4. /20 APRILIE 2023  - TEATRU/FILM; POEZIE; GÂNDURI PESTE TIMP

VINTILĂ RUSSU ȘIRIANU

Vintilă Russu-Șirianu
Vintilă Russu-Șirianu
Date personale
Născut	20 aprilie 1897 Arad, comitatul Arad
Decedat	25 februarie 1973 (75 de ani) București, România
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	dramaturg, scriitor, jurnalist
Activitate
Limbi	limba română
Studii	Universitatea din București
Modifică date / text

Vintilă Russu-Șirianu (n. 20 aprilie 1897, Arad, comitatul Arad, d. 25 februarie 1973, București) a fost un dramaturg, traducător, memorialist și publicist român.

BIOGRAFIE

A fost fiul lui Ioan Russu-Șirianu. Studiile liceale le face la Arad și Ploiești, apoi urmeză un timp cursurile Conservatorului de Artă Dramatică și ale Facultății de Medicină din București, apoi urmează Facultatea de Litere și Filosofie, fiind în același timp secretarul lui Nicolae Iorga la Liga Culturală^[1].

A fost pentru scurte perioade de timp audient la școli superioare din Londra și Paris. În timpul Primului Război Mondial se înrolează ca voluntar, iar după război, în anul 1919, lucrează la Biblioteca Academiei Române.

A fost secretarului lui Octavian Goga la Societatea Scriitorilor Români între anii 1923 și 1924^[1]. În perioada interbelică a fost redactor la Flacăra și colaborează cu versuri, proză, cronici și la Gândirea, Cugetul românesc, Minerva, Sfatul țării, Adevărul literar și artistic, Rampa, Universul literar, Îndreptatea și altele.

În anul 1924, are loc la Teatrul Național din București, premiera piesei Biruitorul, scrisă în colaborare cu Alexandru Băbeanu^[1].

În anul 1927 pleacă la Paris, unde conduce periodicul lunar Revue franco-roumaine, promovând literatura și cultura românească^[1].

Vintilă Russu-Șirianu a fost dezinteresat de soarta scrierilor sale, cele mai multe rămânând rătăcite prin publicațiile vremii și ascunse după pseudonime ca: Cronicarul Dâmbo-viței, Ion Dacu, D. Dinu, Mefistofel, V. Ronea, V. Rugă, V. Sângeru, V. Șerban etc.

Lucrarea sa cea mai importantă, este o suită de schițe memorialistice despre personalități literare și artistice pe care le-a cunoscut: George Enescu, Constantin Brâncuși, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Panait Istrati, iar în această lucrare sunt incluse și amintirile tatălui său despre Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, George Coșbuc.

Moare în București la 25 februarie 1973.

OPERA

• Nopțile, București, 1917;
• Foi galbene, București, 1921;
• Biruitorul (în colaborare cu Al. Băbeanu), București, 1925;
• Teatru pentru muncitori (în colaborare), București,1947;
• Vinurile lor...., București, 1969;
• Îmi amintesc de aceste versuri, București, 1972.

Traduceri

• Honoré de Balzac, Cămătarul
• Erskine Caldwell, Pământ tragic, București, 1948 (în colaborare cu Eugen B. Marian);
• Roger Martin du Gard, Familia Thibault, București, 1964 (în colaborare cu Al. Dimitriu-Păușești).

ARCHIBALD MACLAISH

Sari la navigareSari la căutare

Archibald MacLeish
Archibald MacLeish
Date personale
Născut	7 mai 1892[10][11][12][13]  Glencoe, Illinois⁠(d), Cook County, Illinois, SUA
Decedat	20 aprilie 1982 (89 de ani)[14][10][12][15]  Boston, Massachusetts, SUA
Părinți	Andrew MacLeish[*] Martha Hillard MacLeish[*]
Căsătorit cu	Ada MacLeish[*][16]
Cetățenie	SUA
Ocupație	bibliotecar[*] poet dramaturg scriitor profesor universitar[*] jurist-poet[*] avocat
Limbi	limba engleză[1]
Studii	Universitatea Yale[2] Facultatea de Drept Harvard[*][2] Hotchkiss School[*]
Opere semnificative	The Fall of the City[*]
Note
Premii	Premiul Pulitzer pentru Dramaturgie[3] Rome Prize[*][4] Premiul Bollingen[*][2] Medalia Prezidențială pentru Libertate[*][5] Premiul Pulitzer pentru poezie[*][6] Comandor al Legiunii de Onoare[*] Library Hall of Fame[*] National Book Award for Poetry[*][7] Academy of American Poets Fellowship[*][8] Shelley Memorial Award[*][9]
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Archibald MacLeish

Archibald MacLeish (n. 7 mai 1892 - d. 20 aprilie 1982) a fost un poet și dramaturg american, exponent al curentului liric modern.

Pentru opera sa a primit trei Premii Pulitzer. Debutul liricii sale a stat sub influența lui Ezra Pound și T.S. Eliot.

A fost cel de-al 9-lea Librarian of Congress.

SCRIERI

Versuri

• 1917: Tower of Ivory ("Turnul de fildeș")
• 1925: The Pot of Earth ("Vasul de pământ")
• 1926: Streets in the Moon ("Străzi în lună")
• 1928: The Hamlet of A. MacLeish ("Hamletul lui A. MacLeish"), poeme de inspirație socială și națională
• 1932: Conquistador
• 1933: Frescoes for Mr. Rockefeller's City ("Fresce pentru orașului domnlui Rockefeller")
• 1933: Poems ("Poeme")
• 1924 - 1933: Colloquy for the States ("Dialog pentru Statele Unite")
• 1952: Collected Poems 1917 - 1952 ("Culegere de poeme 1917 - 1952")
• 1954: Songs for Eve ("Cântece pentru Eva")
• 1963: Collected Poems 1917 - 1962 ("Culegere de poeme 1917 - 1962").

Drame radiofonice

• 1935: Panic ("Panica")
• 1937: The Fall of the City ("Căderea orașului")
• 1938: Air Raid ("Raid aerian")
• 1968: JB.

Pamflete politice

• 1940: The Irresponsables ("Iresponsabilii")
• 1941: The American Cause ("Cauza Americii").

Eseuri

• 1961: Poetry and Experience ("Poezie și experiență").

POEZII: 

Libertate

Zburdalnică şi impetuoasă ca o fată

Care cutreieră unde sufletul îi cere,

Libertatea cântă şi îşi ţine ridicată

Torţa aprinsă cât mai sus, cât mai la vedere.

Când e deja nevastă şi când zi de zi

Are grijă de casă şi de ce-i strâns în chiler

Libertatea-şi schimbă viziunea, felul de-a fi,

Îş stinge torţa şi devine pompier.

CITATE:

1. Democraţia nu este niciodată un lucru făcut. Democraţia este întotdeauna ceva ce o naţiune trebuie să facă.

2. Jurnalismul este preocupat de evenimente, poezia de sentimente. Jurnalismul este preocupat de cum este văzută lumea, poezia de cum este simţită lumea.

3. Pervertirea minţii este posibilă numai atunci când cei chemaţi s-o apere rămân tăcuţi.

4. Dizident este orice fiinţă umană în acele momente din viaţa sa în care părăseşte temporar gloata şi gândeşte singur.

5. Ceea ce e necesar acum este un lucru şi numai unul: ca democraţia să devină iarăşi democraţie în acţiune, şi nu o democraţie îndeplinită, încununată cu fapte trecute şi aur coclit.