joi, 9 februarie 2023

  5. /10 FEBRUARIE 2023 - GÂNDURI PESTE TIMP


IUSTIN PÂRVU
Iustin Pârvu
Padre Iustin Parvu de la Petru Voda.JPG
Arhimandritul Iustin Pârvu în februarie 2008.
Date personale
Născut10 februarie 1919
NeamțRomânia Modificați la Wikidata
Decedat16 iunie 2013, (94 de ani)
NeamțRomânia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMănăstirea Petru Vodă Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicancer la stomac Modificați la Wikidata
Naționalitate România
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
OcupațieIeromonah Modificați la Wikidata

Iustin Pârvu (n. 10 februarie 1919, satul Poiana Larguluijudețul Neamț – d. 16 iunie 2013[1]) a fost un cunoscut duhovnic și stareț al Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț și un militant al Mișcării Legionare.[2]

Împreună cu Cleopa IlieArsenie Boca , Ioanichie BălanDumitru Stăniloae și Arsenie Papacioc, a fost un important reprezentant al ortodoxiei românești contemporane.[3]

A făcut vâlvă cu o teorie conspirativă, și anume că cipul din pașaport ar conține numărul fiarei.[4]

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • Născut pe 10 februarie 1919, la Poiana LarguluiNeamț.
  • 1936, intră frate la Mănăstirea Durău.
  • 1938-1940 devine membru activ la Mișcării Legionare
  • 1939, se înscrie la Seminarul teologic de la Mănăstirea Cernica.
  • 1942 – 1944, numit preot misionar pe frontul de est până la Odessa.
  • 1948, este arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani închisoare. Trece prin închisorile Suceava, VăcăreștiJilava și Aiud. În ultima clipă, înainte de a fi trimis la "reeducare" la Pitești, este trimis să muncească, deținut fiind, în mină la Baia Sprie.
  • 1960, este condamnat la încă patru ani de temniță pentru că nu s-a lepădat de credință.
  • 1964, este eliberat și devine muncitor forestier.
  • 1966 – 1975, preot-monah la Mănăstirea Secu.
  • 1975 – 1990, viețuiește la Mănăstirea Bistrița.
  • 1990 – 1991, este preot slujitor și duhovnic la Mănăstirea Secu.
  • 1991, întemeiază Mănăstirea de la Petru Vodă - Neamț, al cărei stareț și principal duhovnic este.
  • 2000, ridică o mănăstire de maici Paltin lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă de educație pentru copii și o bolniță pentru femei în vârstă.
  • 2003, înființează o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită Glasul Monahilor.
  • 2008, la data de 2 noiembrie este ridicat din gradul de Protosinghel la cel de Arhimandrit.
  • 2008, înființează o nouă publicație de gândire și trăire românească, numită ATITUDINI.
  • 2009, este inițiatorul campaniei împotriva actelor cu cip, lansând un APEL către țară
  • Decedat la 16 iunie 2013.[5]

CONTROVERSE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Una dintre controversele referitoare la Iustin Pârvu este legată de aniversările a 90, respectiv 92 de ani, când, conform unor înregistrări video postate pe YouTube, un grup de măicuțe de la Mănăstirea Petru Vodă i-au cântat starețului „Sfânta tinerețe legionară”.[6][7][8]

MOȘTENIREA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

La Poiana Teiului din județul Neamț, Iustin Pârvu este cetățean de onoare, are un bust ridicat în curtea primăriei, iar o școală îi poartă numele.


 Iustin Pârvu - Citate:
















Pr IIOANICHIE BĂLAN

Ioanichie Bălan
Ioanichie Bălan by Paul Mecet.jpg
Ioanichie Bălan - portret de Paul Mecet
Date personale
Născut10 februarie 1930
StănițaRomânia
Decedat22 noiembrie 2007, (77 de ani)
Mănăstirea SihăstriaRomânia
Naționalitate România
Cetățenie România
Religieortodoxă
Ocupațieduhovnic
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieInstitutului Teologic Universitar din București
Lucrări remarcabile"Vetre de sihăstrie românească"

Ioanichie Bălan (n. 10 februarie 1930Stănițajudețul Neamț – d. 22 noiembrie 2007Mănăstirea Sihăstria) a fost un cunoscut duhovnic și arhimandrit român.

După ce a absolvit Liceul comercial din Roman, în 4 noiembrie 1949, a venit la Mănăstirea Sihăstria. Se tunde în monahism de către IPS Sebastian Rusan, la data de 14 aprilie 1953 și este hirotonit diacon la data de 15 aprilie 1953. Între 1949 – 1971, îndeplinește în Mănăstirea Sihăstria ascultările de casier, contabil, secretar și ghid al mănăstirii. Începînd cu anul 1955, se face remarcat ca un bun predicator și, mai ales, ca un apreciat scriitor. Între 1971 – 1990, sub presiunea autorităților comuniste, ierodiaconul Ioanichie Bălan este transferat la Mănăstirea Bistrița, județul Neamț. Între 1971 – 1975, urmează cursurile Institutului Teologic Universitar din București pe care îl absolvă cu licența „Chipuri de călugări îmbunătățiți din mănăstirile nemțene“. A fost hirotonit ieromonah de către IPS Teoctist 2 februarie 1979, hirotesit apoi protosinghel în 1984 și arhimandrit în 1992. În 1990, revine la mănăstirea Sihăstria, unde își continuă activitatea misionară de popularizare a credinței ortodoxe.

Volume tipărite[modificare | modificare sursă]

Mormântul lui Ioanichie Bălan din cimitirul Mănăstirii Sihăstria.
  • Minastirea Sihastria (1977, 1989)
  • Patericul românesc (București1980)
  • Vetre de sihăstrie românească (București, 1981)
  • Convorbiri duhovnicești (vol. I, Ed. Episcopiei Romanului, 1984; vol. II, 1988)
  • Mărturii românești la locurile Sfinte (Ed. Episcopiei Romanului 1986)
  • Minastirea Bistrita (1990)
  • Istorioare duhovnicești (1991, 2002, 2010)
  • Călăuza ortodoxă în biserică I (Iași1991),
  • Călăuza ortodoxă în familie și societate II (Iași, 1993, 2002)
  • Pelerinaj la locurile sfinte (1992)
  • Vietile sfintilor pe septembrie (1992)
  • Rînduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei împărtășanii (Iași, 1993)
  • Puterea Sfantului Maslu (1993)
  • Părintele Paisie duhovnicul, (Iași, 1993)
  • Zece convorbiri cu Arhimandritul Cleopa Ilie (1994)
  • Părintele Cleopa duhovnicul (Iași, 1994)
  • Pelerinaj la Mormantul Domnului (1994)
  • Convorbiri cu teologi ortodocși străini (Iași, 1994)
  • Omagiu memoriei parintelui Dumitru Staniloae (1994)
  • Lumina si faptele credintei (1994)
  • Convorbiri duhovnicesti cu teologi ortodocsi din strainatate (1995)
  • Mari duhovnici din Manastirea Sihastria, vol. 2 (1997)
  • Pelerinaj la muntele Athos (1997, 2005)
  • Sinaxar ortodox general: dictionar aghiografic (1998)
  • Viața Părintelui Cleopa (1999)
  • Sfinte Moaște din românia (1999)
  • Sfinte Icoane făcătoare de minuni din România (1999)
  • Sfantul Serafim de Sarov. Viata, nevointele si invataturile. (1999)
  • Ne vorbeste Parintele Cleopa, vol. 1-19 (2001-1015)
  • Vetre de sihastrie romaneasca: secolele IV-XX (2001)
  • Ieroschimonahul Ioanichie Moroi: Egumenul Sihastriei (1904-1944) (2001)
  • Sfintele icoane facatoare de minuni din Romania (2003)
  • Sfanta Teodora de la Sihla - floarea duhovniceasca a Moldovei (2004)
  • Sfantul Episcop Ioan: Mare Sihastru in Muntii Carpati (2004)
  • Sfintele moaste din Romania (2004)
  • Mosul Gheorghe Lazar: un sfant al zilelor noastre (2004)
  • Fapte minunate de la Parintii Atoniti (2004)
  • Patericul romanesc, vol. 1 (2005), vol. 2 (2011)
  • Versuri duhovnicești (2006 și 2008)
  • Predici la postul mare (2007)
  • Un pridvor al raiului. Manastirea Sihastria (2008)
  • Chipuri de calugari imbunatatiti, vol. 1 (2008), vol. 2 (2009)
  • Pelerinaj la Muntele Athos (2010)

Editor[modificare | modificare sursă]

  • Viețile Sfinților în 12 volume, după ediția mitropolitului Grigorie Dascălul de la București și Căldărușani din 1834 - 1836
  • Cuvinte duhovnicești (1992)
  • Puterea Sfîntului Maslu (1993)

In memoriam[modificare | modificare sursă]

  • Mi-e dor de cer. Viata Parintelui Ioanichie Bălan; Editura: Editura Manastirea Sihastria, 2010

Dumnezeule ceresc, (rugăciune de Părintele Ioanichie Bălan

Moartea s-a apropiat de noi şi nu ne pocăim. Sfârşitul a venit şi totuşi nu ne iubim. Bolile şi suferinţele ne-au cuprins, dar nu iertăm din inimă pe fratele nostru. Citim cărţi sfinte, dar nu ne cutremurăm. Ne rugăm puţin, lipsim de la biserică, nu miluim pe săraci, suntem stăpâniţi de nepăsare, împietrire şi griji pământeşti. Deaceea nimic nu sporim şi ne cheltuim în deşert viaţa aceasta scurtă.
Dă-ne smerenie şi râvnă la biserică. Dă-ne putere să iubim pe toţi, să răbdăm pe toţi, să sfârşim prin pocăinţă viaţa aceasta, ca să ne învredniceşti de cereasca Ta împărăţie! Amin.

IISUSE VESNIC CALATOR(*)

 Iisuse vesnic calator
 Prin lumea de pacate,
Tu bati strain si iubitor
 La usile-ncuiate.
Nimic Tu nu ceri nimanui
 Cand bati si-astepti sa vina,
Ci vrei sa lasi in fata lui
Din pacea Ta divina.
Ai vrea din viata Ta sa-i dai,
 Caci viata lui e moarta,
 Dar el nu vrea!
Tu plangi si stai
 Afara, langa poarta...
Tu Domnul Iubirii, ai sta
 Pe veci de veci cu dansul,
 Si bati, astepti..., dar el nu vrea
Si, stand, Te-apuca plansul.
Eram copil cand Te-am vazut
La poarta mea, Straine;
Si sa-Ti deschid ai tot batut
Sa intri si la mine.
Dar lumea-mi spune sa nu vin
 Ca viata Ta-i amara
Am vreme colo, mai tarziu,
Si Te-am lasat afara.
 De-atunci trecura ani sirag
Pe viata-mi amarata,
Tu tot ai plans,
 Straine drag, La poarta zavorata.
 Tarziu Ti-am auzit din nou
 Chemarea Ta duioasa,
Inceata, stinsa, un ecou:
 "O, lasa-ma in casa...
 O, lasa-n suflet sa-ti strabat
Cu pacea Mea cereasca
 Cat ceru-n larg si lumea-n lat
 Nu pot sa-ti daruiasca".
Dar lumea-mi spune sa Te las
 Afara si-asta data;
Tu iar la usa ai ramas
 Si usa incuiata...
Te-am auzit ani multi la rand
Chemandu-ma pe nume,
Dar n-am deschis, iar Tu, plangand,
Te-ai dus strain in lume.
 ...Dar astazi singur ma-nfior
 De-a mele fapte rele, Iisuse!
 Si Te chem cu dor In noaptea vietii mele.
 Mai vino iar, Iisuse bland,
 Mai bate iar o data.
Te-astept cu sufletul plangand
 Si usa descuiata.

 Sursa: Mi-e dor de Cer. viata Parintelui Ioanichie Balan, Ed. Manastirea Sihastria, 2010, pag. 39

Câteva citate: 





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...