4 /9 IANUARIE 2023 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
LYA HUBIC
| Lya Hubic | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Paleu, Bihor, România |
| Decedată | (95 de ani) Cluj-Napoca, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață de operă |
| Activitate | |
| Premii | Ordinul Meritul Cultural () Premiul de Stat al Republicii Populare Române () Ordinul național „Steaua României” () doctor honoris causa |
Modifică date / text  | |
Lya Hubic (n. , Paleu, Bihor, România – d. , Cluj-Napoca, România) a fost o interpretă de operă și operetă română (soprană).[1]
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Educație[modificare | modificare sursă]
A urmat cursurile liceale la Liceul de Fete de la Beiuș și la Liceul din Satu Mare, apoi, între 1931-1936, cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj la canto și pedagogie, avându-i ca dascăli pe Lia Pop, Augustin Bena, Marțian Negrea, Mihai Andreescu-Skeletty, Ana Voileanu-Nicoară, și George Simonis.
Activitate[modificare | modificare sursă]
A fost angajată la Opera Națională Română din Cluj, unde a debutat pe 3 octombrie 1936 în rolul Musetta din Boema de Giacomo Puccini. A cântat alături de Ana Roza Vasiliu, Aca de Barbu, Dan Bădescu, Petre Ștefănescu Goangă, Corneliu Fânățeanu, David Ohanesian ș.a. Până la pensionare (13 aprilie 1967), soprana, supranumită „privighetoarea Ardealului”, a susținut peste 2 000 de spectacole în țară și străinătate.[2]
În repertoriul său care a însumat 46 de eroine titulare în genul operei și operetei, se regăsesc rolurile: „Nedda” din Paiațe de Ruggiero Leoncavallo, „Micaela” din Carmen de Georges Bizet, „Adela” din Liliacul de Johann Strauss-fiul, „Olimpia” și „Antonia” din Povestirile lui Hoffmann de Jacques Offenbach, „Rosina” din Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, „Norina” din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, „Zerlina” din Don Giovanni de W.A. Mozart, „Violetta” din Traviata, „Gilda” din Rigoletto de Giuseppe Verdi, „Hanna Glawari” din Văduva veselă de Franz Lehár, „Christina” din Vânzătorul de păsări de Carl Zeller, „Cio-Cio-San” din Madama Butterfly de G. Puccini etc.
A realizat numeroase înregistrări radio și la „Casa Electrecord” și trei CD-uri cu arii și duete.
În paralel a fost conferențiar universitar la Facultățile de Muzică din Cluj și Brașov.[3]
DISTINCȚII ȘI ONORURI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
A fost distinsă cu numeroase titluri, premii și decorații precum:
- Ordinul Meritul Cultural, 1946,
- Titlul de Artistă Emerită, 1956,
- Premiul de Stat al Republicii Populare Române, 1954,
- Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, 2002,
- Doctor honoris causa al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca,
- Cetățean de onoare al orașului Cluj-Napoca, 1992.
A fost membru de onoare al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.[1]
În 2003 a fost instituit, în onoarea artistei, Trofeul „Lya Hubic”, care va fi decernat unor personalități în domeniul artei lirice.[4]
LYA HUBIC - Verdi - La Traviata - E strano!..Ah fors'e lui...Sempre libera!
In memoriam LYA HUBIC. 2010 Sala Radio Cluj. Part 1
In memoriam LYA HUBIC. 2010 Sala Radio Cluj Part 2
In memoriam LYA HUBIC. 2010 Sala Radio Cluj Part 10
LIANA ALEXANDRU
| Liana Alexandra | |
 Prof. univ. Dr. Liana Alexandra, compozitoare și pianistă, Premiul ACMEOR, Tel-Aviv, Israel, 1997. | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 27 mai 1947 București, România București, România |
| Decedată | (63 de ani) București, România București, România |
| Căsătorită cu | Șerban Nichifor |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | Compozitor, profesor |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Națională de Muzică București |
| Gen muzical | Muzică simfonică |
| Instrument(e) | Pianistă |
| Ani de activitate | 1967-2010 |
| Prezență online | |
| Site web | |
| Modifică date / text | |
Liana Alexandra (n. Liana Alexandra Moraru[1]; 27 mai 1947, București - d. 9 ianuarie 2011) a fost o compozitoare și pianistă[2] română, doctor în muzicologie și profesoară universitară la Universitatea Națională de Muzică din București. “Liana Alexandra este considerată drept cel mai important compozitor român al generației ei. Limbajul ei componistic este bogat, de la tehnica aleatorică și cea a clusterelor la melodica de amplu lirism inspirată de elemente folclorice din cultura ei natală.” (Gregory Youtz. The Pacific Lutheran University, Tacoma, Washington, U.S.A.)[3] S-a afirmat drept ilustră compozitoare pe plan național și la nivel internațional încă din anii 1970, obținând numeroase premii[3][4]. Intreaga ei creație componistică a fost publicata de editura franceză on-line www.free-scores.com[5].
A obținut numeroase premii internaționale de compozitie[3][4]. A susținut si o bogată activitate diplomatică, in calitate de Prim-Vicepreședintă a Asociației Culturale de Prietenie România-Israel. A inițiat în România și promovat sistematic, împreună cu compozitorul Șerban Nichifor, directia neo-consonantă[6], colaborând in special cu instituții muzicale de prestigiu din Statele Unite ale Americii, precum "Living Music Foundation" [7].
A fost căsătorită, din anul 1978, cu compozitorul și violoncelistul Șerban Nichifor, împreună cu care a fondat, în 1990, atât Liana Alexandra Nuova Musica Consonante-Living Music Foundation (USA)[8], cât și Duo Intermedia[9], un duo instrumental (violoncel și pian), cu care a susținut concerte în România și în străinătate, ca pianistă, colaborând în perioada 2002-2006 și cu flautista Susan McClellan din Statele Unite ale Americii[10]. Liana Alexandra și Șerban Nichifor s-au evidențiat și ca promotori ai genului de avangardă Visual Music[11] în spațiul cultural românesc [12].
În testamentul ei video [13], precum și în ultimul ei interviu (noiembrie 2010) Liana Alexandra declara: eu sunt profund dezamagită de răutațile colegilor. Adică nu mi-aș fi putut imagina că mă întâlnesc cu niște răutăți - invidie - atât de mari încât se plătesc unele și cu viața, la modul fizic...[10]. Pe data de 9 ianuarie 2011 Liana Alexandra a suferit hemoragia cerebrală fatală. Creațiile ei muzicale ei se păstreză la Academia Română și la Library of Congress din Statele Unite ale Americii[14].
STUDII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București (în prezent UNMB) în perioada 1965 - 1971 (șefă de promoție pe țară), cu Alfred Mendelsohn, Tudor Ciortea, Tiberiu Olah, Aurel Stroe, Albert Guttman, Emilia Comișel, urmând mai târziu cursuri de specializare în Germania, la Weimar și Darmstadt - cu Ton de Leeuw, Brian Ferneyhough și Morton Feldman. Bursă în cadrul “International Visitor Leadership Program” oferită de United States Information Agency (USIA), US State Department și de Institute for International Education (IIE) la Universitățile Stanford, Urbana-Illinois și Michigan (1983). În 1994 a obținut doctoratul în muzicologie (SUMMA CUM LAUDE) la UNMB, cu teza Componistica muzicală - un inefabil demers între fantezie și rigoare aritmetică și geometrică.
CARIERA DIDACTICĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Începând din 1971 a predat la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa de compoziție, orchestrație și forme muzicale. A început cariera didactică pe post de asistentă universitară, în perioada 1971-1990, parcurgând ulterior toate treptele didactice: lector (1990-1993), conferențiar (1993-1997) și profesor universitar (din 1997).
OPERA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Întreaga ei creație componistică a fost publicată de editura franceză on-line www.free-scores.com.[5]
Compoziții muzicale (selecție)[modificare | modificare sursă]
- Simfonia I, 1971
- Cantata I "La curtile dorului" pe versuri de Lucian Blaga, 1971
- Muzică pentru clarinet, harpă și percuție, 1972
- "Valențe", moment simfonic, 1973
- Sonata pentru flaut solo, 1973
- Concert pentru clarinet și orchestră, 1974
- Secvență lirică pentru clarinet, trompetă și pian, 1974
- Muzică Concertantă pentru cinci soliști și orchestră, 1975
- Cantata a II-a "Laudă" pe versuri de Lucian Blaga, 1977
- Cantata a III-a "Țară-pământ, țară-idee" pe versuri de Nichita Stănescu, 1977
- "Colaje" pentru cvintet de alamă, 1977
- Simfonia a II-a (Imnuri), 1978
- Ciclul cameral "Consonanțe", 1978-1998
- Ciclul cameral "Incantații", 1978-2002
- „Crăiasa zăpezii” de Liana Alexandra, după Hans Christian Andersen, operă într-un act, 1978 București
- Concert pentru flaut, violă și orchestră, 1980
- Poemul coral "Soarele și luna", versuri populare, 1981
- „Mica Sirenă”, libretul de Anda Boldur, după Hans Christian Andersen, balet, 1982 București
- Simfonia a III-a , 1982-1983
- "Imagini întrerupte" pentru cvintet de suflători, 1983
- "Quasi Cadenza" pentru vioară solo, 1984
- Simfonia a IV-a , 1984
- "Allegro veloce e caratteristico" pentru orgă solo,1985
- Simfonia a V-a, 1985-1986
- Sonata pentru șase corni, 1986
- „In labirint”, libretul de George Arion, operă în două acte, 1987
- "Larghetto" pentru orchestră de coarde, 1988
- Simfonia a VI-a, 1988-1989
- "Intersecții", sonata pentru corn și pian, 1989
- Poem simfonic „Jerusalem”, 1990
- "Music for Het Trio", 1990
- Concert pentru orchestră de coarde,1991
- "A Tre"pentru flaut, clarinet și fagot,1991
- "Cadenza" pentru pian, 1992
- Sonata pentru pian, 1993
- Concert pentru pian la patru mâini și orchestră, 1993
- „Fantazie” pentru violoncel și pian, 1994
- "Poem pentru România" pentru soprana și pian, versuri de Eugene Van Itterbeek, 1994
- "Poem pentru Madona de la Neamț" pentru soprana și pian, versuri de Eugene Van Itterbeek, 1994
- „Chant d'amour de la dame à la licorne” versuri de Étienne de Sadeleer, operă de cameră, 1995
- Simfonia a VII-a, 1995-1996
- Concert pentru saxofon și orchestră, 1997
- "Cinci Mișcări" pentru violoncel și pian, 1997
- Melodie pentru violoncel și pian, 1999
- "Pastorale"pentru orchestră de suflători, 1999
- Concert pentru oboi și orchestră, 2000
- "Muzici paralele" pentru saxofon, violoncel și pian, 2001
- Concert pentru orgă și orchestră, 2002
- Simfonia a VIII-a "Variations", computer music, 2003
- "Bassoon Quartet", 2003
- Simfonia a IX-a "Jerusalem", 2003
- Ciclul cameral "Omagiu Pionierilor Americani", 2003-2006
- "8 Studies", computer music, 2004
- "Ritmuri" pentru patru percuționiști, 2004
- "Elegie"pentru contrabas solo, 2006
- "The Sojourn of The Spirit", libretul de John Gracen Brown, imaginea de Dan Reisinger și Ryan Geiss, Video-Operă, 2007-2010
Publicistică[modificare | modificare sursă]
- Portret Mihai Moldovan, în Muzica, 1985, nr.6
- Notația unor structuri de tip parlando-rubato, în Muzica, 1987, nr.7
- Notația unor structuri ritmice muzicale pe baza seriei aditive a numerelor triunghiulare, în Muzica, 1991, nr.2
PREMII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Premiul de prietenie România - Israel, ACMEOR, 1997 [15]
- Premiul Academiei Române (1980)[10]
- Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (1975, 1979, 1980, 1982, 1984, 1987, 1988)[10]
- Premiul "Gaudeamus" Olanda (1979 si 1980)[10]
- Premiul Beer-Sheva (1986)[10]
- Premiul Mannheim-Gedock (1989)[necesită citare]
- Premiul "Fanny Mendelssohn" Dortmund-Unna (1991)[10]
- Premiul Magadino (1992)[10]
- Premiul ISCM Mexico (1993)[10]
- Premiul ACMEOR Bucharest (1997)[10]
- Prize ACMEOR Tel-Aviv (1997)[10]
- Premiul Bourges (2003, 2004)[10]
- Ordinul "Meritul Cultural" (2004)[10]
- Medalia "United States Defense Attache Office" (2005)[10]
- Diploma de Onoare a Uniunii Compozitorilor Belgieni (2005)[10]
- Premiul "Punto Y Raya" Festival (2009)[10] ș. a.
- Lucrări publicate la: Editura Muzicală (București), Edition Modern (München), Editura Furore (Kassel)[16], Editura Cerosa (Klein-Winternheim)[17] și www.free-scores.com[5].
DISCOGRAFIE (SELECȚIE)[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Mansi Barberis, Carmen Petra-Basacopol, Liana Alexandra Șaptefrați, Irina Odăgescu-Țuțuianu, Cvartettino pentru coarde în stil neoclasic, Sonata pentru flaut și harpă, „Colaje” Pentru cvintet de alămuri, Sonata pentru vioară și pian, LP, Electrecord ST-ECE 01545
- Șerban Nichifor, Liana Alexandra, Anton Șuteu, Anamorphose, Incantații II, Culori, - Cvartetul Gaudeamus, Formația Musica Nova, LP, Electrecord ST-ECE 01694
- Crăiasa zăpezii, operă-feerie, LP, Electrecord, ST-ECE 03259; Audio CD, Electrecord, EDC757, Licență U.C.M.R.-A.D.A. RO7AF27500380
- Spire Live In Geneva Cathedral St. Pierre, ... Liana Alexandra, Consonances III, ... CD, Touch, 2005
- Contemporary Music IV - Audio CD (Feb. 22, 2005) by Paul Constantinescu, Pascal Bentoiu, Liana Alexandra, Șerban Nichifor, Laurențiu Profeta, et al. Electrecord, ASIN: B0007MSURQ.
- Symphony VI & Symphony VII - Audio CD, Romanian Broadcasting Corporation, Editura "CASA RADIO", Licență U.C.M.R.-A.D.A. 1122330
- Video Music Cyberart - Liana Alexandra, Șerban Nichifor - 12 Variations, Infinite Song, Sticky Dances, Video DVD, Electrecord EDVD 001, Licență Nr. RO8AV20500382
- Duo INTERMEDIA - Șerban Nichifor, violoncel & Liana Alexandra, pian - Music from ROMANIA and BELGIUM, Cesar Franck, Jacques Leduc, Raoul De Smet, Boudewijn Buckinx, Liana Alexandra, Șerban Nichifor, Editura Muzicală, Poziție catalog 038, Licență U.C.M.R.-A.D.A. 5AF081508184
- 60x60 (2006-2007) Vox Novus VN-002 [18][19]
- 60x60 (2004-2005) Vox Novus VN-001 [20][21] - Album Nominated for Just Plain Folks Award (2009)[22]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu