MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

2. /25 MAI 2023 - ISTORIE PE ZILE: Decese, Sărbători

DECESE

615 - A murit Papa Bonifaciu al IV-lea (n. 550).
Papa Bonifaciu al IV-lea – foto preluat de pe cersipamantromanesc.com
A fost Papa de la 25 octombrie 608 la moartea sa în 615 si este venerat ca sfânt în Biserica Romano – Catolică, cu o sărbătoare universală care se încadrează în fiecare an la 25 mai. A fost contemporan cu fondatorul religiei islamice, Muhammad care a răspândit mesajului Islamului in aceasta perioada. In timpul pontificatului sau Panteonul din Roma a fost transformat într-o biserică creștină dedicata Fecioarei Maria și tuturor Martirilor. A fost pentru prima dată la Roma, cand un templu păgân a fost transformat într-un loc de cult creștin. Douăzeci și opt de corpuri ale unor martiri crestini au fost scoase din catacombe și puse sub mare altar. Bonifaciu si-a transformat propria casă într-o mănăstire, unde sa retras și a murit. A fost înmormântat în Bazilica Sf. Petru.
902 - A murit Mieszko I duce al polanilor , primul conducător atestat al statului polonez din dinastia Piast . El este tatăl primului rege polonez încoronat Boleslaw I cel viteaz. Este de asemenea tatăl probabil al reginei Świętosława (Sigrid), o regină nordică, și bunicul fiului ei, Knut cel Mare.
Mieszko I duce al polanilor - foto preluat de pe cersipamantromanesc.com
Mieszko I al Poloniei a fost botezat în anul966 de misionari din Regatul Ceh. Creștinarea polonezilor a început în această perioadă și s-a desfășurat concomitent cu combaterea credințelor slave păgâne. Primul domnitor istoric al Poloniei, Mieszko I este considerat creatorul de facto al statului polonez. El a continuat politica atât a tatălui său cât și pe cea a bunicului său, cei doi strămoși ai săi fiind conducători ai triburilor păgâne situate în zona Poloniei Mari din zilele noastre. Fie prin alianțe sau prin folosirea forței militare, Mieszko a extins cuceririle în curs de desfășurare și la începutul domniei sale a cucerit Kujawy si Pomerania și probabil Gdansk si Masowia.
1085 - A murit Papa Grigore al VII-lea .
Papa Grigore al VII-lea - foto preluat de pe cersipamantromanesc.com
Se numea Hildebrand de Soana si era din regiunea Toscana – Italia, nefiind cunoscuta data exacta a nasterii sale, care este stabilita cu aproximatie intre anii 1019-1030. A fost Papa al Bisericii romano-catolice între anii 1073-1085. Grigore al VII-lea a continuat reformele iniţiate de înaintaşii săi si a acţionat energic în directia centralizării Bisericii Catolice ceea ce a condus la contradicţii cu imparatul Imperiului romano-german care nu voia să renunţe la privilegiul numirii episcopilor. Astfel a intrat în conflict cu împăratul Henric al IV-lea, în aceasta chestiune, ajungandu-se pana acolo ca împăratul l-a demis pe Papă la Worms, în anul 1076, iar Papa Grigore al VII-lea l-a excomunicat la rândul sau pe imparat, Henric al IV-lea fiind nevoit să se umilească, aşteptând ridicarea excomunicării sale timp de trei zile, în localitatea italianăCanossa (până la21 ianuarie 1077) . În timpul mandatului său a încercat să pună capăt scandalurilor cauzate de preoţii căsătoriţi sau a copiilor nelegitimi de episcopilor. A fost canonizat sfânt al Bisericii Catolice.
Papa Grigore al VII-lea – foto – ro.wikipedia.org
1261: Papa Alexandru al IV-lea (n. 1185)
1555: Henric al II-lea (18 aprilie 1503 – 25 mai 1555) a fost fiul cel mare al lui Ioan al III-lea de Navara și a soției acestuia, Caterina I de Navara, care era sora și moștenitoarea lui Francis Phoebus, rege al Navarei.Când Caterina a murit în exil în 1517, Henric a fost proclamat rege al Navarei. Titlul a fost pretins și de Ferdinand al II-lea de Aragon, care a invadat regatul în 1512. Sub protecția regelui Francisc I al Franței, el și-a asumat titlul de rege al Navarei și a fost încoronat la Lescar în ciuda pretenției regelui Ferdinand.
În 1525, Henric a fost luat prizonier în Bătălia de la Pavia, dar în urma unei deghizări a reușit să scape. În 1526, s-a căsătorit cu Marguerite de Angouleme^[1], sora regelui Francisc I și văduva lui Charles, Duce de Alençon. Henric și Margareta au avut următorii copii:
1. Ioana a III-a de Navara (16 noiembrie 1528–9 iunie 1572)
2. Jean (7 iulie 1530- 25 decembrie 1530)
Prin fiica sa, Henric a devenit bunicul viitorului rege Henric al IV-lea al Franței. Henric al II-lea, care avea o puternică simpatie pentru hughenoți, a murit la Hagetmau la 25 mai 1555.
Henric al II-lea de Navara
1571: Ioan Sigismund Zápolya, cunoscut ca Ioan Sigismund (în maghiarăJános Zsigmond Zápolya) (n. 7 iulie 1540, Buda - d. 10 martie 1571, Alba Iulia) a fost rege al Ungariei sub numele de Ioan al II-lea și principe al Transilvaniei (din 1570), sub numele de Ioan Sigismund. El a purtat prima dată titlul de principe al Transilvaniei (de drept), acest titlu fiind stabilizat de-abia in 1576.
Ioan Sigismund Zápolya
(1540-1571)
A fost fiul lui Ioan Zapolya și al Izabelei, regină a Ungariei și fiica regelui Sigismund I al Poloniei. În 1540, el a fost proclamat rege al Ungariei, intrând în conflict direct cu suveranii habsburgi, iscând astfel, din cauza tatălui lui, la complicate negocieri, dar și conflicte, în care au fost angrenați și otomanii. Pentru și în numele minorului Ioan, a domnit regentul episcop Gheorghe Martinuzzi. Până în anul 1570, Ioan Sigismund a domnit ca "rege ales" al Ungariei, sprijinit de Dieta Ungariei.
În 1568, sub conducerea lui Ioan Sigismund Zápolya, are loc la Dieta de la Turda declarația de toleranță religioasă față de confesiunile religioase recunoscute oficial în Transilvania, și declararea a patru religii oficiale - catolicismul, calvinismul, lutheranismul și unitarianismul („Edictul de la Turda”). Aceasta e prima declarație de toleranță religioasă din Europa, într-o epocă dominată de lupte interconfesionale.
Prin Tratatul de la Speyer, încheiat la 16 august 1570 a renunțat la pretenția asupra coroanei Ungariei și l-a recunoscut pe împăratul romano-german Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă l-a recunoscut drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului.
Este înmormântat în Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia.
Ioan Sigismund Zápolya
Regele Ungariei
(rex electus non coronatus)
Principele Transilvaniei
(princeps Transylvaniae)
1681 - A murit Pedro Calderon de la Barca, unul dintre cei mai mari dramaturgi ai lumii; a scris peste 120 de comedii, dintre care: “Viata e vis”, “Printul constant”.
1693: Madame de La Fayette, scriitoare franceză (n. 1634)

1786: Pedro al III-lea al Portugaliei (5 iulie 1717 – 25 mai 1786) a fost rege al Portugaliei la ascensiunea soției și nepoatei sale Maria I a Portugaliei și co-rege alături de ea din 1777 până la moartea sa în 1786.

Pedro, Prinț al Braziliei de Vieira Lusitano.

Pedro s-a născut la 12:00 în ziua de 5 iulie 1717 la Palatul Ribeira din Lisabona, Portugalia.^[1] A fost botezat la 29 august și a primit numele de Pedro Clemente Francisco José António.^[2] Părinții lui au fost regele João al V-lea și Maria Anna de Austria.^[1] Pedro a fost fratele mai mic al lui José I al Portugaliei. Bunicii lor materni au fost Leopold I, Împărat Roman și Eleonor Magdalene de Neuburg, sora reginei Maria Sofia a Portugaliei.Pedro s-a căsătorit cu nepoata sa, Maria, Prințesă de Brazila, în 1760, în momentul când ea era moștenitoarea prezumptivă la tronul deținut de fratele lui, José I. Conform obiceiului, Pedro a devenit, astfel, rege al Portugaliei în dreptul soției sale. Au avut șase copii, dintre care fiul cel mare a succedat-o pe Maria la moartea ei în 1816 ca João al VI-lea.

Pedro nu a făcut nici o încercare de a participa la afacerile guvernamentale, petrecându-și timpul cu vânătoarea sau cu exerciții religioase.

El a apărat înalta nobilime a Portugaliei, și a sponsorizat petițile celor acuzați în Afacerea Távora, a căror reabilitare a fost supusă unor noi procese, în care moștenitorii au cerut restituirea proprietăților lor confiscate.Cuplul s-a căsătorit la 6 iunie 1760. La momentul căsătoriei, Maria avea 25 de ani iar Pedro 42. În ciuda diferenței de vârstă, cei doi au avut o căsnicie fericită. Pedro a devenit în mod automat co-monarh (ca Pedro al III-lea al Portugaliei), atunci când Maria a urcat pe tron, deoarece deja se născuse un copil din căsătoria lor. Cuplul a avut șase copii:

Name	Birth	Death	Notes
José, Prinț de Beira	20 august 1761	11 septembrie 1788	José Francisco Xavier de Paula Domingos António Agostinho Anastácio căsătorit cu Infanta Benedita a Portugaliei, fără copii. Moartea lui la vârsta de 27 de ani l-a făcut moștenitor aparent pe fratele lui mai mic care mai târziu a ajuns rege.
João de Bragança	20 octombrie 1762	20 octombrie 1762	João s-a născut mort la Palatul Ajuda National.
João Francisco de Bragança	16 septembrie 1763	10 octombrie 1763	João Francisco de Paula Domingos António Carlos Ciprianos-a născut la Palatul Ajuda National.
João al VI-lea	13 mai 1767	10 martie 1826	João Maria José Francisco Xavier de Paula Luís António Domingos Rafael căsătorit cu Carlota Joaquina a Spaniei și a avut copii. A fost rege al Portugaliei și împărat al Braziliei.
Mariana Victoria de Bragança	15 decembrie 1768	2 noiembrie 1788	Maria Ana Vitória Josefa Francisca Xavier de Paula Antonieta Joana Domingas Gabriela căsătorită cu Infantele Gabriel al Spaniei fără copii.
Maria Clementina de Bragança	9 iunie 1774	27 iunie 1776	Maria Clementina Francisca Xavier de Paula Ana Josefa Antónia Domingas Feliciana Joana Michaela Julia de Bragança s-a născut la Palatul Queluz National.
Maria Isabel de Bragança	12 decembrie 1776	14 ianuarie 1777	Maria Isabel s-a născut la Palatul Queluz National..

Dom Pedro III, de Miguel António do Amaral, 1777

1789: Anders Dahl, botanist suedez (n. 1751)
1805: William Paley, filosof englez (n. 1743)
1818: Caspar Wessel (n. 8 iunie 1745 la Jonsrud, Vestby - d. 25 mai 1818 la Copenhaga) a fost un matematician și cartograf norvegiano-danez.
Este primul care a propus (în 1799) interpretarea geometrică a numerelor complexe. De asemenea, prin lucrarea Om direktionens analytiske betegning, et forney, anrendt fornemmelig til plane og sphaeriske polygoners oplosning ("Asupra reprezentării analitice a direcțiilor"), poate fi considerat ca precursor al introducerii ideii de vector. În această lucrare sunt descrise, pentru prima dată, numerele imaginare, dar și cuaternionii. Tot aici este expusă o demonstrație a teoremei lui Cotes.
A deținut funcția de topograf al Academiei Regale Daneze.
A fost fratele mai tânăr al scriitorului Johan Herman Wessel.
1862: Prințesa Mathilde Caroline de Bavaria (germană Mathilde Karoline Friederike Wilhelmine Charlotte von Bayern) (30 august 1813 – 25 mai 1862) a fost al doilea copil și prima fiică a regelui Ludovic I al Bavariei și a Theresei de Saxa-Hildburghausen.
Mare Ducesă de Hesse
Pe linie maternă este nepoata reginei Louise a Prusiei și pe linie paternă este nepoata împărătesei Carolina Augusta a Austriei, reginei Maria Anna a Saxoniei, reginei Elisabeta Ludovica a Prusiei și a Arhiducesei Sofia. Fratele ei mai mic, Otto de Bavaria, a fost ales rege al elenilor în 1832, împotriva voinței sale și a trebuit să meargă în Grecia.
La 26 decembrie 1833 la Munchen, Mathilde s-a căsătorit cu vărul ei, Marele Duce Ereditar de Hesse și de Rin (1806–1877), fiul cel mare al lui Ludovic al II-lea, Mare Duce de Hesse și Wilhelmine de Baden. Ludovic i-a succedat tatălui său ca Marele Duce Ludovic al III-lea în 1848. Din căsătorie nu au rezultat copii.
În 1841, cumnata ei, Maria de Hesse-Darmstadt, s-a căsătorit cu țareviciul Alexandru (viitorul țar Alexandru al II-lea al Rusiei). Un an mai târziu, sora ei Adelgunde de Bavaria s-a căsătorit cu Francisc al V-lea, Duce de Modena, care se va dovedi un dușman înverșunat al liberalismului. În 1844, sora ei Hildegard de Bavaria s-a căsătorit cu Arhiducele Albert, Duce de Teschen, liderul conservatorismului austriac și consilier apropiat al Arhiducesie Sofia.
Această familie atât de conservatoare dar uneori excentrică a fost zguduită de revoluția de la 1848. Regele Bavariei, compromis de dragostea lui adulteră cu dansatoarea Lola Montez, a trebuit să abdice iar fratele Mathildei a urcat pe tron sub numele de Maximilian al II-lea al Bavariei.
Casa imperială a Austriei a trebuit să părăsească Viena și să se refugieze în Boemia. Împăratul a abdicat în favoarea nepotului său, Franz Joseph, fiul Arhiducesei Sofia și verișor al Mathildei. Primul act politic al împăratului de 18 ani va fi organizarea represiunii revoluției înainte de a reveni în capitala sa.
Ducele de Modena a trebuit să plece în exil însă a fost restaurat de armata austriacă.
La 1 iulie 1862, nepotul și moștenitorul tronului de Hesse-Darmstadt, Ludovic, a făcut o căsătorie strălucită cu Prințesa Alice a Regatului Unit (una dintre fiicele reginei Victoria)
Marea Ducesă Mathilde a murit la 25 mai, la vârsta de aproape 49 de ani. După patru ani, soțul ei a făcut o căsătorie morganatică cu baroneasa Magdalen de Hochstadten.
Portret al Prințesei Mathilde de Joseph Karl Stieler, 1830
1867: Ramón Castilla y Marquesado (n. 31 august 1797 – d. 25 mai 1867) a fost președintele statului Peru de patru ori. Cea mai proeminentă apariția a sa în cadrul istoriei peruene începe cu participarea sa ca și comandant al armatei Eliberatorilor, ceea ce a ajutat Peru să devină o națiune independentă. Ulterior, el a condus țara în perioada înfloririi economice datorate exploatării depozitelor de guano. Guvernul lui Castillia a abolit sclavia și a modernizat statul.
Prima dată a fost președinte o perioadă scurtă în 1844, după moartea generalului Domingo Nieto, apoi din 1845 până în 1851, din nou din 1855 până în 1862, iar, în cele din urmă, ultima dată o perioadă foarte scurtă în 1863.
Ramón Castilla
1930 - S-a prabusit cu avionul, accidentandu-se mortal pe cand executa un zbor de scoala, pilotul Mircea Cantacuzino socotit intemeietorul turismului aerian. Era detinatorul Brevetului de turism aerian nr.1. si in memoria sa a fost instituit concursul anual dotat cu Cupa M. Cantacuzino.
Mircea Cantacuzino – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
1934: Gustav Holst, compozitor englez (n. 1874)
1935: Sir Frank Watson Dyson, astronom englez (n. 1868)
1940: Joe De Grasse, regizor de film american (n. 1873)
1951: Emilio Sagi Liñán (n. 15 martie 1900 - d. 25 mai 1951) a fost un fotbalist spaniol de care a jucat pe postul de atacant. A jucat la clubul FC Barcelona și la echipa națională de fotbal a Spaniei.
1954 - A murit calcand pe o mina, in timpul razboiului purtat de Franta in Indochina, fotograful maghiar Robert Capa, unul dintre cei mai renumiti fotografi de razboi ai secolului al XX -lea.(n.22 octombrie 1913).
Robert Capa – foto – ro.wikipedia.org
A facut reportaje in timpul conflictor majore ale sec.XX: razboiul civil spaniol, razboiul chino-japonez, al doilea razboi mondial, razboiul arabo-israelian din 1948, razboiul dus de Franta in Indochina.
1970: Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (n.1919)
1979 - Cel mai mare accident aviatic civil din istoria americana. Un avion apartinand American Airlines se prabuseste, ucigand 271 persoane aflate la bord si alte doua persoane la sol, aflate intr-un parc de rulote.
1984: Henriette Yvonne Stahl (n. 1 septembrie 1900, Saint Avald, Lorena, Franța - d. 25 mai 1984, București) a fost o scriitoare și traducătoare româncă, sora sociologului H. H. Stahl și fiica scriitorului Henri Stahl.Scriitoarea s-a născut la Saint Avald, în Lorena, într-o familie franceză. Medicii francezi o decretaseră la naștere "non viable", mama ei trecând prin mari probleme financiare și depășind o depresie profundă. În 1901 familia ei se stabilește în România, și scriitoarea primește cetățenia română. Tatăl său, Henri Stahl a fost autorul unei celebre metode de stenografie și stenograf șef al Parlamentului, prietenul de o viață al istoricului Nicolae Iorga. Face liceul în particular, începe școala la vârsta de 9 ani din cauza sănătății ei șubrede. În anul 1918 este trimisă de părinți ca să locuiască la țară, în familia ordonanței, care-i salvase viața tatălui ei pe front, Iordache Dumitru. Soția acestuia este prototipul eroinei romanului "Voica". Debutează în literatură cu poeme în proză, publicate în revista "Flacăra", în 1931. Urmează "Conservatorul de Artă Dramatică" din București, între anii 1922 - 1925, unde studiază Actoria, la clasa actorului Ion Livescu. În 1931 îl cunoaște pe poetul Ion Vinea, alături de care va rămâne 14 ani. În 1945, îl cunoaște pe romancierul Petru Dumitriu, cu ocazia premierii acestuia pentru cea mai bună nuvelă a anului. Acesta se mută la ea acasă, în 1946, ( inițial lângă Cișmigiu, ulterior pe Bulevardul Pake Protopopescu nr. 89, unde se află și acum o plachetă "in memoriam" a scriitoarei). Legătura dintre ei va dura aproximativ 10 ani, în pofida diferenței mari de vârstă (24 de ani!). În 1954 are loc un episod interesant: căsătoria celor doi, urmată aproape imediat de divorț. Explicația: probabil este dorința de a-i asigura scriitoarei un venit decent și statutul de relativă protecție în fața abuzurilor, ca fostă soție de nomenclaturist.Unele dintre romanele ei, tipărite între cele două războaie mondiale, vor fi primite elogios de Garabet Ibrăileanu și de Mihail Sadoveanu, mai ales că debutul cu romanul "Voica", se va produce în paginile "Vieții Românești" (1924). Participă cu acest roman la concursul de debut în proză al ziarului "Dimineața", și deși nu îl câștigă, va intra în atenția câtorva mari critici sau scriitori din epocă. Romanul, care va fi retipărit după 1944, și apoi, in a treia ediție, abia în 1972, conține o imagine neidealizată a existenței rurale, prezentând faptele în stil naturalist, dar și justficându-le. Romanul "Voica" obține Premiul Societății Scriitorilor Români, în același an. A scris și literatură în limba franceză, iar o parte dintre romanele ei au fost publicate în Franța, în traducere proprie.Opere literare:
Mătușa Matilda, patru nuvele, Mătușa Matilda, Nu poate fi, Prăbușire, La bătălia de la port Arthur, premiul Femina- Văcărescu 1928,
Steaua Robilor, roman, Editura Adevărul, 1934,
Între zi și noapte, (1942, ed. n. 1971) un roman social care conține imagini ale unui mediu citadin sau cosmopolit, capabil de rafinamente sentimentale unite cu vulgaritatea, trădând descompunerea, abulia, lipsa de preocupări mai importante decât propriul trup, ale cărui drepturi sunt dealtfel revendicate programatic de romancieră.
Marea bucurie , 1947 tratează drama exilatului care se ratează afectiv și social prin lașitate.
Fratele meu, omul, (1965) reia descrierea acelorași medii sociale și a combinațiilor umane senzaționale din perspectivă mai distanțată.
Nu mă călca pe umbră, 1969 e o fantezie ușoară, prin care Onofrei, personaj maleabil și proteic până la absurd, ridică în mod alegoric problema disponibilităților paradoxale ale omului în a se adapta prin ipostaziere oricărei situații.
Orizont, linie severă, 1970, o antologie a creației sale poetice din perioada 1940-1967
Pontiful, 1972 e romanul iubirii unei scriitoare pentru un medic insuportabil. Ca și în celelalte romane, interesul e susținut prin capacitatea de a crea atmosfera, prin selecția adecvată a detaliilor materiale.
Martorul eternității 1975
Lena, fata lui Anghel Mărgărit 1975
Drum de foc 1981
Henriette Yvonne Stahl, romancieră româncă – foto – eroiiromanieichic.ro
1985 - Republica Bangladesh a fost lovită de un ciclon tropical, în urma căruia au murit aproximativ 10.000 de oameni.
1988: Ernst Ruska, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1906)
1993: Horia Sima , lider al Mișcării legionare
1998 - A murit scriitorul Stefan Banulescu ( n. la 8 septembrie in comuna Facaieni, Ialomita).
Stefan Banulescu, scriitor – foto – ziarullumina.ro
2001: Alberto Korda, fotograf cubanez (n. 1928)
2002 - A decedat Stefan Augustin Doinas, poet, eseist si traducator : “Cartea mareelor”, “Anotimpul discret”, “Interiorul unui poem”.
Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa); (26 apr. 1922 – 25 mai 2002) – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
S-a născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu, comuna Sântana din judeţul Arad.
2007 - A murit atletul Victor Firea, primul reprezentant al Romaniei in structurile Federatiei Internationale de Atletism.(n.Margineni,jud.Neamt). Primul reprezentant al Romaniei in structurile Federatiei Internationale de Atletism, Victor Firea, a incetat din viata, vineri seara, la varsta de 84 de ani.El a castigat sub culorile CS Dinamo 18 titluri de campion national, fiind primul atlet roman care a parcurs proba de 3.000 de metri obstacole sub zece minute (9:38.02). În 1952 a facut parte din lotul tricolor pentru JO de la Helsinki si a primit titlul de maestru al sportului, iar in 2003 a devenit antrenor emerit. Ulterior, a detinut mai multe functii importante in cadrul FRA: vicepresedinte (1985-1990), secretar general (1952; 1976-1982), secretar federal (1965-1976) si membru al Biroului Federal. In 1980 a fost ales ca membru in Comisia de Cros a IAAF, fiind primul roman care a detinut o functie in structurile de conducere ale forului mondial.
2012: Edoardo Mangiarotti (n. 7 aprilie 1919, Renate, provincia Monza-Brianza– d. 25 mai 2012, Milano) a fost un scrimer italian, laureat cu un număr record de treisprezece medalii olimpice, inclusiv șase de aur, la spadă precum și la floretă, în cinci ediții la rând ale Jocurilor Olimpice. A fost și de douăsprezece ori campion mondial.
Era fratele lui Dario Mangiarotti, și el un campion olimpic la scrimă.
2012 - Masacrul de la Hula – un atac care a avut loc în mijlocul Revoltei Siriene, în două sate controlate de opoziție din regiunea Hula din Siria.
Masacrul de la Hula a fost un atac care a avut loc la 25 mai 2012 – foto: edition.cnn.com
Masacrul de la Hula a fost un atac care a avut loc la 25 mai 2012, în mijlocul Revoltei Siriene, în două sate controlate de opoziție din regiunea Hula din Siria, un grup de sate de la nord de Homs. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), 108 persoane au fost ucise, din care 34 femei și 49 copii. În timp ce o mică parte a deceselor pare să fi rezultat din runde de artilerie și de tanc folosite împotriva satelor, ONU mai târziu a anunțat că cea mai mare parte a victimelor masacrului de la Hula a fost „executată sumar, în două incidente separate” și că milițiile pro-guvern cunoscute sub numele de Shabiha au fost cel mai probabil autor. Guvernul Siriei a afirmat că grupurile teroriste Al-Qaeda au fost responsabile pentru asasinate, în timp ce rezidenții Hula și grupurile de opoziție, susțin că Armata Siriană și milițiile militare siriene angajate de guvern, cunoscute sub numele de Shabiha au fost autorii.
2014 - A murit generalul Wojciech Jaruzelski, ultimul președinte comunist al Poloniei (n. 1923).
Wojciech Jaruzelski, ultimul președinte comunist al Poloniei – foto – ro.wikipedia.org

SĂRBĂTORI

Argentina – Ziua națională (1810)
Argentina – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Argentina sărbătoreşte ziua naţională la 25 mai, dată ce marchează finalul Revoluţiei din Mai (Revolución de Mayo, 1810), care a condus la separarea de Spania imperială. Argentina, oficial Republica Argentina (în spaniolă República Argentina) este o republică federală din America de Sud. Se învecinează la nord cu Bolivia și Paraguay; la nord-est cu Brazilia, la est cu Uruguay și Oceanul Atlantic; la sud cu Oceanul Atlantic și la vest cu Chile. Capitala și cel mai mare oraș din țară este Buenos Aires.
La 25 mai 1810, demonstranții au alungat guvernul viceregal și au instalat un consiliu guvernamental provizoriu, în numele lui Ferdinand al VII-lea. În scurt timp, relațiile cu reprezentanții regelui au fost rupte și s-a început campania de cucerire a independenței. Partea eliberată de sub armatele regale a fost împărțită, în 1813, în 14 provincii. În 1814, conducătorul militar Jose de San Martin a preluat comanda armatei nordului și, mai târziu, a dat lovituri decisive trupelor spaniole în Chile și Peru.
Iordania – Ziua națională
Iordania – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
La 25 mai, Regatul Haşemit al Iordaniei sărbătoreşte ziua naţională, care reprezintă data la care, în 1946, şi-a proclamat independenţa. Regatul Haşemit al Iordaniei are o suprafaţă de 89.341 kmp, potrivit www.mae.ro. Iordania, oficial denumită Regatul Hașemit al Iordaniei, este o țară arabă din Orientul Apropiat care se învecinează cu Siria în nord, cu Irak în nord-est, cu Arabia Saudită la est și la sud și cu Israel și Autoritatea Națională Palestiniană la vest. Împreună cu Israelul împarte coasta Mării Moarte și pe cea a Golfului Akaba (Eilat) al Mării Roșii, împreună cu Arabia Saudită, Israel și Egiptul, micul port Akaba fiind singura sa ieșire la mare. Principala religie este islamul de rit sunit. Limba oficială este araba.
Ziua Limbii Slovace
Ziua Limbii Slovace este sărbătorită în România la data de 25 mai. A fost instituită prin Legea nr. 142/2014, potrivit căreia, cu acest prilej, au loc manifestări culturale dedicate acestei sărbători în toate localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii slovace, precum şi în toate instituţiile de învăţământ în care se predă limba slovacă drept limbă maternă.
Ziua Africii
Ziua Africii este celebrată anual, la 25 mai, pentru a marca realizările înregistrate de Uniunea Africană (numită, în trecut, Organizaţia Unităţii Africane) în lupta împotriva colonialismului şi apartheidului de la înfiinţarea sa, la 25 mai 1963, potrivit site-ului Uniunii Africane, www.au.int. Istoria Zilei Africii este legată de crearea Organizaţiei Unităţii Africane. Această organizaţie a apărut ca urmare a procesului de decolonizare a continentului african, după cel de-Al Doilea Război Mondial, conform South African History Online
Ziua internaţională a copiilor dispăruţi
Începând cu 1983, la 25 mai este marcată Ziua internaţională a copiilor dispăruţi. Principalele acţiuni organizate la data de 25 mai aparţin Reţelei Globale a Copiilor Dispăruţi (Global Missing Children’s Network – GMCN), la rândul ei o iniţiativă comună a Centrului Internaţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi şi a Centrului Naţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi din SUA.