7. /1 FEBRUARIE 2023 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT
FRANCESCO MARIA VERACINI
| Francesco Maria Veracini | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Florența, Marele Ducat de Toscana |
| Decedat | (78 de ani)[1][2][3][4] Florența, Marele Ducat de Toscana |
| Ocupație | compozitor dirijor violonist |
| Activitate | |
| Gen muzical | operă |
| Instrument(e) | vioară |
Modifică date / text  | |
Francesco Maria Veracini (n. ,[1][2][3][4] Florența, Marele Ducat de Toscana – d. ,[1][2][3][4] Florența, Marele Ducat de Toscana), violonist și compozitor italian; virtuoz renumit al vremii, și-a desfășurat activitatea la Londra, Dresda și Praga. A compus opere, cantate, concerte și sonate pentru violă.
BIOGRAFIE
La început, elev al unchiului său Antonio (fiul violonistului însuși Francesco ), el a fost considerat în Italia drept cel mai mare violonist al timpului său, după moartea lui Corelli . S-a născut la Florența în jurul anului 1690 . A studiat muzica și în special compoziția la catedrala din Florența. În 1711 s- a dus la Veneția începând cariera de rătăcire și, probabil, aici l-a cunoscut pe Tartini . În 1714 a plecat la Londra unde a dominat figura lui Händel; aici l-a cunoscut pe Francesco Geminiani . Anul următor a plecat la Düsseldorf unde a compus și a dedicat Electorului Johann Wilhem , oratoriul „Moise la Marea Roșie”. La vârsta de douăzeci și nouă de ani a plecat la Veneția unde a susținut diverse concerte cu o îndemânare atât de mare încât a avut un succes notabil, atât de mult încât Tartini a fost convins că nu poate concura cu el și s-a retras la Ancona dedicându-se noului studii. În același an ( 1719 ) Veracini a făcut o călătorie la Londra, unde a putut juca în interludiile operelor, trezind chiar și aici cel mai viu entuziasm. De fapt, el a ales să rămână în Anglia, unde a rămas aproximativ doi ani, considerat ca un minune al priceperii.
În 1720 a ajuns la Dresda și a obținut titlurile de compozitor și virtuoz de la regele Poloniei . Din păcate, mândria sa, egală cu talentul său, a jignit în multe ocazii iubirea de sine a artiștilor de vioară , în special a lui Pisendel , maestrul concertului regelui. Acesta din urmă a decis să se răzbune și, în acest scop, a avut unul dintre concertele sale studiat de cei mai mediocri violoniști ai orchestrei sale, până când l-a cântat perfect, apoi, urmând obiceiul acestei ere, l-a adus la Veracini, în fața regele, provocarea de a juca un concert la prima vedere . Virtuosul a trecut foarte bine acest test, dar ripienista l-a efectuat după el cu încrederea și precizia pe care nu le poate avea un solo decât după ce l-a studiat mult timp.
Umilirea pe care Veracini a simțit-o cu acea ocazie a fost atât de profundă încât s-a îmbolnăvit grav. Într-un acces de febră, s-a aruncat pe fereastră la 13 august 1722 și a avut norocul să nu-i rupă nimic în afară de picior. După recuperare, a părăsit Dresda și a plecat la Praga, unde a intrat în serviciul contelui Kinsky. După o lungă ședere în Boemia , s-a întors în Anglia și a susținut concerte la Londra în 1730 , dar fără a avea același succes ca în trecut. S-a găsit stilul său vechi și comparația cu cea a lui Geminiani nu a ajutat. Revenit în Italia în 1747 , s-a retras într-o reședință modestă din Pisa . A murit în 1768 .
COMPOZIȚII
- 1708 Sara în oratoriul Egiptului
- 1711 Concert pentru vioară și 8 instrumente în re major
- 1711 Triumful inocenței sponsorizat de oratoriul San Niccolò
- 1715 Impietatea distrusă în căderea oratoriei Ierihonului
- 1716 12 Sonate pentru flaut solo și bas
- 1720 Căderea înțeleptului în idolatria oratoriei lui Solomon
- 1721 12 Sonate pentru vioară cu bas continuu, operă 1
- 1722 Eliberarea poporului evreu de naufragiul faraonului
- 1727 Încoronarea lui Davidde
- 1735 Adriano in Siria lucrează cu Francesca Cuzzoni- Sandoni și Carlo Broschi în Teatrul Majestății Sale pentru Opera della Nobiltà din Londra.
- 1737 La Clemenza di Tito dramă pentru muzică în 3 acte, Her Majesty's Theatre din Londra pentru Opera Nobilimii.
- 1738 Dramă Partenio pentru muzică în 3 acte, libret de Paolo Rolli , Teatrul Majestății Sale din Londra pentru Opera della Nobiltà.
- 1739 Plângi la lacrimile mele
- 1744 12 Sonate academice pentru vioară și operă continuă 2
- 1744 Greseala lui Solomon la Teatrul Majestății Sale din Londra
- 1744 Roselinda funcționează
- 2 concerte în b minor și re major
- 6 arii pentru soprană
- 6 concerte
- Concert pentru vioară concertantă, 2 vioară, înaltă și joasă
- Sunt asaltat de respirație
- New Eclogue și Nice și Tirsi pentru soprană și alto la Her Majesty's Theatre din Londra în 1741 cu Élisabeth Duparc
- Vorbește cu portretul Lover pentru soprană și bas
- Ut relevet miserum vocal canon
CURIOZITATE
Un asteroid numit 10875 Veracini a fost dedicat acestui compozitor
Francesco Maria Veracini (1690-1768): Sonate Accademiche, Op. 2
AQUILINA SEVERIN
| Aquilina Severin | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Aquilina-Silvana Severin |
| Născută | (75 de ani), Dragșina, Timiș,  România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață, actriță (filmul artistic Lansarea) |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică ușoară, pop-rock |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Ani de activitate | 1965 - prezent |
| Prezență online | |
| Site web | |
| Modifică date / text | |
Aquilina-Silvana Severin (n. 1 februarie 1946, satul Dragșina, comuna Chevereșu Mare, județul Timiș) este o cântăreață română de muzică ușoară. Este căsătorită și are un băiat, Tudor. A plecat definitiv în Germania în 1989 și a revenit în atenția publicului român în 2008.
BIOGRAFIE ȘI DEBUT[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
« M-am născut în com. Dragsina, într-un fost conac boieresc. Când am împlinit 6 ani ne-am mutat la Timișoara pentru ca eu și fratele meu Narcis să mergem la școală acolo. Imediat am început lecții de pian cu un profesor care era corepetitor la Opera din Timișoara unde unchiul meu era vioara întâi. Până la liceu am fost solistă în corul Palatului pionierilor din Timișoara, apoi în perioada liceală am fost solista corului Lic.5 și am luat premiul I la toate concursurile interliceale. Prima apariție la TV a fost Dialog de la distanță la Banat -Crișana în 1965, unde la rubrica „Solistă de muzică ușoară” am fost notată de juriu cu nota 10 pe linie, ceea ce a adus victoria Banatului. În timpul studenției (Conservatorul din Timișoara - pe care l-am absolvit in 1968) am frecventat și cursurile Școlii de Artă populară din Timișoara și am participat la toate spectacolele Casei de cultură a studenților, fiind acompaniată de formația Phoenix. De asemenea, am răspuns invitațiilor diferitelor colective cultural-artistice care m-au solicitat. Din 1968, a urmat o serie întreagă de spectacole și turnee cu Phoenix, de asemenea și spectacole în care m-a acompaniat Orchestra Casei de Cultură a Studenților Timiș. Tot în 1968, am fost invitată la Radiodifuziunea și Televiziunea Română - Studioul de Televiziune unde s-a constituit "Studioul tânărului interpret de muzică ușoară”. Acolo l-am cunoscut pe domnul regizor Valeriu Lazarov care m-a invitat la o filmare pentru Revelion alături de cântăreți ca Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Marina Voica....”
CARIERA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
1966 - Laureată a Festivalului Studențesc - Timișoara
1967 - premiul II la Festivalul Studențesc pe Țara la București
1968 - premiul I la Festivalul Studențesc pe Tara la Iași acompaniată de formația Phoenix
1968 – Festivalul de la Soci - premiu special al Revistei "Smena"
1969 – recital în deschiderea Concursului național de creație și interpretare de muzică ușoară românească - Constanța
1969 – Mențiune la Festivalul de la Mamaia
ianuarie 1969 - a participat la concertul "În lumina reflectoarelor", transmis de TVR alături de Anda Călugăreanu, Luminița Dobrescu, Mihaela Mihai, Aura Urziceanu, Aurelian Andreescu, Angela Similea.Concertul a fost prezentat de Dana Comnea, în regia lui Al. Bocanet. Interpreții au fost acompaniați de Orchestra de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu.
1969 – a ajuns în etapa finala a Festivalul Internațional Cerbul de Aur dar a cântat în afara concursului în Gala Laureaților
1969 - spectacol la Atlantic Bar cu orchestra Valentiu Grigorescu iar mai apoi cu orchestra Sincron a lui Cornel Fugaru cu care a realizat și un turneu național
1970 - componentă a Formației de Estradă și Varietăți București a Ansamblului de cântece și dansuri al Armatei (a participat, printre altele, la spectacolul Când se aude o trompetă)
1970 – turneu național cu Teatrul Satiric Muzical C. Tănase, în spectacolul "HOP ȘI STROE"
1970 – recital la Festivalul Național al Artei Studențești
1971 - spectacolul "Se caută o vedetă", la radio - Concertul tinereții cu Horst Krüger și Jacqueline Midinette
1971 – turneu cu orchestra RTV Skoplje pe Coasta Adriaticii
1972 – emisiunea Tele Top cu piesa "Sonet de dragoste" de Romeo Vanica, cu care a luat punctajul maxim 270 de puncte (cupa a ajuns însă la Dida Drăgan)
aprilie 1972 - transmisiune TV de la Intercontinental - Timisoara - Ritm, tinerete, dans
6 mai 1972 - "Mai ceva ca-n filme" a cantat alături de Ovid Teodorescu piesa "Hello, Dolly"
1972 – în Polonia cu Light-Music Orchestra în Opole, orașul festivalurilor poloneze
1974 – la Berlin - "Pressefest" (festivalul presei) International -turneu internațional cu orchestra RTV Berlin în toată Germania
29 decembrie 1974 - Album Duminical - Povesti pe ... note alături de Adina Stoenescu.
1975 – la Berlin în spectacolul televizat: "Un an în muzică" prezentat la Friederich-Stadt-Palast
ianuarie 1975 - Album duminical alături de Elena Toma, Jeanina Matei și Petre Geambasu
1975 - Album duminical alături de Ruxandra Ghiață
aprilie 1975 - Divertis Club la R1
1975 – în turneu în Germania de Vest cu formația "Electrecord" condusă de Alexandru Imre
4 aprilie 1976 - Album Duminical - a interpretat piesa "Pentru un cântec" mai 1976 - Circulați, vă rog! - teledivertisment cu Stela Popescu, Cristina Stamate, Margareta Pâslaru, Amza Pellea, Dem Rădulescu, Ștefan Bănică, Nicu Constantin, Puiu Călinescu, Aurelian Andreescu.
octombrie 1977 - Invitați în studioul 3 - spectacol cu public la care își dau concursul: Margareta Pâslaru, Dida Dragan, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu, Cornel Constantiniu, printre alții.
1978 - cu Petre Geambașu și Margareta Pâslaru în Germania la Stuttgart
1978 - Premiere '78 - alături de Aurelian Andreescu, Mariana Ștefanescu, Eugen Ionescu. Realizatori: Aurora Andronache și Sanda Balaban.
iunie 1978 - emisiunea lui Tudor Vornicu - "Stelele cântecului și dansului" alături de Aurelian Andreescu, Nana Mouskouri, Bacarra, ABBA.
1978 - Melodii românești de ieri și de azi, alături de Eva Kiss, Nelly Miricioiu, Marcel Rosca
1978 - Muzica ușoară interpretată de Doina Stănescu, Aquilina Severin, Marcel Roșca, Richard Dandel și formația Toni Constantinescu.
ianuarie 1979 - Melodii românești de ieri și de azi (Florentina Satmari) alături de Corina Chiriac, Irina Loghin
februarie 1979 - Divertisment muzical cu formația Dan Beizadea. Soliști: grupul vocal Trio Trison și Aquilina Severin
martie 1979 - Album duminical - au participat: Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Florina Cercel.
aprilie 1979 - Album duminical alături de Iarina Damian, Rodica Mandache, Geo Costiniu, corul Madrigal dirijat de Marin Constantin, Angela Ciochina, Doina Moroșanu, Elena Merișoreanu
aprilie 1979 - Parada Șlagărelor. Participă: Angela Similea, Margareta Pâslaru, Dida Dragan, Mirabela Dauer, Eva Kiss, grupul "Song" - dirijor Ioan Luchian Mihalea, formația "Rosu și Negru" printre alții.
mai 1979 - Șlagăre de ieri și de azi
iunie 1979 - Muzica ușoară cu Margareta Pâslaru, Angela Similea, Aquilina Severin, Stela Enache, Angela Ciochina și Cornel Constantiniu.
30 iunie 1979 - Concert de prânz la TV1
august 1979 - Album duminical - a interpretat piesa "Primăvara mea". La emisiune au mai participat: Aimee Iacobescu, Virgil Ogășanu, Iarina Demian, Ricky Dandel, Angela Buciu.
1979 - Festivalul Tineretului din Toată Lumea - Mongolia, ținut la Ulan-Bator și numeroase apariții TV pe durata acestei manifestări cultural-artistice
iulie 1979 - Muzică ușoară cu Aquilina Severin, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Cornel Fugaru, Mircea Baniciu, Marcel Roșca. Emisiune de Aurora Andronache și Sanda Balaban.
1979 - 1980 - concert extraordinar de muzica ușoară "Trei Prieteni" cu Marius Teicu, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu, Aquilina Severin și Lucia Turcescu.
1980 – Concert în Cuba, la Santa Clara, Varadero etc. împreună cu Dan Spătaru
1982 – distribuită în spectacolul „Stela, Stelele și Boema”, alături de Stela Popescu, Alexandru Arșinel și Luigi Ionescu.
1983 - Dialog muzical la microfon: Aquilina Severin și Philippe Chatel
1984 - a jucat în filmul artistic - "Lansarea", în regia lui Dan Necșulea, după un scenariu de Ilie Tanasache și Dan Necșulea, alături de Mircea Albulescu și Sebastian Papaiani.
1985 - recital la Internațional din Olimp
1988 - interzisă la RTV, apare totuși ca invitată la Casa Orășenească de Cultura Blaj în spectacolul-concert: "Cântați cu noi" împreună cu Mădălina Manole, acompaniate de formația Romanticii, condusă de Mircea Drăgan.
1989 – plecarea definitivă din țară împreună cu fiul ei, Tudor, cu destinația Frankfurt unde se află soțul interpretei
1991 – în Germania – în corul orașului Rodgau (lângă Frankfurt). Ca urmare a apărut în Offenbach-Post un articol despre activitatea ei muzicală din România.
1991 – participă la "Expoziție despre România" în urma căreia s-au adunat bani pentru Spitalul Caraiman din București.
1991 – acțiune de binefacere în urma căreia s-a strâns o sumă importantă de bani pentru un orfelinat din București
2002 – Spectacole locale în Germania, printre care "ziua rugăciunii în lume" – Weltgebetstag, unde a interpretat cântece religioase ortodoxe românești.
2005 – apariție la OTV împreună cu tatăl său în vârstă de 90 de ani, invitată la emisiunea „Zori de zi”
2008 – la Timișoara, invitată de șase ori la Televiziunea locală – Europa Nova de realizatorul emisiunii de divertisment și folclor – Album duminical, domnul Oltean Ioan (scriitor, autor al 14 cărți; publicist, colaborator la publicații românești din Banatul României, Serbiei și Ungariei; director al filialei Faget al Centrului de Cultură și Artă Timiș; președintele Asociației Culturale Fageteana).
2008 - 20 iulie, invitată împreună cu domnul Vasile Todi, scriitor, ziarist, personalitatea aromânilor din Banat; Elena Jurjescu – interpretă de muzică populară, prof. Sorin Batica – șef de catedra, coregrafie C.N.A Ion Vidu, prof. Gelu Mircea Stan – Radio Timisoara etc. În aceea ediție specială, Vasile Todi s-a referit la Aquilina după cum urmează: ”Mai am un cuvânt de mulțumire și pentru o doamnă care ne oferă surprize plăcute fără să facem nimic pentru asta, și anume mie mi-a oferit astăzi bucuria nu numai de a fi cu dumneavoastră toți cei de aici ci și a fi alături de o crenguță mereu înflorită din copacul majestos al muzicii românești...Doamna Aquilina Severin. Pentru mine această surpriză făcută de viață îmi dovedește încă o dată că totuși sunt un om care merită asemenea bucurii. E cu adevărat o satisfacție pentru că această doamnă trage brazde în ogorul cântecului românesc și dovada e că eu nu m-am gândit că voi ajunge să stau vreodată alături de domnia sa. Cu atât mai prețioase sunt vorbele mele, cu cât mai mare este modestia domniei voastre. Sărut mâinile, doamnă!” Vorbele de apreciere la adresa Aquilinei au continuat prin spusele Elenei Jurjescu, interpretă de renume în Banat:”Mă bucur pentru Aquilina Severin că o revăd așa cum ne-am mai vazut și de Paști și a fost o surpriză reală pentru mine pentru că acum mulți ani în urmă am cântat împreună la Mamaia, când eu eram cu Ansamblul Profesionist Banatul și Aquilina cânta cu noi în aceeași seară, pe aceeași scenă, după noi desigur, după folclor. Eram vecine de cameră și toată ziua ne vedeam și ne înțelegeam foarte bine. Am învățat de la ea foarte multe lucruri legate de scenă și de viața muzicală. Îi doresc tot binele din lume acolo unde s-a aciuit în alta țară, în Germania, împreună cu feciorul ei, cu familia ei și cu tatăl pe care încă îl mai are și îi doresc sănătate și bucurii.”
- 2008 - invitată la sărbătorirea celor 50 de ani de la debut ai doamnei Margareta Pâslaru, eveniment care a avut loc la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România
- 2008 – 1 noiembrie, invitată la lansarea albumului Bucuria de a cânta al Margaretei Pâslaru, CD în memoria lui Sile Dinicu. Aceasta lansare a prilejuit și reîntâlnirea cu Corina Chiriac.
- 2008 – reîntâlnirea cu Nicu Covaci (Phoenix) după 40 de ani care a avut loc la Happy Hour. Ca urmare a succesului înregistrat de această ediție, Aquilina a revenit de mai multe ori la emisiunea lui Cătălin Maruță, ultima oară fiind în martie 2009, împreună cu Carmen Harra.
- 2009 - invitată la mai multe emisiuni: Să v-amintiți duminica (Național TV - a interpretat: Iubirea-i doar o glumă, Spune-mi să fiu și Pentru un cântec); Club TVR3 (TVR3 și TVR Internațional - a cântat piesele Vara iubirii și Pentru un cântec); Acces Direct (Antena 1).
REPERTORIU (SELECTIV)[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
1. A fost cândva
2. Sărbătoarea zilelor
3. Aritmetica inimii (repertoriul internațional)
4. Ca-n filme (repertoriul internațional)
5. Vara iubirii (Mihai Elekeș/poetul Dan Verona)
6. Cântă inima
7. Ceas de toamnă (Romeo Vanica/poetul Dan Verona)
8. E fetița mea (repertoriul internațional)
9. Iubirea-i doar o glumă (Misu Iancu / Petre Andreescu)
10. Lumea îndrăgostiților (Mihai Elekeș/poetul Dan Verona)
11. La, la, la (repertoriul internațional)
12. Măicuța mea (cu Sile Dinicu)
13. Noi, tinerii (Vasile Vasilache)
14. Pentru un cântec (Ileana Toader/Eugen Rotaru)
15. Poate (Alexandru Mandi)
16. Primăvara
17. Să nu uităm (repertoriu internațional)
18. Spune-mi să fiu (Vasile Vasilache)
19. Stop (repertoriul internațional)
20. Vine circul (repertoriul internațional)
21. Visul s-a împlinit (acompaniată de Orchestra Radio)
22. În ritm de rock (George Margarint)
23. O muzicuță (Marcel Dragomir)
24. Privirea ta
25. Fotografii (Romeo Vanica/Dan Verona)
26. Cheia pierdută (Romeo Vanica/Dan Verona)
27. Amintește-ți, nu uita (Romeo Vanica/Dan Verona)
28. Să cântăm pentru soare (Romeo Vanica)
29. Sonet de dragoste (Romeo Vanica)
30. Alearga iarna (Romeo Vanica)
Aquilina Severin - Selectii din Arhiva TVR (Acvilina Severin)
NICOLETA MATEI - NICO
| Nicoleta Matei | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (51 de ani) Ploiești, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Alte nume | Nico |
| Gen muzical | pop rhythm and blues rap |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Ani de activitate | 1999–prezent |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
| Modifică date / text | |
Nicoleta Matei (n. , Ploiești, România), cunoscută simplu ca Nico, este o cântăreață română de muzică pop și vedetă de televiziune. Nico și soțul ei au un studio propriu.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
1990 - A terminat Școala Populară de Artă din Ploiești și a devenit solista Teatrului Toma Caragiu din localitate, secția estradă.
A cântat peste hotare cu contract:
1996-1999 - Patru ediții la rând, a obținut premiul pentru cea mai bună solistă vocală la Festivalul Național al teatrelor de estradă de la Constanța.
1998 - A obținut premiul I pentru cea mai bună voce feminină la Festivalul "Ion Vasilescu";
1999 - A obținut premiul al II-lea la Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia pentru piesa "Și dacă viața mea". În 1999 a debutat în muzica românească.
1999-2002 - A avut o colaborare cu B.U.G. Mafia pentru albumul acestora, "CASA", la piesa "Cine e cu noi". Tot în aceeași perioadă a colaborat cu Morometzii pentru piesa "Tic Tac 123". În același an, a ajuns în finala Selecției Naționale Eurovision cu piesa "The Only One". Concursul Eurovision a reprezentat pentru Nico o miză importantă deoarece a participat și în anii următori - 2002, 2003, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 - la acest concurs.
2003 - A obținut premiul al II-lea la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”, Brașov. Tot în acest an a lansat primul disc intitulat "Gând pentru ei", care cuprinde colaborări cu Cabron, Don Baxter și Puya (La Familia) dar și Laurențiu Matei, soțul interpretei.
2004 - În Bulgaria, la Varna, a obținut marele premiu și alte 4 premii la Festivalul "Discovery Fest". Tot în același an în Kazahstan, la Alma Ata, a obținut Marele Premiu și trofeul "Vocea Asiei"[1] și locul al II-lea la Festivalul de la Mamaia, (secția creație, compozitor Andrei Tudor).
2007 - Nico a trecut de preselecția națională pentru concursul Eurovision cu două piese, "Dulce amăruie" (compusă de Costi Ioniță) și "Love is all you need" (Laurențiu Matei). Prima s-a calificat în finală.
2008 - A câștigat dreptul de a reprezenta România la concursul Eurovision 2008, care a avut loc la Belgrad, Serbia, cu melodia "Pe-o margine de lume", interpretată alături de Vlad Miriță. Clasându-se pe locul 7 în semifinală, piesa a ajuns în finala competiției, obținând 45 de puncte și locul 20 din 25 de țări participante.
PIESE CUNOSCUTE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Nu pot să mai suport
- Rămâi cu bine
- Tot ce-mi ceri
- Spune-mi unde
- Vorbe
- Nu mă gândesc
- Heaven knows
ALBUME[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Gând pentru ei[modificare | modificare sursă]
Gând pentru ei este albumul de debut, cuprinde zece piese, compuse în cea mai mare parte de către Laurențiu Matei, dar și de Don Baxter, Puya sau Cabron. La album s-a lucrat timp de doi ani până s-a ajuns la forma sa finală.
Piese:
1 . Nu pot să mai suport (4.50)
2 . Rămâi cu bine (4.01)
3 . Tot ce-mi ceri (3.29)
4 . Vorbe II (3.49)
5 . Gând pentru ei (4.06)
6 . Orice s-ar întâmpla (3.07)
7 . Spune-mi unde (3.44)
8 . Nu mă gândesc... (Decat la noi) (4.03)
9 . Oprește-te (3.47)
10 . Rămâi cu bine (remix R&B) (3.42)
11. Clipe
Așa cum vrei[modificare | modificare sursă]
Așa cum vrei, albumul include hitul cu același nume, iar paleta de genuri abordate e largă, de la R&B la dance, hip-hop, clubbin').
Piesele de pe album sunt :
1.Ai sa te întorci la mine (4.00)
2.Nu sunt eu (3.57)
3.Te vreau din nou (4.15)
4.Ce pot să fac (3.49)
5.Tot ce-mi doresc (3.39)
6.Vreau să te iubesc (3.26)
7.Așa cum vrei (3.26)
8.O noapte cu tine (3.55)
9.Voi veni într-o zi (3.54)
10.Tu mă faci să cred (3.37)
Cast Away[modificare | modificare sursă]
(2007 - Universal)
- „Dulce amăruie” (3:51)
- „Spune-mi Că” (3:45)
- „Un ideal” (3:47)
- „Cred” (4:00)
- „Cum Aș Putea” (3:26)
- „Cast Away” - maxi single (3:26)
- „Love is All You Need” (2:56)
- „Mi-am Ascultat Inima” (3:55)
- „N-am Pierdut Nimic” (3:42)
- „Te-am Văzut Pe Strada Mea” (3:51)
- „Vreau Să Mă Cuprinzi ” (3:36)
Love Mail[modificare | modificare sursă]
(2009 - Cat Music)
- „Poate undeva” (3:26)
- „Love Mail” (3:29)
- „Lovesick In Berlin” (3:23)
- „Let People Talk” (3:38)
- „Love Mail (negativ)” (3:30)
- „Disco Maniacs” - (feat. Monik) (4:06)
- „Dragostea învinge” (3:33)
- „Filme” (3:58)
- „Ieri” (3:42)
- „Intro”
- „Niciodată singur ” (3:57)
- „Outro ”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu