4. /25 APRILIE 2023 - TEATRU/FILM
VASILE NIȚULESCU
| Vasile Nițulescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România |
| Decedat | (65 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actor |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Vasile Nițulescu (n. 25 aprilie 1925, București – d. 11 februarie 1991, București) a fost un actor român. Desfășoară o prestigioasă activitate teatrală (Teatrul Mic). În film, ca și în teatru, compune personaje stranii, adesea maladive, care își asumă și rol de rezoneuri ai tramei.
STUDII
A studiat la Institutul de teatru, București (1952).
ROLURI ÎN TEATRU
- Unchiul Vania (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 28 iunie 1949)
- Mitrea Cocor (Teatrul Mic București, 17 ianuarie 1951)
- Bolnavul închipuit (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 03 iulie 1951)
- Poemul lui octombrie (Teatrul Mic București, 17 noiembrie 1951)
- Un flăcău din orașul nostru (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 10 ianuarie 1952)
- Micii burghezi (Teatrul Mic București, 30 martie 1952)
- Patru schițe și o piesă într-un act (Teatrul Mic București, 09 aprilie 1952)
- O scrisoare pierdută (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 22 aprilie 1952)
- Fîntîna Blanduziei (Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București, 05 iunie 1955)
- Ultima generație (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 10 aprilie 1957)
- Ani de pribegie (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 15 mai 1957)
- Tudor din Vladimiri (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 02 octombrie 1957)
- Mormolocul (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 15 noiembrie 1957) - o piesă scrisă chiar de Vasile Nițulescu
- Tragedia optimistă (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 21 februarie 1958)
- În august cerul e senin (Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București, 22 august 1959)
- În numele revoluției (Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București, 06 noiembrie 1959)
- Logodnicul de profesie se-nsoară (Teatrul Mic București, 15 decembrie 1962)
- Cîntăreața cheală și Cinci schițe de Caragiale (Teatrul Mic București, 18 martie 1965)
- Jacques Prevert (Teatrul Mic București, 21 mai 1965)
- Incident la Vichy (Teatrul Mic București, 28 aprilie 1966)
- Richard al II-lea (Teatrul Mic București, 05 octombrie 1966)
- Amintirea a două dimineți de luni (Teatrul Mic București, 15 decembrie 1967)
- Baltagul (Teatrul Mic București, 24 martie 1968)
- Îngrijitorul (Teatrul Mic București, 05 octombrie 1968)
- Emigrantul din Brisbane (Teatrul Mic București, 27 februarie 1970)
- Don Juan moare ca toți ceilalți (Teatrul Mic București, 08 octombrie 1970)
- Dansul sergentului Musgrave (Teatrul Mic București, 08 noiembrie 1970)
- Pisica sălbatică (Teatrul Mic București, 21 mai 1971)
- Antigona (Teatrul Mic București, 26 noiembrie 1971)
- Simfonie pentru destinul meu (Teatrul Mic București, 07 mai 1972)
- Philadelphia ești a mea (Teatrul Mic București, 03 octombri 1973)
- Viața e ca un vagon (Teatrul Mic București, 20 ianuarie 1974)
- Cu cărțile pe față (Teatrul Mic București, 12 octombrie 1974)
- Matca (Teatrul Mic București, 25 octombrie 1974)
- Răspîntia cea mare (Teatrul Mic București, 26 noiembrie 1974)
- Galileo Galilei (Teatrul Mic București, 17 octombrie 1975)
- Dosarul Andersonville (Teatrul Mic București, 05 februarie 1976)
- Rața sălbatică (Teatrul Mic București, 05 mai 1976)
- Oamenii cavernelor (Teatrul Mic București, 15 ianuarie 1977)
- Două ore de pace (Teatrul Mic București, 15 mai 1977)
- Nebuna din Chaillot (Teatrul Mic București, 09 iunie 1978)
- Evul mediu întîmplător (Teatrul Mic București, 26 februarie 1980)
- Niște țărani (Teatrul Mic București, 19 mai 1981)
- Ca frunza dudului... (Teatrul Mic București, 20 noiembrie 1982)
- Trestia gînditoare (Teatrul Foarte Mic - București, 17 februarie 1984)
FILMOGRAFIE
- Viața nu iartă (1958) (r. Manole Marcus, Iulian Mihu)
- Setea (1960) (r. Mircea Drăgan);
- Soldați fără uniformă (1960) (r. Francisc Munteanu)
- Poveste sentimentală (1961) (r. Iulian Mihu)
- Printre colinele verzi (1971) (r. Nicolae Breban)
- Sfînta Tereza și diavolii (1972)
- Chemarea aurului (1973) (r. Sergiu Nicolaescu, Wolfgang Staudte)
- Dincolo de nisipuri (1974)
- Cireșarii (1974) (r. Andrei Blaier) - serial TV;
- Filip cel bun (1974) (r. Dan Pita);
- Tatăl risipitor (1974) (r. Adrian Petringenaru)
- Întoarcerea lui Magellan (1974)
- Un comisar acuză (1974)
- Toamna bobocilor (1975)
- Ultima noapte a singurătății (1976) (r. Virgil Calotescu)
- Osînda (1976)
- Tănase Scatiu (1976) - boierul Dinu Murguleț
- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 1-2
- Iarna bobocilor (1977)
- Iarba verde de acasă (1977)
- Curcanii (1977), de Grigore Ventura, regia Virgil Bradateanu, Anca Ovanez-Dorosenco
- Buzduganul cu trei peceți (1977) (r. Constantin Vaeni);
- Profetul, aurul și ardelenii (1978)
- Pentru patrie (1978)
- Doctorul Poenaru (1978)
- ''Clipa (1979) (r. Gheorghe Vitanidis);
- Falansterul (1979) (r. Savel Stiopul)
- Burebista (1980)
- Munții în flăcări (1980)
- Porțile dimineții (1980) (r. Radu Gurău)
- Întoarce-te și mai privește o dată(1980) (r. Dinu Tănase)
- Concurs (1982)
- Întoarcerea din iad (1982) (r. Nicolae Mărgineanu);
- Dreptate în lanțuri (1982) (r. Dan Pița);
- Singur de cart (1982) (r. Tudor Mărăscu)
- Faleze de nisip (1983)
- Misterele Bucureștilor (1983)
- Încrederea (1984) (r. Tudor Mărăscu);
- Emisia continuă (1984) (r. Dinu Tănase);
- Moara lui Călifar (1984) (r. Șerban Marinescu)
- Masca de argint (1985)
- Căsătorie cu repetiție (1985)
- Cantonul părăsit (1985) (r. Adrian Istrătescu-Lener);
- Punct și de la capăt (1985) (r. Alexa Visarion);
- 1985 Atkins, regia Helge Trimpert (film DEFA)
- Căutătorii de aur (1986) (r. Alecu Croitoru)
- Noiembrie, ultimul bal (1987) (r. Dan Pița)
LIVIU ANTONESEI
| Liviu Antonesei | |
 Liviu Antonesei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (67 de ani)[1] Vlădeni, Iași, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | scriitor politician |
| Președinte al Consiliului Județean Iași | |
| În funcție iulie 1996 – decembrie 1998 | |
| Precedat de | Ioan Amihăesei |
| Partid politic | Partidul Alianța Civică |
| Modifică date / text | |
Liviu Antonesei (n. ,[1] Vlădeni, Iași, România) este un scriitor, cercetător, publicist, politician democrat, actualmente retras din politică, profesor universitar din Iași.
BIOGRAFIE
A absolvit școala primară, gimnaziul și liceul în Iași. A optat pentru secția de psihologie-sociologie a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1976.
În timpul studenției, a descoperit presa studențească, fiind titular al rubricii de sociologie a revistei Dialog și redactor șef-adjunct al surorii sale Opinia studențească.
A revenit la conducerea celei din urmă în 1980, iar în mai 1983, a fost eliberat din funcție în urma unei prime anchete a Securității, foarte decisă „să facă ordine” în rândurile tinerilor scriitori ieșeni. După anchetă, a fost urmărit continuu de Securitate: interceptarea corespondenței și a convorbirilor telefonice, avertismente etc. Dar și gesturile de nesupunere s-au intensificat, culminând cu semnarea apelului inițiat de Dan Petrescu și semnat de Doina Cornea, Luca Pițu, Liviu Ioan Stoiciu, Alexandru Tacu, Mariana Marin și alți 15 scriitori și muncitori din întreaga țară împotriva realegerii lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea al PCR apărut la începutul lui octombrie 1989 în presa internațională. Nu se consideră disident, nu a fost nici măcar membru de partid, ci non-conformist uneori, alteori refuznik.
CARIERA PROFESIONALĂ ȘI ACADEMICĂ
Între 1976-1978 a fost psiholog-terapeut la Centrul logopedic interșcolar din Iași și profesor de logică și psihologie la Liceul pedagogic din același oraș. Între 1978-1989 a fost cercetător în Științele educației la Centrul de științe socio-umane al Universității ieșene. Din 1990 este lector la catedra de Științele educației a aceleiași universități. Din 1996 este doctorand în științele educației cu o teză despre pedagogie ca știință a culturii". Din 1978, autorul a circa o sută de studii științifice din domeniile sociologiei educației, istoriei intelectuale, istoriei și filozofiei culturii, didacticii moderne, metodologiei cercetării educației și științelor politice. În septembrie 2001 și-a susținut doctoratul, iar din ianuarie 2002 a fost promovat conferențiar universitar. Din octombrie 2005 devine prin concurs profesor la aceeași catedră.
CARIERA LITERARĂ ȘI JURNALISTICĂ
În perioada 1974-1976 este redactor șef-adjunct la revista Opinia studențească. În anii 1980-1983 este redactor șef-adjunct la aceeași revistă. Între 1990-1995 devine redactor șef-adjunct la revista Convorbiri literare, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Între 1990-1995 este membru al Uniunii Scriitorilor și al consiliului său de conducere; demisionează din ambele în toamna anului 1995. Este membru al PEN Clubului român din 1990 și al ASPRO de la înființare. Devine director literar-artistic al revistei Timpul din august 1993 și director din 1998; este președinte-fondator al Fundației culturale Timpul" în 2000, instituția editoare a revistei timp de aproximativ 20 de ani. Între 2012 și 2014, în calitate de director editorial, a pus fundamentele Editurii Adenium, pe care a părăsit-o pe motivul nepotrivirii cu restul echipei. Din 1974 este autor al circa 10.000 de articole, eseuri, cronici în presa culturala și curentă, articole de blog. Din iulie 2020 este redactor la Revista Regal Literar. [2]
A fost tradus in antologii de poezie și în reviste din Ungaria, SUA, Grecia, Italia, Germania, Rusia, Franța etc.
VOLUME ȘTIINȚIFICE PUBLICATE
- Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Editura Polirom, 1996
- Nautilus. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Editura Cronica, 1999, Editura Criterion Publishing, 2007
- Managementul universitar, Editura Polirom, 2000 (în colaborare cu trei colegi de la Universitatea din Assiut, Egipt)
- O Introducere în Pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educației, Editura Polirom, 2002
- Polis și Paideia. Șapte studii despre educație, cultură și politici educative, Polirom, 2005
- Ghid pentru cercetarea educației, Liviu Antonesei (coordonator), Nicoleta Laura Popa, Adrian Labăr, Polirom, 2009
- Paideia Revisited. Introducere la științele educației, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2015
VOLUME DE VERSURI, PROZĂ, INTERVIURI, ESEURI
Debut în volum în 1988, cu cartea de eseuri Semnele timpului, Editura Junimea, reeditată de Editura Princeps Edit, 2006.
- Pharmakon, poezii, Editura Cartea Româneasca, 1989
- Căutarea căutării, poezii, Editura Junimea, 1990
- Jurnal din anii ciumei, 1987-1989. Încercări de sociologie spontana, jurnal, Editura Polirom, 1995
- Vremea în schimbare, interviuri, Editura Moldova, 1995
- O prostie a lui Platon. Intelectualii și politica, eseu, Editura Polirom, 1997
- Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, poezii, Editura Axa, 1999
- Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, eseu, Editura Ars Longa, 2000
- Check Point Charlie. 7 povestiri fără a mai socoti și prefața, povestiri, Editura T, 2003
- Literatura, ce poveste! Un diptic și câteva linkuri în rețeaua literaturii, eseuri, Editura Polirom, 2004
- Apariția, dispariția și eternitatea Eonei, poezii, Editura Paralela 45, 2007
- Hesperia. Șapte vorbiri despre spiritul european și patologiile sale, studii, Editura Feed Back, 2007
- La Morrison Hotel. Povestiri de până azi, povestiri, Editura EuroPress Group, 2007
- Povești filosofice cretane și alte poezii din insule, poezii, Editura Herg Benet, 2012
- Victimele inocente și colaterale ale unui sângeros război cu Rusia, povestiri, Editura Polirom, 2012
- Un taur în vitrina de piatră, antologie de poezie, Editura Adenium, 2013
- Poemele din zorii amurgului, poezii noi 2013-2016, Editura Junimea, Iași, 2016
- Opera Poetică (1978-2016), Editura Paralela 45, București, 2017
- Și întunericul nu a cuprins-o..., Editura Junimea, Iași, 2017
- 5 balade rock, Editura Vinea, București, 2018.
- umbra mării nu este marea, Editura Junimea, Iași, 2018
- Jurnal din anii ciumei, 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, reeditare, Editura Cartea Românească Educațional, Iași, 2019
- Vremea în schimbare, interviuri, reeditare, Editura Cartea Românească Educațional, Iași, 2020
INTERVIURI CU LIVIU ANTONESEI
- Scriitorii și politica 1990-2007. Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei, Dorin Popa, Editura Institutul European, 2007
- O lună în confesional. Convorbiri cu Liviu Antonesei, Nicoleta Dabija, Editura Eikon, Cluj, 2014; ediția a II-a, revizuită și adăugită, Eikon, 2016.
CĂRȚI DE LIVIU ANTONESEI ÎN LIMBI STRĂINE
- Otrora y Ahora. Odinioară și acum, antologia lirica de Liviu Antonesei, prologo, seleccion y traduccion: Mario Castro Navarrete, Editura Adenium, 2014
- The Innocent and Collateral Victims of a Bloody War with Russia, short stories by Liviu Antonesei, translated by Mihai Rîșnoveanu, Mike Phillips and Ramona Mitrică, Profusion Gold, London, 2014
- Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik, Trad: Christian W. Schenk, Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666
- 5 ballades rock, traduit du roumain par Sorin Barbul, Editions Vinea, 2019
- Die Suche der Suche, traducere de Christian W. Schenk, Editura Dionysos, Boppard, 2020
E-books
2004 – Check Point Charlie Editura Liternet
2004 – Despre dragoste. Anatomia unui sentiment Editura Liternet
2006 – Semnele timpului (opinii, dialoguri) Editura Liternet
2013 – Un taur în vitrina de piatră, (poezii, Editura Adenium, 2013) 2014 - "The Innocent and Collateral Victims of a Bloody War with Russia"- [1], Profusion Gold, London
IMPLICARE POLITICĂ
Liviu Antonesei a fost președinte al Județului Iași din iulie 1996 până în decembrie 1998, când a plecat prin demisie. El a fost ales din partea Partidului Alianței Civice, care în 1996, la locale, a câștigat Primăria Iași, Consiliul Local Iași, Consiliul Județean Iași și președinția acestuia, plus 28 de primării din județ. Atunci era președintele organizației județene PAC și coordonatorul campaniei electorale.
IMPLICARE CIVICĂ
Antonesei s-a remarcat prin atitudinea vocală împotriva administrației Iașiului, ca urmare a deciziei primarului Gheorghe Nichita de a tăia, în februarie 2013, aliniamentul de tei din centrul orașului și a-l înlocui cu arbuști japonezi pitici. Scriitorul a publicat un număr de editoriale virulente în acest sens, sprijinind totodată inițiativele civice de protest ale altor intelectuali și studenți.
PATRICIA GRIGORIU
| Patricia Grigoriu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | Argeșelu, Mărăcineni, Argeș, România |
| Decedată | (57 de ani) București, România |
| Înmormântată | Biserica Olari din București |
| Părinți | George Grigoriu Simona Cassian |
| Ocupație | actriță |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Patricia Grigoriu (n. , Argeșelu, Mărăcineni, Argeș, România – d. , București, România) a fost o actriță română de teatru și film. De asemenea a fost fiica renumitului compozitor George Grigoriu.
BIOGRAFIE
Patricia Grigoriu s-a născut în data de 25 aprilie 1962, în satul Argeșelu, comuna Mărăcineni, județul Argeș, Republica Populară Română. A absolvit în anul 1984 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, la clasa prof. Olga Tudorache, fiind colegă de promoție cu: Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu, Oana Pellea, Carmen Ciorcilă, Carmen Trocan, Marina Procopie, Mihai Verbițchi, Adrian Păduraru, viitorul principe Radu și Dan Bădărău.
FILMOGRAFIE
- Trandafirul galben (1982)
- Concurs (1982)
- Faleze de nisip (1983)
- Dreptate în lanțuri (1983)
- Fapt divers (1984)
- Duminica în familie (1987)
DECESUL
Patricia Grigoriu a murit în prima zi a anului 2020, în urma unei lupte grea cu o boală incurabilă. Avea 57 de ani.[1]
GEORGE TĂNASE
| George Tănase | |
 Realizatorul emisiunii "Tânăr și Nedumerit" Finalist iUmor în 2016 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Tănase George Alexandru |
| Născut | 25 aprilie 1993 Măcin, Tulcea |
| Naționalitate | Român |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | Actor de stand-up, film |
| Activitate | |
| Alma mater | Liceul Teoretic "Grigore Moisil" Tulcea Intact Media Academy, București |
| Înălțime | 1,79 |
| Prezență online | |
| Facebook - Site web Facebook page canal YouTube | |
| Modifică date / text | |
George Tănase (n. 25 aprilie 1993, Măcin, Tulcea), este un actor de comedie, stand-up-er si realizator tv. În 2012 a absolvit Liceul Teoretic "Grigore Moisil" din Tulcea, iar în 2014 a absolvit școala de televiziune Intact Media Academy[1] din București.
A debutat în televiziune în anul 2014 cu emisiunea "Tânăr și Nedumerit", difuzată pe ZU TV[2]. Tot în 2014 a jucat în sketch-uri în cadrul emisiunii Observator Special de pe postul Antena 1.[3]
Între anii 2015-2016 a jucat pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București și în cadrul Universității Hyperion alături de trupa de teatru Arthesium.[4]
În anul 2016 a participat la emisiunea iUmor de pe Antena 1 și a ajuns în finală[5], urmând apoi să revină ca invitat special în 2018 cu un număr de stand-up în cadrul aceluiași show[6]. Tot în același an a intrat în echipa emisiunii "În puii mei" ca actor, unde joacă alături de realizatorul Mihai Bendeac.[7]
În urma filmulețelor sale de pe Youtube în care imită mai multe personaje din lumea showbiz-ului[8], a fost invitat la emisiuni tv ca: La Măruță de pe Pro tv[9], Sinteza zilei de pe Antena 3[10], Agenția VIP[11], Răi da' buni[12].
În prezent face show-uri de stand-up și filmează sketchuri pe canalul lui de YouTube, alături de actori ca Matei Dima[13] sau Radu Pietreanu[14].
PETRE BOKOR
| Petre Bokor | |
 Montreal, Canada | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 24 mai 1940 Cluj |
| Decedat | 26 aprilie 2014 Montreal, Canada |
| Părinți | Anna Méliusz[*] |
| Copii | Andreea Adereth, Petru Bokor |
| Naționalitate | român |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | regizor de teatru și scriitor |
| Modifică date / text | |
Petre Bokor (n. 24 mai 1940, Cluj – d. 25 aprilie 2014, Montreal, Canada) a fost un regizor de teatru și scriitor român.
BIOGRAFIE
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, clasa de regie film. Cariera și-a început-o lucrând alături de Mircea Veroiu și Dan Pița ca co-scenarist și co-regizor la filmul Apa ca un bivol negru.[1]
În anul 1977 emigrează în Canada unde devine directorul Teatrului Francez din Edmonton și profesor de artă teatrală la Universitatea Alberta.[1]
A fost profesor la Universitatea Națională Australiană și regizor la Canberra, în Australia, timp de doi ani.[1]
După căderea regimului comunist Petre Bokor a revenit în România punând în scenă multe spectacole pe scenele teatrelor din București, cum ar fi: Leul în iarnă de James Goldman (2001, Teatrul Național Ion Luca Caragiale), Cumetrele de Michel Tremblay (1994, Teatrul Odeon), A fi sau ce va fi... de Lyle Victor Albert (Teatrul Metropolis), Nebunia regelui George de Alan Bennett (Teatrul Bulandra), Vrăjitorul din Oz, după basmul lui L. Frank Baum (Teatrul Excelsior), Scandal la operă! de Ken Ludwig, Ultimul Don Juan de Neil Simon, 39 de trepte, după filmul lui Alfred Hitchcock, Blues de Arthur Miller (2008), Război și pace, adaptare după romanul lui Lev Tolstoi (2003), Miresele căpitanului de Larry Gelbart (2002) sau Operele complet prescurtate ale lui WLM ȘXPR de J. Borgeson, A. Long și D. Singer (2001) la Teatrul Nottara.[2]
În țară a pus în scenă spectacolele Liniște în culise! de Michael Frayn (2008, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj), Ați auzit ce s-a întâmplat în drum spre forum? de Plaut (2006, Teatrul Național din Târgu Mureș), Cumetrele de Michel Tremblay (2001, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova), Jack și femeile lui de Neil Simon, (Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov), Cyrano de Buffalo de Ken Ludwig și Suntem happy! de Alan Bennett, (Teatrul Național din Timișoara).[2]
A semnat și regia filmului Tufă de Veneția.[1]
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.[3]
OPERĂ LITERARĂ
- Tumbe în plină stradă (schițe, 1971)
- Opriți secolul, cobor! (umoristice, 1974)
- Micii mei toreadori (schițe, 1979)
- Toma Caragiu (1982)
- Carte despre Toma Caragiu (1996)
- Pe cuvânt de cineast (schițe, 1995)
- Planeta Silvestru (1998)
- Basca lui Șexpir (roman teatral), Editura Cartea Românească, 1998; Editura: Limes, 2011;
- Ieșirea la pagina 2681 (2000)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu