marți, 10 octombrie 2023

 8./11 OCTOMBRIE 2023 - TEATRU/FILM



OLGA TUDORACHE, actriță română de teatru și film:

Olga Tudorache
Date personale
Nume la naștereOlga Maria Tudorache
Născută[1][2] Modificați la Wikidata
OituzBacăuRomânia Modificați la Wikidata
Decedată (88 de ani)[3] Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia
CopiiAlexandru Avram
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Alte premii
Ordinul național „Steaua României” Modificați la Wikidata
Prezență online

Biografie
Olga Maria Tudorache (n. OituzBacăuRomânia – d. BucureștiRomânia[4]) a fost o actriță română și profesor universitar la București.

Nascuta pe 11 octombrie 1929, in comuna Oituz, judetul Bacau este o celebritate in lumea teatrului si filmului romanesc.Absolva, în 1951, Institutul de Teatru si activeaza neintrerupt pe scennele teatrului bucurestean, radiofonic si in film si in 2008.Angajata, din septembrie 1951, la Teatrul Tineretului din Bucuresti, unde îsi desfasoara activitatea neîntrerupt, pâna în 1966, când teatrul fuzioneaza cu Teatrul “Nottara” ; - la noul teatru, Teatrul Mic, ramâne angajata pâna în 1978. Din anul universitar 1976 este Conferentiar universitar la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”, la catedra de actorie, iar din 1978 cu functia de baza aici; din 1990 este profesor; Ca profesor a scos sase promotii de actori, pîna la pensionare, în 1997. In anul 2000 are loc retragerea efectiva din învatamânt.In film a detinut mai ales roluri de plan doi: "Tudor", "Razbunarea haiducilor", "Profetul, aurul si ardelenii", "Prea cald pentru luna mai", "Tusea si junghiul", "Doi haiduci si o crasmarita", "O vara de neuitat" etc.pana la " Femeia visurilor  " / 2004 sau " Cendres et sang  "/2008 in care Fanny Ardant, debuteaza in Romania, ea venind in iulie, pentru a realiza diferite castinguri si  "s-a indragostit de personalitatea Olgai Tudorache" De un talent imens si inconfundabil a obtinut pentru interpretarile sale numeroase premii si distinctii.Premiul I pe tara la cel de-al II-lea Concurs republican al tinerilor actori, pentru " Domnisoara Nastasia " Premiul I pe tara la cel de-al treilea Concurs republican, în 1959, pentru interpretarea rolului Nila tobosara, Premiul pentru cea mai buna interpretare a anului 1968, dat de CSCA, pentru " Baltagul ", Premiul I pentru interpretare la Festivalul National de Teatru din 1969,  Premiul „Amfora” 1968 pentru cea mai buna interpretare a unui rol principal feminin din acea stagiune - Premiul special al juriului pentru contriutia artistica si pedagogica dosebita la realizarea celui mai bun spectacol al Festivalului de Arta Contemporana, Brasov 1978,"  Efectul razelor gamma asupra anemonelor" , Premiul pentru cea mai buna interpretare feminina de la „Colocviul despre arta comediei”, editia a 3-a Galati, " Nebuna din Chaillot,"  1978, Premiul revistei „Saptamâna” pentru 25 de ani de activitate teatrala, 1979, Premiul I la Festivalul National „Cântarea României”, ed. a V-a pentru " Sa nu-si faci pravalie cu scara" /1985, Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Brasov, 1986 din " Sa nu-si faci pravalie cu scara ",  Premiul revistei Flacara 1985, Diploma de onoare a „Saptamânii teatrului scurt”, pentru „Noapte buna, mama ".Spectacolul REGINA MAMA a primit Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporana – Brasov, decembrie 1997 - Premiul Fundatiei TOFAN pentru Cea mai importanta personalitate teatrala a anului 1997, decembrie 1997 - 2000 - Ordinul National „Steaua României” în grad de Mare Ofiter acordat de Presedintele României - 2001 - Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si patrimoniul Cultural National Suceava acorda Diploma de onoare pentru înnobilarea scenei si ecranului românesc - 2001 - Prefectura Judetului Iasi confera Diploma de excelenta - 2001 - Municipiul Bucuresti Sector 2 confera Titlul de Doamna a Scenei Românesti - 2001 Consiliul General al Municipiului Bucuresti acorda titlul de Cetatean de onoare al Municipiului Bucuresti - 2001 VÂRSTA DE AUR – Premiul special”, distinctie creata si decernata de Ion Antonescu, secretar de stat în Ministerul Culturii si Cultelor - 2004 - Trofeul Festivalului National de Teatru „I.L.Caragiale”PREMII UNITER - Premiul pentru întreaga activitate, Gala Premiilor UNITER, 1995 - Premiul UNITER pentru Cea mai buna actrita în cadrul Galei Premiilor UNITER, pentru rolul din spectacolul REGINA MAMA de Manlio Santanelli, martie 1999 - Diploma de popularitate, Gala Premiilor UNITER, 2002 - Premiul Criticii pentru Cea mai buna actrita a anului 1997, acordat de sectia româna a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru (AICT) – Fundatia Teatrul XXI, pentru rolul din spectacolul REGINA MAMA de Manlio Santanelli, februarie 1998 si i s-a decernat, in cadru solemn, a titlului de Doctor Honoris Causa, acordat, in sedinta extraordinara, de catre senatul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica, d-nei Olga Tudorache In film primeste recunoasterea meritelor sale astfel: 1992 - Uniunea Cineastilor din România, Premiul pentru interpretare, rol principal feminin în „Drumul câinilor” si „Tusea si junghiul” 1996 Diploma Opera Omnia, Uniunea Cineastilor 2001 Diploma Artista de onoare a filmului românesc 2002 Premiul de Excelenta, Centrul National al Cinematografiei. Mama a unui copil are un nepotel de 11 ani, Victor ce traieste in America.Cea mai buna caracterizare a actritei , facuta de un om al artei teatrale si care o cunoaste foarte bine din punct de vedere interpretativ mi se pare a fi urmatoarea:"Olga Tudorache este un taifun, o tornada, un fenomen cosmic, este un om, este o femeie, este o mama extraordinara si o profesoara de exceptie; farmecul si temperamentul ei sunt tandre si ucigatoare in acelasi timp. Olga este un caracter desavarsit. Cred ca nu se poate vorbi despre ea decat la superlativ. Este iubita si niciodata detestata, ceea ce pare neverosimil in lumea noastra, dar nu cred ca se poate spune despre ea decat MIRACOLUL OLGA..."
( Catalina Buzoianu )


Roluri în teatru

TEATRUL TINERETULUI DIN BUCUREȘTI
·         1951 – DEALUL VRĂBIILOR DE ALEXEI SIMUKOV - ROLUL VALEA (VALIA)
·         1952 – STUDENT ÎN ANUL TREI – ROLUL KATEA (KATIA)
·         1953 – DE LA PATRU ÎN SUS DE H. NICOLAIDE – ROLUL ZINCA
·         1953 – SIMION ALBAC DE TH. MĂNESCU, ROLUL VALENTINA PEICU
·         1954 – ANI DE PRIBEGIE DE ALEKSEI ARBUZOV, ROLUL GALINA SERGHEEVNA
·         1954 – LIBELULA DE NICOLOZ BARATAȘVILI – ROLUL MAKVALA
·         1954 – DAVID COPPERFIELD DE CHARLES DICKENS – ROLUL EDITH
·         1955 – CADAVRUL VIU DE TOLSTOI, ROLUL MASA
·         1957 – SUFLETE TARI DE CAMIL PETRESCU, ROLUL IOANA BOIU
·         1957 – LA TEATRUL NAȚIONAL DIN CRAIOVA (COLABORARE): TRAGEDIA OPTIMISTĂ DE VSEVOLOD VIȘNEVSKI, ROLUL FEMEIA COMISAR
·         1958 – ANTIGONA DE SOFOCLE, ROLUL ANTIGONA
·         1959 – TÂNARA GARDĂ DE MAKSIM FADEEV, ROLUL LIUBOV ȘEVȚOVA
·         1959 – NILA TOBOȘARA DE AFANASI SALÎNSKI, ROLUL NILA
·         1960 – OCOLUL PĂMÂNTULUI ÎN 80 DE ZILE DE PAVEL KOHOUT, ROLUL VĂDUVA
·         1961 – LA TEATRUL NOTTARA (COLABORARE): ANTONIU ȘI CLEOPATRA DE SHAKESPEARE, ROLUL CLEOPATRA
·         1964 – VULPILE DE LILLIAN HELLMAN - ROLUL REGINA
·         1965 – CINCI SCHIȚE DE CARAGIALE ȘI CÂNTĂREAȚA CHEALĂ DE EUGEN IONESCU, ROLUL DOAMNA SMITH
TEATRUL MIC
·         1966 – RICHARD AL II-LEA DE SHAKESPEARE, ROLUL DUCESA DE GLOUCESTER
·         1968 – TANGO DE SŁAWOMIR MROŻEK, ROLUL LEONORA
·         1968 – BALTAGUL DE MIHAIL SADOVEANU, ROLUL VITORIA LIPAN
·         1969 – MARIA 1714 DE ILIE PĂUNESCU, ROLUL MARIA
·         1970 – DON JUAN MOARE CA TOȚI CEILALȚI DE TEODOR MAZILU, ROLUL MARIA MAGDALENA
·         1970 – EMIGRANTUL DIN BRISBANE DE GEORGES SCHEHADE, ROLUL ANA
·         1970 – PREMIERA DE JOHN CROMWELL, ROLUL FANY ELLIS
·         1971 – FATA CARE A FĂCUT O MINUNE DE WILLIAM GIBSON, ROLUL KEITH KEILLER
·         1971 – CUM SE JEFUIEȘTE O BANCĂ DE SAMY FAYAD, ROLUL VĂDUVA ALTAVILLA
·         1972 – VICLENIILE LUI SCAPIN DE MOLIÈRE, ROLUL GERONTE (TRAVESTI)
·         1972 - CU CÂT CÂNT ATÎTA SÂNT – TEATRUL ȚĂNDĂRICĂ (NOCTURN)
·         1972 – LA TEATRUL DIN BRĂILA – REGIA SPECTACOLULUI OSPĂȚUL SCAFANDRILOR DE ILIE PĂUNESCU
·         1972 – DUPĂ CĂDERE DE ARTHUR MILLER, ROLUL ROSE
·         1973 – STÂLPII SOCIETĂȚII DE HENRIK IBSEN, ROLUL LONA HESSEL
·         1974 – PHILADELPHIA, EȘTI A MEA DE BRYAN FRIEL, ROLUL MADGE
·         1975 – CU CĂRȚILE PE FAȚĂ DE ANTONIO BUERO VALLEJO, ROLUL ANITA
·         1974 – PROFESIUNEA DOMNEI WARREN DE GEORGE BERNARD SHAW, ROLUL KITTY WARREN
·         1976 – DOUĂ ORE DE PACE DE DUMITRU RADU POPESCU, ROLUL CRINA
·         1977 – EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA ANEMONELOR DE PAUL ZINDEL, ROLUL BEATRICE
·         1978 - UNCHIUL VANEA DE ANTON CEHOV, ROLUL MARIA VASILIEVNA
·         1978 - NEBUNA DIN CHAILLOT DE JEAN GIRAUDOUX, ROLUL AURELIE
·         1978 – LA TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI: CAVOUL DE FAMILIE DE PIERRE CHESNOT, ROLUL MARIE SAINT LAURENT,
·         1981 – ÎNAINTEA PENSIONĂRII DE THOMAS BERNHARD, ROLUL VERA HOLLER
·         1981 – FLUTURI... FLUTURI DE ALDO NICOLAJ, ROLUL EDDA
·         1983 – RICHARD AL III-LEA DE SHAKESPEARE, ROLUL DUCESA DE GLOUCHESTER
·         1985 – LA TEATRUL NOTTARA (COLABORARE): AMINTIRILE SARAH-EI BERNHARDT DE JOHN MURRELL, ROLUL SARAH
·         1985 – LA TEATRUL GIULEȘTI (COLABORARE): SĂ NU-ȚI FACI PRĂVĂLIE CU SCARĂ DE EUGEN BARBU, ROLUL ELENA DOMNIȘOR
·         1986 – AIMEZ VOUS BRAHMS DE FRANÇOISE SAGAN, ROLUL PAULA;
A FĂCUT REGIA ȘI DRAMATIZAREA; PREMIERĂ. JUCAT ÎN ISRAEL. ÎN ISRAEL
·         1988 – NOAPTE BUNĂ, MAMĂ! DE MARSHA NORMAN, ROLUL THELMA
·         1993 – LA TEATRUL ODEON, SALA POD (COLABORARE): ÎNTÂLNIRI ÎN PĂDURE DE OFELIA STRAHL, REGIA CĂTĂLINA BUZOIANU, ROLUL MAMA; TURNEU ÎN FRANȚA, JUCAT LA JUVISY-SUR-ORGE, MAI 1993, LA THÈATRE DE L’ECLIPSE
·         1997 – LA TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI (COLABORARE): REGINA MAMĂ DE MANLIO SANTANELLI, ROLUL REGINA
·         2000 – LA TEATRUL MIC (COLABORARE): CIMITIRUL PĂSĂRILOR DE ANTONIO GALA, ROLUL EMILIA
·         2003 – LA TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI (COLABORARE): NOIEMBRIE (SĂRUTUL) DE ANA MARIA BAMBERGER, ROL MARGA, REGIA ALICE BARB, PREMIERA LA LOS ANGELES, APOI TORONTO (TURNEU DE O LUNĂ ÎN AMERICA SICANADA)
·         2004 LA THEATRUM MUNDI BUCUREȘTI (COLABORARE): PEȘTE CU MAZĂRE DE ANA MARIA BAMBERGER, ROLUL MAMA ȘI REGIA SPECTACOLULUI.
SPECTACOLE REGIZATE LA STUDIOUL CASANDRA
·         ROMEO ȘI JANETTE DE ANOUILH ȘI TRANDAFIRUL ȘI COROANA, ÎN 1980, CU PRIMA PROMOȚIE
·         SUFLETE TARI DE CAMIL PETRESCU, ÎN 1984, CU PROMOȚIA A II-A
·         URMAȘUL DE C. OTTESCU, CU PROMOȚIA A III-A, ÎN 1988.
·         LECȚIA DE ENGLEZĂ DE NATAȘA TANSKA, CU ULTIMA PROMOȚIE DE STUDENȚI, 2000
FILMOGRAFIE
·         DIRECTORUL NOSTRU, REGIA JEAN GEORGESCU,1955;
·         CÂND PRIMĂVARA E FIERBINTE, REGIA MIRCEA SĂUCAN, 1960;
·         TUDOR, REGIA LUCIAN BRATU, 1962;
·         CARTIERUL VESELIEI, REGIA MANOLE MARCUS, 1964;
·         RĂPIREA FECIOARELOR, REGIA DINU COCEA, 1967;
·         RĂZBUNAREA HAIDUCILOR REGIA DINU COCEA, (1968)
·         MIHAI VITEAZUL 1970
·         UN ZÂMBET PENTRU MAI TÂRZIU, REGIA AL. BOIANGIU, 1974
·         MASTODONTUL, REGIA VIRGIL CALOTESCU, 1975;
·         PROFETUL, AURUL ȘI ARDELENII (1978)
·         CLIPA, R. GHEORGHE VITANIDIS, 1979
·         BIETUL IOANIDE REGIA DAN PIȚA, 1979;
·         DRAGOSTEA ȘI REVOLUȚIA, REGIA GHEORGHE VITANITIS, 1983
·         VREAU SĂ ȘTIU DE CE AM ARIPI, REGIA NICU STAN, 1984;
·         SURORILE (1984)
·         DOMNIȘOARA AURICA – REGIA ȘERBAN MARINESCU, 1986;
·         FRANÇOIS VILLON - POETUL VAGABOND (1987)
·         TUSEA ȘI JUNGHIUL REGIA MIRCEA DANELIUC, 1990 - PREMIUL UCIN
·         BALANȚA, REGIA LUCIAN PINTILIE, 1991;
·         DOI HAIDUCI ȘI O CRÂȘMĂRIȚĂ, REGIA GEORGE CORNEA, 1993
·         NOSTRADAMUS, REGIA ROGER CHRISTIAN, 1993;
·         DRUMUL CÂINILOR, REGIA LAURENȚIU DAMIAN; - PREMIUL UCIN
·         O VARĂ DE NEUITAT, REGIA LUCIAN PINTILIE(1993)
·         FEMEIA ÎN ROȘU (1997)
·         FARAONUL, REGIA SINIȘA DRAGIN, 2004
·         MAGNATUL, REGIA ȘERBAN MARINESCU, 2004
·         CENUȘĂ ȘI SÂNGE (CENDRES ET SANG), REGIA FANNY ARDANT, 2009
COLABORĂRI LA RADIO ȘI TELEVIZIUNE
·         TROIENELE (1967) DE JEAN-PAUL SARTRE, ROLUL HECUBA;
·         NUNTA ÎNSÂNGERATA DE FEDERICO GARCIA LORCA (1976), ROLUL MAMA;
·         "EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA ANEMONELOR" (1977) - BEATRICE
·         NUNTA ÎNSÂNGERATĂ DE FEDERICO GARCIA LORCA, ROLUL LOGODNICA;
·         "PREȚUL SUCCESULUI"(1977) - SOȚIA LUI FEIN
·         "TRENUL DIN ZORI NU MAI OPREȘTE AICI" (1992) DE TENNESEE WILLIAMS, ROLUL SISY.
·         "GAIȚELE" DE ALEXANDRU KIRIȚESCU (1993), ROLUL FRÄULEIN;
·         PATIMA ROȘIE DE MIHAIL SORBUL, ROLUL TOFANA;
·         PATIMA DE SUB ULMI DE EUGENE O’NEILL, ROLUL ABBIE;
·         NĂPASTA DE I.L. CARAGIALE, ROLUL ANCA;
·         MEDEEA DE EURIPIDE, ROLUL MEDEEA;
·         CASA BERNARDEI ALBA DE GARCIA LORCA, ROLUL BERNARDA;
·         HEDDA GABLER DE IBSEN, ROLUL HEDDA;
·         MACBETH DE SHAKESPEARE, LADY MACBETH;
·         "GALY GAY" DE BERTOLT BRECHT. ROLUL MOLLY;
·         NEÎNTLEGEREA DE ALBERT CAMUS, ROLUL MARTHA;
·         RICHARD AL III-LEA DE SHAKESPEARE, REGINA MARGARETH;
·         JOHN GABRIL BORCKMAN DE IBSEN, ROLUL DNA BORCKMAN;
·         VLAICU VODĂ DE ALEXANDRU DAVILA, ROLUL DOAMNA CLARA;
·         NEISPRĂVITUL DE FONVIZIN, ROLUL PROSTAKOVA;
·         "VIAȚA CE ȚI-AM DAT"



Mihai Viteazu(1970)-Prima Parte-CuSergiu Nicolaescu,Irina Gardescu,Olga Tudorache: 
Mihai Viteazu(1970)-A Doua Parte: 



DAN PIȚA regizor și scenograf român

Dan Pița
Date personale
Născut11 octombrie 1938
Dorohoijudețul Dorohoi
Căsătorit cuCarmen Galin
Naționalitateregizor și scenarist
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieromân
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București  Modificați la Wikidata
PremiiLeul de ArgintHotel de lux.
Prezență online
Internet Movie Database

Dan Pița (n. 11 octombrie 1938Dorohoijudețul Dorohoi) este un regizor și scenarist român.

În 1986 a fost distins cu Honourable Mention la Festivalul Internațional de Film de la Berlin pentru Pas în doi. Anul următor, a fost invitat la Berlin ca membru al juriului, la cea de-a 37-a ediție.

În 1992, la Festivalul de Film de la Veneția, a obținut Leul de Argint cu Hotel de lux.

În 2004 a montat la Teatrul Național din București piesa Apus de soare de Barbu Delavrancea.

A fost căsătorit cu actrița Carmen Galin[1] și a avut o relație de lungă durată cu actrița Irina Movilă[2].

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Regizor[modificare | modificare sursă]

Scenarist[modificare | modificare sursă]

Producător[modificare | modificare sursă]

Distincții[modificare | modificare sursă]


Biografie
Nascut la Dorohoi in judetul Botosani, Dan Pita este absolvent al Insitutului de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, promotia 1970. 
In februarie 2010 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al UNATC, unde functioneaza si ca profesor. 
Ca regizor s-a afirmat imediat dupa absolvire si a fost, alaturi de Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc si Alexandru Tatos un adept al minimalismului si neorealismului, linie ce va fi adoptata dupa 2000 de regizorii din "noul val"(Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu). In cartea sa "Confesiuni cinematografice" Dan Pita a accentuat printre altele, importanta muzicii in film: "o dată cu apariţia sonorului, nu numai dialogurile - vocea umana - au revoluţionat în bine arta filmului" ci si muzica. O afirmaţie precum: "muzica a înnobilat filmul ridicându-l la rangul de artă" este pe deplin acoperită în cazul lui Piţa. Fie că este vorba despre compoziţiile lui Dorin Liviu Zaharia, Dan Andrei Aldea(ambii colaborand la Nunta de piatra, film realizat impreuna cu Mircea Veroiu), Aurelian Octav-Popa, Anton Şuteu şi mai ales ale lui Adrian Enescu (compozitorul său predilect), muzica filmelor sale - fie că este simfonică, electronică, pop sau experimentală - este gândită ca un personaj cu drepturi egale în "arcada" filmului; o muzică de "umplutură" şi ilustraţie nu a fost nicicând opţiunea sa. Cariera cinematografica a lui Dan Pita poate fi impartita in doua- inainte si dupa Pas in doi, film ce a marcat(in opinia criticilor, si nu numai) momentul de apogeu al creatiei regizorului. Daca perioada anterioara a fost un continuu crescendo, cu filme apreciate international si care(unele) au avut probleme cu cenzurata(Faleze de nisip, Concurs, Dreptate in lanturi, segmentele din Nunta de piatra si Duhul aurului) sau primul western romanesc- Profetul, aurul si ardelenii filmele facute dupa 1985 nu s-au mai bucurat de aceasi apreciere. Elena Dulgheru scria, cu referire la aceasta perioada : ""A crea în permanenţă poate fi la fel de monstruos ca a te afla în permanenţă într-o vârstă a rutului. Eu-l fizic şi psihologic nu fac faţă, oboseala lăuntrică e tot mai greu de ascuns şi atunci totul capătă o notă de fals: false entuziasme, false revolte, camuflate în forme uzate ale operelor precedente."


·         Kira Kiralina (2014) Trailer
·         Ceva bun de la viață (2011) Trailer
·         Ridicarea Cortinei (2010)
·         Femeia visurilor (2005) Trailer
·         Second Hand (2005)
·         Omul zilei (1997)
·         Eu sunt Adam! / Eu sunt Adam (1996)
·         Pepe & Fifi / Pepe și Fifi (1994)
·         Hotel de lux (1992)
·         Autor anonim, model necunoscut (1989)
·         Noiembrie, ultimul bal (1989)
·         Rochia alba de dantela (1989)
·         Pas în doi (1985)
·         Dreptate în lanțuri (1983)
·         Faleze de nisip (1983)
·         Concurs (1982)
·         Pruncul, petrolul și ardelenii (1981)
·         Bietul Ioanide (1980)
·         Mai presus de orice (1980)
·         Profetul, aurul și ardelenii (1978)
·         Vendégek a Vadnyugaton (1977)

·         Tănase Scatiu (1976)
·         Filip cel bun (1975)
·         Duhul aurului (1974)
·         Un august în flăcări (1973)
·         Nunta de piatră 2 - La o piatră (1972)
·         Apa ca un bivol negru (1970)
·         Viata în roz (1969)
·         După-amiaza obișnuită (1968)
·         Paradisul (1967)


Femeia Visurilor [2005] [Subtitle] [Drama]: https://youtu.be/0gQwRB9BnzU.



CATRINEL DUMITRESCU, actriță română de teatru și film

Biografie
Catrinel Dumitrescu
Date personale
Născută (66 de ani)
BrăilaRomânia
Căsătorită cuEmil Hossu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Ani de activitate1977-prezent
Prezență online

Catrinel Dumitrescu (n. BrăilaRomânia) este o actriță de teatru și film, care joacă din 1990 la Teatrul Nottara din București. Este profesoară la Universitatea Hyperion din București, Facultatea de Arte, secția Actorie.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Catrinel Dumitrescu s-a născut la Brăila, fiind fica lui Gheorghe Dumitrescu, regizor tehnic, și a actriței Jeny Dumitrescu, angajati ai Teatrului Maria Filotti Braila.

În 1979 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, Facultatea de teatru, specialitatea actorie, la clasa profesorului Octavian Cotescu și a asistentului universitar Ovidiu Schumacher.

Între anii 1974 și 1989 a jucat pe scena teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj Napoca. Din anul 1990 este actriță a Teatrului Nottara.

Actrița Catrinel Dumitrescu a fost decorată la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”[2]

A fost căsătorită cu actorul Emil Hossu.

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

  • Omul Hazardului
  • Anecdotă provincială
  • Bigudiuri
  • Cu capu' de nicovală
  • Cum e dincolo de mare - regizor
  • Doamna nevăzută
  • Doi pe o bancă
  • Inspectorul broaștelor
  • Maitrey
  • Minciuna din mine
  • Nu se știe cum
  • Niște fete
  • O noapte furtunoasă
  • Omul de noroi - regizor
  • Război și pace
  • Week-end de adio
  • Woland sau negustorul de umbre

Filmografie[modificare | modificare sursă]


Catrinel Dumitrescu s-a nascut pe 11 octombrie 1956 in Braila si este o cunoscuta actrita de teatru si film. Inca eleva fiind , frecventa un cerc de teatru si este remarcata de regizorul Tocilescu, pe atunci si el la inceput de drum care-i ofera rolul de debut in 'Svanevit', de Strindberg, la Teatrul din Braila. Acel spectacol a determinat-o sa dea examen la Institut, si in anul III joaca alaturi de profesorul ei, Octavian Cotescu, la Bulandra, in 'Anecdote provinciale'. Avea ca parteneri pe Tamara Buciuceanu Botez, Stefan Banica, Virgil Ogasanu etc., nume mari ale scenei si filmului romanesc.

 În prezent este actrita la Teatrul Nottara din Bucuresti.

Nu si-a dorit niciodata sa fie pe prima pagina a ziarelor, sunt oameni normali sau, cum le place sa spuna, „nu sunt interesanti”. S-au întâlnit exact la timpul potrivit, când erau deja la „o oarecare maturitate” si „au încredere unul în celalalt”, dupa cum marturisesc ei însisi. De zece ani joaca „Doi pe o banca” de Ghelman, cu sala plina, dar si-au iubit toate rolurile. Tineretea le vine din suflet, iar încrederea tot de acolo.
Împreuna au cochetat cu Televiziunea, prezentand pe un post de Tv o emisiune folclorica iar din 1992 sunt profesori la Universitatea Hyperion din Bucuresti., Facultatea de Arte, sectia Actorie si au deja 4 promotii de studenti.

Desi a jucat in aproape 12 filme, nu a stralucit pe ecran cum o face in teatru pe care ea insasi il apreciaza mai mult.


CASATORIE CU REPETITIE-1985-HQ: 




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

 PERIOADA ROMANTICĂ 8. Louis Spohr