3. /21 IUNIE 2023 - RELIGIE ORTODOXĂ, ARTĂ CULINARA - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

Sf Mc Iulian din Tars și Afrodisie

Viața Sfântului Mucenic Iulian din Tars

• • 

Pe Sfântul Mucenic Iulian a poruncit să-l bage într-un sac cu nisip în care erau jivini și târâtoare veninoase și apoi să-l arunce în mare.

Sfântul Mucenic Iulian era din cetatea Anazarvia, care este a doua eparhie a Siciliei. El s-a născut dintr-un tată de neam bun senatoresc, cu credința elin, și dintr-o mamă creștină, care, după moartea bărbatului său, s-a mutat în Tarsul Ciliciei. Acolo, botezându-și pruncul în sfânta credință, îl creștea în învățătura cărții și în dreapta credință. Iar când copilul era de 18 ani, s-a pornit prigoană mare împotriva creștinilor din porunca lui Dioclețian. Și fiind prins fericitul Iulian, a fost dus la ighemonul Marchian spre întrebare. Acesta, schingiuindu-l mult, uneori îl amăgea cu îmbunări, iar alteori prin îngroziri și munci îl silea spre idoleștile jertfe; însă el nu s-a lepădat de Hristos. Deci a fost purtat un an întreg prin felurite cetăți ale Ciliciei și pretutindeni a fost muncit în felurite chipuri; însă el era ca un diamant tare în mărturisirea lui Iisus Hristos.

Iar când a fost adus în cetatea de lângă mare, care se numea Egheia, slujitorii cei diavolești, deschizând gura sfântului cu sila, i-au băgat vin și carne jertfită idolilor, vrând ca, cu acele jertfe idolești, să spurce pe curatul și sfântul rob al lui Hristos. Apoi, fiind aruncat în temniță, a venit la dânsul fericita lui maică, care de departe îi urma lui pretutindeni, rugându-se lui Dumnezeu să întărească pe fiul ei întru ne voința cea mucenicească.

Deci au prins-o pe ea păgânii și au pus-o de față la judecată, iar ea a rugat pe ighemon să o lase la fiul ei trei zile, ca să-l sfătuiască a se închina zeilor lor. Și i-a poruncit ighemonul să meargă la fiul său fără de opreală. Iar ea, șezând lângă el ziua și noaptea, îl ruga cu multe lacrimi și cuvinte de iubire, ca o mamă bună și-l îndemna pe dânsul să rabde pentru Hristos până la sfârșit muncile cele de puțină vreme, pentru ca prin acestea să se învrednicească de la Domnul de veșnicile bunătăți și să fie numărat în ceata sfinților mucenici.

Iar după ce au trecut cele trei zile, sfântul împreună cu maica sa au fost scoși la judecata ighemonului. Iar ighemonul, nădăjduind că maica lui l-a înduplecat spre a jertfi idolilor pe fiul ei, a început a o ferici pe dânsa cu laude. Dar ea, deschizându-și cinstita și de Dumnezeu insuflata sa gură, a mărturisit cu mare glas numele lui Iisus Hristos, iar idoleasca păgânătate a rușinat-o cu multe mustrări și ocări. Asemenea făcea și Sfântul Iulian, mărturisind cu îndrăzneală pe Hristos, Unul și adevăratul Dumnezeu și ocărând mulțimea zeilor păgânești. Atunci ighemonul, mâniindu-se, i-a muncit pe amândoi fără milă. Pe maica mucenicului, după ce a bătut-o mult, a poruncit să i se taie călcâiele picioarelor cu care a urmat fiului ei venind după dânsul din Tars, apoi să o izgonească. Iar pe Sfântul Mucenic Iulian a poruncit să-l bage într-un sac cu nisip în care erau jivini și târâtoare veninoase și apoi să-l arunce în mare. Astfel, Sfântul Mucenic Iulian a luat cununa muceniciei și s-a sfârșit mucenicește și sfânta lui maică, luând cununile biruinței de la Hristos Dumnezeul nostru.

Iar trupul Sfântului Iulian fiind scos de valuri la uscat, o oare­care dreptcredincioasă femeie văduvă luându-l, l-a dus în Alexandria și l-a îngropat cu cinste. După un timp, sfintele lui moaște au fost aduse în Antiohia. Iar pomenirea Sfântului Mucenic Iulian, a fericit-o și a cinstit-o cu cuvânt de laudă Sfântul Ioan Gură de Aur, pe când trăia în Antiohia, întru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Sfântul Mucenic Afrodisie

Afrodisie era din ţara Ciliciei. Crezând din copilărie şi închinându-se lui Hristos, a fost prins şi adus înaintea stăpânitorului Dionisie, şi mărturisind pe Hristos Dumnezeu adevărat, a fost ars pe spinare cu fiare încinse, şi băgat într-o căldare plină de plumb, ce fierbea clocotită, şi spânzurat cu capul în jos; şi izbăvindu-se de toate cu minune, a atras pe mulţi dintre elini spre credinţa lui Hristos. Aceştia mărturisind pe Hristos cu îndrăzneală, li s-au tăiat şi lor capetele. Iar tiranul văzând aceasta, a poruncit de s-a tăiat o piatră mare în două şi au întins pe sfântul, şi au pus peste el acea piatră tăiată, pe care o ridicaseră 55 de ostaşi, iar sfântul îndată şi-a dat sufletul şi luă cununa muceniciei.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

A.   PLĂCINTE, GUSTĂRI

Roşii umplute cu fasole bătută

·       6 roşii

·       500 g fasole boabe

·       Sare

·       Piper

·       Ulei

·       1 ceapă

·       4 – 5 căţei de usturoi

Se fierbe fasolea bine şi se trece imediat prin sită.

          Se bate bine cu mixerul, turnând ulei până se umflă şi adăugând sare, piper şi ceapă rasă împreună cu usturoi pisat.

          Se potriveşte gustul de sare.

          Se umplu roşiile pregătite pentru aceasta mai înainte ( tăiat capacul, scobit miezul, sărat şi scurs) şi se aşază pe platou pe frunze de salată verde, ornate cu pătrunjel verde.

 

B.   SALATE

Salată de cartofi cu verdeaţă şi maioneză de post

·       750 g cartofi

·       1 legătură pătrunjel

·       1 legătură mărar

·       Tarhon

·       300 g maioneză de post

·       Muştar

·       1 ardei gras

·       1 roşie

·       Sare

Se spală cartofii şi se pun la fiert în coajă în apă cu sare.

          Când sunt fierţi se scurg, se curăţă de coajă şi se taie în felii subţiri.

          După ce s-au răcit se amestecă cu verdeţurile tocate mărunt, apoi cu maioneza de post (pregătită conform unei reţete prezentate anterior) şi muştarul după gust.

          Se aşază în salatieră în boltă şi se decorează cu fâşii subţiri de ardei gras, felii de roşii, salată verde, pătrunjel.

 

C.   SOSURI

În meniul de azi nu e necesar să pregătim separat sos.

 

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă de cartofi

·       1 ceapă

·       1 morcov

·       1 pătrunjel

·       500 g cartofi

·       Verdeţuri

·       1 l borş de putină

·       1 lingură bulion

·       sare

Se pune la fiert în apă zarzavatul tăiat mărunt.

          Se adaugă cartofii curăţaţi şi tăiaţi pătrăţele.

          Când toate sunt fierte se adaugă borşul fiert separat şi bulionul.

          Se drege gustul de sare.

          La sfârşit se pune mărar, pătrunjel şi leuştean, tocat mărunt.

 

E.   MÂNCĂRURI

Gulaş de ciuperci

·       1 kg ciuperci

·       1 ceaşcă ulei

·       1 ardei gras

·       4 cepe mari

·       4 roşii

·       Sare

·       Piper

·       1 legătură pătrunjel

Se spală bine ciupercile, se taie şi se fierb.

          Se taie mărunt ardeiul şi ceapa.

          Se îndepărtează coaja şi seminţele de la roşii şi apoi se taie mărunt.

          Se călesc cu ulei 2 – 3 minute, într-o oală, ceapa şi ardeiul.

          Se adaugă ciupercile şi se călesc împreună 2 – 3 minute.

Se adaugă roşiile, piperul, sarea şi se lasă la foc redus încă 15 minute.

Când este gata se adaugă pătrunjelul fin tocat.

Se servesc garnisite cu cartofi fierţi.

A.   DULCIURI

Prajitura cu citrice si aluat ras  
* 200 g margarină
* 4 linguri apă
* 1 linguriţă praf de copt
* 2 linguri zahăr
* 2 căni făină
* 4 linguri făină
* 3 mandarine
* 1 kiwi
* 1 portocală
* 2 felii grepfruit

Se curăţă fructele, se taie bucăţele şi se lasă într-o strecuratoare să se scurgă de zeamă.

Se freacă margarina cu zahărul şi puţină sare, apoi se adaugă praful de copt stins cu lămâie, apa şi făina (cănile cu făină) şi se frământă până se obţine un aluat moale.

Se opreşte o bucată de aluat, iar coca rămasă se întinde într-o tavă unsă cu ulei, după care se aşază peste bucăţelele de fructe. Peste aluatul înstins se poate presăra puţin griş sau pesmet care va lua din surplusul de zeamă al fructelor.

Se mai frământă puţin aluatul presărat cu făină (lingurile cu făină) până devine mai vârtos şi se rade peste fructe.

Se coace prăjitura la foc potrivit 35 de minute şi când e gata se presară cu zahăr pudră.