3. /16 IUNIE 2023 - RELIGIE ORTODOXĂ, ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

Sf Ier Tihon, episcopul Amatundei 

Viața Sfântului Ierarh Tihon, Episcopul Amatundei

• • 

Multă osteneală a suferit Sfântul Tihon, arhiereul lui Hristos, întorcând de la înșelă­ciunea idolească la credință pe oamenii care piereau în păgânătatea elinească și aducându-i la Hristos Dumnezeu.

Sfântul Tihon se trăgea din orașul Amatunda, cetate în insula Cipru, din părinți binecredincioși și iubitori de Hristos, de la care a învățat din tinerețe a cunoaște pe Hristos Dumnezeu și Sfintele Scrip­turi. El s-a numărat în clerul Bisericii și s-a rânduit ca să citească poporului durnnezeieștile cuvinte în biserică. Apoi, pentru curăția vieții lui, a fost hirotonisit diacon de Sfântul Memnon, episcop al aceleiași cetăți Atnatunda. Și ducându-se episcopul Memnon către Domnul, Sfântul Tihon a fost ridicat prin alegere la scaunul episcopal și a fost sfințit arhierei de marele Epifanie, arhiepiscopul Ciprului.

În acea vreme era încă în insula Cipru, mulțime de popor necredincios, care se ținea de rătăcirea închinării la idoli. Deci multă osteneală a suferit Tihon, arhiereul lui Hristos, întorcând de la înșelă­ciunea idolească la credință pe oamenii care piereau în păgânătatea elinească și aducându-i la Hristos Dumnezeu. Iar Domnul i-a ajutat în ostenelile lui, căci, scoțând turma cea cuvântătoare din dinții lupilor răpitori și drăcești, a adus-o în ograda Bisericii celei sobornicești și din capre a făcut oi ale lui Hristos. El a sfărâmat toți idolii care erau împrejurul Amatundei și drăceștile locuințe, iar capiștile lor le-a stricat.

Și viețuind mulți ani și bine îndreptând Biserica cea încredințată lui, s-a dus către Domnul și a fost numit făcător de minuni, căci multe minuni a făcut în viața lui și după moarte. Dar viața lui întreagă și istoria minunilor lui nu s-au putut afla; căci din pricina învechirii vremii și a războaielor agarenilor, precum multe sfinte biserici au fost pustiite, tot astfel au pierit și cărțile bisericești. însă din multele minuni ale lui, două au venit la știrea noastră.

Iată prima minune: Pe când era încă tânăr în casa sa, petrecând lângă părinți, l-a pus tatăl său să vândă pâine; pentru că aceea era meseria tatălui său, ca din vânzarea pâinii să-și hrănească familia. Iar fericitul tânăr dădea pâinea la săraci fără plată. Deci tatăl lui, înștiințându-se de aceasta, a început a se supăra asupra lui și a-l ocări. Iar tânărul, fiind insuflat de Dumnezeu, îi zicea: „O, tată, pentru ce te mâhnești, ca și cum ai suferi vreo pagubă? Pâinile le-am dat împrumut lui Dumnezeu și am zapisul Lui cel nemincinos, Care zice în sfintele cărți: Cel ce dă lui Dumnezeu, va primi însutit! Iar de nu crezi cele grăite, să mergem la hambar și vei vedea acolo, cum Dumnezeu dă datoria Sa, celor ce I-au dat Lui cu împrumut”. Aceasta zicând-o, a mers cu tatăl său la hambar, și, când a deschis ușa, a aflat cămara care era deșartă, plină de grâu curat. Iar tatăl său s-a mirat cu spaimă și, căzând, s-a închinat lui Dumnezeu, dându-I mulțumire. Dintr-acea vreme nu mai oprea pe fiul său să împartă pâini la săraci cât va voi.

A doua minune este aceasta: într-o oarecare vie, lucrătorii tăind vițele cele uscate, le aruncau afară; iar Sfântul Tihon, adunând acele vițe uscate, le sădea în via sa și se ruga lui Dumnezeu să-i dea la via lui patru daruri: Cel dintâi, ca vițele cele uscate, fiind sădite, să primească umezeală și putere vie, ca ele să se înrădăcineze, să răsară și să crească. Al doilea, ca acea vie a lui să fie îndestulată cu rodurile sale. Al treilea, ca strugurii să fie dulci la gust și sănătoși. Al patrulea, ca strugurii din via lui să se coacă mai degrabă decât în toate viile.

Astfel rugându-se, a doua zi, mergând la acele vițe uscate pe care le sădise, le-a găsit pe toate răsărite și înverzite. Și începând a crește într-același an mai presus de obicei și de firea sa, au adus mare îndestulare de struguri. Și fiind strugurii încă verzi în celelalte vii, în via Sfântului Tihon strugurii se copseseră mai degrabă decât la toți și erau foarte dulci la gust și foarte folositori sănătății omenești. Acea vie a fost lucrată mulți ani nu numai cât a trăit Sfântul Tihon, ci și după moartea lui, aducând rod cu îndestulare. Și în tot anul, mai înainte de vremea cea obișnuită a coacerii tuturor viilor, în l6 zile ale lunii iunie, la pomenirea Sfântului Tihon, se aduceau la biserica sfântului struguri copți din acea vie, iar cu vinul cel stors dintr-înșii, se săvârșea jertfa cea fără de sânge la Sfânta Liturghie.

Din aceste două minuni se poate vedea cu îndestulare că Sfântul Tihon a fost făcător de minuni și mare plăcut al lui Dumnezeu. Se adeverește încă la slujba lui și aceasta, că vremea sfârșitului său a văzut-o mai înainte și a spus aceasta și altora. Pentru sfințenia acestui făcător de minuni, să fie slăvit Dumnezeul nostru acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Strugurii Sfântului Tihon: „De atunci, în fiecare an, minunea se repetă”

• • 

    Foto: Bogdan Zamfirescu

    Foto: Bogdan Zamfirescu

Strugurii erau verzi şi acri, până în momentul când începea liturghia sărbătorii. Atunci începeau şi strugurii să se coacă şi să se îndulcească. Când se termina Liturghia, strugurii deveneau negri şi nemaipomenit de dulci. 

Sfântul Tihon, episcopul Amathuntos (sec. IV -V), este unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi ai Ciprului. A luat numele de făcător de minuni pentru multele minuni pe care le-a făcut şi cât trăia, dar şi după adormirea sa. Una dintre acestea, impresionantă şi paradoxală este şi aceasta:

Odată, câţiva muncitori sădeau viţă de vie într-o ţarină. În timpul muncii, unul dintre aceştia a aruncat câţiva struguri uscaţi. Sfântul a luat un astfel de butaş şi după ce s-a rugat la Dumnezeu, rugându-L să îi dea viaţă şi roade, l-a sădit în numele Sfintei Treimi. Şi ce minune! Acea viţă uscată imediat a prins rădăcină, a făcut frunze, a înflorit şi a rodit struguri mari şi dulci! Şi era cu mult înaintea culegerii stugurilor.

De atunci, în fiecare an, minunea se repetă. La 16 iunie, ziua pomenirii sfântului, viţa rodeşte struguri mari şi dulci, care sunt oferiţi ca binecuvântare credincioşilor. Pentru mulţi ani după adormirea lui, se întâmplă acest fapt incredibil. Strugurii erau verzi şi acri, până în momentul când începea liturghia sărbătorii. Atunci începeau şi strugurii să se coacă şi să se îndulcească. Când se termina Liturghia, strugurii deveneau negri şi nemaipomenit de dulci. Câţi gustau din ei, simţeau o ciudată stare de revigorare trupească şi seninătate duhovnicească.

Acelaşi lucru se întâmplă până astăzi tuturor care cinstesc şi sărbătoresc amintirea sfântului.

(Minuni şi descoperiri din timpul Sfintei Liturghii, Editura Egumeniţa, 2000, pp. 14-15)

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

A: PLĂCINTE, GUSTĂRI

Sărăţele rapide

Sărăţele foarte bune şi mai repede de făcut, pentru cei ce nu au prea mult timp la dispoziţie pentru bucătărit:

*  un pahar ulei,

* o linguriţă sare,

* 4 linguri apă minerală

Se fracă toate ingredientele de mai sus într-un vas şi se adaugă făină ca să fie un aluat nu tare, dar nici moale, adică un aluat bun şi uşor de întins pe planşetă.

Se taie fâşii pentru saleuri - pe care le ung cu puţină apă şi le presar cu chimen, susan, mac.

Se pot tăia rotunde, cu paharul - şi se ung cu suc de roşii – peste care se pot pune feliuţe de ardei, măsline, ceapă rondele etc.

Se pun în tava neunsă şi se coc la foc potrivit câteva minute!

Sper să vă placă! Poftă bună!

 

B: SALATE

Salată acordeon

·       5 roşii de mărime potrivită;

·       3 castraveciori subţiri;

·       Câteva frunze de salată verde;

·       Sos vinegret

Se ornează un platou întins cu frunzele de salată bine spălate.

Se spală roşiile şi se taie în jumătăţi.

Fiecare jumătate se aşază cu tăietura în jos şi se taie în 5 – 6 felioare fără să fie străpunsă roşia până în partea de jos.

Între felioare se introduc rondele subţiri de castraveţi curăţaţi de coajă şi aşezate în aşa fel încât rondela de castravete să rămână puţin deasupra suprafeţei roşiei pentru a fi vizibilă.

Jumătate de roşii astfel împănate cu felii de castraveţi se aşază pe platoul ornat cu frunzele de salată.

Se stropesc roşiile pe deasupra cu sos vinegret numai cu puţin timp înainte de a fi servite.

 

C: SOSURI

Sos vinegret

·       ½ ceaşcă ulei;

·       ¼ ceaşcă oţet;

·       1 linguriţă sare;

·       2 căţei usturoi bine pisat;

·       ½ linguriţă muştar

Într-un borcan cu capac înfiletat se amestecă prin agitare puternică ingredientele de mai sus.

Sosul se utilizează la salată verde sau la salată acordeon.

 

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de zarzavat

·       1 ceapă mare;

·       2 morcovi;

·       1 ţelină;

·       1 păstârnac;

·       1 rădăcină pătrunjel;

·       1 praz;

·       4 cartofi;

·       2 ardei graşi;

·       2 – 3 roşii;

·       1 dovlecel

·       1 legătură pătrunjel verde

Se taie tot zarzavatul în felii subţiri care se călesc în ulei.

Se adaugă 2 litri apă fierbinte şi se lasă să fiarbă cam ¾ ore la foc domol.

Când este gata se adaugă verdeaţa tocată mărunt.

 

 

E: MÂNCĂRURI

Giganţi la cuptor

·       5 ceşti giganţi (boabe albe de fasole foarte mari);

·       Frunze de ţelină;

·       1 morcov;

·       Piper boabe;

·       1 ½ ceaşcă ulei;

·       4 cepe mari tocate;

·       1 căpăţână usturoi tăiat feliuţe;

·       Sare;

·       Piper măcinat;

·       Puţin zahăr;

·       1 legătură mărar fin tocat;

·       1 kg roşii bine coapte;

·       2 roşii tăiate în felii orizontale

Se urmează procedura obişnuită de fierbere a boabelor de fasole.

După ce s-au schimbat 2 ape, se adaugă apă fierbinte cât să cuprindă boabele de fasole, ţelina, morcovul tăiat, boabele de piper şi se lasă să fiarbă pe jumătate.

Se scurge de apă şi se aşază într-o formă.

Separat se căleşte ceapa, se adaugă roşiile decojite şi date pe răzătoare, usturoiul, sarea, piperul şi se fierbe sosul să se lege.

Se adaugă mărarul şi se răstoarnă sosul în formă peste boabele de fasole.

Se taie 2 roşii în felii orizontale şi se aşază deasupra în formă, se presară ulei, sare, piper.

Se dă la foc potrivit 50 minute şi dacă este nevoie se mai adaugă apă.

 

F: DULCIURI

Tartă cu biscuiţi

Blat:

·       3 ceşti biscuiţi simpli sfărâmaţi;

·       2 linguri zahăr;

·       ½ lingură scorţişoară;

·       6 linguri margarină topită

 

Umplutura:

·       ¼ ceaşcă fulgi de porumb;

·       2 linguri zahăr;

·       1 vanilie;

·       2 ceşti zeamă de compot;

·       1 cutie compot caise sau piersici

Într-un castron se amestecă ingredientele pentru blat.

Se unge o formă şi se toarnă în ea compoziţia.

Se tasează cu lingura şi se pune în frigider să se răcească.

Se amestecă zahărul cu fulgii de porumb, vanilia şi zeama de compot. Dacă zeama de compot este mai puţină se completează cu apă până la 2 ceşti.

Se amestecă la foc foarte mic până când crema se leagă bine.

Se opreşte focul şi se continuă amestecarea până se răceşte pentru a nu face crustă.

Se întinde crema în formă peste blatul rece de biscuiţi şi se ornează cu fructele din compot bine scurse.