4. /30 SEPTEMBRIE 2023 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
DAVID OISTRAH
| David Fiodorovici Oistrah | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | David Fișelevici Oistrah  |
| Născut | [1][2][3][4] Odessa, Imperiul Rus |
| Decedat | (66 de ani)[1][2][5][6] Amsterdam, Țările de Jos |
| Înmormântat | Cimitirul Novodevicii[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Căsătorit cu | Tamara Rotareva[*] (–) |
| Copii | Oistrah, Igor Davidovici[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus RSS Ucraineană URSS |
| Ocupație | violonist |
| Activitate | |
| Studii | Conservatorul din Moscova[*] |
| Gen muzical | muzică clasică |
| Instrument(e) | vioară |
| Premii | Premiul Stalin Ordinul Lenin Mare Ofițer al Ordinului lui Leopold al II-lea[*] Artist al Poporului din URSS Ordinul Insigna de Onoare Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*] Premiul Lenin Maestru emerit al artelor al RSFSR[*] medal «V pameat 800-letia Moskvî»[*] Ordinul Leul Finlandei Premiile Grammy |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
David Fiodorovici Oistrah (în rusă Давид Фёдорович Ойстрах, n. ,[1][2][3][4] Odessa, Imperiul Rus – d. ,[1][2][5][6] Amsterdam, Țările de Jos) a fost un violonist, violist și dirijor rus, de origine evreiască. A rămas în lumea muzicală ca unul din cei mai mari violoniști ai secolului XX.
David Oistrakh - Beethoven - Violin Concerto in D major, Op 61 - Kondrashin
ILEANA DOMUȚA MASTAN
| Ileana Domuța Mastan | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 30 septembrie 1947 Pericei, Sălaj, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | Cântăreață |
| Activitate | |
| Origine | Pericei, Comuna Pericei, Sălaj |
| Gen muzical | Muzică populară românească, Romanțe |
| Instrument(e) | Voce |
| Ani de activitate | 1969 - prezent |
| Case de discuri | Electrecord, Sonex Record |
| Colaborare cu | Ansambluri folclorice locale: Meseșul, Porolissum, Columna Zalău, Plaiuri Sălăjene, Armătura Zalău Ansambluri folclorice naționale: Ciocârlia, Rapsodia Română, Transilvania (Baia Mare) Filarmonicile de Stat: Oradea și Craiova |
| Modifică date / text | |
Ileana Domuța Mastan (n. 30 septembrie 1947, Pericei, Comuna Pericei, Sălaj) este o interpretă română de muzică populară din zona Sălajului.
VIAȚA PERSONALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Născută pe meleaguri silvane în satul Pericei, la 30 răpciune în anul proclamării Republicii Populare[1], harul muzicii i-a fost - spune cântăreața, descoperit de bunicul său, părinții (dintre care tatăl său avea o clanetă) asigurându-i cultura muzicală și încurajând-o cu mândrie să cânte de sărbători, musafirilor. A fost remarcată cu adevărat de către profesorul de muzica Ștefan Bodiș, de la Liceul Ady Endre din Zalău, astfel că după absolvirea liceului interpreta a urmat cursurile Școlii Populare de Artă de la Baia Mare[2][3]. Acolo i-a întalnit pe păstratorii și purtătorii folclorului românesc Nicolae Sabău, Angela Buciu și Nicu Moldovan.[2]
În 1964 a luat locul I la „Concursul Regional Cultural - Artistic”, tatăl său fiind atât de încantat de această izbandă, încat, cu mâinile sale a confecționat rama diplomei. Întoarsă la Zalău, mai marii culturii locale de atunci au propus-o pentru a concura la prima ediție a festivalului „Maria Tanase”, premiul special câștigat aici constituind rampa de lansare în carieră.[2]
Este căsătorită – având o familie împlinită și, are un fiu căsătorit care la rândul lui i-a dăruit un nepot. Un moment de cumpănă în viața ei l-a constituit îmbolnăvirea de cancer mamar în 2000, CD-ul „Doamne ține-mă așa” din perioada tratamentului fiind expresia dorinței ei de a învinge boala.[4]
Printre preferințele ei se numără florile – în special trandafirii galbeni (dealtfel are și o grădină plină cu pomi fructiferi, legume și foarte multe flori[5]), precum și animalele.[4]
CARIERA ARTISTICĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
După prima apariție la Televiziunea Română[2], în 1969 a participat la prima ediție a Festivalului Maria Tănase, unde a câștigat Premiul special al juriului (ceea ce a fost rampa de lansare pentru cariera națională[2]).[3] S-a făcut ulterior remarcată prin nota sa de discreție, simplitate și autenticitate în multele concursuri din cadrul Cântării României.[5] Este cântăreață profesionistă din 1970[6], de când s-a angajat la orchestra de muzică populară „Meseșul”, afiliată Casei de cultură a sindicatelor din Zalău.[2][3]
Primul disc personal al artistei a apărut în anul 1971 la casa de discuri Electrecord. Au urmat alte patru, precum și cântece care s-au regăsit pe alte discuri comune mai multor soliști: Nuntă în Sălaj, Obiceiuri din Sălaj.[5]
Festivalul „Cântarea României”, după ce la ediția a doua de la Târgu Mureș din 1979 cântăreața a urcat pe prima treapta a podiumului, a fost o a doua rampă de lansare, ceea ce a determinat ca privirile specialiștilor și cunoscătorilor din folclor să se îndrepte asupra ei.[2]
Prima ieșire peste graniță a fost în anul 1973, când a participat la Festivalul Internațional de Folclor din Olanda, unde alături de alți interpreți sălăjeni precum Sava Negrean Brudașcu și Domnița Sabăduș-Pop, a luat premiul cel mare. În decursul anilor, alături de ansamblurile folclorice din Sălaj a continuat să cânte atât în țară cât și în străinătate.[2]
A avut și activitate de culegătoare de folclor, umblând prin satele Sălajului cu magnetofonul în spate pentru a înregistra melodii care puteau dispărea odată cu cel ce le interpreta.[2]
Din anul 1994[3] s-a transferat la ansamblul folcloric Porolissum[4][6] al Casei Municipale de Cultură Zalău.[3] A colaborat în trecut și cu alte ansambluri – Columna Zalău[5], Plaiuri Sălăjene, Armătura Zalău, precum și cu mari ansambluri folclorice naționale: Ciocârlia, Rapsodia Română, Transilvania (Baia Mare), Filarmonica de Stat Oradea și Craiova.[3]
Pe lângă activitatea folclorică, a mai urcat pe scenă și ca actriță de teatru și film (personajul Ioana din Acești îngeri triști de D. R. Popescu sau actriță de teatru de păpuși în Hansel și Gretel după Frații Grimm).[5]
Până în anul 2013 interpreta înregistrase 10 albume, dobândindu-și renumele și datorită autenticității cântecelor sale[2], ajungândui-se să i se spună „Doamna folclorului sălăjean”.[7]
Discografie[modificare | modificare sursă]
- 20 de piese culese din Sălaj, înregistrări Radio București[3]
- Electrecord [3]
- cu 5 piese, 1971
- 4 discuri personale
- discuri în colaborare: '
- Nuntă în Sălaj
- Obiceiuri din Sălaj
- CD-uri în colaborare[3]:
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
Premii[3]:
- Locul I la Concursul Regional Cultural - Artistic[2], Regiunea Cluj (1964)
- Premiul Special Maria Tănase, prima ediție (Craiova, 1969)
- Medalia de bronz la concursul Formațiilor muzicale coregrafice, organizat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1974)
- Premiul I și titlul de laureată a Festivalului Cântarea României (1979)
- Premiul III și titlul de laureată la Festivalul Cântarea României (1983)
- Cel mai bun solist vocal la ediția a 11-a a Festivalului Cununa Cântecului Românesc, acordat de Consiliul Județean de Cultură și Educație Socialistă (Tulcea, 1983)
Distincții[3]:
- Medalia Credință Cetății - Consiliul Local Zalău (2003),
- Diplomă de excelență pentru implicarea și susținerea performanțelor ansamblului artistic Porolissum în întreaga sa activitate (2010),
- Diplomă de onoare cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate a ansamblurilor folclorice Porolissum și Columna (Zalău, 2010)
- Diplomă de onoare pentru cei 40 de ani de carieră artistică acordată de Primăria Municipiului Zalău (2010)
- Diplomă de excelență pentru promovarea folclorului românesc în cei 40 de ani de activitate scenică de la Ansamblul Profesionist Porolissum Zalău (2010)
- Diplomă de excelență pentru promovarea și valorificarea folclorului românesc, acordată de Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău (2010)
- Diplomă de excelență 40 de ani de activitate pentru o carieră de excepție din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național Sălaj (2010)
Ileana Domuta Mastan - Pe valea cu dor - Arhiva
RICKY DANDEL
| Ricky Dandel | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (68 de ani) Sibiu, România |
| Cetățenie |  România Germania |
| Ocupație | cântăreț |
| Activitate | |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Modifică date / text | |
Ricky Dandel (n. 30 septembrie 1952, Sibiu) este un solist vocal, compozitor, textier, prezentator, moderator și show-man.
DATE BIOGRAFICE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
MĂRTURISIRI LA ANIVERSARE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Ricky Dandel despre cele două mari pasiuni din viața lui: fiul și muzica[modificare | modificare sursă]
"Fiecare an pentru mine este încărcat cu multe surprize. Trecerea timpului nu mă sperie, fiindcă o dată cu fiecare an acumulez experiență, se întamplă lucruri interesante în viața mea și vin noi împliniri, dar și noi obstacole pe care trebuie să le trec. Asta e o încercare care mie îmi face o plăcere deosebită. Astăzi o să sărbătorim aici, în Germania, mai întâi în familie, apoi o să chefuim cu un grup restrâns de prieteni. În 1995, am fost împreună cu fiul meu, Elvin, la Festivalul Internațional de la Cairo și acolo el a cântat piese pe care eu le-am scris, am avut o orchestră mare, simfonică, un spectacol într-adevăr feeric. Seara, după ce totul se terminase, Elvin câștigase premiul, eram cu toții foarte fericiți. La un moment dat, pe la ora 23:00, absolut întâmplător, cineva aduce vorba și pomenește data: 30 septembrie. Pur și simplu, în toată nebunia aceea, chiar uitasem de ziua mea de naștere, nu mi s-a mai întâmplat niciodată. Când am realizat, am comandat sticle de șampanie și ne-am încins la un mare și frumos chef. Pentru mine meseria este mai importantă de multe ori decât viața particulară. Fără să mă gândesc foarte mult, cea mai mare satisfacție a vieții mele este fiul meu, care are 23 de ani. Și el este cântăreț, compozitor, actor și un pianist foarte, foarte bun. Atunci când eu cânt, nu am vârstă, ma simt exact ca la 15 ani, e un elixir, cred că nici un drog nu și-ar face efectul mai tare asupra mea așa cum acționează muzica. Îmi dă niște trăiri deosebite și oamenii simt acest lucru, publicul nu poate fi înșelat cu povești, ei simt foarte clar dacă tu ești sincer sau nu."
Bunica mi-a luat prima chitară[modificare | modificare sursă]
Cred că asta a și fost secretul longevității mele artistice. Am debutat la 14 ani la televiziune și uite că au trecut niște ani și simt ecoul care vine din sală, de la oameni, cu aceeași prospețime. La 14 ani mi-am luat cortul în spinare și m-am dus la București. Mi-am zis că vreau să devin cântăreț. Nu am dat foarte tare din coate, oamenii m-au căutat, compozitorii mi-au dat piese... Bunica mea mi-a cumpărat prima chitară, a fost practic sponsorul meu muzical la vârsta de 14 ani. Totodată mi-a dat un sfat foarte bun, a zis: «ocupă-te, cântă, e minunat, foarte bine, dar fă-ți și o meserie serioasă!». Am urmat Facultatea de Litere, am absolvit-o și am fost în paralel și profesor, ceea ce fac și în prezent în Germania. Sunt muzician și profesor, iar în acest an o să-mi susțin examenul de doctorat în literatura americană."
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- 1983: Yes this is me
- 1988: Cu tine
- 1998: The best of Ricky Dandel
- 2000: Mein Truck fährt immer weiter/ This is good ol’truck
- 2002 Country rock hits
Ricky Dandel-Cu tine
O zi - Ricky Dandel
LUCREȚIA CIOBANU
| Lucreția Ciobanu | |
 Coperta discului Pleacă oile la munte | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Lucreția Arcaș |
| Născută | Topârcea, Sibiu, România |
| Decedată | (90 de ani) București, România |
| Frați și surori | Tina Ciobanu |
| Copii | Rodica Ciobanu |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Gen muzical | Folclor |
| Ani de activitate | 1953-2015 |
| Case de discuri | Electrecord, Ijac Music Production |
| Interpretare cu | Gabriela Tuță |
| Premii | Ordinul Național „Serviciul Credincios” Ordinul Meritul Cultural în grad de mare ofițer[*][1] |
| Modifică date / text | |
Lucreția Ciobanu (născută Lucreția Arcaș; n. , Topârcea, Sibiu, România – d. , București, România) a fost o interpretă de muzică populară din Mărginimea Sibiului.
Laureată a Festivalului Mondial al Tineretului în anul 1953, intepreta a fost numită Doamna Munților, datorită repertoriului păstoresc pe care l-a abordat. A dus cântecele din Mărginimea Sibiului până departe în America de Nord, mai exact în Statele Unite ale Americii și Canada.
CITAT[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
"O mare calitate a unei mari artiste este să reușești să fi iubit de toată lumea: atât de colegi, cât și de marele public. Poartă în privire licărul simplității, al profunzimii și al înțelepciunii oamenilor de la munte, toate transpuse în doinele și jienele Mărginimii Sibiului." |
| (autor necunoscut) |
Probă muzică
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Apuca-m-aș de jucat
- Bate vântul vinerea
- Când vii bade-n șezătoare
- Cât e soarele de sus
- Câte păsărele-n luncă (doină)
- Ciobănaș de la miori
- Cobor oile, cobor
- Dragu-mi-i în sat să joc
- Dragu-mi-i bădiță
- Feciori din Rășinari
- Joacă-mă bădiță ca la noi în sat!
- Lung e drumul și bătut (doină)
- Mă mir codrule de tine
- Măi bădiță de la miei
- Munte, munte brad frumos
Pleacă oile la munte[modificare | modificare sursă]
- Am avut drăguț în sat
- Au plecat pe drum la vale
- Bade, pentru ochii tăi
- Bate vântu-n curmătură
- Când vii bade-n șezătoare
- Cât o fost vara de lungă
- Cine n-are dor pe vale
- Codrule, bătrânule (doină)
- De-ar fi luna de cu seara
- De s-ar face primavară
- Greu e dorul badiului
- Hai, flăcai, din multe sate
- Haideti, flăcăi, la soroc!
- Ia uitați-vă, feciori!
- Lung e drumul și bătut
- Multumescu-ți, primăvară
- Pădurice de stejar
- Pleacă oile la munte
- Presărate-s stele-n nori
- Ridică-te negură!
- Vai săracul bădița
- Vin ciobanii printre munți
- Vino iute, dorule
- Vino, dragă primăvară
PREMII ȘI DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Lucreția Ciobanu la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. [2] Ulterior, el i-a conferit la 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. [3]
În ziua de 2 august 2013, într-o ceremonie care a avut loc în Piața Mare din Sibiu, în cadrul celei de-a XXI-a ediții a festivalului de folclor Cântecele Munților, Lucreția Ciobanu a primit titlul de cetățean de onoare al județului Sibiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu