sâmbătă, 25 februarie 2023

 3. /26 FEBRUARIE 2023 - TEATRU/FILM


Jean Negulesco 

Biografie
Jean Negulesco(Ioan Negulescu după starea civilă, n. 26 februarie1900, Craiova - d. 18 iulie 1993, Marbella din Spania) a fost un pictor, regizor de film, scenarist și producător de film originar din România.
Talentul pentru artă se arată timpuriu, când tânărul Jean Negulescu, cercetaș voluntar în rândurile Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, schițează un portret al lui George Enescu. Jean Negulescu se hotărăște să devină pictor atunci când maestrul George Enescu, căruia i-a plăcut desenul, îl cumpără cu un preț ridicat. Cu toate că începuse să ia lecții de pictură la București, tatăl său îl trimite la Paris să studieze economia și artele.
Pentru o vreme frecventează cursurile "Academiei Julian", neglijând însă total științele economice, și, în consecință, nu mai primește bani de acasă. Pentru a-și asigura existența în capitala Franței, muncește seara în restaurante, spălând vasele, în timp ce ziua, copiază operele marilor maeștri în muzee, cópii pe care le vinde ieftin. În acest timp se împrietenește cu unii din artiștii avangardei pariziene precum BrâncușiModiglianiPascinSoutine și alții.
De asemenea, frecventează cercul dadaiștilor în frunte cu Tristan Tzara, și el originar din România, care exercită o puternică influență asupra picturii sale. În mijlocul anilor douăzeci, se mută în sudul Franței, unde zugrăvește peisajele Rivierei.
În 1927 se căsătorește cu o tânără americană și se mută la New York, unde își organizează o expoziție cu picturile sale. În 1929 divorțează și se stabilește în California. Este un moment hotărâtor în viața sa, căci acum se lansează la Hollywood în lumea filmului, începe să semneze: Negulesco. Scrie scenarii și este asistent de regie la filmele "Captain Blood" și "A Farewell To Arms", acesta din urmă după romanul "Adio arme" al lui Ernest Hemingway. Felul său de a lucra l-a impresionat pe Benjamin Glaser, care-l angajează la studiourile "Paramount Pictures" pentru trei ani, întâi ca scenarist colaborator, apoi ca director adjunct și în sfârșit ca regizor. Regizează primul film de lung metraj, "Singapore Woman"("Femeia din Singapore") pentru studiourile "Warner Brothers" în 1941, dar abia trei ani mai târziu, în 1944, înregistrează un succes remarcabil cu filmul "The Mask of Dimitrios" ("Masca lui Dimitrios"), bazat pe subiectul unui roman de Eric Ambler. În 1948, filmul "Johnny Belinda" are un succes extraordinar, interpreta principală, Jane Wyman primind premiul Oscar ca cea mai bună actriță. Urmează drama "Three Came Home" ("Trei se întorc acasă", 1950) bazat pe un fapt real din timpul războiului, cu Claudette Colbert, comedia "How to Marry a Millionaire" (Cum să te căsătorești cu un milionar) cu Marilyn Monroe, primul film pe ecran lat (Cinemascop), apoi în același sistem de ecran lat filmul "Daddy Long Legs" (1954) cu Fred Astaire. Jean Negulesco intră în studiourile "20th Century-Fox", unde continuă să lucreze până în anul 1970, când realizează ultimele sale filme, "Hello Good-bye" și "The Invincible Six" ("Cei șase invincibili").
Jean Negulesco a fost membru al "Academy of Motion Picture" și a fost distins cu "Silver Tray" de către "International Executive Service Corporation" și cu "The Laurel Award" pentru întreaga sa producție regizorală. A fost membru de onoare în "American-Romanian Academy of Arts and Sciences" și în anul 1983 i s-a decernat Diploma de Onoare a Academiei. În 1984 și-a publicat memoriile sub titlul "Things I Did and Things I Think I Did" ("Lucruri pe care le-am făcut și lucruri pe care cred că le-am făcut"). Jean Negulesco a murit în urma unui atac cardiac la 18 iulie 1993 în Marbella (Spania).
Filmografie:

Cu Alexandru Repan
Biografie
Actorul Alexandru Repan s-a născut la 26 februarie 1940, in Bucureşti, tatal era austriac, mama unguroaica.

Cariera:

A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucureşti in 1961 si Institutul de Arta Teatrală si Cinematografie in 1965, la clasa profesorilor Mony Ghelerter si Zoe Anghel.

A jucat pe scena Teatrului Barbu Ştefănescu Delavrancea, apoi la Teatrul Nottara. Printre zecile de spectacolele in care a apărut se numără Antigona de Jean Anouilh, Execuţie în direct de Arthur Miller, Richard al III-lea nu se mai face de Matei Vişniec, Special sânge de : Guy Foissy, Vino la pod, iubita mea! (Edmond A’Gwynn), Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt, Hora iubirilor de Arthur Schnitzler, Blues de Arthur Miller, etc. 

A susţinut recitaluri de poezie, a jucat pe scene din străinătate, a regizat spectacole ca Vino la pod, iubita mea!, Underground după Azilul de noapte de Maxim Gorki, Badaranii de Carlo Goldoni, Petrecere într-un pian cu coadă etc. 

Din 1990 a început sa predea actoria la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografie, devenit apoi Universitatea Naţionala de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale.

Pe marele ecran a debutat in 1962, cu filmul Vacanţa mare, urmat de numeroase alte producţii româneşti si străine.

Alexandru Repan este căsătorit si are doi fii.

Filmografie:

2010 La soluzione migliore- Profesorul Dumitrescu
2008 Un pas înainte (serial TV)- Peter Dinescu 
2007 Tinereţe fără tinereţe -Dr. Chavannes 
2006- Vocea inimii
2006 White Palms- Repan 
2005 Amantul marii doamne Dracula (serial Tv) 
2004 Sindromul Timisoara 
2002- Entre chiens et loups 
2002 Break of Dawn -Kalhine 
2002 Amen- Primul Cardinal 
2000 Manipularea 
2000 Nici o întâmplare (scurt) 
1999 Faimosul paparazzo
1999 Le record (film TV) 
1998 Vertiges (serial TV)- Profesorul Mangin 
1993 Trahir- Inspector 
1993 Polul Sud
1989 The White Lace Dress
1989 Dreptatea
1989 Momentul adevarului
1988 Batalia din umbra
1988 Hanul dintre dealuri
1987 Colierul de turcoaze
1987 Masca de argint - Troianov
1987 Vulcanul stins 
1986 Luminile din larg 
1984 Circari la Polul Nord
1984 Horea 
1983 Saltimbancii 
1983 Râdeţi ca-n viata 
1983 Fram (serial TV) 
1982 Vlad Tepes 
1982 Calculatorul marturiseste 
1982 Lumini si umbre: Partea II (serial TV) 
1981 Lumini si umbre: Partea I (serial TV) 
1980 Burebista 
1979 Am fost 16 
1978 Bratele Afroditei 
1977 Aurel Vlaicu 
1977 Războiul de Independenta
1976 Casa de la miezul noptii 
1975 Muschetarul român 
1973 Cantemir- Dimitrie Cantemir 
1972 Pentru ca se iubesc 
1972 Ciprian Porumbescu 
1971 Mihai Viteazul- Contele Viventini 
1964 Casa neterminata
1962 Vacanta la mare 



Cu Irina Gărdescu
Biografie
Irina este fata actorului Nicolae Gărdescu. A debutat în film cu rolul principal din La patru pași de infinit, film regizat de Francisc Munteanu[1], impresionând prin dezinvoltura și naturalețea sa. Apoi, renunță la studii și joacă în filme.[2]
După 1975, împreună cu mama și sora sa a părăsit țara și s-a stabilit în Statele Unite ale Americii.[3] Actualmente, locuiește și activează în Franța, având propria sa afacere.
A fost invitată specială a Festivalului de film Transilvania[4] unde a participat la prezentarea specială a filmului său de debut, La patru pași de infinit unei audiențe a festivalului clujean. În interviuri a menționat că, deși nu urmărește a se întoarce la film, nu exclude posibilitatea dacă i se oferă „un rol interesant.
Irina Gărdescu s-a întors după patru decenii în România în 2015.

Diva anilor ’70 a fost marea iubire a lui Ion Dichiseanu, iar ea a declarat că l-a revăzut în urmă cu puțin timp. “L-am revăzut de curând: a fost o mare, mare surpriză. Nici nu mai ştiam dacă ne recunoaştem! L-am găsit neschimbat. El era foarte tandru, foarte plăcut, un actor de mare talent, un actor complet”, a spus Irina Gărdescu.
Diva a fost căsătorită timp de 25 de ani cu un francez, iar în prezent locuiește în Franța și conduce o afacere de producţie şi distribuţie de articole de lux. Actrița a mărturisit că nu mai e interesată să joace în filme, dar nu exclude posibilitatea. Publicul românesc a adorat-o mai ales în rolul Rossanei Viventini, în „Mihai Viteazul”, unde a lucrat alături de două legende: Sergiu Nicolaescu și Amza Pellea.
Filmografie
·         La patru pași de infinit (1964)
·         Gaudeamus igitur (1965)
·         Ultima noapte a copilăriei (1966) - Mina
·         Cerul începe la etajul III (1967) - Ana
·         Pokolrév (1969)
·         Castelul condamnaților (1969) - Eva
·         Mihai Viteazul (1971) - contesa Rossana Viventini
·         Puterea și adevărul (1971)
·         Adio, dragă Nela (1972)
·         Trei scrisori secrete (1974)[7]
·         Mușchetarul român (1975) - Anca
·         Dimitrie Cantemir (1975) - Anca



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...