Părintele Nicolae Necula subliniază că permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului este „o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică. Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic. De asemenea, este o carne ușor de digerat, bogată mai ales în fosfor, pe când cea de miel sau porc este bogată în proteine și în grăsimi greu de digerat și care aduce, după ea, nevoia consumării de alcool și pofta pentru plăcerile trupești”.
Tradiția spune că, cei care țin Postul Paștelui consumă pește în ziua de Buna Vestire pentru a-L imita pe Hristos, care a mâncat peşte fript şi fagure de miere la scurt timp după Învierea Sa, ca să-şi încredinţeze ucenicii de acest fapt:
Deși unii credincioși consideră carnea de pește ca fiind o mâncare obișnuită în timpul posturilor de peste an, acest lucru nu este corect. De aceea, este bine să consultăm calendarul și să ne informăm mereu în legătură cu zilele în care este dezlegare la pește, mai ales în perioada postului.
Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare confirmată în documente, dintre cele închinate Maicii Domnului. În primele secole creștine, sărbătoarea Bunei Vestiri avea un caracter local, iar data de prăznuire varia. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, precum cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire era sărbătorită în data de 18 decembrie. În secolele IV-V, eretici precum Colliridienii şi Nestorienii înjoseau fiinţa Fecioarei Maria și contestau dogma Întrupării Mântuitorului. De aceea, Biserica „a mărit solemnitatea acestei sărbători, în contra acelor eretici, şi a împodobit-o cu cântări, cuvântări şi privegheri de noapte. Mai târziu, serviciul divin al acestei zile s-a îmbogăţit cu imnele de bucurie făcute de loan Damaschn, Teofan, Mitropolitul Niceei şi alţi imnologi mari”, după cum afirmă liturgistul Badea Cireșanu.
Temeiul scripturistic al acestui praznic îl găsim în Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Spre deosebire de ceilalți evangheliști, Luca nu începe relatarea Evangheliei sale cu Nașterea sau Botezul Domnului, ci cu alte două evenimente, petrecute înaintea acestora: vestea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și Buna Vestire. Citim, astfel, în primul capitol, că la șase luni după zămislirea Sfântului Ioan Botezatorul, Arhanghelul Gavriil a fost trimis din nou pe pământ spre a duce veste, de această dată în orașul Nazaret din Galileea, la o fecioară pe nume Maria:
Şi intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1, 28-31).
Cu toate că, în Sfânta Scriptură, nu găsim niciun indiciu legat de locul în care se afla Maica Domnului în momentul Bunei Vestiri, s-a transmis până în zilele noastre tradiţia locală conform căreia Fecioara era la fântâna din apropierea casei unde locuia, pentru a scoate apă. Astăzi, această fântână este alimentată cu apă din izvorul Maicii Domnului, aflat sub Biserica închinată Sfântului Arhanghel Gavriil.
Praznicul Bunei Vestiri este sărbătorit în fiecare an în Postul Mare și este consemnat în calendarul ortodox cu dezleagare la untdelemn, vin şi peşte, indiferent în ce zi ar cădea. Părintele Nicolae Necula spune că permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului este „o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică. Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic”.
În plan liturgic, sărbătoarea Bunei Vestiri a fost cinstită de-a lungul timpului prin cântări și imne alese, dintre care o importanță deosebită o are Acatistul Bunei Vestiri. Acesta a fost închinat Maicii Domnului, ca laudă și mulțumire pentru eliberarea miraculoasă a Constantinopolului în urma unei invazii a perșilor și avarilor, în anul 626 și este prototipul tuturor acatistelor pe care le cunoaşte Biserica noastră.
De altfel, însăși denumirea de akatistos (ακαθιστος) vine din limba greacă, fiind rezultat prin adăugarea negației a la verbul καθιξω, care înseamnă a sta jos, pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, ci în picioare.
Praznicul Bunei Vestiri a fost legat în mod direct, încă din cele mai vechi timpuri, de data Naşterii Mântuitorului, aflându-se exact la nouă luni înainte de Crăciun. Cele două sărbători nici nu ar putea fi gândite separat, Naşterea fiind urmarea firească a Bunei Vestiri, fiecare dintre ele constituind, în felul său, începutul mântuirii neamului omenesc.
Buna Vestire înseamnă, dincolo de toate aceste informații, bucurie – primul cuvânt pe care Arhanghelul Gavriil l-a rostit atunci când a venit să-i aducă Fecioarei Maria vestea cea bună:
„Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).
De aceea, în fiecare an, în preajma acestui praznic împărătesc închinat Maicii Domnului, suntem chemaţi să ne bucurăm și noi, purtând în suflete nădejdea sfântă a mântuirii.
LIFESTYLE Libertatea > Lifestyle Buna Vestire – sărbătoare mare în calendarul ortodox | Obiceiuri şi superstiţii de Ziua Cucului De Petre Dobrescu, Joi, 24 martie 2022, 10:24. Ultimul update Joi, 24 martie 2022, 10:41 Buna Vestire sau Ziua Cucului este cunoscută în popor şi ca Blagoştevenia și este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie, iar anul acesta pică în timpul Postului Paştelui şi este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte. Cuprins: Buna Vestire – tradiţii şi superstiții de Ziua Cucului Superstiții de Buna Vestire – 25 martie Ce se face de Buna Vestire pe 25 martie Rugăciune de Buna Vestire – Acatistul Bunei Vestiri Cine a fost Sfântul Arhanghel Gavriil Când pică Floriile și Paștele în 2022 Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea. În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, pentru că este ziua în care are loc primul cântec al cucului, care anunţă venirea primăverii. Buna Vestire – tradiţii şi superstiții de Ziua Cucului În tradiția populară cucul este vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/și moartea m-a săgetat!”. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/Câți ani îmi vei da/pân m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare. Dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. RECOMANDĂRI REPORTAJ. Considerați ”hienele Europei” de presa rusă, care-i amenință, ca pe ucraineni, cu ”denazificarea”, polonezii strigă ”Ce-i cu cârpa din balcon?!” în fața steagului consulatului rus De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. Superstiții de Buna Vestire – 25 martie Conform unei superstiții, de Buna Vestire este bine să se pună îngerilor în pragul casei sare și pâine pentru hrană. După cum spune și numele sărbătorii, această zi aduce mereu creștinilor o veste minunată. În această zi oamenii nu trebuie să se certe, deoarece este mare păcat. Persoanele care se ceartă în ziua de Buna Vestire vor avea necaz tot anul. În regiunea Bucovinei, de Buna Vestire nu se pun ouă la cloșcă, deoarece se crede că puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare. Ce se face de Buna Vestire pe 25 martie În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului. În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii. În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun. RECOMANDĂRI „Fără rachete, oameni și strategie”. Ce va face Moscova în a doua lună de război. Analiza dură a unei publicații independente rusești O lege nescrisă din străbuni spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi este obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol. Rugăciune de Buna Vestire – Acatistul Bunei Vestiri „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfânta Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Numele Tău. RECOMANDĂRI Interviu cu redactorul-șef adjunct al Novaia Gazeta din Rusia, cunoscută pentru opoziția față de Kremlin: „Putin poate să provoace un război civil” Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se Numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin”. Cine a fost Sfântul Arhanghel Gavriil Arhanghelul Gabriel semnifica „Dumnezeu este puterea mea”. El este îngerul Bunei Vestiri, al reînvierii, al compasiunii și al revelației divine. El este cel care i-a dat vestea lui Zaharia despre nasterea Sfântului Ioan Botezătorul, lui Ioachim si Ana despre nașterea Fecioarei Maria, iar lui Iosif, despre nașterea lui Iisus. Arhanghelul Gabriel este considerat îngerul pazitor al lui Iisus în perioda întrupării sale pe Pământ. Acesta i-a apărut lui Iisus în Grădina Ghetsimani pentru a-i da vestea cu ce urma să se întample. Tot el a fost acela care a răsturnat piatra de la mormântul lui Iisus și le-a vorbit femeilor despre faptul ca Iisus nu mai este acolo. Simbolurile cu care este asociat sunt crinul, trâmbița, un pergament, un sceptru și uneori o ramură de măslin. Asa cum am spus, Arhanghelul Gavriil a dat veștile că vor avea un copil atât Anei, mama Fecioarei Maria, cât și Mariei. Dacă îți dorești să ai un copil sau dacă ești însărcinată, invocă-l pe Gabriel să te ajute în acest sens. Aprinde lumânări ori de câte ori ai ocazia și roagă-l să te sprijine, să te ocrotească. Când pică Floriile și Paștele în 2022 După Buna Vestire, următoarele mari praznice sunt Floriile și Paștele. Duminica Floriilor semnifică intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt prăznuite cu o săptămână înainte de Paște. Astfel, Sărbătoarea de Florii la ortodocși pică, în anul 2022, pe 17 aprilie, iar la catolici, pe 10 aprilie. Paștele ortodox 2022 se sărbătorește o săptămână mai târziu, pe 24 aprilie. Pentru catolici, Paștele este sărbătorit pe 17 aprilie.
Buna Vestire
BunavestireBunavestire (Buna Vestire, Buna-Vestire sau Blagoveștenia, gr. Ευαγγελισμός, Evangelismos) către Maica Domnului este un Praznic Împărătesc al Bisericii Ortodoxe, sărbătorit la 25 martie[1]. Aceasta este una din doar cele două zile în care este permis peștele în Postul mare, cealaltă fiind Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile).
În conformitate cu Evanghelia după Luca 1:26-38, Arhanghelul Gavriil îi apare Sfintei Fecioare și îi spune că va concepe și naște un fiu, chiar dacă ea „nu a cunoscut bărbat”. După sfânta tradiție, Maria avea doar cincisprezece ani când a fost vizitată de Gavriil.
Această zi este exact la nouă luni înainte de Crăciun, fiind astfel aleasă de Părinții Bisericii ca să indice că Iisus Hristos a fost conceput într-o perioadă de timp perfectă „din Duhul Sfânt și din Fecioara Maria”, așa cum este precizat în Crezul Niceo-Constantinopolitan.
De obicei, sărbătoarea Buneivestiri cade în Postul mare, dar, cu toate acestea, este o zi de bucurie. Astfel, postul este mai puțin aspru în această zi, fiind admis consumul de pește.
Dacă sărbătoarea este într-o zi obișnuită a postului, Sfânta Liturghie poate fi făcută seara, împreună cu Vecernia. Când se întâmplă acest lucru, sunt respectate regulile de post ale Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite. Sfânta Liturghie a Buneivestiri este singura slujire a Liturghiei Euharistice a Sfântului Ioan Gură de Aur permisă într-o zi de peste săptămână în Postul Mare.
Dacă Bunavestire cade în aceeași zi cu cea de Paști, sărbătoarea rezultată se numește Kyriopascha și este sărbătorită după o rânduială aparte. Această suprapunere nu mai apare în bisericile care urmează calendarul iulian revizuit.
Tradiția greacă
Multe persoane aleg această zi ca zi de pelerinaj în insula Tinos în cinstea Maicii Domnului. Mii de pelerini asaltează docurile și străzile orașului ca să viziteze Biserica din Evangelistria (Tinos, Grecia) care adăpostește o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Descoperită într-o viziune, a fost găsită îngropată într-un câmp în 1823, iar biserica a fost construită ca să o adăpostească. Pelerinii aduc daruri și bijuterii pe care le donează bisericii. În 15 august (Adormirea Maicii Domnului) și în 25 martie, icoana este purtată prin oraș într-o procesiune măreață.
Imnografie
Troparul și condacul praznicului
Tropar (Glas 4)
- Astăzi este începutul mântuirii noastre
- și arătare tainei celei din veac;
- Fiul lui Dumnezeu, Fiul Fecioarei se face
- și Gavriil harul bine-l vestește;
- pentru aceasta și noi, împreună cu dânsul,
- Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm:
- Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine!
Condacul întâi al praznicului
- Pe cel de o ființă cu Tatăl și cu dumnezeiescul Duh, pe Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, l-ai zămislit Curată, cu venirea Prea Sfântului Duh, spre înnoirea neamului omenesc, cea fără prihană!
Condac, glasul al 8-lea:
- Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi; ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Maică, pururea Fecioară!
Tropar, glasul al 4-lea:
- Astăzi începutul bucuriei a toată lumea îndeamnă a lăuda înainteprăznuirea, că iată, Gavriil vine, aducând Fecioarei bunavestire și către dânsa strigă: Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine!
Condac, glasul al 8-lea:
- Tu ești începutul mântuirii noastre, a tuturor celor de pe pământ, Născătoare de Dumnezeu. Căci dumnezeiescul slujitor, mai-marele începător al cetelor, Gavriil a fost trimis din cer să stea înaintea ta și ți-a adus bucurie, ceea ce ești cu har dăruită. Pentru aceasta toți strigăm ție: Bucură-te, Mireasă nenuntită.
Alt condac, glasul al 4-lea:
- Cu venirea Preasfântului Duh, pe cel împreună cu Tatăl șezător și de o ființă, prin glasul arhanghelului L-ai zămislit, de Dumnezeu Născătoare, chemarea lui Adam.
Alte cântări
- „Taina cea din veac se descoperă astăzi și Fiul lui Dumnezeu Fiul Omului se face. Că luând ce este mai rău, să-mi dea mie ce este mai bun. Amăgitu-s-a de demult Adam dorind să fie Dumnezeu, și n-a fost; iar Dumnezeu om Se face, ca să facă pe Adam Dumnezeu. Să se veselească făptura... Cel ce Te-ai făcut om pentru mântuirea noastră, Dumnezeul nostru, slavă Ție” (Slava de la Laude)
- „Făcătorul neîndurându-se de făptură și de milostivirea Sa fiind plecat, în pântecele Fecioarei a se sălășlui se apropie.” (stihira 1 de la Vecernia mică)
- „Cuvântul cel împreună veșnic cu Tatăl, cel fără de început, nedespărțindu-se de cei de sus, acum a venit la cei de jos, pentru îndurarea cea multă, milostivire luând spre alunecarea noastră, și sărăcia lui Adam primind, S-a închipuit întru cel străin.” (Stihira a 3-a de la Laude)
- „Te arăți mie ca un om, zis-a curata Fecioară către Arhistrateg, și cum vestești graiuri mai presus de om? Ai zis că va fi Dumnezeu cu mine și se va sălășlui în pântecele meu. Și cum voi fi sălaș desfătat, spune-mi, și loc Celui ce este mai presus de Heruvimi?” (Stihira a 2-a de la Vecernie)
- „Dumnezeu unde voiește se biruiește rânduiala firii, zis-a cel fără de trup, și se lucrează cele ce sunt mai presus de om. Crede cuvintelor mele celor adevărate ceea ce ești cu totul sfântă și fără prihană.” (stihira a 3-a de la vecernie)
Onomastică
Cei care își sărbătoresc onomastica (ziua numelui) în această zi sunt:
- în limba greacă: Evangelia (f) și Evangelos (m)
- în limbile engleză și franceză: Evangeline (f) și Evan și Angelo (m)
- în limba română: Evanghelina (f), un nume destul de rar
- în limba arabă: Bechara, Beshara, sau Bashar.
Predica Părintelui Ilie Cleopa la Buna Vestire
Iata, vei lua in pintece si vei naste Fiu si vei chema numele lui Iisus (Luca 1, 31)
Iubiti credinciosi,
Astazi rasuna glas de bucurie in tot pamintul. Astazi Arhanghelul Gavriil ii vesteste Fecioarei Maria ca va lua in pintece si va naste in lume pe Fiul lui Dumnezeu, mintuirea intregului neam omenesc. Ziua de astazi este mai sfinta si mai veselitoare decit toate zilele veacurilor, caci aduce bucurie si vesteste mintuirea in toata lumea. Astazi, Dumnezeu a cautat cu mila si cu indurare din cer spre pamint si a auzit suspinele stramosilor nostri si plingerea tuturor celor ce se chinuiau in iad de la inceputul lumii.
Atit de adinca este taina dumnezeiescului praznic, incit nici mintile serafimilor si ale heruvimilor nu o pot patrunde. Aceasta parere nu este a mea, ci a Bisericii lui Hristos care cinta: Taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta. Dar oare a fost cu totul ascunsa de ingeri si de oameni aceasta taina a intruparii lui Dumnezeu Cuvintul? Nu! Caci a fost cunoscuta de ingeri si revelata prin prooroci, insa in chip cu totul umbros. Caci ingerii au vestit-o patriarhilor, iar sfintii prooroci cu mult inainte prin tainice profetii mesianice au descoperit venirea Mintuitorului pe pamint. Dar ceea ce nici de ingeri, nici de oameni nu s-a stiut, a fost chipul zamislirii lui Dumnezeu din Fecioara. Aceasta o adevereste iarasi Biserica prin cintarea: Iar minunea nasterii Tale, a o spune limba nu poate (Axion).
Dar sa arat mai intii cum a luat fiinta acest minunat praznic al Bunei Vestiri. Sfinta Evanghelie de la Luca ne spune: In luna a sasea - adica in luna martie, caci la evrei anul incepe la 1 septembrie, - a fost trimis Arhanghelul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se numea Iosif, din casa lui David; iar numele Fecioarei era Maria. Si intrind ingerul la ea, a zis: “Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvintata esti tu intre femei… (Luca 1, 26-28). Dar fecioara s-a spaimintat si s-a tulburat la vederea ingerului si mai ales la auzirea cuvintelor lui, si cugeta intru sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Iar ingerul Domnului, vazind-o pe dinsa asa de tulburata, i-a linistit sufletul cu aceste cuvinte: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu si, iata, vei lua in pintece si vei naste Fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema (Luca 1, 30-32).
Fecioara Maria, aducindu-si aminte cum sarpele a inselat pe Eva si pe Adam in rai, gindea intru sine: “Oare ce este lucrul acesta, ce mi se arata? Vreo nalucire sau ispita? Sa nu fie cumva vreo inselaciune de la diavolul!” Apoi a zis catre inger: “Vad chipul tau ca te arati mie ca un om, dar graiul si portul tau nu sint din lumea aceasta. Mie imi spui lucruri mari si minunate pe care nu le pricep cum ar putea sa fie. Tu zici ca Dumnezeu Se va salaslui in mine, dar cum poate sa incapa in mine Dumnezeu Care a creat toata zidirea si pe Care nici o faptura nu-L poate incapea? In ce chip sint cuvintele acestea de care eu ma mir si ma minunez?
Iar arhanghelul, voind a-i lamuri minunea cea mai presus de fire care va fi cu ea, i-a adus aminte de alte mari si preaslavite minuni ale lui Dumnezeu din vechime si ii zise: “Adu-ti aminte, preafericita fecioara, ca la Dumnezeu nici un lucru nu este cu neputinta (Luca 1, 37). Adu-ti aminte cum toiagul lui Aaron, uscat fiind, a odraslit (Numerii 17, 8). Adu-ti aminte cum Sarra, femeia lui Avraam, stearpa si batrina, a nascut pe Isaac (Facere 21, 2-3). Adu-ti aminte cum Ana, mama ta, stearpa si ea fiind, te-a nascut pe tine. Apoi, cum rugul, pe care l-a vazut Moise proorocul in muntele Sinai arzind cu para de foc, nu se mistuia (Iesire 3, 2). Asa si tu vei lua intru tine focul dumnezeiesc si nu te vei arde. Duhul Sfint se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri (Luca 1, 35). De vrei sa te incredintezi si de alta minune mai noua, du-te la rudenia ta, Elisabeta si vei vedea ca si ea, fiind stearpa, este acum in a sasea luna de cind a zamislit” (Luca 1, 36).
Ascultind cu mare atentie cuvintele dumnezeiescului arhanghel si intelegind ce fel de chemare are ea de la Dumnezeu, Sfinta Fecioara Maria a primit cuvintele lui si hotarind din toata inima sa asculte porunca lui Dumnezeu cea trimisa ei prin ingerul Gavriil, cu mare smerenie a zis: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvintul tau! (Luca 1, 38). In clipa aceea, cind Fecioara a acceptat porunca si a rostit cuvintul Fie mie dupa cuvintul tau!, S-a si zamislit Iisus Hristos in preacuratul ei pintece. Iata deci, cum a inceput prealuminatul praznic al Bunei Vestiri, pe care astazi il praznuim. Odata cu inceputul acestui dumnezeiesc praznic s-a inceput si plinirea planului lui Dumnezeu pentru mintuirea neamului omenesc si al descoperirii tainei celei din veac ascunse si de ingeri nestiuta.
Acest inceput al mintuirii noastre dupa toata dreptatea il praznuieste Biserica lui Hristos astazi, cintind: “Astazi este incepatura mintuirii noastre si aflarea tainei celei din veac”. Si iarasi: “Astazi se binevesteste pamintului o mare bucurie”. Cu adevarat, fratilor, astazi este ziua din luna a sasea in care prin Arhanghelul Gavriil, s-a adus bucuria cea mare a rascumpararii neamului omenesc. Arhanghelul a fericit-o pe Fecioara Maria, spunindu-i mai intii “Bucura-te!” si apoi “Ceea ce esti plina de har, ca prin tine vine bucuria la toata lumea si intristarea neamurilor se risipeste”. Preacurata si Preasfinta Fecioara Maria este cu adevarat plina de har caci este comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh; iar pentru a va da seama de acest lucru si adevar am sa folosesc o asemanare intre cetele ingeresti si Maica Domnului.
Sfintii Maxim Marturisitorul, Grigorie Cuvintatorul de Dumnezeu, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Dionisie Areopagitul, ca si Sfintul Nicodim Aghioritul spun ca ingerii au luat de la Dumnezeu o deosebita vrednicie si negraite daruri dumnezeiesti. Si daca aceste preasfinte cete ingeresti au o mare felurime de calitati si daruri firesti si spirituale si vrednicii date lor de Dumnezeu, apoi Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria pe toate aceste cete ingeresti le covirseste cu vrednicia, cu slava si cu darul (Luca 1, 28).
Ingerii, ceata cea mai de jos din cereasca ierarhie, au de la Dumnezeu darul si vrednicia de a sluji si ajuta la mintuirea sufletelor omenesti si de a povatui pe oameni la vietuirea crestineasca si cu fapte bune, pentru a indeplini astfel voia lui Dumnezeu (Evrei 1, 7-14), iar Preasfinta si Preacurata Fecioara Maria, prin harul dat ei de la Dumnezeu, mai mult decit toti ingerii se roaga si povatuieste pe cei credinciosi pe calea mintuirii, spune Sfintul Ioan Damaschin.
Arhanghelii, ca binevestitori, au darul de a descoperi tainele proorocilor si a face cunoscuta voia lui Dumnezeu oamenilor. Dar Preasfinta Fecioara Maria inca din acest veac a luat de la Dumnezeu darul proorociei. Astfel, proorocind prin Duhul Sfint, mai intii a aratat slava ei viitoare, zicind: Iata, de acum ma vor ferici toate neamurile (Luca 1, 48). Iar dupa ce a nascut pe Mintuitorul, a covirsit cu sfintenia si cu darul toate cetele arhanghelilor. Ingerii din ceata sfintelor incepatorii sint mai mari peste cetele cele de jos si slujesc la indreptarea a toata lumea si la pazirea tuturor conducatorilor, a tarilor, cetatilor si a tuturor tinuturilor.
Apoi Preasfinta Fecioara Maria, fiind imparateasa tuturor cetelor ingeresti, cu sfintele si preaputernicile ei rugaciuni lucreaza mai mult decit oricare ceata de ingeri la indreptarea si mintuirea oamenilor si pazeste prin rugaciunile ei toate popoarele lumii. Daca ingerii din ceata sfintelor stapinii au stapinire asupra diavolilor si cu putere ii opresc si-i potolesc de a nu vatama pe cineva din oameni cit ar voi ei, apoi cita stapinire nu are Preasfinta Fecioara Maria asupra diavolilor, care ispitesc pe oameni, oprind puterea lor de a face rau celor binecredinciosi care o lauda si se inchina ei cu credinta si umilinta?
Ingerii din ceata sfintelor puteri din cer, prin harul cel dat lor de Dumnezeu, pot sa reverse darul facator de minuni celor placuti ai lui Dumnezeu si sa intareasca pe oameni cu rabdare si tarie de suflet in necazurile si suferintele lor. Apoi cit dar si putere de facere de minuni nu are Maica Domnului si cit intareste si imbarbateaza in necazuri pe toti cei ce au dreapta credinta si o cheama pe ea din inima spre ajutor? Ingerii din ceata Domniilor au darul si puterea de la Dumnezeu de a domni peste ceilalti ingeri, care sint mai jos decit ei, de a invata pe oameni, de a stapini simturile si patimile lor si a se face domni peste voile lor cele patimase. Apoi cita putere nu are imparateasa tuturor ingerilor si doamna lumii, Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, de a domni si imparati lumea aceasta, de a povatui tot sufletul cel binecredincios si a stapini simturile si poftele cele patimase pentru a ajunge, prin harul lui Dumnezeu, domni si imparati peste toate patimile si voile lor cele rele?
Ceata fericitelor tronuri, mai mult decit alte cete din cer, are darul de a se odihni si a purta pe Dumnezeu, dupa har, nu dupa fiinta, caci dupa fiinta este necuprins. Apoi care dintre ingeri si dintre oameni a odihnit si a purtat pe Dumnezeu mai mult decit Preasfinta Fecioara Maria, care a purtat in pintecele si in bratele ei pe Dumnezeu-Cuvintul, facindu-se prin aceasta scaun insufletit si cuvintator al Imparatului slavei? Despre aceasta si Biserica lui Dumnezeu adevereste, zicind: Ca mitrasul tau, scaun l-a facut si pintecele tau mai desfatat decit toate cerurile l-a lucrat.
Ceata sfintilor si inteleptilor heruvimi mai mult decit alte cete ingeresti care stau mai jos decit dinsii, pururea stralucesc cu lumina intelegerii si cu revarsarea intelepciunii si cunostintei dumnezeiesti si sint luminati in chip covirsitor de Dumnezeu spre a intelege marea adincime a tainelor Sale si au putere a lumina pe ingerii cei mai de jos cu intelegerea celor dumnezeiesti. Apoi cita intelegere duhovniceasca si cita adincime de taine dumnezeiesti nu poarta intru sine Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, care s-a facut pe sine salas al intelepciunii lui Dumnezeu.
Dumnezeiestii serafimi sint prea infierbintati de dragostea lui Dumnezeu si au indoita putere dumnezeiasca si indoita putere de inaltare si slavoslovie, mai mult decit toate celelalte cete ingeresti care stau mai jos decit ei (Psalm 44, 11). Apoi cita fierbinte si dumnezeiasca dragoste nu are Preasfinta si Preacurata Fecioara Maria, care L-a purtat in pintece pe Hristos, izvorul cel fara de margine al dragostei si L-a nascut mai presus de legile firii? Si de cita vedere dumnezeiasca nu este plina Maica Domnului, care sta de-a pururea de-a dreapta Preasfintei Treimi, ca o imparateasa a cerului si a pamintului in haina aurita si cu toata stralucirea frumusetilor duhovnicesti impodobita si preainfrumusetata? (Psalm 44, 15). Si daca Dumnezeu se imbraca in haina de lumina, (Psalm 103, 2), apoi de cita slava si inaltare duhovniceasca nu s-a invrednicit Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, incit toata Biserica lui Hristos o numeste pe ea Maica Luminii.
Iata, dar, iubitii mei frati, pentru care pricina am zis ca Maica Domnului este comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh. Iata pentru care pricina Biserica lui Hristos cinta Preasfintei Maicii lui Dumnezeu, zicind: “Ceea ce esti mai cinstita decit heruvimii si mai slavita fara de asemanare decit serafimii”… Aceasta cintare este sfinta, pentru ca, asa cum am mai aratat, Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria covirseste pe toate cetele ingeresti cu vrednicia, cu cinstea si cu toate darurile duhovnicesti cu care a impodobit-o Duhul Sfint. Aceasta o adevereste si dumnezeiescul parinte Ioan Damaschin in una din cele mai alese si multe laude pe care le-a alcatuit in cinstea Maicii Domnului, zicind: “Infrumusetatu-te-ai mai mult decit toata cuviinta ingerilor, ceea ce ai nascut pe Facatorul lor”.
Pina aici, dupa a mea slaba putere, v-am aratat in ce chip Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu a fost si este comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh si pentru care pricina Biserica lui Hristos o numeste pe ea “Mai cinstita decit heruvimii si mai slavita fara de asemanare decit serafimii”.
In cele ce urmeaza vreau sa va arat care din darurile Preasfintei Fecioare Maria a atras cel mai mult asupra ei harul Duhului Sfint si indurarea lui Dumnezeu. Fecioara Maria a fost impodobita de Dumnezeu cu toate darurile Preasfintului Duh. Insa cel mai mare dar care a invrednicit-o sa fie Nascatoare de Dumnezeu si i-a adus negraita cinste si slava a fost, nu fecioria, ci darul smereniei. Fara acest dar toate celelalte nu i-ar fi fost de folos. Smerenia a fost adevarata pricina de slava si de cinste Preacuratei Fecioarei, mai mult decit toate darurile pe care le avea. Pentru smerenia ei, dupa marturia Sfintului Duh, a cautat Domnul spre smerenia roabei Sale (Luca 1, 48) si a ridicat-o pe ea la atita slava si cinste, spre a fi laudata in cer de toti sfintii si de ostile ceresti, iar pe pamint, fericita de “toate neamurile”.
Smerenia a fost cea dintii pricina si slava pentru toti sfintii lui Dumnezeu. Smerenia l-a inaltat pe Avraam si l-a facut prieten al lui Dumnezeu si tata al multor neamuri (Facere 17, 4), caci se socotea pe sine a fi pamint si cenusa. Smerenia l-a inaltat pe Iosif si l-a facut mai mare peste tara Egiptului (Facere 41, 40-41). Smerenia l-a facut pe Moise cel gingav la limba povatuitor si legiuitor peste tot poporul lui Israel, caci se socotea pe sine nevrednic de aceasta slujba si ruga pe Dumnezeu sa trimita pe altul la scoaterea poporului din robia Egiptului (Iesire 4, 10, 13). Smerenia l-a aratat pe David a fi “dupa inima lui Dumnezeu”, caci se socotea pe sine vierme si nu om (Psalm 21, 6).
Cu smerenia au stralucit marele Daniil proorocul, cei trei tineri din cuptorul Babilonului, marele prooroc Isaia si, mai mult decit toti, dumnezeiescul Ioan Botezatorul care nu se socotea pe sine vrednic a dezlega cureaua incaltamintei lui Hristos (Matei 3, 11). Pentru adincimea smereniei lui s-a invrednicit a fi martorul cel mai vazator al Preasfintei Treimi la Iordan (Matei 3, 17) si s-a numit de Insusi Hristos cel mai mare om nascut din femeie (Luca 7, 28). Iar daca acesti sfinti mari ai lui Dumnezeu au aratat atit de mare smerenie, apoi cine poate intelege adincimea smereniei care a fost in inima Preasfintei Fecioare Maria? Ca ea, auzind si intelegind de la arhanghelul Gavriil ca va zamisli de la Duhul Sfint si va naste pe Fiul lui Dumnezeu, nu s-a inaltat cu inima, ci cu mare smerenie socotindu-se pe sine o simpla roaba, a zis: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvintul tau! (Luca 1, 38).
Aici, cu adevarat, s-a implinit cuvintul Sfintei Evanghelii, care zice: Cine se va smeri pe sine, se va inalta (Matei 23, 12). Iar Sfintul Efrem Sirul zice: “In inima adinca se va inalta Dumnezeu”. Deci daca, dupa marturia acestui sfint parinte, toate lucrurile cele mai inalte pe cele smerite se reazama, apoi si la Preasfinta Fecioara Maria, toate darurile cele mai inalte si duhovnicesti cu care a fost impodobita de Dumnezeu s-au rezemat si au avut drept temelie vesnica smerenia ei.
Spre a deslusi mai luminat cele amintite despre smerenia Maicii Domnului, o sa va spun o istorioara. Se zice ca pe vremuri un vestit sculptor, Apeles, a facut, pe linga alte statui vrednice de lauda si de mirare si un minunat spic de griu de care atirna un porumbel. Toti se minunau de aceasta mare maiestrie in sculptura, deoarece se parea ca in ea mesterul nu urmeaza firii, ci o depaseste chiar. Dar aici era o taina de nedezlegat. Cum un spic de griu sa poarte pe el greutatea unui porumbel fara sa se fringa?
Dezlegarea tainei insa arata si inchipuieste pe Preacurata Fecioara Maria, prin spicul de griu, iar porumbelul era chipul Sfintului Duh, care se odihnea peste dinsa, aratind prin simbol smerenia cea mare a Preacuratei Fecioare Maria, care s-a aplecat cu multa dragoste si smerenie atunci cind Duhul Sfint a venit peste ea si a invrednicit-o, mai presus de mintea noastra, sa nasca in lume pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1, 35). Asadar, fratilor, dupa cum ati auzit, smerenia a fost pricina de lauda si de cinste si de inaltare la toti sfintii lui Dumnezeu si cu atit mai mult la Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria.
Dar sa stiti si sa intelegeti ca mai presus de toate a fost smerenia cea nemasurata a Domnului si Dumnezeului si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a smerit pe Sine, ascultator facindu-se pina la moarte, si inca moarte de cruce (Filipeni 2, 8). Insa aceasta nemasurata smerenie a Domnului I-a adus Lui nemasurata slava si cinste. Pentru aceea si Dumnezeu L-a preainaltat si I-a dat Lui nume care este mai presus de tot numele, ca intru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece, al celor ceresti, al celor pamintesti si al celor de dedesubt (Filipeni 2, 9-10).
Iar de va intreba cineva: “ce este smerenia?”, la aceasta voi raspunde, nu cu cuvintele mele, ci cu ale Sfintului Isaac Sirul care zice: “Smerenia este haina dumnezeirii, pentru ca cu aceasta S-a imbracat Dumnezeu cind a binevoit a veni in lume si S-a imbracat in firea noastra cea smerita”. Iar daca dorim sa stim din ce fapte bune se naste ea, auzim pe Sfintul Ioan Scararul zicind ca smerenia se naste din ascultare si din taierea voii. Si iarasi, de se intreaba cineva: “Pentru care motiv smerenia este atit de mare?” Raspundem impreuna cu Sfintii Parinti: “Pentru ca numai ea poate ucide cel mai mare pacat care este mindria!” Caci prin acest cumplit pacat ingerii au cazut din cer, iar stramosii nostri Adam si Eva au cazut din rai; caci ascultind de sarpele diavol, li s-a nalucit a se face ca niste dumnezei (Facere 3, 5).
Astazi Fecioara Maria a zamislit in pintece da la Duhul Sfint pe Iisus Hristos, Mintuitorul lumii. Astazi Arhanghelul Gavriil aduce Fecioarei si intregii omeniri cea mai mare bunavestire de la intemeierea lumii, adica venirea pe pamint a Fiului lui Dumnezeu, ca sa ne rascumpere din robia pacatului, sa ne scape de moarte si sa ne faca din nou fii ai lui Dumnezeu dupa har. Pentru aceasta este atit de mare si necuprinsa cu mintea sarbatoarea de astazi. Ea se praznuieste primavara, in luna Martie, care este luna creatiei, pentru ca prin venirea lui Hristos in lume omenirea se reinnoieste, se naste din nou prin credinta, prin botez si fapte bune. Sa laudam deci pe Preacurata Fecioara Maria ca s-a invrednicit sa zamisleasca in trup pe Mesia cel mult asteptat. Sa laudam si pe Gavriil arhanghelul ca a adus pe pamint cea mai sfinta si mintuitoare veste buna. Apoi sa ne silim a urma exemplul Maicii Domnului si a imita virtutile ei care au facut-o vrednica sa fie Maica si Nascatoare de Dumnezeu. Adica fecioria, rugaciunea, smerenia si ascultarea ei.
Tinerii si fecioarele sa imite fecioria ingereasca a Preasfintei Fecioare Maria. Sotiile crestine sa fie ascultatoare de sotii lor, precum Fecioara de batrinul Iosif, cu care era logodita. Mamele crestine sa urmeze Maicii Domnului, care a primit sa nasca pe Hristos prin Duhul Sfint si sa nu-si paraseasca datoria de a naste copii, pentru care au o mare raspundere. Preotii si calugarii sa se roage mult, cit mai mult lui Dumnezeu, pentru lume, pentru mintuirea oamenilor si pentru pace pe pamint. La fel si fratiile voastre sa va rugati mai mult, ca numai prin rugaciune putem vorbi cu Dumnezeu, ne impacam cu toti oamenii, ne intarim in credinta si sporim in fapte bune, fara de care nu ne putem mintui. Sa nu uitam ca si Fecioara Maria a primit bunavestire de la inger, in casa ei din Nazaret pe cind se ruga. Caci atunci cind ne rugam, sintem asemenea ingerilor, cintam si laudam impreuna pe Dumnezeu si cu rugaciunea ardem pe diavoli. Mai ales Acatistul Bunei Vestiri, cel mai vechi acatist din Biserica noastra, ca si Paraclisul ei sa nu ne ramina necitite in fiecare zi si sarbatoare.
Pe linga acestea, sa avem smerenie si dragoste catre toti oamenii, stiind ca fara smerenie, fara iubire si credinta dreapta nimeni nu se poate mintui. Am cazut din rai prin mindrie. Sa ne urcam din nou la Dumnezeu prin smerenie. La toate faptele bune sa adaugam si postul. Iata, sintem in Sfintul si Marele Post. Sa ne silim sa postim dupa putere, ca mare putere are rugaciunea unita cu postul. Nu uitati sa va spovediti toti din timp, cu evlavie si cainta, ca sa ne ierte Dumnezeu pacatele si sa ne facem vrednici de Sfinta Impartasanie si de lumina si bucuria cea mintuitoare a Sfintelor Pasti.
Va indemnam iarasi, fratilor, sa aparati sfinta si dreapta credinta ortodoxa printr-o viata crestineasca exemplara. Iubiti Sfinta Biserica si ascultati de pastorii pe care vi i-a rinduit Dumnezeu. Feriti-va de adunarile rele, de crestinii dezbinati si de sectanti, caci ei s-au rupt de Biserica lui Hristos si hulesc si defaima Sfinta Cruce, sfintele icoane si pe Maica Domnului. Amin.
PSALMII
PSALMII 71 - 75
Psalmul 71
| 1. | Dumnezeule, judecata Ta dă-o împăratului şi dreptatea Ta fiului împăratului, |
| 2. | Ca să judece pe poporul Tău cu dreptate şi pe săracii Tăi cu judecată. |
| 3. | Să aducă munţii pace poporului Tău şi dealurile dreptate. |
| 4. | Judeca-va pe săracii poporului şi va milui pe fiii săracilor şi va umili pe clevetitor. |
| 5. | Şi se vor teme de Tine cât va fi soarele şi cât va fi luna din neam în neam. |
| 6. | Pogorâ-se-va ca ploaia pe lână şi ca picăturile ce cad pe pământ. |
| 7. | Răsări-va în zilele lui dreptatea şi mulţimea păcii, cât va fi luna. |
| 8. | Şi va domni de la o mare până la alta şi de la râu până la marginile lumii. |
| 9. | Înaintea lui vor îngenunchia etiopienii şi vrăjmaşii lui ţărâna vor linge. |
| 10. | Împăraţii Tarsisului şi insulele daruri vor aduce, împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce. |
| 11. | Şi se vor închina lui toţi împăraţii pământului, toate neamurile vor sluji lui. |
| 12. | Că a izbăvit pe sărac din mâna celui puternic şi pe sărmanul care n-avea ajutor. |
| 13. | Va avea milă de sărac şi de sărman şi sufletele săracilor va mântui; |
| 14. | De camătă şi de asuprire va scăpa sufletele lor şi scump va fi numele lor înaintea lui. |
| 15. | Şi va fi viu şi se va da lui din aurul Arabiei şi se vor ruga pentru el pururea; toată ziua îl vor binecuvânta pe el. |
| 16. | Fi-va belşug de pâine pe pământ până-n vârful munţilor; pomii roditori se vor înălţa ca cedrii Libanului; şi vor înflori cei din cetate ca iarba pământului. |
| 17. | Numele lui va dăinui pe vecie; cât va fi soarele va fi pomenit numele lui. |
| 18. | Se vor binecuvânta întru el toate seminţiile pământului, toate neamurile îl vor ferici pe el. |
| 19. | Binecuvântat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul Care face minuni. |
| 20. | Binecuvântat este numele slavei Lui în veac şi în veacul veacului. |
| 21. | Tot pământul se va umple de slava Lui. Amin. Amin.
Psalmul 72 | 1. | Cât de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepţi la inimă. | | 2. | Iar mie, puţin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, puţin a fost de nu s-au poticnit paşii mei. | | 3. | Că am pizmuit pe cei fără de lege, când vedeam pacea păcătoşilor. | | 4. | Că n-au necazuri până la moartea lor şi tari sunt când lovesc ei. | | 5. | De osteneli omeneşti n-au parte şi cu oamenii nu sunt biciuiţi. | | 6. | Pentru aceea îi stăpâneşte pe ei mândria şi se îmbracă cu nedreptatea şi silnicia. | | 7. | Din răutatea lor iese nedreptatea şi cugetele inimii lor ies la iveală. | | 8. | Gândesc şi vorbesc cu vicleşug, nedreptate grăiesc de sus. | | 9. | Până la cer ridică gura lor şi cu limba lor străbat pământul. | | 10. | Pentru aceasta poporul meu se ia după ei şi găseşte că ei sunt plini de zile bune | | 11. | Şi zice: "Cum? ştie aceasta Dumnezeu? Are cunoştinţă Cel Preaînalt? | | 12. | Iată, aceştia sunt păcătoşi şi sunt îndestulaţi. Veşnic sunt bogaţi". | | 13. | Iar eu am zis: "Deci, în deşert am fost drept la inimă şi mi-am spălat întru cele nevinovate mâinile mele, | | 14. | Că am fost lovit toată ziua şi mustrat în fiecare dimineaţă". | | 15. | Dacă aş fi grăit aşa, iată aş fi călcat legământul neamului fiilor Tăi. | | 16. | Şi mă frământam să pricep aceasta, dar anevoios lucru este înaintea mea. | | 17. | Până ce am intrat în locaşul cel sfânt al lui Dumnezeu şi am înţeles sfârşitul celor răi: | | 18. | Într-adevăr pe drumuri viclene i-ai pus pe ei şi i-ai doborât când se înălţau. | | 19. | Cât de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricina nelegiuirii lor. | | 20. | Ca visul celui ce se deşteaptă, Doamne, în cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai făcut. | | 21. | De aceea s-a bucurat inima mea şi rărunchii mei s-au potolit. | | 22. | Că eram fără de minte şi nu ştiam; ca un dobitoc eram înaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine. | | 23. | Apucatu-m-ai de mâna mea cea dreaptă. Cu sfatul Tău m-ai povăţuit şi cu slavă m-ai primit. | | 24. | Că pe cine am eu în cer afară de Tine? Şi afară de Tine, ce am dorit pe pământ? | | 25. | Stinsu-s-a inima mea şi trupul meu, Dumnezeul inimii mele şi partea mea, Dumnezeule, în veac. | | 26. | Că iată cei ce se depărtează de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapădă de Tine. | | 27. | Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea mea, ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului.
Psalmul 73 | 1. | Pentru ce m-ai lepădat, Dumnezeule, până în sfârşit? Aprinsu-s-a inima Ta peste oile păşunii Tale. | | 2. | Adu-ţi aminte de poporul Tău, pe care l-ai câştigat de la început. | | 3. | Izbăvit-ai toiagul moştenirii Tale, muntele Sionului, acesta în care ai locuit. | | 4. | Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor lor, până la sfârşit, că rău a făcut vrăjmaşul în locul cel sfânt al Tău. | | 5. | Şi s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul locului de prăznuire al Tău, pus-au semnele lor drept semne; | | 6. | Sfărâmat-au intrarea cea de deasupra. | | 7. | Ca în codru cu topoarele au tăiat uşile locaşului Tău, cu topoare şi ciocane l-au sfărâmat. | | 8. | Ars-au cu foc locaşul cel sfânt al Tău, până la pământ; spurcat-au locul numelui Tău. | | 9. | Zis-au în inima lor împreună cu neamul lor: "Veniţi să ardem toate locurile de prăznuire ale lui Dumnezeu de pe pământ". | | 10. | Semnele noastre nu le-am văzut; nu mai este profet şi pe noi nu ne va mai cunoaşte. | | 11. | Până când, Dumnezeule, Te va ocărî vrăjmaşul, până când va huli potrivnicul numele Tău, până în sfârşit? | | 12. | Pentru ce întorci mâna Ta şi dreapta Ta din sânul Tău, până în sfârşit? | | 13. | Dar Dumnezeu, Împăratul nostru înainte de veac, a făcut mântuire în mijlocul pământului. | | 14. | Tu ai despărţit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă; | | 15. | Tu ai sfărâmat capul balaurului; datu-l-ai pe el mâncare popoarelor pustiului. | | 16. | Tu ai deschis izvoare şi pâraie; Tu ai secat râurile Itanului. | | 17. | A Ta este ziua şi a Ta este noaptea. Tu ai întocmit lumina şi soarele. | | 18. | Tu ai făcut toate marginile pământului; vara şi primăvara Tu le-ai zidit. | | 19. | Adu-Ţi aminte de aceasta: Vrăjmaşul a ocărât pe Domnul şi poporul cel fără de minte a hulit numele Tău. | | 20. | Să nu dai fiarelor sufletul ce Te laudă pe Tine; sufletele săracilor Tăi să nu le uiţi până în sfârşit. | | 21. | Caută spre legământul Tău, că s-au umplut ascunzişurile pământului de locuinţele fărădelegilor. | | 22. | Să nu se întoarcă ruşinat cel umilit; săracul şi sărmanul şă laude numele Tău. | | 23. | Scoală-Te, Dumnezeule, apără pricina Ta; adu-Ţi aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te necinsteşte cel fără de minte. | | 24. | Nu uita strigătul vrăjmaşilor Tăi! Răzvrătirea celor ce Te urăsc pe Tine se urcă pururea spre Tine.
Psalmul 74 | 1. | Lăuda-Te-vom pe Tine, Dumnezeule, lăuda-Te-vom şi vom chema numele Tău. | | 2. | Voi spune toate minunile Tale. "Când va fi vremea, zice Domnul, cu dreptate voi judeca. | | 3. | Cutremuratu-s-a pământul şi toţi cei ce locuiesc pe el; Eu am întărit stâlpii lui". | | 4. | Şi am zis celor fără de lege: "Nu faceţi fărădelege!" şi păcătoşilor: "Nu înălţaţi fruntea! | | 5. | Nu ridicaţi la înălţime fruntea voastră, să nu grăiţi nedreptate împotriva lui Dumnezeu". | | 6. | Că nici de la răsărit, nici de la apus, nici din munţii pustiei, nu vine ajutorul; | | 7. | Ci Dumnezeu este judecătorul; pe unul îl smereşte şi pe altul îl înalţă. | | 8. | Paharul este în mâna Domnului, plin cu vin curat bine-mirositor, şi îl trece de la unul la altul, dar drojdia lui nu s-a vărsat; din ea vor bea toţi păcătoşii pământului. | | 9. | Iar eu mă voi bucura în veac, cânta-voi Dumnezeului lui Iacob. | | 10. | Şi toate frunţile păcătoşilor voi zdrobi şi se va înălţa fruntea dreptului.
Psalmul 75 | 1. | Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu; în Israel mare este numele Lui. | | 2. | Că s-a făcut în Ierusalim locul Lui şi locaşul Lui în Sion. | | 3. | Acolo a zdrobit tăria arcurilor, arma şi sabia şi războiul. | | 4. | Tu luminezi minunat din munţii cei veşnici. | | 5. | Tulburatu-s-au toţi cei nepricepuţi la inimă, dormit-au somnul lor şi toţi cei războinici nu şi-au mai găsit mâinile. | | 6. | De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au încremenit călăreţii pe cai. | | 7. | Tu înfricoşător eşti şi cine va sta împotriva mâniei Tale? | | 8. | Din cer ai făcut să se audă judecată; pământul s-a temut şi s-a liniştit, | | 9. | Când s-a ridicat la judecată Dumnezeu, ca să mântuiască pe toţi blânzii pământului. | | 10. | Că gândul omului Te va lăuda şi amintirea gândului Te va prăznui. | | 11. | Faceţi făgăduinţe şi le împliniţi Domnului Dumnezeului vostru. Toţi cei dimprejurul Lui vor aduce daruri | | 12. | Celui înfricoşător şi Celui ce ia duhurile căpeteniilor, Celui înfricoşător împăraţilor pământului.
|
|
|
|
|
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE
A.
GUSTĂRI
Peşte pescăresc
750 g. crap, 3 linguri ulei, 2 cepe, 4-5 catei usturoi, 1/4
lingurita cimbru pisat, 2-3 linguri bulion, 1 ½ pahar apa, un virf cutit zahar,
sare
Pestele proaspat sau
dezghetat se taie in bucati nu prea mari, se sareaza si se lasa sa stea intr-un
vas acoperit pina se prepara urmatorul sos: se pune intr-o cratita ceapa taiata
marunt, se toarna apa si se lasa sa fiarba la foc mic 10-15 minute, apoi se
adauga uleiul, zaharul, usturoiul bine strivit, cimbrul si bulionul. Dupa ce da
un clocot-doua, se pun bucatile de peste, se potriveste de sare si se lasa sa
fiarba acoperit, la foc foarte mic sau in cuptor pina cind scade bine sosul.
B.
SALATE
Salată de cod
cod 1.2 kg
ceapa 150 g
morcovi 100 g
telina 100 g
cartofi 1.2 kg
mazare verde (conserva) 200 g
fasole verde (conserva) 200 g
gogosari in otet 200 g
castraveti in otet 200 g
maioneza de post 1 kg
sare
Morcovii, telina si ceapa se
pun la fiert in apa cu sare. Dupa ce au fiert 45 min. se aduga pestele, care se
fierbe 15 min., se ia de pe foc, se lasa sa se raceasca, se dezoseaza si se
rupe in bucati mici. Morcovii si telina se scot din apa si se taie cuburi.
Cartofii se fierb in apa cu sare, se curata si se taie cuburi, fasolea se taie
bucati de 2-3 cm, mazarea se scurge bine, iar gogosarii si castravetii se taie
cuburi. Se amesteca totul, impreuna cu doua treimi din maioneza de post, se
aranjeaza salata pe un platou si se decoreaza cu restul de maioneza de post.
C.
SOSURI
Sos pescăresc
Se
pune intr-o cratita ceapa taiata marunt, se toarna apa si se lasa sa fiarba la
foc mic 10-15 minute, apoi se adauga uleiul, zaharul, usturoiul bine strivit,
cimbrul si bulionul. Dupa ce da un clocot-doua, e gata!
D.
BORŞURI
Ciorbă de peşte
- peste mic de balta (orice) 3 kg,
- peste mare (capete si cozi de somn sau somon, stiuca, crap etc.)
-telina
-gulie
-morcov
-ceapa
-praz
-pastranac
-patrunjel
-frunze
leustean
-frunze patrunjel
-bors
-sare
-piper
-vegeta
Se fierbe pestele mic in apa
fara sare pana se face zdrente, dupa care se strecoara si se arunca pestele
pastrandu-se zeama. Se taie zarzavatul cubulete si se pune la fiert in zeama
strecurata de peste pana fierbe. Se adauga borsul (1/3 din cantitatea de zeama
de peste) si se dau cateva clocote. Se regleaza cu condimente dupa gust. Se
introduce pestele mare si se lasa la fiert max 7 min sa se pastreze bucatile
intregi. Se adauga frunzele de leustean si de patrunjel si se mai da un clocot.
E.
MÂNCĂRURI
File de macrou în sos de roşii
-5 bucati file de macrou (eu am folosit congelat)
-3 linguri bulion sau 300 ml suc de rosii
-ulei de masline
-o ceapa
-condimente (cimbru,
piper,
ienibahar boabe,
patrunjel,
praf usturoi,
delikat)
Intr-o tava asezam pestele,
turnam putin ulei de masline apoi adaugam sucul de rosii sau bulionul diluat in
apa in care am pus si condimentele.
Taiem ceapa si presaram deasupra, acoperim tava cu folie si dam la cuptor.
Inainte de a scoate pestele din cuptor cu 5-7 minute luam folia de deasupra ca
sa se rumeneasca putin.
Daca pestele e congelat cum l-am folosit eu trebuie tinut in cuptor cam 30-40
minute.
Daca e proaspat il tinem 20-25 minute.
F.
DULCIURI
Delicioasa cu mere
Aluat:
12 linguri de zahar
12 linguri de ulei
12 linguri de apa
1 plic de bicarbonat
1 canita de cafea de suc de rosii
faina cat cuprinde
1 praf de sare
Umplutura:
10 mere rase cu coaja
1 zahar vanilat
1 lingura de scortisoara in pudra
8 linguri de zahar
Se amesteca zaharul cu apa cu
sarea si uleiul. Separat peste bicarbonat punem sucul de rosii amestecam.
Varsam peste compozitie, adaugam faina, formam un aluat care sa nu se lipeasca.
Pe putina faina, intindem 2 foi. Asezam prima foaie in tava neunsa, intepam cu
o furculita si depunem umplutura. Acoperim cu a doua foaie. dam la cuptor la
180 grade C cam 15-20 de minute. Verificam coptura cu scobitoarea.
Lasam sa se raceasca, presaram zahar pudra si scortisoara. Pofta buna!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu