6. /11 MAI 2023 - TEATRU/FILM, GÂNDURI PESTE TIMP
| Beate Fredanov | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1] Cernăuți, Austro-Ungaria |
| Decedată | (83 de ani) Düsseldorf, Renania de Nord-Westfalia, Germania |
| Căsătorită cu | Iuliu Ghelerter |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actriță și profesoară de actorie |
| Limbi vorbite | limba română limba germană |
| Alma mater | Studii la Academia de Muzică și Artă dramatică din Viena, Reinhardt Seminar |
| Roluri importante | 1. Nastia din Azilul de noapte, de Maxim Gorki, 2. Carabelichioaia în „Bietul Ioanide” |
| Debut | 1934 în spectacolul Lume de hotel, de Vicky Baum |
| Alte premii | |
| Ordinul Meritul Cultural, 1967 | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Beate (Friedmann) Fredanov (n. 11 mai 1913, Cernăuți – d. 13 martie 1997, Düsseldorf) a fost o actriță și profesoară de actorie din România, de origine evreiască.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A absolvit Academia de Muzică și Artă Dramatică din Viena, promoția 1933.[2]
Profesoară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[3]
A fost căsătorită cu doctorul Iuliu Ghelerter (1903–1967).[4]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Fii cuminte, Cristofor! (TV) / (1967) - secretara Victoria Sava
- Trecătoarele iubiri (1974)
- Bietul Ioanide (1980) - Carabelichioaia
Mărturii[modificare | modificare sursă]
Sebastian Papaiani își amintea: Profesoara mea, Beate Fredanov, era foarte pedantă în a-ți vorbi. Avea o metodă pedagogică foarte bună, nu lucra cu toți studenții, ci cu individul. După firea fiecăruia, schimba și ea metodele de lucru.[5]
Virgil Ogășanu își amintește de Beate Fredanov, care „avea școala germană, era foarte exigentă” și impunea în teatru „o disciplină creatoare, fără de care nu se poate face absolut nimic”.[6]
Seara de teatru TV: "Fii cuminte, Cristofor!" de Aurel Baranga (1967, partea I)
Seara de teatru TV: "Fii cuminte, Cristofor!" de Aurel Baranga (1967, partea a II-a)
| Margareta Pogonat | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2] Iași, România |
| Decedată | (81 de ani)[1] București, România |
| Părinți | Alexandru Pogonat[*] |
| Căsătorită cu | Cornel Coman |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actriță actriță de teatru[*] actriță de film |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Margareta Pogonat (nume complet, la naștere Margareta-Caliopi Pogonat; n. ,[1][2] Iași, România – d. ,[1] București, România)[3] a fost actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Tatăl, Alexandru Pogonat (fiul lui Petru Pogonat), a fost jurist și ofițer, mort în război în prima linie atunci când armata română a trecut Prutul. Mama sa a fost actriță, se numea Anastasia Ferichidis (la origine) cu nume de scena Sia Ferichide-Botez. Alexandru Pogonat nu a fost căsătorit cu mama Margaretei, însă a recunoscut-o drept copilul său.[4]
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959.[3] Desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara [5]) și cinematografică (debut în 1957 în Pasărea furtunii, regia Dinu Negreanu). Primește Premiul ACIN de interpretare în 1972 (Drum în penumbră, regia Lucian Bratu) și 1973 (Zestrea, regia Letiția Popa și Dragostea începe vineri, regia Virgil Calotescu).
Activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare - Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care a predat Actoria[6].
Distincții[modificare | modificare sursă]
- Premiul Asociației Cineaștilor din România, primit înainte de 1990 [7]
- Medalia Meritul Cultural clasa I „pentru merite în domeniul artei dramatice” (1967).[8]
- Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2009).[3]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Pasărea furtunii (1957)
- Două lozuri (1957) - Țâca
- Lumină de iulie (1963)
- Meandre (1967)
- Apoi s-a născut legenda (1968)
- Tinerețe fără bătrînețe (1969)
- Drum în penumbră (1972)
- Papesa Ioana (1972) - țăranca
- Zestrea (1973)
- Dragostea începe vineri (1973) - șefa de echipă Marieta
- Pistruiatul (1973) - serial TV - mama Pistruiatului
- Când trăiești mai adevărat (1974)
- Trei scrisori secrete (1974)
- Actorul și sălbaticii (1975)
- Orașul văzut de sus (1975)
- Gloria nu cântă (1976)
- Pasărea speranței (TV) (1976)
- E atât de aproape fericirea (1977)
- Regăsirea (1977)
- Clipa (1979)
- Visul unei nopți de iarnă (1980) - teatru TV
- Probleme personale (1981)
- Convoiul (1981)
- Lumini și umbre: Partea I (1981) - serial TV
- Lumini și umbre: Partea II (1982) - serial TV
- Gaițele (1993) - film TV
- Crucea de piatră (1994)
- Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Maria Antonescu
- Amantul marii doamne Dracula (2005) - serial TV
- Cuscrele (2005) - serial TV
- Margo (2006)
- Iubire și onoare (2010)
Teatru[modificare | modificare sursă]
- Teatrul Nottara din București[9]
- Patru lacrimi de Viktor Rozov
- Oameni feluriți
- Sentimente și naftalină de Sidonia Drăgușanu
- Omul care face minuni de Radu F. Alexandru







Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu