4. /30 AUGUST 2023 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT
ALEXANDRU PODOLEANU
| Alexandru Podoleanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Podoleni, Neamț, România |
| Decedat | decembrie 1907 (61 de ani) București, România |
| Ocupație | compozitor |
Modifică date / text  | |
Alexandru Podoleanu (n. 30 august 1846, Podoleni, Neamț – d. 1907, București) a fost un compozitor și un profesor[1] român, care s-a remarcat prin crearea în spirit național[2] a unor cântece bisericești.[1] S-a afirmat ca puternică personalitate a muzicii religioase corale,[3] aflându-se printre primii compozitori ai acestui gen de muzică.[4]
FORMAREA
A studiat mai întâi la Școala de cântări bisericești aflată la Mănăstirea Neamț[4] și mai apoi la Conservatorul de Muzică, unde a studiat sub oblăduirea profesorului și muzicianului Eduard Wachmann.[5]
S-a aflat la clasa de armonie[6] printre elevii lui Ioan Cartu.[7]
A absolvit și Facultatea de Litere și Filosofie.[5]
CARIERA
A predat ca profesor de muzică vocală la Liceul „Sfântul Sava” din București[1] și a fost primul organizator și dirijor al corului de la Biserica „Domnița Bălașa” din Capitală.[8]
A experimentat la Seminarul Pedagogic București alături de Constantin Corduneanu, un sistem de predare numit „scripo-fonic”.[5]
Ideile sale alături de cele ale lui D. G. Chiriac, au stat la baza circularei emise tuturor școlilor românești în 28 martie 1902 de către Spiru Haret, prin care educația muzicală în învățământ a fost așezată pe bazele folclorului românesc și ale valorilor occidentale.[5]
OPERA
Compozițiile
Printre cântecele cărora el le-a compus muzica, se află colindul „Bună dimineața la Moș Ajun”,[5][9] „Florile dalbe”, „Hristos a Înviat !”, precum și „Mulți ani trăiască !”.[5]
Bazându-se pe cântarea tradițională a Bisericii Ortodoxe Române Podoleanu i-a aplicat acesteia o armonizare adecvată. Stilul său a avut la origine cântările psaltice[5] acesta prelucrând cântările bisericești în spirit național.[10] O bună parte a melodiilor pe care le-a compus Alexandru Podoleanu – scrise pentru cor mixt sau cor bărbătesc, au intrat în repertoriul tradițional și oficial al Bisericii Ortodoxe Române,[1] precum „Doamne miluiește” (întreit), „Crucii tale”,[5] „Hristos a Înviat !”[11] (în Fa major), cântările de la cununie, „Imnul arhieresc”, catismele de la înmormântare, irmoasele’, „Veșnica pomenire” (în Do minor), chinonicele. Fiind potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, echilibrate și accesibile pentru orice tip de formație corală, unele – precum „Hristos a Înviat !”, s-au răspândit în toate provinciile României.[5]
Printre piesele corale corale bisericești create de Podoleanu, se regăsesc „Răspunsuri mari” (în Mi major și La minor) în care se întâlnesc formule comune „Răspunsurilor” tradiționale (Glasul V) după melodia lui Anton Pann, numeroase axioane și heruvice.[5]
A compus și un concert intitulat „Pe a binelui cărare”.[5]
Opera didactică
În 1898 printr-o colaborare cu Dumitru Georgescu-Kiriac, a creat un „Proiect de programă pentru studiul cântului în școalele secundare de băieți și fete”. A fost în 1908 autorul cărții de „Muzică corală pentru școlile secundare. Program analitic aplicat la Seminarul pedagogic universitar din București”.[5]
IN MEMORIAM
După numele său și-au căpătat denumirea:
- O stradă,[12] o școala gimnazială[13] și o școală de arte și meserii din Podoleni, județul Neamț.[14]
- Primul disc LP cu colinde românești cântate de Corul Madrigal, a inclus creație de a sa.[15]
Hristos a înviat - Alexandru Podoleanu (2013.04.28, Universitatea București)
Grupul vocal Minisong Buna dimineata la Mos Ajun! Alexandru Podoleanu)
GABRIEL CHABORSCHI
Gabriel Chaborschi (n. 30 august 1924, Târgu Cărbunești, județul Gorj – d. 24 mai 1990, Râmnicu Vâlcea) a fost un muzician român de origine poloneză, dirijor, compozitor, folclorist și profesor.[1][2]
EDUCAȚIE
A urmat școala primară și liceul în Craiova. În această perioadă (1938-1944) a făcut parte din societatea corală și orchestra simfonică „Cântarea Olteniei”, dirijată de George Petrescu, George Pascu și Constantin Nina.
ACTIVITATEA MUZICALĂ
O scurtă perioadă de timp a părăsit Craiova. În anul 1946, a înființat fanfara și orchestra de teatru a Fabricii de postav Buhuși și corul tineretului din Piatra Neamț.
A revenit în Craiova în anul 1948, ca profesor de muzică la Liceul „Frații Buzești” și apoi la Școala Normală, azi Universitatea din Craiova (Facultatea de mecanică). În anul 1954 a trecut la Școala de Arte din Craiova, implicându-se ca îndrumător muzical în Craiova, Bechet și Novaci. Între anii 1955 – 1958 a fost directorul "Casei Creației Populare" din Craiova.
Când a fost numit instructor metodist la Casa de Cultură din Râmnicu Vâlcea, a înființat orchestra simfonică și a condus corul Căminului Cultural din comuna Păușești-Măglași.
În 1971 a înființat fanfara Clubului Elevilor din Râmnicu Vâlcea (în prezent Palatul Copiilor).[3] A înființat fanfara elevilor de la Liceul pedagogic (1973), cu sprijinul Fanfarei Garnizoanei Râmnicu Vâlcea, împreună cu Constantin Nechez, profesorul Constantin Andrei și profesorul Gheorghe Șoană.
A lucrat la Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Vâlcea ca dirijor. A fost un pasionat culegător de folclor muzical, ocupându-se de cântecul popular. A fost profesor de muzică la Colegiul „Alexandru Lahovari” (1960-1969)[4] și la Școala nr.5.
Pe lângă faptul că a creat mai multe coruri și fanfare, Gabriel Chaborschi a fost și compozitor, realizând lucrări corale mixte, prelucrări folclorice, coruri bărbătești și orchestrații.
TITLURI ȘI MEDALII
- Medalia Muncii, clasa a II-a
- Meritul Cultural, clasa a III-a.
RECUNOAȘTERE
În anul 1995 a fost înființată, la Râmnicu Vâlcea, Fanfara elevilor „Gabriel Chaborschi” de la Palatul Copiilor.[5]
A fost membru în Asociația folcloriștilor vâlceni.[6]
| Gabriel Chaborschi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 30 august 1924 Târgu Cărbunești, județul Gorj |
| Decedat | (65 de ani) Râmnicu Vâlcea |
| Cetățenie |  română |
| Etnie | polonez |
| Ocupație | compozitor |
ANA ARCAȘU
Ana Arcașu (n. 30 august 1935, Ghetlova, Orhei, Basarabia (azi Republica Moldova) este o cântăreață română de muzică populară, din zona Ardealului, născută în Basarabia. A cântat timp de 25 de ani, la Filarmonica din Arad, fiind colaboratoare cu: Lucreția Ciobanu, Ileana Constantinescu, Ștefan Lăzărescu.
A. G. WEINBERGER
| A.G. Weinberger | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Attila G. Weinberger |
| Născut | 30 august 1965, Oradea, Județul Bihor Oradea, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | muzician, chitarist, cântăreț, compozitor, producător și promotor muzical, realizator și prezentator radio/TV |
| Activitate | |
| Gen muzical | blues, electric modern blues, jazz-rock, blues-rock, hard rock, acoustic, singer/songwriter, contemporan |
| Instrument(e) | solist vocal, chitară, muzicuță |
| Ani de activitate | 1984 - prezent |
| Case de discuri | BigFoot Records, Zone Records, Genius |
| Interpretare cu | Metropol, Transylvanian Blues Community, Weinberger Blues Machine, A.G. Weinberger Band, AG Weinberger 4th, Gringo De Romania |
| Premii | Ordinul Meritul Cultural |
| Prezență online | |
| Site web | |
| Modifică date / text | |
ACTIVITATE
Weinberger, care se consideră „evreu ungur și român”,[1] a făcut la mijlocul anilor optzeci trecerea de la chitarist rock la chitarist de blues, promovând de atunci acest gen muzical. În 1986 și-a început cariera de solist blues, înființând împreună cu Harry Tavitian (pian), Corneliu Stroe (baterie) și Cătălin Rotaru (chitară bas) prima formație de blues din România – Transylvanian Blues Community. Ignorând cenzura regimului comunist, cei patru au reușit să efectueze turnee în România, unde datorită faptului că nu făceau parte din cultura promovată de stat, au umplut sălile de concerte.
După 1990, Weinberger a fost invitat în turnee în Germania, Elveția, Israel, Turcia, Ungaria (unde în 1992 a cântat în deschiderea concertului susținut de chitaristul Al Di Meola). În 1991, și-a înființat propria formație de blues - Weinberger Blues Machine. A lansat primul său album de blues din România - Good Morning, Mr. Blues (1996), urmat în 1997 de Standard Weinberger. Concertul de lansare al acestui album a fost televizat și a avut meritul de a scoate blues-ul din underground, oferindu-l publicului larg. Totodată, albumul din 1997 a obținut premiul Cel mai bun disc de jazz al anului 1997.[necesită citare] Tot în 1997, Weinberger a cântat în Piața Universității cu ocazia vizitei președintelui S.U.A., Bill Clinton. Ca urmare, a primit un mesaj de mulțumire semnat personal de președintele american.[necesită citare]
În continuare, muzicianul a produs și prezentat două emisiuni radio săptămânale, la posturile Radio România Tineret și Radio Contact. În 1998 a înființat fundația BlueSylvania și a concertat în cadrul festivalului Bluestock din Memphis, Tennessee. La finalul anului 1999 Weiberger și-a lansat cel de-al treilea album, Transylvania Avenue.
În iulie 2006 Weinberger și-a lansat albumul cu numărul patru, Nashville Calling, o premieră pentru piața muzicală din România: este primul album de blues al unui artist român înregistrat și produs în totalitate în S.U.A.
DISCOGRAFIE
- Good Morning, Mr. Blues (1996)
- Standard Weinberger (1997)
- Transylvania Avenue (1999)
- Nashville Calling (2006)
- Guitar Man - Vol. 1 (2008)
- Guitar Man - Vol. 2 (2008)
- Singular (2015)
- Mighty Business (2015)
- Reborn (2018)
PREMII ȘI DISTINCȚII
- Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler[2]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu