5. /11 FEBRUARIE 2023 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
GHEORGHE CUCU
Gheorghe Cucu (n. 11 februarie 1882, Puiești, județul Tutova – d. 24 august 1932) a fost un compozitor, dirijor și folclorist român.
A fost un clasic al muzicii corale românești. De la el au rămas peste 100 de piese muzicale, unele tipărite. Prin folosirea creatoare a cântecului popular în lucrările sale corale, a contribuit la dezvoltarea școlii muzicale naționale românești. Autor al unor lucrări de bază în acest sens, caracterizate prin conținut realist și umor, prin intonație populară și măiestrie a compunerii („Frumosul vine pe apă”, 1931; „Haz de necaz”). A armonizat colinde și a scris muzică bisericească.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În comuna Puiești a județului Tutova a văzut lumina zilei la 11 februarie 1882, ca al șaselea copil din cei nouă, al țăranului sărac și ciobotarului Vasile Cucu și al Smarandei Cucu.
În Bârlad urmează cursurile școlii primare ( 1890 – 1894 ) și ale Școlii de cântăreți bisericești, având profesor pe psaltul Damian Rânzescu (director), pe profesorul de teorie – solfegii și dirijorul corului bisericii “Domneasca”, Athanasie Popovici, și pe psaltul Ion Botoi. Pleacă la Brăila unde se angajează tenor al bisericii Sfinții Voievozi.
A urmat cursurile Conservatorului din București (1890 – 1905) cu profesorul Eduard Wachmann, Dumitru Chiriac și Gheorghe Brătianu. Devine cântăreț de strană la Biserica Brezoianu (1901 – 1904) la care devine dirijorul corului ei (1904 – 1932). Între timp (1901 – 1907 și 1912 – 1928) a fost dirijor secund al Corului Carmen.
A urmat un Curs pregătitor de Armonie și Contrapunct la Conservatorul Național din Paris (din 1907) și la Schola Cantorum din Paris, cu Vincent d’Indy (Contrapunctul și orchestrația). Acolo a fost dirijorul corului capelei române (1907 – 1911). Întors în țară (1911) se angajează “maestru suplinitor de muzică” în Pitești (1912–1915), Turnu Severin (1915) și Slatina. A fost dirijorul corului Mitropoliei bucureștene, la care a rămas în anii 1916 – 1919. A obținut premiul al doilea “George Enescu” pentru “coruri religioase” (1919), Premiul Societății Compozitorilor pentru culegeri de folclor (1925), Medalia de aur a expoziției din 1906. A funcționat ca profesor provizoriu la Catedra de Teorie și Solfegii la Conservatorul din București (1920), profesor la Seminarul “Nifon” din București (1920–1932), profesor de Armonie la Academia de Muzică Religioasă din Capitală (1928 – 1932).
Moare în București la 24 august 1932, fiind înmormântat la cimitirul Ghencea.
Gheorghe CUCU - Haz de necaz ...
„Doamne, Iisuse Hristoase" Gheorghe Cucu | Corul Madrigal | Dirijor: Cezar-Mihail Verlan
VASILE IJAC
Buliga Maya(categoria A11) : Vasile Ijac - Valse
TUDOR JARDA
| Tudor Jarda | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Cluj, România |
| Decedat | 13 august 2007 |
| Ocupație | dirijor, compozitor |
| Activitate | |
| Origine |  Român |
| Gen muzical | Muzică clasică |
Modifică date / text  | |
Tudor Jarda (n. ,[1] Cluj, România – d. [1]) a fost un compozitor, dirijor și muzician român.
STUDII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
.jpg)
Tudor Jarda a urmat studiile la Școala Normală de Băieți din Bistrița, iar mai apoi la Liceul George Barițiu din acest oraș. În paralel a urmat o Școală de Aplicație în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu și de vioară cu Ionel Șerban. Mai apoi alege cariera muzicală, urmând studii temeinice la conservatoarele din Cluj si Timișoara. Format la prestigioasa școală de compoziție clujeană, Tudor Jarda l-a avut ca profesor de compoziție pe M. Andreescu-Skeletty. Printre dascăli s-au numărat și Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlasiu, Anton Ronai, George Simonis.
VIAȚA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Născut la Cluj, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are obârșia în ținuturile Năsăudului și ale Bistriței (tatăl era avocat, iar bunicul din partea mamei, protopop în Bistrița).
Refugiat în 1940 împreună cu familia la Timișoara, Tudor Jarda urmează studii la Politehnică, înscriindu-se în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj (fiind refugiat atunci în Timișoara), pentru studiul trompetei. Dintre profesorii săi amintim pe Traian Vulpescu (teorie-solfegiu), Augustin Bena și Lucian Surlașiu (dirijat cor), Anton Ronai (dirijat orchestră), Dumitru Cărbunescu (trompetă), George Simonis (istoria muzicii). Reîntors la Cluj în 1945, își continuă studiile la Conservator în compoziție, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty. După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948), în paralel urmând și cursurile facultății de filozofie.
Tudor Jarda:
„Mă interesau cursurile lui Lucian Blaga și ale lui Liviu Rusu – estetică, istoria filosofiei cu D. D. Roșca, urmăream domeniile care aveau tangențe cu arta precum psihologia educației, ce o făceam cu prof. Nicolae Mărgineanu. El spunea că un profesor trebuie să-și iubească elevii, să nu fie nervos în clasă, căci în acest fel lecția este eșuată. Ca profesor trebuie să fii bine dispus. Mi-au rămas în minte vorbele lui și, ca dascăl, m-am gândit deseori la ceea ce am învățat de la el. L-am cunoscut pe Lucian Blaga și m-au fascinat cei doi ani de cursuri în care l-am avut ca profesor. Pietre pentru templul meu, Filosofia stilului, Gândirea magică, sunt lucrări ce mi-au marcat toată viața. Am citit atunci tot ceea ce Blaga scrisese.”
În anul 1949, este numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj, iar între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor, între 1961-1972 îndeplinind funcțiile de șef de catedră și prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureș. A fost directorul Operei Române între anii 1975-1981, urmărind în toți acești ani a promova muzica autohtonă.
CREAȚIA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Nemărginita dragoste pentru folclor a maestrului s-a concretizat în colaborări cu diverse formații de amatori (corul din comuna Leșu-Năsăud, ansamblul de fluierași din Hoarda-Mureș), corul Viva de Musica și ansamblul folcloric Someșul-Napoca, ansambluri cu care a participat la festivaluri și concursuri naționale și internaționale, unde a obținut numeroase premii (Dijon, Barcelona, Gorizia, Midllesbrough, Cleveland).
„Deși m-am născut la oraș, am fost foarte atașat de folclor. De timpuriu am conștientizat valoarea acestuia și în urma unor căutări de-o viață, mi-am cristalizat un limbaj muzical cu adânci rădăcini în cântecul popular. Dragostea pentru folclor cred că mi-a fost insuflată de familie, dar și de către profesorul meu de vioară Ionel Șerban, care realiza prelucrări folclorice. M-a preocupat în mod deosebit folclorul din Năsăud, Maramureș și Bihor, dar nu am neglijat nici celelalte zone: Banat, Hunedoara și altele.”
În creația muzicală s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut și apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă țărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri.
În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: Neamul Șoimăreștilor, Pădurea Vulturilor, Luceafărul de ziuă (balet cu cor după o baladă maramureșeană), Inger și demon (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică Dreptul la viață, Irinca (balet cu cor în trei acte), Cu țurca (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris Ioan al Saftei, Liturghia valahă, Din scripturi. Creația sa cuprinde și patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani, iar în ramura muzicii de cameră ne-a oferit aproape 50 de lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Dominic Stanca, Ștefan Octavian Iosif. Toate aceste plăsmuiri minunate sunt animate de o filozofie adâncă, organic legate de viața și de activitatea multilateralului muzician, Tudor Jarda, un artist cu inima deschisă către bunătate și frumusețe.
NUNTĂ ȚĂRĂNEASCĂ - Tudor Jarda
Domnul pe pamant- Tudor Jarda
Tudor Jarda (1922-2007): Concerto for flute and orchestra (1952)
COSTIN GRIGORAȘ
Costin Grigoras - Cartea Fata vazuta si nevazuta a muzicii
CLAUDIU MIRICĂ
| Claudiu Mirică | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Claudiu Adrian Mirică |
| Născut | (46 de ani) |
| Ocupație | solist vocal, compozitor, ziarist, artist video |
| Activitate | |
| Alte nume | Adrian Mirică |
| Gen muzical | Pop |
| Case de discuri | MediaPro Music, A&A Records, Electrecord |
| Colaborare cu | Stigma, Mondial, Catinca Roman |
| Modifică date / text | |
Claudiu Mirică (n. 11 februarie 1975, București) este un solist pop, producător, ziarist român și videast stabilit în Paris, Franța.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
DEBUT „MONDIAL”[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Solist pop, ziarist și producător, Claudiu Mirică a debutat, în 1998, cu legendara formație Mondial[1], la reunirea sa, alături de care a susținut, timp de 3 ani, concerte și show-uri de televiziune. Colaborarea a început cu un recital, în martie 1998, cînd Mondial a readus pe scenă, după aproape 30 de ani de absență, nemuritoarele piese “Romanță fără ecou”, “De va veni la tine vintul”, “Atît de fragedă” sau “Primăvara”, lansate de formație în interpretarea vocală a lui Gabriel Drăgan.
SOLIST STIGMA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În 2003, Claudiu Mirică devenine solistul trupei Stigma[2], cunoscută pentru hiturile “Jumătate tu, jumătate eu”, “Fraier” sau “Zi-mi noapte bună”. Primul album lansat în noua formulă, “Splendoare” (2003)[3], are ca single-uri “Mîine voi fi singur”, “Țara din inima ta” și “Ce meriți tu”, piese difuzate de posturile de radio comerciale, dar și de MTV Romania sau TV k lumea. Urmează zeci de emisiuni de televiziune și sute de concerte în toată țara. Următorul material discografic este “Copilul rău”, avînd drept prim single “Dragostea-i o curvă”, piesa ce ajunge pe primele poziții ale Romanian Top 100 Airplay într-o versiune cenzurată (“Dragostea-i nebună”). În urma unei dezbateri televizate (Prima TV) cu reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului (printre invitați, profesorul George Pruteanu), piesa începe să fie difuzată și în versiunea necenzurată. Albumul “Copilul rău”, lansat de A&A Records în 2004, cuprinde ambele variante ale piesei.[4]
În ianuarie 2005, în urma unor neînțelegeri cu colegii de trupă[5], artistul decide desprinderea sa de Stigma, moment ce coincide cu apariția în presă a zvonului conform căruia Claudiu îl va inlocui pe Dan Bălan în trupa O-Zone[6]. Claudiu își începe cariera solo alături de casa de discuri MediaPro Music cu single-ul “Vara în viața mea”, piesă compusă împreună cu Mihai Ogășanu.[7]
DEBUT ÎN FILM[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În octombrie 2005, Claudiu Mirică debutează ca actor în filmul "Sweeney Todd"[8], o producție BBC realizată în Studiourile MediaPro din Buftea. Rolul său este cel al amantului doamnei Lovett, interpretată de actrița britanică Essie Davis, cunoscută pentru rolurile sale din "Girl With a Pearl Earing" și din "Matrix Reloaded". Din distribuția filmului fac parte nume sonore ale filmului britanic, protagonistul acestuia fiind Ray Winstone (interpretul lui Sweeney Todd, nominalizat de două ori la Premiile "Bafta".
MUSICAL ANDREW LLYOD WEBBER[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În 2006, în urma decesului părinților săi, Claudiu se retrage o perioadă din viața publică. Participă la un casting la Paris[9], si obține un rol în musical-ul "Music of The Night - The Best of Andrew Llyod Webber ". Din cauza costurilor foarte mari, producătorii "Music of The Night renunță însă la spectacol.[10]
În același an, Claudiu înființează casa de producție Miracle Music, primul său disc – realizat împreună cu casa de discuri Electrecord - fiind best of-ul “Margareta Forever” al solistei Margareta Pâslaru[11].
ALBUMUL „RETRO” ȘI EXILUL[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În toamna lui 2007 Claudiu Mirică revine cu single-ul „Lasă-mi toamnă pomii verzi”[12], primul extras al albumului „Retro” (aprilie 2008), disc ce cuprinde coveruri inedite ale unor celebre piese romanești[13] din anii ’60-’70 lansate de Margareta Pâslaru, Mondial, Aurelian Andreescu, Anda Călugăreanu sau Pompilia Stoian. În noiembrie se difuzează pentru prima dată la TV videoclipul „Lasă-mi toamnă pomii verzi”.
Albumul „Retro”, dedicat părinților săi, a fost lansat printr-un spectacol special, la 10 ani de la debutul artistului. În prezența Margaretei Pâslaru și a doi dintre componenții trupei Mondial[14], Claudiu a cîntat „noile” sale piese alături de trupa sa, The Retro Band, lansarea fiind urmată de un turneu de promovare a albumului (iunie - septembrie 2008)[15].
Campania « Retro » se încheie, în 2010, cu un cover inedit după Dalida și Alain Delon: « Paroles, paroles », interpretat în duet cu creatoarea de modă Catinca Roman[16]. După mai multe apariții televizate, Claudiu Mirică și Catinca Roman filmează videoclipul piesei, regizat de Alida Marinescu.[17] în 2011, artistul părăsește definitiv România pentru și se instalează la Paris[18].
ÎN PRESA SCRISĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
In calitate de ziarist, Claudiu Mirică a publicat, în calitate de redactor sau de editor sef, articole în Cronica Română, Mediafax, Ziarul Financiar, TV Story și Pro TV Magazin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu