4. /2 MARTIE 2023 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT
BEDRICH SMETANA
| Bedřich Smetana | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Litomyšl, Țările Coroanei boeme, Imperiul Austriac[5][6][7][8] |
| Decedat | (60 de ani)[2][9][3][4] Praga, Austro-Ungaria[10][6][7][8] |
| Înmormântat | cimitirul Vyšehrad[*][11] |
| Cauza decesului | cauze naturale |
| Căsătorit cu | Bettina Smetanová[*] (–) Kateřina Otylie Kolářová[*] (–aprilie 1859) |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac Austro-Ungaria |
| Etnie | Cehi |
| Ocupație | compozitor dirijor profesor pedagog[*] pianist profesor de muzică[*] |
| Limbi vorbite | limba cehă[12] |
| Studii | Akademické gymnázium Štěpánská[*] |
| Gen muzical | muzică clasică Operă Poem simfonic |
| Instrument(e) | pian vioară |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Prodaná nevěsta[*] Má vlast[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database VGMdb | |
Modifică date / text  | |
Bedřich Smetana (
[ˈbɛdr̝ɪx ˈsmɛtana] (ajutor·info); n. ,[1][2][3][4] Litomyšl, Țările Coroanei boeme, Imperiul Austriac[5][6][7][8] – d. ,[2][9][3][4] Praga, Austro-Ungaria[10][6][7][8]) a fost un compozitor și dirijor ceh. Este cunoscut pentru poemul simfonic Vltava (sau Die Moldau, după denumirea în germană a râului), al doilea dintr-un ciclu de șase pe care le-a intitulat Má vlast („Țara mea”), precum și pentru opera Mireasa vândută
Bedřich Smetana - Mein Vaterland | Semyon Bychkov | WDR Sinfonieorchester
| Corneliu „Bibi“ Ionescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | |
| Decedat | (76 de ani) |
| Ocupație | instrumentist |
| Activitate | |
| Origine |  București, România |
| Gen muzical | rock progresiv |
| Instrument(e) | chitară bas |
| Ani de activitate | 1963-1990 |
| Case de discuri | Electrecord |
| Interpretare cu | Sfinx |
| Modifică date / text | |
Corneliu Ionescu (n. 2 martie 1945 – d. 22 ianuarie 2022), zis „Bibi”, a fost un basist și om de afaceri român. Membru fondator (1962-1963) al formației rock bucureștene Sfinx, Ionescu a fost singurul care nu a părăsit formația până la destrămarea ei, la începutul anilor nouăzeci.
Basist[modificare | modificare sursă]
Aportul lui „Bibi” Ionescu la formația Sfinx a fost unul însemnat. Deși priceperea sa ca instrumentist reprezintă un subiect controversat, prin posibilitățile tehnice și creatoare modeste, prezența în formație de-a lungul a trei decenii aduce stilului său o mare diversitate. În înregistrările cu Sfinx, intervențiile sale pot fi încadrate ca: rock and roll (anii șaizeci), hard rock, rock psihedelic sau rock progresiv (deceniul următor), new wave, disco și chiar swing de jazz clasic (anii optzeci).
Pentru a urmări evoluția stilului interpretativ al lui Ionescu, acesta trebuie cercetat în paralel cu istoria formației. Deși la o primă vedere stilurile menționate anterior pot părea ca fiind reperezentative pentru repertoriul formației, nu doar pentru un membru izolat, în realitate polistilismul exersat din anii 1970 încolo implică o desfășurare stilistică eterogenă în interiorul formației (de exemplu: Sfinx nu a cântat niciodată rock psihedelic, Dan Andrei Aldea fiind împotriva genului[1], însă multe dintre liniile de bas cântate de Ionescu sugerează ostinati specifici psihedelicului, având ca efect o tensionalitate asemănătoare). Analiza de stil va lua în calcul doar înregistrările păstrate (fie publicate pe disc, fie păstrate în arhivele diverselor studiouri de înregistrare), de vreme ce notații oficiale ale muzicii Sfinx nu au fost încă publicate.
Anii 1960[modificare | modificare sursă]
Din puținele înregistrări rămase din perioada conducerii formației de către chitaristul Octav Zemlicka, aportul lui „Bibi” Ionescu poate fi descris ca fiind nu foarte specific, multe dintre elemente regăsindu-se și mai târziu. Luând în calcul piesele cover cântate în primii ani, se poate afirma că Ionescu a studiat interpretări ale basiștilor Paul McCartney (The Beatles), Danny McCulloch (The Animals), Pete Quaife (The Kinks) și ale claviaturistului Ray Manzarek (The Doors).[2] Din aceste versiuni cover și din compozițiile originale ale formației, se remarcă următoarele trăsături: „mers” nesincopat, arpegii, pasaje ascendente diatonice și cromatice, menținerea în general în registrul grav al instrumentului (registrul contrabas), construcție simetrică (uneori în exces) – se remarcă primii ostinati („Îmi place muzica”, „Toamna” – cover după „San Franciscan Nights” de The Animals). Tot în „San Franciscan Nights” apar mișcări paralele față de linia vocii (pe versurile „Nu mai sânt nopți și flori de mai/Nu mai âînt trăsuri cu cai/Visele-au rămas [fără nici un strai]”).
Anii 1970[modificare | modificare sursă]
Formația se prezintă de-a lungul anilor șaptezeci în mai multe componențe (fiecare disc înregistrat surprinde o alta); prin urmare, abordarea generală, dar și interpretarea lui Ionescu se modifică în acest sens.
Constructor de instrumente[modificare | modificare sursă]
Dincolo de rolul de instrumentist, cunoștințele de electrotehnică i-au permis lui Ionescu să construiască numeroase instrumente muzicale, în lipsa unora gata fabricate (inaccesibile din cauza prețului și a pieței proaste în domeniu la acea vreme). Alături de chitarele construite din scânduri de călcat,[3] efecte și filtre pentru modificarea timbrului instrumentelor, cea mai celebră creație a lui Ionescu este bibsynthesizer (cuvânt telescopat, combinație a poreclei constructorului cu termenul englezesc synthesizer), unul dintre primele sintetizatoare de sunet folosite în muzica românească.[3][4] Un an mai târziu, bibsynthesizer a fost înlocuit cu un model Korg MS10); din pricina neregularităților curentului de intrare, vechiul instrument se dezacorda la intervale scurte de timp, aducând dificultăți tehnice în timpul concertelor.[5]
„Primul sintetizator în România a fost făcut de „Bibi”, care era un mare meseriaș, adaptând o claviatură la un oscilator. Problema era că tot montajul ăsta nu era stabil în frecvență, curentul de la rețea fiind... cum era. Dan era mereu nevoit să-și reacordeze instrumentul la octavă – era o ciudățenie verde, toată această instalație.”
Om de afaceri[modificare | modificare sursă]
După scindarea formației Sfinx în 1994, au rezultat două proiecte, unul condus de Bibi Ionescu (Sfinx Pro), iar celălalt aparținând lui Mihai Cernea (Sfinx Experience). Muzicienii reuniți sub titulatura Sfinx Pro s-au despărțit la scurt timp, numele fiind mai apoi folosit de Ionescu pentru compania de echipamente de scenă pe care o va înființa. Ulterior, în 1995, Sfinx Pro alături de echipa tehnică a formației Holograf (Holograf Production) au înființat Stage Expert.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu