luni, 24 aprilie 2023

  4. /26 APRILIE 2023 - TEATRU/FILM


CĂTĂLINA MURGEA



Biografie
Cătălina Murgea (n. 26 ianuarie 1941București — d. 26 aprilie 2009, București)[1] a fost o actriță română de filmradioscenăteleviziune și voce. Născută în București, Cătălina Murgea a absolvit IATC și a lucrat ca actriță de scenă, radio, film și televiziune. Actrița a fost recompensată cu premiul Gopo pentru cea mai bună actriță în rol secundar la prima ceremonie a Premiilor Gopo din 2015 pentru rolul Doamna Beneș din filmul Legături bolnăvicioase, regia Tudor Giurgiu

FILMOGRAFIE





VIRGIL ANDRIESCU

Virgil Andriescu
Date personale
Născut (84 de ani) Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor Modificați la Wikidata
Prezență online

Virgil Andriescu (n. 26 aprilie 1936București) este un actor român.

,,Pana sa intru la actorie, m-am dus la Constructii Instalatii, unde am cazut cu succes. Un prieten, Facaianu il chema, care intrase la Belle Arte la Nicolae Grigorescu, imi zice: «De ce nu te-ai duce sa dai la Teatru?», si m-am dus si m-am inscris la Teatru. Mai erau zece zile pana la concurs, si a venit domnul profesor Cojar si m-a intrebat: «Dumneata ce faci? Poftim pe scena si spune-ne ce ai pregatit». «Domnule, nu am pregatit nimic.» «Ia iesi afara, la revedere!». Dupa mine a iesit o pustoaica si a zis «nene, te invat eu sa spui poezii», acum este una dintre marile noastre actrite, Agata Nicolau. M-a dus la Biblioteca Nationala si mi-a gasit ea trei poezii, «Timpul», «Vulpea si masca» de Esop si ceva de Alecsandri. Din 24 am intrat al 24-lea. Am intrat in Institut la clasa profesorului A. Pop Martian. Striga catalogul si intreaba cine e Andriescu Virgil. «Eu, domn' profesor». «Draga, ati avut nota nu stiu care dumneata si inca unu, si eu am inclinat pentru dumneata, pentru ca mi s-a parut ca esti mai prezentabil.»''

,,Am o sotie, Margareta Andriescu, o femeie extraordinara, care m-a inteles in cei aproape 40 de ani de cand suntem casatoriti. De-a lungul timpului am jucat destul de mult si am jucat spectacole cu roluri foarte mari, in general pentru ca am fost un temperament foarte vulcanic si prin structura eram puternic.''

A revenit pe scena teatrului Odeon in 2006: ,,Eu nu am mai jucat teatru din 2000. Am fost pentru o perioada de trei ani directorul Teatrului Ovidiu din Constanta si apoi nu am mai jucat teatru absolut deloc. Am facut cateva seriale de film pentru televiziune, dar teatru nu am mai jucat. Mi-era si foarte dor de scena, mi-era si frica. Cel mai tare mi-era frica sa nu ma lase memoria, ca nu o sa mai pot rezista publicului, care te si admira, dar te si pedepseste daca gresesti.''




BIOGRAFIE

Primul său rol în teatru a fost cel al lui Varlam din Omul cu mârțoaga de George Ciprian - reprezentație la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț.[1]

FILMOGRAFIE

TEATRU



OVIDIU GOLOGAN


Sari la navigareSari la căutare
Ovidiu Gologan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
ConstanțaRomânia Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani) Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965–1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieoperator imagine Modificați la Wikidata
Prezență online
Identificator titlu IMDb

Ovidiu Gologan (n. 14 mai 1912Constanța - d. 1972) a fost un cineast român care a lucrat ca operator și director de imagine de film. El a fost directorul de imagine al filmelor Moara cu noroc (1955) și Pădurea spânzuraților (1964)[1].

La 1 iunie 1946, operatorul Ovidiu Gologan a filmat momentul executării la închisoarea militară Jilava a mareșalului Ion Antonescu și a trei dintre principalii săi colaboratori: profesorul Mihai Antonescu, viceprim-ministru și ministru de externe, profesorul Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei, și generalul Constantin Z. Vasiliu, comandantul Jandarmeriei Române. Materialul a fost filmat pe o peliculă de 35 mm și confiscat imediat de Securitate.[2]


"Ovidiu Gologan şi-a început biografia artistică în 1936, ucenicind alături de Amedee Morin şi Iosif Bertok, pentru a debuta în documentar în 1940 (Derbiul de la Băneasa); a devenit apoi reporter de război şi coautor la filmele România contra bolşevismului şi Războiul nostru sfânt, pentru ca în 1946, la 1 iunie, să fie singurul operator care va filma executarea Mareşalului Antonescu. Artist polivalent, Ovidiu Gologan are o filmografie considerată de biograful său „impresionantă” nu numai prin varietatea subiectelor, ci mai ales prin numărul extrem de mare de filme pe al căror generic apare nurnele său în calitate de asistent, scenarist, regizor şi operator". (Călin Stănculescu)

Trivia

  • Marele Premiu ACIN i-a fost decernat „pentru întreaga sa activitate artistică și contribuția sa la dezvoltarea artei cinematografice românești.”
  • În 1998, în cadrul seriei "Centenarul cinematografului românesc" iniţiată de Uniunea Cineaştilor, apare monografia "Ovidiu Gologan" de Corneliu Medvedov - vezi Cinetipar.
Ovidiu Gologan despre crezul său estetic:
„Lumina reprezintă un mijloc tot atât de important ca și culoarea. Fără lumină nu poate exista culoarea. Fiecare proiector este un instrument într-o orchestră. Și după cum într-o orchestră toate instrumentele trebuie să rezolve o partitură, tot așa și lumina trebuie să «cânte» într-o armonie deplină. Este și aceasta, dacă vreți, o simfonie. (...) Pentru că întotdeauna am văzut o interdependența între lumină, culoare și muzică. Corelația dintre strălucirea luminii și a umbrei (da, da, are și umbra strălucirea ei aparte!), armonizarea petelor de culoare și a reflexelor, nu poate fi rezolvată decât printr-un raport corect între lumină și culoare. lar culoarea, ca și muzica, aprofundează ambianța, subliniază atmosfera unui episod sau al altuia, devenind starea lăuntrică a personajelor”.


FILMOGRAFIE

Director de imagine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...