronica sătmăreană, nr.3836, 28 martie 1982; George Alboiu, Un domeniu poetic, în Luceafărul, nr. 25, 19 iunie 1982; V. Fanache, Radu Ulmeanu - Un domeniu al meu, în Steaua, nr. 7, 1982; Radu Săplăcan, Radu Ulmeanu: Un domeniu al meu, în Tribuna, nr.27, 8 iulie 1982; Nae Antonescu, Moment literar sătmărean, în Tribuna, nr. 29, 22 iulie 1982; Nae Antonescu, Radu Ulmeanu, „Un domeniu al meu”, în România literară, nr.37, 9 septembrie 1982; Constant Călinescu, „Un domeniu al meu”, în Luceafărul, nr.6, 12 februarie 1983; Victor Niță, Trei poeți din Satu Mare, în Flacăra, nr. 3, 20 ianuarie 1984; Cristian Livescu, Radu Ulmeanu: „Astrele negre”, în Convorbiri literare, nr. 4, aprilie 1984; Alexandru Zotta, O eropoetică?, în Cronica sătmăreană, nr.4489, 6 mai 1984; Miron Blaga, Astrele negre, în Familia, nr. 1, ianuarie 1985; Laurențiu Ulici, Promoția ’70. Ardelenii (XXI), în România literară, nr.3, 15 ianuarie 1987; Marian Papahagi, O cale a poeziei, în Tribuna, nr. 32, 6 august 1987; Constant Călinescu, La „cumpăna apelor”. (Noua geografie literară), în Luceafărul, nr. 40, 3 octombrie 1987; Nicolae Manolescu, Actualitatea literară. Doi poeți, în România literară, nr.43, 22 octombrie 1987; Gheorghe Glodeanu, Radu Ulmeanu - Sintagmele nopții, în Familia, nr. 11, noiembrie 1987; Valentin F. Mihăescu, Radu Ulmeanu: „Sintagmele nopții”, în Luceafărul, nr.46, 14 noiembrie 1987; Nae Antonescu, Radu Ulmeanu: Sintagmele nopții, în Steaua, nr. 12, decembrie 1987; Radu G. Țeposu, Radu Ulmeanu, „Sintagmele nopții”, în Tribuna României, nr. 363, 1988; Alexandru Pintescu, Diptic liric, în Atitudinea, nr. 2 (5), august 1990; George Vulturescu, Radu Ulmeanu - Ce mai e nou cu Apocalipsa, în Poesis, nr. 7-8, 1997; Dora Mircea-Radu, Geometria unui „sistem” poetic?, în Steaua, nr.1, 2002; Ion Pop, Cosmosul suav, În România literară nr. 45, 14/11/2008 - 21/11/2008; Tudorel Urian, Intimism viforos, în România literară nr. 5 / 6 februarie 2009; Adrian Dinu Rachieru, Radu Ulmeanu – un «profet mohorât»? în Convorbiri literare nr. 2 – 2009; Anamaria Lupan, Paradise de vise, în Steaua nr. 4-5 (726-727), aprilie-mai 2009; Constantin Trandafir, Domeniul poetului, în România literară nr. 45/ 13 noiembrie 2009; Magda Ursache, Pânda și moartea, în Acolada nr. 12, decembrie 2009; Ion Zubașcu, «Chermeza sinucigașilor» – romanul unei tragedii naționale, în Familia, nr. 11-12 noiembrie-decembrie 2009; Cristina Chiprian, La temelia lumii..., în Dacia literară, nr. 1/ 2010; Mircea Moț, Repere ale unui univers poetic, în Acolada, nr. 1, ianuarie 2010; Adrian Țion, Despre «adevărul sensibil» al poeziei, în Steaua, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2010; Adela Lungu-Schindler, Radu Ulmeanu. Chermeza sinucigașilor, în Reflex, nr. 1 – 6 (112-117), ianuarie – iunie 2010; Vasile Spiridon, Sex-appeal-ul de seară, în Convorbiri literare, nr. 2 (170) / februarie 2010; Ion Zubașcu, Nucleul de rezistență al poeziei lui Radu Ulmeanu, în Tribuna, nr. 181, martie 2010; Horia Gârbea, Radu Ulmeanu. Chermeza sinucigașilor, în Luceafărul de dimineață, nr. 22, 2010; C. Cubleșan, O frescă a degringoladei umane, în Tribuna, 1-15 mai 2010; Ștefan Vlăduțescu, Istoria a trecut și pe la Satu Mare, în Ramuri, nr. 5/2010; Constantin Trandafir, Revoluția și erotismul, în Viața Românească, nr. 5-6, 2010; Simona-Grazia Dima, Iubire sacră și iubire profană, în Ramuri, nr. 6, 2010; Gheorghe Grigurcu, O superbie biologică, în România literară nr. 16, 2010.

• în volume: Laurențiu Ulici, Literatura română contemporană, Ed. Eminescu, București, 1995, p. 158-160; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol. 5, Poezia românească de la al doilea război mondial până în anul 2000, Editura Niculescu, București, 2000, p. 523-525; George Vulturescu, Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului – Dicționar 1700-2000, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2000, p. 243-248; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Fundația Luceafărul, București, 2001, vol. II, p.545; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, vol. IV, Editura Albatros, București, 2001; Gheorghe Grigurcu, Profil de poet, Cuvânt înainte la antologia de versuri de Radu Ulmeanu Laptele negru, Ed. Brumar, 2008; Tudorel Urian, A fost sau n-a fost?, prefață la romanul Chermeza sinucigașilor de Radu Ulmeanu, Editura Pleiade, Satu Mare, 2009; Paul Aretzu, Giulgiul mirosului de crini, în Jurnal de lecturi, Fundația – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 81-84; Dumitru Augustin Doman, Radu Ulmeanu. În preajma revoluției, în Cititorul de roman, Editura Pământul, Pitești, 2010.

POEZII:

Ceva fără nume 

Un vultur negru vine din când în când în picaj 
să-mi ciugulească sprâncenele 
şi trage toţi norii de pe cer după el 
lăsând în urmă o nebunie de stele 

Nu mai ştiu cum să mă feresc de pliscul lui necruţător 
încerc să-mi apăr măcar ochii 
şi mi-i acopăr cu palmele găurite 

Ascult ţipătul înfometat al acvilei seară de seară 
şi mă ascund în beciuri adânci, ferecate 
de unde ţâşnesc flăcări şi fum ca din bolgii infernale 
odată cu scrâşnetele proscrişilor 

Iar vulturul scurmă cu ghearele acoperişul caselor 
străpunge fiecare nivel până să ajungă la mine 
smulgându-mi fir după fir din arcade 
ceva fără nume 
16 ian. 2008 


Prag 

Ce măsură nemăsurată 
pentru merii ce clipocesc uşpr prin livezi 
către primul anotimp al florilor 

Totodată, pe sub stratul de iarbă 
în afânatul, mult afânatul pământ 
râme fără culoare îşi dezmiardă plictisul 
digerând ştiri politice 

în chiar mijlocul grădinii 
câinele meu care a murit de un an 
se mai înoarce din când în când 

Ţii minte cum lătra de nerăbdare 
aşteptând plimbarea de după-amiază? 
Exact aşa latră şi acum 
conştient că nu-l mai aude nimeni 

Stăpânul lui, stăpânul fostului câine 
de cum intră în grădina uitată 
simte tot sufletul câinesc al acestei lumi 

Pe străzi, plimbându-se fragezi şi trişti 
mă silesc să văd trecătorii cum dau alene din coadă, 
pentru a traversa acest prag metafizic 
13 martie 2008 

Din Nord 

Din Nord vin vânturi care ne doboară 
din Sud aproape nu mai vine niciun vânt 
degetul tău subţire şi plăpând 
îmi sparge tâmpla cu-o atingere uşoară. 

E mult de când n-am scris un rând de tine - 
poate-ai murit şi n-am aflat nimic 
şi poate că ai înviat un pic 
doar cât să-mi vezi coşmarul, în aldine. 

Ori poate - cine ştie - eşti din nou 
o flacără ţâşnind abrupt din stele 
spărgând această coajă ca de ou 

a lumii ce întinde-n spaţiu grele 
tăceri tânjind ca din cavou 
spre existenţe noi, dintre zăbrele.