4. /21 IUNIE 2023 - TEATRU/FILM

PUIU CĂLINESCU

Puiu Călinescu
Date personale
Nume la naștere	Alexandru Călinescu
Născut	21 iunie 1920  București, România
Decedat	16 mai 1997 (76 de ani)  București, România
Părinți	Fotina Călinescu și Jean Tomescu
Căsătorit cu	Zoe Călinescu
Copii	Carmen Călinescu și Silvia Călinescu
Cetățenie	România
Ocupație	actor
Activitate
Roluri importante	Trandafir în seria Brigada Diverse
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Puiu Călinescu (născut Alexandru Călinescu; n. 21 iunie 1920, București, România – d. 16 mai 1997, București, România) a fost un actor de comedie român, celebru datorită grimaselor sale.

COPILĂRIA

Alexandru Călinescu s-a născut în București, în cartierul Grivița și a fost fiul Fotinei Călinescu din București și al actorului Jean Tomescu din Craiova. A fost crescut de mama lui, care lucra la o fabrică de țigarete. La vârsta de 6 ani, după moartea mamei (23 de ani), a fost luat și crescut de bunica din partea mamei. La școală a repetat un an de studiu. Conform unei remarci a actorului însuși în 1996 într-o emisiune TV a Eugeniei Vodă, în timpul adolescenței Călinescu s-a văzut nevoit să-și găsească un loc de muncă, fiind constrâns de unchiul său, în casa căruia locuia.

Puiu Călinescu și-a început cariera jucând în „revistele” de cinematograf ce prefațau cândva în sălile de cinema proiecția unui film. Din 1948 a intrat în trupa Teatrului de comedie „Constantin Tănase”, care l-a consacrat și în care a lucrat până la sfârșitul vieții. Și-a scris singur partiturile comice pentru spectacole, cu titluri precum „Un băiat de zahăr ars”, „Trăsnitul meu drag”, „Idolul femeilor” etc. Talentul său a fost comparat cu cel al actorului francez Louis de Funès.

A rămas celebru datorită rolului Trandafir din serialul Brigada Diverse (B.D.) unde a jucat alături de Dem Rădulescu, Jean Constantin, Toma Caragiu, Reka Nagy, Sebastian Papaiani, Ștefan Bănică.

SPECTACOLE ONE-MAN SHOW

• Sonatul lunii
• Trăsnitul meu drag...
• Un băiat de zahăr... ars

• Frumosul din pădurea... zăpăcită
• Idolul femeilor
• Eu vă fac să râdeți!
• E nemaipomenit!
• Omul care aduce râsul
• Bărbatul fatal
• Superman
• O seară la Boema

PIESE ȘI SCENETE

• Azilul MacFerlan
• Fără mănuși
• Și Ilie face sport
• Cer cuvântul!
• Un băiat iubește o fată
• Lupul moralist
• Ca la Revistă
• Pagini alese din Revista de altădată (asistent de regie + rol)
• Nicuță... la Tănase
• Femei... femei... femei...
• Restaurant de lux
• Uimitoarele aventuri ale lui Spirache
• Magazin de stat
• Bimbirică
• Nu servim în stare de ebrietate! (1991)
• În gară (1993)
• Inspecție (1993)
• Ora de gimnastică (1993)
• Bujor al 12-lea (1957-1960) – joacă rolul principal al revistei alături de Dan Demetrescu, Elena Burmaz, Al Giovani, Tomazian și fotbalistul Ozon.

FILMOGRAFIE

• Ilie în luna de miere (1954)
• ...Și Ilie face sport (1954)
• Șofer de mare viteză (1955)
• Directorul nostru (1955)
• O poveste obișnuită... o poveste ca în basme (1959)
• O zi pierdută (1960)
• Celebrul 702 (1961)
• S-a furat o bombă (1962)
• Sub cupola albastră (1962)
• Vacanță la mare (1962) - pompier
• Un surîs în plină vară (1964)
• De-aș fi... Harap Alb (1965) - Gerilă
• Corigența domnului profesor (1966)
• Faust XX (1966)
• Împușcături pe portativ (1967)
• Balul de sâmbătă seară (1967)
• Brigada Diverse intră în acțiune(1970) - Trandafir
• Brigada Diverse în alertă! (1971) - Trandafir
• B.D. la munte și la mare (1971) - Trandafir
• Informații gară (1971)
• Frații Jderi (1974)
• Serenadă pentru etajul XII (1976)
• Nea Mărin miliardar (1979) - lt. Columbo
• Expresul de Buftea (1979) - călătorul fraudulos

ANDREI ȘERBAN

Andrei Șerban
Date personale
Născut	21 iunie 1943 (77 de ani)[1][2]  București, România
Cetățenie	România  SUA
Ocupație	regizor de teatru actor
Activitate
Organizație	Universitatea Harvard Universitatea din California, San Diego[*] Universitatea Columbia Universitatea Carnegie-Mellon[*] La MaMa Experimental Theatre Club[*]
Premii	Bursă Guggenheim[*] Ordinul național „Steaua României”
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Andrei Șerban (n. 21 iunie 1943, București) este un regizor de teatru și de operă român-american, profesor artă teatrală la mai multe universități americane, fost profesor de artă teatrală la Columbia University School of Arts pentru aproape trei decenii.^[3][4]

BIOGRAFIE

S-a născut în București ca fiu al fotografului Gheorghe Șerban și al profesoarei Elpis Șerban. A absolvit în 1968 IATC București, secția Regie, la clasa lui Radu Penciulescu. A debutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț și s-a întors în București, remarcându-se cu montarea tragediei shakespeariene Iulius Cezar la Teatrul Bulandra. În 1971 a emigrat în Statele Unite ale Americii, după ce a fost invitat de Ellen Stewart, directoarea companiei „La MaMa”, din orașul New York.

A revenit în România după evenimentele din decembrie 1989 ca director general al Teatrului Național din București.

ANDREI ŞERBAN

n. 21.06.1943, Bucureşti

În 1968 a absolvit Institutul de Teatru şi Cinematografie Bucureşti, clasa Radu Penciulescu.

Debutează la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ cu spectacolele "Arden of Feversham", de un autor englez anonim din secolul al XVI-lea, "Iulius Cezar" de Shakespeare, "Omul cel bun din Sîciuan" de Bertolt Brecht. În anul 1971 este invitat de Ellen Stewart, director al companiei "La MaMa", în SUA, la New York, cu o bursă Ford. A obţinut un succes imediat, în urma căruia Peter Brook îl invită la centrul său de cercetari teatrale, unde Andrei Şerban colaborează la realizarea mai multor spectacole.

Cariera

Ca regizor, a pus în scenă spectacole de teatru şi operă în 39 de ţări.
În SUA, începând cu 1970, timp de 20 de ani, a fost asociat cu Robert Brustein's American Repertory Theatre Company. A lucrat, de asemenea, cu La MaMa Theatre, the Public Theatre, Lincoln Centre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, the Guthrie Theatre, A.C.T. şi cu New York City, Seattle şi Los Angeles Opera.

În Europa, a lucrat pentru Opera din Paris, Geneva, Viena şi Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Teatrul Naţional Bucureşti (1990-1993, ca director), La Comédie Française. În Japonia a pus în scena spectacole pentru Shiki Company of Tokyo.

În România

Ubu Roi (1966), Julius Caesar (1968) - piesa care îi aduce mai multe premii la concursurile internaţionale de teatru, Jonah (1969), Trilogia Antică (1990) - considerată drept cea mai originală punere în scenă a tragediei greceşti a sfârşitului de secol XX. A fost invitat la festivalurile internaţionale de teatru de la Milano, Paris, Sao Paolo, Salzburg şi Edinburg.
Director al Teatrului Naţional Bucureşti (1990 - 1993)

Începând din 2006 revine în forţă, montând în ţară mai multe spectacole importante: Pescăruşul de Cehov, la Teatrul Radu Stanca din Sibiu, Spovedanie la Tanacu, după omonim al Tatianei Niculescu Bran, Purificare de Sarah Kane, la Teatrul Naţional din Cluj, Unchiul Vanea de Cehov, la Teatrul Maghiar din Cluj, pentru care a primit două premii UNITER, pentru cea mai bună regie şi cel mai bun spectacol.

În 2008, a montat Lear de Shakespeare la Teatrul Bulandra, o versiune modernă, recompensată tot cu două premii UNITER.

Ultima lui producţie, din ianuarie 2010, a fost Strigăte şi şoapte, un mare spectacol inspirat de textul lui Ingmar Bergman.

 
Spectacole de operă

Evgheni Oneghin (1980) la Welsh National Opera, a fost prima producţie lirică
Turandot (1984)
Norma (1985)
Fidelio (Covent Garden - 1986)
Opera din Paris : The Puritans (1997), L'Ange de feu (1991), Lucia Di Lammermoor (1995), L'Italienne à Alger (1998), Les Indes Galantes (1999)

Andrei Şerban a fost şi este profesor la numeroase universităţi: Yale School of Drama, Harvard University, Le Conservatoire de Paris, Stockholm Dramatic School, Theatre School of Tokyo, University of California - San Diego, Pittsburgh Theatre Institute and San Francisco State University, Carnegie-Mellon, Sarah Lawrence, Paris Conservatoire d'Art Dramatique şi A.R.T. Institute for Advanced Theatre Training Director al Oscar Hammerstein Centre for the Performing Arts at Columbia University, New York, din 1992

Premii şi distincţii

1965 - Premiul "Best Performance" cu piesa "Şeful sectorului suflete", scrisă de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului International Studenţesc de la Zagreb
Obie Awards
Tony Award
Societatea directorilor de teatru şi a coregrafilor i-a acordat distincţia pentru impactul major avut în teatru în ultimii 20 de ani, împreună cu alţi 20 de regizori
Premii la Festivalurile de la Avignon, Shiraz şi Belgrad
Multe din producţiile sale au fost nominalizate pe Broadway.

Sari la navigareSari la căutare

Paula Chirilă
Date personale
Născută	21 iulie 1975 (45 de ani) Iași, România
Căsătorită cu	Marius Aciu (2008 - 2017)
Copii	Carla Sofia
Ocupație	actriță
Modifică date / text

PAULA CHIRILĂ

Paula Chirilă (n. 21 iunie 1975, Iași) este o actriță de film, radio, teatru, voce și televiziune, și prezentatoare de televiziune din România.

BIOGRAFIE

Paula Chirilă s-a născut la Iași în data de 21 iunie 1975. A absolvit Facultatea de Teatru din cadrul Universității de Arte „George Enescu” Iași, promoția 1998. Tot în 1998, a debutat în actorie pe scena Teatrului de Stat din Oradea cu rolul „Rosine” din „Bărbierul din Sevilia”. Timp de trei ani, actrița a jucat la Teatrul din Oradea, iar alți trei la Teatrul de Nord din Satu Mare. Pentru o scurtă perioadă de timp, Chirilă a cântat cu formația Boema din Oradea. Pe micile ecrane, actrița debutat cu rolul Anei, în filmul „Margo” (2006), regizat de Ioan Carmazan.^[1] Tot în anul 2006, în urma rolului său din scurtmetrajul „Nunta”, Chirilă a obținut premiul pentru „Cea mai bună actriță de comedie“ la Festivalul internațional de teatru și film „Hyperion“.

În anul 2016, Chirilă a prezentat reality show-ul matrimonial Mireasă pentru fiul meu în locul Mirelei Boureanu Vaida.^[2]

Chirilă a fost căsătorită Marius Aciu.^[3] Cei doi au împreună o fiică pe nume Carla Sofia.^[4]

FILMOGRAFIE

• 2017, Scurtcircuit
• 2015, What God wants, God gets, God help us all
• 2009, O secundă de viață
• 2008, Ușă-n ușă
• 2006, Margo

PIESE DE TEATRU

• Un bărbat și mai multe femei
• Nimic nu-mi scapă
• Moartea pentru patrie
• O femeie, doi bărbați, trei posibilități
• E Soare/Plouă
• Te iubesc dar nu pe tine

PREMII ȘI NOMINALIZĂRI

An	Premiu	Categorie	Recipient	Rezultat
2017	Premiile Radar de Media	"Cea mai populară vedetă de televiziune din România" [5]	Paula Chirilă	Nominalizare

ACTRITA DE FILM, TEATRU SI TELEVIZIUNE PAULA CHIRILA S-A NASCUT LA IASI ÎN DATA DE 21 IUNIE 1975. A DEBUTAT ÎN ANUL 1998 PE SCENA TEATRULUI DE STAT DIN ORADEA CU ROLUL ROSINE DIN BARBIERUL DIN SEVILIA. TREI ANI A JUCAT ÎN FATA ORADENILOR SI ALTI TREI LA TEATRUL DE NORD DIN SATU MARE. PENTRU O SCURTA PERIOADA DE TIMP, PAULA A CÂNTAT CU FORMATIA BOEMA DIN ORADEA. CEL MAI FERICIT MOMENT DIN VIATA PAULEI A REPREZENTAT MOMENTUL INTRARII LA FACULTATE (FACULTATEA DE TEATRU DIN CADRUL UNIVERSITATII DE ARTE „GEORGE ENESCU” IASI, PROMOTIA 1998) SI CONTACTUL CU TELEVIZIUNEA: ANTENA 1 ( „DIVERTIS MALL“, „AMINTIRI LA ANTENA 1”, „CANALUL DE STIRI”), ROMANTICA („1001”), TVR1 ( „DIS DE SEARA”).

PE MARELE ECRAN, A DEBUTAT CU ROLUL ANEI, ÎN FILMUL "MARGO" (2006), REGIZAT DE IOAN CARMAZAN UNDE ALATURI DE CRISTINA CIORAN A JUCAT CU AUTENTICITATE SECVENTE FIERBINTI.

DETINATOAREA PREMIULUI „CEA MAI BUNA ACTRITA DE COMEDIE“ LA FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU SI FILM „HYPERION“, 2006, PREMIU PENTRU ROLUL DIN SCURTMETRAJUL „NUNTA”, ACTRITA ARE O CARIERA DE INVIDIAT IN TEATRU SI ESTE REMARCATA PENTRU SPONTANEITATEA EI IN LUCRU LA TELEVIZIUNE."DESI CA ACTOR TREBUIE SA JOCI CEEA CE TI SE DA, TREBUIE SA TE MULEZI PE PERSONAJ, MIE NU MI S-A INTAMPLAT SA FIU NEMULTUMITA, SA REFUZ UN ROL. IMI PLACE FOARTE MULT CEEA CE FAC, M-A AJUTAT DUMNEZEU SA FAC CEEA CE-MI PLACE SI SA FIU SI PLATITA PENTRU ASTA. IMI PLACE SA INTERPRETEZ TIGANCI, FEMEI DE LA TARA SAU, LA MODUL GENERAL, ORICE NU SEAMANA CU MINE" ASA DECLARA ACTRITA IN PRESA.

ESTE CASATORITA SI TREBUIE SA FACA NAVETA ÎNTRE CLUJ SI BUCURESTI DE APROAPE TREI ANI (ÎN IULIE 2005, CEI DOI SI-AU UNIT DESTINELE ÎNTR-UN CADRU MAI INTIM, CHIAR LA CLUJ, UNDE I-AU AVUT NASI PE CONSTANTIN TROFIN SI SOTIA ACESTUIA.)SOTUL EI ESTE SCENARISTUL CLUJEAN MARIUS ACIU, BARBATUL CARE A CUCERIT-O PRIN SIMTUL UMORULUI, INTELIGENTA SI "LIMBA DESTUL DE ASCUTITA", CUM POVESTESTE EA AMUZATA. S-AU CUNOSCUT LA ANTENA 1. EL ERA ÎN ECHIPA CAREIA S-A ALATURAT SI EA. ERA SCENARIST SI SCRIA TEXTELE ALATURI DE COSTEL TROFIN SI OVIDIU USCAT PENTRU "STIRILE DE SÂMBATA ASTA". EA ERA ACTRITA LA TEATRUL DE NORD DIN SATU MARE SI LA TÂRGU MURES, DAR A VENIT LA UN CASTING LA BUCURESTI SI A FOST ALEASA.

CU TOATE CA MARIUS STA LA CLUJ, UNDE CONDUCE SI O FIRMA DE PUBLICITATE, IAR EA STA LA BUCURESTI, CEI DOI FAC TOT POSIBILUL SA SE VADA CÂT MAI DES, IAR DACA NU REUSESC ASTA, VORBESC FOARTE MULT LA TELEFON. ASTFEL, APROAPE LA FIECARE SFÂRSIT DE SAPTAMÂNA ÎSI PETREC WEEK-END-URILE ÎN CAPITALA, IAR O DATA LA DOUA SAPTAMÂNI VINE SI PAULA ACASA.

IN PREZENT POATE FI VAZUTA ÎN SPECTACOLUL "WAKE UP AND SMELL THE COFFE", ÎNTR-UN CLUB DIN CAPITALA. TOT ÎN ACEASTA PERIOADA, EA REPETA LA TEATRUL NOTTARA PENTRU UN SPECTACOL DE COMEDIE, "DRAGOSTE ÎN PATRU TABLOURI", CARE VA AVEA ÎN CURÂND PREMIERA LA BUCURESTI. CÂT DESPRE PLANURILE EI DE VIITOR, PAULA A MARTURISIT PRESEI CA ATÂT EA, CÂT SI SOTUL EI, MARIUS ACIU, ÎSI DORESC FOARTE MULT UN COPIL. "NE DORIM FOARTE MULT O FETITA CAM PE LA ANU'. AVEM ÎN PLAN SI NUME DEJA, DAR NU POT SA LE SPUN - DIN SUPERSTITIE. SI DACA VA FI BAIAT AVEM VARIANTE DE NUME".

IN ANUL 2017 PAULA CHIRILA SI MARIUS ACIU AU DIVORTAT.

GABI COSTIN

Gabi Costin
Date personale
Nume la naștere	Gabriel Costin
Născut	21 iunie 1986 Focșani
Părinți	George Costin
Cetățenie	romană
Ocupație	actor de film/teatru, voice-over
Activitate
Alma mater	UNATC
Modifică date / text

Gabi Costin sau Gabriel Costin (n. 21 iunie 1986, Focșani)^[1][2] este un actor de teatru, film și voice-over român.^[3] Este cunoscut din emisiunea "În puii mei!".

BIOGRAFIE

A studiat la artele spectacolului - actorie la U.N.A.T.C "I.L. Caragiale" București.^[4] Gabriel Costin este fiul lui George Costin, fostul director al Direcției Muncii și actor în echipa Teatrului Municipal "Mr. Gh. Pastia" din Focșani, a dus mai departe pasiunea din familie pentru actorie.^[5]

TEATRU

• Zic Zac - regia Andrea Gavriliu
• Barajul - regia Andreea Vulpe
• Doctori de femei - regia Emanuel Pârvu
• Monșer, stăm rău! - regia Gelu Colceag
• Tarelkin - regia Gelu Colceag
• În rolul victimei - regia Felix Alexia
• iHamlet - regia Catinca Drăgănescu
• Funcționarii - regia Alexandru Mîzgăreanu

FILMOGRAFIE

• Live (2015) - Ciocmata Trailer
• Natura umană - (2013)^[6]
• Treizeci (2012) - Ionuț Bujescu
• Undeva la Palilula (2012) - Bran 
• Reuniune de familie (2012)^[7]
• Poc, trosc și-un tort cu frișcă - Spiridon^[8]
• Strung Love (2010) - Horia^[9]
• Ho, Ho, Ho (2009) - Calistrat ^[10]
• Lungul drum spre casă (2008) - Drunk Guy^[11]

Televiziune

• În puii mei!

DUBLAJ

• Marea aventură Lego (2014)
• Pinguinii din Madagascar - Caporal
• Regatul secret (2013) - Bufo
• Neînfricată - tânărul MacGuffin
• Hotel Transilvania - Mumia
• Epoca de gheață 4: Continente în derivă - Louis
• Ralph Strică-Tot - Ralph
• Prințesa și Broscoiul - alte voci 
• Unchiul Bunic - Gus
• Un Show obișnuit - Skips (sezonul 6)
• Lego Ninjago: Maeștrii Spinjitzu - Sensei Garmadon
• Cronicile din Evermoore
• Kick Buttowsky
• Ratatouille - Emile^[12]
• Trolii^[13]

PREMII ȘI NOMINALIZĂRI

• Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de film „Geo Saizescu”
• Premiul pentru cel  mai bun dublaj – “Hotel Transilvanya”, regia versiunii în limba română Anca Sigartău, Disney Londra
• Premiul „Ștefan Iordache" pentru cel mai bun actor, cea mai înaltă distincție care se acordă unui student la actorie", pentru rolul din „Funcționarii", de A.P. Cehov, regia Alexandru Măzgăreanu, 2010^[14]
• Premiul pentru cel  mai bun dublaj pentru rolul Emille – “Ratatouille”, regia versiunii în limba română regia Anca Sigartău, Disney Polonia
• Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină pentru rolul Ligurio -"Mătrăguna" de Niccolo Machiavelli, Festivalul de Umor "Constantin Tănase" – Vaslui^[15]

MARCELA RUSU

Marcela Rusu
Date personale
Născută	21 iunie 1926  Galați, România
Decedată	19 februarie 2002 (75 de ani)  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	actriță
Modifică date / text

Marcela Rusu (n. 21 iunie 1926, Galați, România – d. 19 februarie 2002, București, România)^[1] a fost o actriță română de film, radio, scenă și voce, precum și cântăreață ocazională.

BIOGRAFIE ARTISTICĂ

A debutat la Teatrul Muzical Gioconda, împreună cu Nicușor Constantinescu, care o încurajează să meargă la Conservator, plătindu-i taxele de studenție.

În timpul anilor de studenție, face figurație la Teatrul Național, unde este apoi angajată. La 20 de ani a debutat la Teatrul Radiofonic, unde a colaborat mulți ani. În 1949 a absolvit Institutul de Artă Teatrală. A primit titlul de artist emerit în 1962.^[2]

VIAȚĂ PERSONALĂ

A fost căsătorită cu omul de teatru Moni Ghelerter, cu politicianul Alexandru Bârlădeanu și cu dramaturgul Aurel Baranga, căruia i-a rămas văduvă. Nu a avut copii.

FILMOGRAFIE

• Bulevardul „Fluieră Vântu” (1950)
• Citadela sfarîmată (1957) - rolul Irina
• Aventurile lui Tom Sawyer (1968) - văduva Douglas
• Moartea lui Joe Indianul (1968) - văduva Douglas

Poze Marcela Russu

Locul naşterii: Galați, Romania · Data naşterii: 1926 · Data decesului: 19.02.2002 · Locul decesului: București, România · Ocupaţie: Actriță

POZE (3)

 Toate pozele »

• 
• 

BIOGRAFIE

Marcela Rusu s-a născut în 1926 la Galați. A fost o femeie care a știut ce-a vrut, atât în profesia pe care și-a ales-o, cât și în viața particulară. S-a căsătorit mai întâi cu regizorul și profesorul de actorie Moni Ghelerter, apoi cu liderul comunist Alexandru Bârlădeanu și la urma cu scriitorul Aurel Baranga.

Remarcată de critici încă de la debut pentru talentul ei excepțional, deși cam dramatiza, a reușit să se impună însa în lumea teatrului, facând o carieră frumoasă, jucând cu forță și multa pasiune, roluri principale din dramaturgia universală, atat din repertoriul "clasic" rus, precum: Nina din "Pescarusul" si Irina din "Trei surori", cat si din cel sovetic, "la zi", Sura din "Egor Buliciov si altii" și Femeia-comisar din "Tragedia optimista", dar și din cel "internațional" consacrat, precum: Desdemona din "Othello", si modern: Martha din "Cui e frica de Virginia Woolf", si Lizzie Curry din "Omul care aduce Ploaie", o piesa din "Mid-West"-ul american, in 1957, in acele timpuri de teroare, cand, daca se aduceau filme din "vest", erau cele din "neorealismul italian" ale lui Roberto Rossellini, Vittorio De Sica, Cesare Zavattini, Luchino Visconti, Giuseppe De Santis, Suso Cecchi d'Amico, Federico Fellini etc. sau "Vagabondul" lui Raj Kapoor!..., in regia lui Liviu Ciulei, și "Mutter Courage".

Din repertoriul românesc a jucat in "Citadela sfărâmată" de Horia Lovinescu, "Seful Sectorului Suflete" de Al. Mirodan, și în multe alte piese scrise de soțului ei, Aurel Baranga, precum: "Fii cuminte, Cristofor!", "Interesul general", "Opinia publica", "Sfantul Mitica blajinul", "Travesti" etc.

In film nu a aparut prea mult, doar in "Citadela sfaramata" (1957) si "Fii cuminte Cristofor" (1967).

A cantat insa si o melodie care a ramas: Marcela Rusu - La un pas de fericire, dar a fost probabil singura actrita care și-a permis să-l bată pe Radu Beligan, după chiar mărturisirea acestuia...

A murit pe 19.02.2002 în București, dorind să fie incinerată, fără mare pompă și protipendadă, așa precum fusese și "Farsa atroce" la înmormântarea lui Baranga, pe care o descrie foarte bine Dinu Sararu, când ea a apărut veselă într-o rochie "curcubeu", în timp ce "tovarașii" au apărut sobru in negru, ca niste cioclii..., iar cenușa ei să fie împrăștiată pe treptele "Teatrului Național" din București, unde a jucat peste 30 de ani, adica "toata viata".

Si fiindcă a fost o mare fumătoare, s-au mai aruncat și câteva țigări.