sâmbătă, 4 februarie 2023

 5. /5 FEBRUARIE 2023 - POEZIE


HRISTU CÂNDROVEANU


Hristu Cândroveanu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
BabukComuna Silistra, SilistraSilistraBulgaria Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani) Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România[1] Modificați la Wikidata
Etniearomână Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
profesor de liceu[*]
redactor[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2]
Limba aromână Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din București

Hristu Cândroveanu (n. BabukComuna Silistra, SilistraSilistraBulgaria – d. BucureștiRomânia) a fost un critic literar, poet, prozator, traducător și publicist român de origine aromână.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Este fiul Zoricăi (n. Bracea) și al lui Stere Cândroveanu. Urmează școala primară în localitatea General Praporgescu, între 1935 – 1939, și cursuri serale la SilistraCălărașiTulcea și Timișoara (1939-1948). După absolvirea Facultății de Filologie din București (1952), va fi profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969). În 1966, devine secretar al Consiliului pentru Cultură și Artă al Municipiului Ploiești (până în 1980). Între timp, redactor la revistele Tomis și Tribuna școlii.

Debut[modificare | modificare sursă]

Debutul său ca scriitor a avut loc în 1973 cu volumul Poeme.

Opere reprezentative[modificare | modificare sursă]

  • Alfabet liric, București, Ed. Cartea românească, 1974
  • Printre poeți1983
  • Antologie de lirică aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1975
  • Antologie de proză aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1977
  • Poeți și poezie, București, Ed. Cartea românească, 1980
  • Printre poeți, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1983.
  • Ore de aur. Pe teme folclorice aromâne și nu numai, București, Ed. Ion Creangă, 1983.
  • Un veac de poezie aromână, (cu Kira Iorgoveanu), 1985
  • Trei balade armânești, (cu Ioan Cutova), Timișoara, Ed. Facla, 1985
  • Aromânii: ieri și azi, Craiova, Ed. Scrisul românesc, 1995
  • Marea serenității, București, Ed. Cartea românească, 2 vol., 1996
  • Cinci balade aromâne, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1996.
  • Parmithi di niadzadzua, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1997.
  • Gramatica aromână, Practica, (cu Ion Coteanu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998
  • Antologia poeziei străine în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2000.
  • Carte de vacanță pentru aromâni, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2001-2002.
  • Antologia poeziei române clasice și moderne în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2003.
  • Antologia poeziei române contemporane în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
  • Abecedar român-aromân, (cu Eugenia Cândroveanu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
  • Caleidoscop aromân, 5 vol, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998-2002
  • Despre aromâni, De vorbă cu Hristu Cândroveanu, (cu Emil Țîrcomnicu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2006.

Proză[modificare | modificare sursă]

  • Povesti de miazăzi (1976)
  • Ore de aur (1983)

Activitate literară[modificare | modificare sursă]

Între 1971 și 1974 a fost consilier la Direcția literară a Consiliului Culturii, iar din anul 1974 devine redactor-șef la revista Livres roumaines. Activitatea de critic literar și-o face cunoscută în reviste precum AstraViața româneascăAteneuConvorbiri literareCronicaRamuriRomânia literară. După revoluția din decembrie 1989, Hristu Cândroveanu editează si conduce, în calitate de director, Desteptarea – Revista Aromânilor, având suplimentul Dimândarea. În același timp conduce Editura Dimîndarea părintească a Fundației Culturale Aromâne cu același nume. Editează volume ca Antologia poeziei străine în graiul aromân (440 de pagini), Caleidoscop aromân (în cinci volume).



DIASPORÂ

Diasporâ şcretâ armânâ –
Tut loclu, nâ lume acaţ,
Maşi etili vahi va ş-u spunâ
Câti li vedz, ş-ma li tradz!
Cu suflitlu ranâ-aranâ,
Sorľi a tâi nu luţesc…
Tirańea a ta transilvanâ –
Maşi transilvańi u-aduchescu!
Ţ-grescu di tru Isturìe,
Boţi di păpâńi stri Sârunâ…
Fara-nâ vrutâ nu-anyie?
Isnafea-nâ iar nu-a si-adunâ?…
Pindul, Tomor, Peristere…
Toarili a noastri nâ grescu,
Ş-nâ ngreacâ pri sufliti, ere!
Ş-armâńiľi arâescu, arâescu…


EVLUYISIRE

Ş-astândzâ,
ş-mâni –
ca aèri,
ca totna –
creftu ş-nifânâtit va s-intru,
ş-sirin ca Luna
în fârâ di sinur
grâdińili di meri!
Aroşlu şi albul a
poamilor lor –
diadun va mi-acľeamâ,
ş-diznou
va lâ escu
culegâtor!
Mearili,
cu lâcrińi di-aroauâ pri eali –
va li azmulg
drept di pi dedz,
ş-apoia
va-ńi li analţ
steali,
pri terlu din mini!
Ş-va-ńi mi hrânescu –
cu seati,
s-mi satur cu poamili toati –
cu fapta,
cu mintea,
pri-aradhâ –
creftili,
coaptili,
pân’ amânat,
în marea mea
noapti…
Vluyie –
a voauâ,
cari li siminat trâ noi
ş-li featiţ s-acreascâ
tru aloatlu a loclui di-aoa,
trâ haraua a noastrâ lumeascâ!


SCRIATA


Arâeşti pâdurea,
Cupaciľi auşi dipunâ,
Dipunâ –
Ş-ceatia
I mpadi…
Eu singur,
Cu cheptlu-ńi,
Aţia –
Iu uranolu archişurâ,
Cadi!
Corba-ńi scriatâ, -
Cum s-ti arâd,
S-ti dipun?
Câ tini ţ-eşti oarbâ,
Iar noi –
Un câti un!…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...