7. /11 IUNIE 2023 - POEZIE
GRIGORE ARBORE
Biografie Grigore Arbore
Grigore Arbore (Popescu) (n. 11 iunie 1943, în Pietroşiţa (Dâmboviţa))
Scriitor român stabilit în Italia, critic şi istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit.
Studii in istoria lumii antice si arheologie (1965) si istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul „N. Grigorescu“ din Bucuresti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art (1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit in Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) in Consiliul National al Cercetarii (C.N.R.) al Italiei.
Beletristica: Exodul, 1967; Cenusa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate partile, 1984.
Istoria artei si culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideala a Renasterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (Bucuresti, 1976), Forma ca viziune: Bernini si stilistica baro-cului (Bucuresti, 1984), Arta in timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997).
A coordonat colectia monumentala de studii Pictura in Europa publicata de Electa (Milano, 1994). A coordonat stiintific realizarea de mari expozitii de arta si cultura. A planificat si ingrijit sinteza Cavalerii stepelor (Electa, Milano, 1980) dedicata istoriei culturilor antice din Asia Centrala. Recent a ingrijit volumul De la Marea Adriatica la Marea Neagra, venetieni si romani: trasee de istorii comune (C.N.R., 2003).
Consilier personal al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, intre 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al Romaniei (2002).
Grigore Arbore (Popescu) (n. 11 iunie 1943, în Pietroşiţa (Dâmboviţa))
Scriitor român stabilit în Italia, critic şi istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit.
Studii in istoria lumii antice si arheologie (1965) si istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul „N. Grigorescu“ din Bucuresti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art (1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit in Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) in Consiliul National al Cercetarii (C.N.R.) al Italiei.
Beletristica: Exodul, 1967; Cenusa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate partile, 1984.
Istoria artei si culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideala a Renasterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (Bucuresti, 1976), Forma ca viziune: Bernini si stilistica baro-cului (Bucuresti, 1984), Arta in timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997).
A coordonat colectia monumentala de studii Pictura in Europa publicata de Electa (Milano, 1994). A coordonat stiintific realizarea de mari expozitii de arta si cultura. A planificat si ingrijit sinteza Cavalerii stepelor (Electa, Milano, 1980) dedicata istoriei culturilor antice din Asia Centrala. Recent a ingrijit volumul De la Marea Adriatica la Marea Neagra, venetieni si romani: trasee de istorii comune (C.N.R., 2003).
Consilier personal al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, intre 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al Romaniei (2002).
Auguralia
Pe plaji pustii, prin cetati
invadate de blânde reptile
lânga uriasele sarcofage de calcar
îngropate în iertatorul nisip îngenunche
Poetul
ascultându-si tacut respiratia. Umbla în jur
nedeslusite zvonuri celeste,
trecute furtuni îl inunda acolo pe albul
auguralelor lespezi. El se roaga încet
nume fara sir murmurând
catre steaua hipnotica. Soaptele lui
se astern peste ziduri -
binecuvântat, verde muschi. Totul
va dormi învelit în mantia
rugilor sale, instabilele valuri
vor revarsa catre el umbre eterne. Pasarea
prinsa de lava îi arunca-n retina
urmele zborului. Auguralia.
invadate de blânde reptile
lânga uriasele sarcofage de calcar
îngropate în iertatorul nisip îngenunche
Poetul
ascultându-si tacut respiratia. Umbla în jur
nedeslusite zvonuri celeste,
trecute furtuni îl inunda acolo pe albul
auguralelor lespezi. El se roaga încet
nume fara sir murmurând
catre steaua hipnotica. Soaptele lui
se astern peste ziduri -
binecuvântat, verde muschi. Totul
va dormi învelit în mantia
rugilor sale, instabilele valuri
vor revarsa catre el umbre eterne. Pasarea
prinsa de lava îi arunca-n retina
urmele zborului. Auguralia.
Printre păduri crepusculare
Pe vinetele cimpuri de toamna
ucigase iarasi incep vinatorile
cornuri de bronz se presimt cum indeamna
haite rebele spre lanul de unde
triste pleaca privighetorile.
Cind mai departe, cind mai aproape
corul de lupi se aude
sub plapindul amurg doar un vint dezolat
prin infirmele crengi se ascunde.
Parca tinzind spre un tainic sfirsit
corpul iubit recade-n nemiscare.
Viu mai ramine in trupuri doar vuietul singelui
metalic sunet ce ne-a insotit
prin padurile crepusculare.
ucigase iarasi incep vinatorile
cornuri de bronz se presimt cum indeamna
haite rebele spre lanul de unde
triste pleaca privighetorile.
Cind mai departe, cind mai aproape
corul de lupi se aude
sub plapindul amurg doar un vint dezolat
prin infirmele crengi se ascunde.
Parca tinzind spre un tainic sfirsit
corpul iubit recade-n nemiscare.
Viu mai ramine in trupuri doar vuietul singelui
metalic sunet ce ne-a insotit
prin padurile crepusculare.
Incursiune
Sub trestii înfloresc nuferi miraţi
Strânşi în centurii albe sub picioarele
putrezite ale podului. Massaciucoli
este o apă stearpă care se retrage
inertă sub asaltul
huruitor al cărăbuşilor atraşi
de lanurile gliei.
Strânşi în centurii albe sub picioarele
putrezite ale podului. Massaciucoli
este o apă stearpă care se retrage
inertă sub asaltul
huruitor al cărăbuşilor atraşi
de lanurile gliei.
E necesar ca revenind aici
să nu crezi inutil în reuşita
incursiunii pescăruşilor peste canalul
secat de mult şi devenit
arteră searbădă.
Ei urlă-n ceruri de atâta soare,
deplâng lumina şi se năpustesc
deasupra prozii învelind-o
în cuvântări solemne despre
sensul autodevorării.
să nu crezi inutil în reuşita
incursiunii pescăruşilor peste canalul
secat de mult şi devenit
arteră searbădă.
Ei urlă-n ceruri de atâta soare,
deplâng lumina şi se năpustesc
deasupra prozii învelind-o
în cuvântări solemne despre
sensul autodevorării.
Suntem oricum în vremea
exagerărilor retorice şi-ţi poţi
dori ceva mai mult decât poate înfăptui
privirea până la orizontul prăbuşit
între staminele de maci care astupă
priveliştea către oraşul unde
la baza turnurilor înclinate
cetele melcilor alterează
pacea covorului de umbră.
exagerărilor retorice şi-ţi poţi
dori ceva mai mult decât poate înfăptui
privirea până la orizontul prăbuşit
între staminele de maci care astupă
priveliştea către oraşul unde
la baza turnurilor înclinate
cetele melcilor alterează
pacea covorului de umbră.
Poţi aspira de pildă la mărirea
spre infinit a zilei până când
ultimul strop de aer cald dispare
în bronhiile deschise; poţi
îndrăzni să-ncerci cu dinţii duritatea
culorilor de alge; poţi să saluţi un gând al tău mai vechi
rămas din verile trecute lângă firul
elastic şi înşelător al
vorbitoarei trestii.
spre infinit a zilei până când
ultimul strop de aer cald dispare
în bronhiile deschise; poţi
îndrăzni să-ncerci cu dinţii duritatea
culorilor de alge; poţi să saluţi un gând al tău mai vechi
rămas din verile trecute lângă firul
elastic şi înşelător al
vorbitoarei trestii.
Oricum e inutil căci viaţa
este-n amurg, aici, o pană
de ciocârlie ce continuă
sa cânte singură umbra pe ape.
este-n amurg, aici, o pană
de ciocârlie ce continuă
sa cânte singură umbra pe ape.
Tu s-o culegi încet, cu teamă,
să nu frângi melodia revărsată
în corpul tău odată cu această
înstrăinată mângâiere.
să nu frângi melodia revărsată
în corpul tău odată cu această
înstrăinată mângâiere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu