4. /18 OCTOMBRIE 2023 - TEATRU/FILM

MIHAIL SEBASTIAN

Biografie Mihail Sebastian

1907 La 18 octombrie, la Braila, s-a nascut dramaturgul, prozatorul si eseistul roman Mihail Sebastian (pseud. lui Iosef M. Hechter). Fiul lui Mendel Hechter si al Clarei (nascuta Weintraub).

1926 Absolva liceul la Braila. Debuteaza cu versuri, sub pseudonimul Eraclie Pralea, in revista "Lumea" din Iasi.

1927 Cu pseudonimul Sebastian, publica din acest an, in "Cuvantul", facand totodata parte din redactia ziarului (1927-1934).

 1929 Termina  Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.

1930-1931 Isi pregateste doctoratul la Paris.

1932 Ii apare jurnalul "Fragmente dintr-un carnet gasit".

1933 Apare falsul roman "Femei", ce contine patru nuvele unificate printr-un personaj.

1934 Apare romanul-jurnal "De doua mii de ani", prefatat de Nae Ionescu, este confesiunea dramatica a unui individ ce aspira sa se integreze intr-o alta spiritualitate.

1935 Ca raspuns la reactiile produse de romanul "De doua mii de ani", publica vol. polemic "Cum am devenit huligan". In acelasi an, apare "Orasul cu salcami", scris insa in 1931, constituind o analiza a psihologiei feminine.

1936-1940 Este redactor la "Revista Fundatiilor Regale".

1938 I se reprezinta comedia "Jocul de-a vacanta".

1940 Publica "Accidentul", cel mai realizat roman al sau sub aspect strict estetic.

1941 Din acest an devine  prof. la Liceul „Cultura".

1942 Sub un nume de imprumut (Victor Mincu), apare comedia "Steaua fara nume".

1945 Este consilier la Ministerul Afacerilor Externe.  La 29 mai, la Bucuresti, scriitorul roman Mihail Sebastian trece in nefiinta.

1946-1947 Postum ii sunt inscenate comediile "Ultima ora"  si "Insula"; acestei ultime piese, fiind neterminata, i s-a adaugat un act scris de actorul Mircea Septilici.

Mihail Sebastian
Date personale
Nume la naștere	Iosif Hechter
Născut	18 octombrie 1907[2][3]  Brăila, România
Decedat	29 mai 1945 (37 de ani)[2][3]  București, România
Înmormântat	Cimitirul Filantropia din București
Cauza decesului	accident (accident rutier[*])
Cetățenie	România
Etnie	români
Religie	iudaism
Ocupație	dramaturg jurnalist profesor universitar[*]
Pseudonim	Victor Mincu, Mihail Sebastian
Limbi	limba română[1]
Activitatea literară
Activ ca scriitor	interbelică
Operă de debut	Fragmente dintr-un carnet găsit
Influențe[ascunde] André Gide Marcel Proust
Note
Premii	Premiul Frații Hans și Sophie Scholl[*]
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Opere publicate

Proză

·         Fragmente dintr-un carnet găsit (1932)

·         Femei, nuvele, 1932

·         Orașul cu salcâmi (1935), roman

·         Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001

·         De două mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935), roman, și Cum am devenit huligan, dosarul receptării sale

Piese de teatru

·         Jocul de-a vacanța (1939)

·         Steaua fără nume (1942)

·         Ultima oră

·         Insula - text neterminat, a scris doar primele două acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu. Piesa a avut premiera în 17 septembrie 1947, la Teatrul Municipal, în regia lui Mircea Șeptilici.^[8]

Jurnal intim

·         Jurnal, 1935-1944, Text îngrijit de Gabriela Omăt. Prefață și note de Leon Volovici, București, Editura Humanitas, 1995;

Publicistică

·         Corespondența lui Marcel Proust (1939)

·         Cronici. eseuri. Memorial, ediție de Cornelia Ștefănescu, Editura Minerva, 1972

·         Opere, vol. I, ediție de Cornelia Ștefănescu, Editura Minerva, 1990

·         Jurnal de epocă. Publicistică

·         Jurnal indirect, 2006, ediție de Teșu Solomovici

Mihail Sebastian - Steaua fara nume (1965)

Mihail Sebastian - Insula (1987)

ION COJAR

Biografie Ion Cojar

Locul naşterii: Bucureşti · Data naşterii: 09.01.1931 · Data decesului: 18.10.2009

Ion Cojar a fost un celebru regizor român de teatru, profesor de Arta Actorului la UNATC.

Ion Cojar a luptat pentru un sistem de învățământ în care studentul să nu fie învățat, modelat de către profesor, ci-n care mediul de studiu să fie unul de laborator, de cercetare, de autocunoaștere, de despecializare de preconcepțiile dobândite în familie, școală și societate, un mediu în care studentul să-și conștientizeze și să-și utilizeze întregul potențial creator nativ care-l face unic.

Ca pedagog, Ion Cojar a pus bazele școlii românești de metodă în arta actorului ca artă a trăirii scenice, urmărind ca studenții să-și formeze un mod de a gândi specific transformării convențiilor în adevăr de viață.

Ca regizor la Studioul Casandra (UNATC), Ion Cojar a urmărit în ultimii ani de activitate realizarea spectacolului de teatru care în mod paradoxal să nu aibă nimic in comun cu ideea de spectacol, la care spectatorii să nu aibă nicio clipă impresia că asistă la o demonstrație de teatru, ci la o situație autentică de viață cu care să poată să empatizeze total.

Este autorul a peste o sută de spectacole de teatru, dintre care 34 au fost distinse cu premii la festivaluri și concursuri.

Filme cu Ion Cojar

·         Cuibul de viespi (1987) - Avram Valeriu, marele industriaş

·         Salutări de la Agigea (1984)

·         Drumuri în cumpănă (1979)

·         Mere roșii (1976) - Directorul Mitroi

Filme regizate de Ion Cojar

·         Comoara din deal / (1976)

·         Când trăiești mai adevărat (1974)

Vanessa Jaleznova de Maxim Gorki

PAUL EVERAC

Biografie Paul Everac

Paul Everac este pseudonimul lui Petre Constantinescu. Clasele primare și liceul le-a făcut la Arad unde părinții săi erau profesori secundari. A urmat apoi Facultatea de Drept din București, fiind în același timp angajat la ziarul “Curentul”, iar mai apoi meditator. În 1948 scrie prima sa operă literară, poemul dramatic Robinson, o căutare patetică de Dumnezeu. Urmează în interval de câțiva ani alte zece piese, în general reinterpretări și parafraze de mituri cunoscute ca Oedip,Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe, sau evenimente ca Revoluția Franceză abordată dintr-un alt unghi, comentarii la Iuliu Cezar, etc. . În acest timp funcționează în diferite locuri și ipostaze ca muncitor agricol, cantaragiu de sfeclă, contabil, director de Casă de Economii, muzeograf, mai târziu jurisconsult și apoi șef de protocol la Marea Adunare Națională. Se însoară în 1951 cu o fată din județul Arad, fiică de învățător, cu care are un băiat și o fiică, iar de pe urma lor trei nepoți.

Debutează literar cu proză scurtă spre sfârșitul deceniului 5, iar în 1959 apare cu patru piese de teatru reprezentate în București și provincie, din care trei (“Poarta”, “Ferestre deschise” și “Explozie întârziată”) sunt comentate cu elogii de presa vremii. Urmează apoi alte producții dramaturgice, promovate aproape anual (“Ochiul albastru”, “Costache și viața interioară”, “Himera”, “Ștafeta nevăzută”, “Simple coincidențe”) care îl impun între numele cele mai circulante în opinia teatrală. Îi apare de asemenea microromanul “Don Juan din Grădina Icoanei” și un volum de “Poeme discursive”. Scrie în presa literară, la “Contemporanul”, “România Literară”, “Luceafărul”, “Viața Românească”, dar și în presa zilei, la “Scânteia” și altele. Urmează o nouă serie de piese precum “Camera de alături”, “Paharul cu sifon”, “Baletul electronic”, “A cincea lebădă”, “Ordinatorul”, “Beția Sfântă”, “Salonul”, “Cartea lui Ioviță”, toate de relativ succes, dar mai ales “Un fluture pe lampă”, “Viața e ca un vagon”, “Piatră la rinichi”, care înregistrează mari recorduri de reprezentații și audiență la public. Scrie totodată pentru echipe de amatori circa 40 de piese scurte, participând la concursuri unde repurtează foarte frecvent premiul I (cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”, și altele), piese din care unele sunt reluate și în teatre profesioniste.

E tradus în limbi străine, jucat în Anglia, Polonia, fostul RDG, Ungaria. E autor de numeroase scenarii radiofonice și TV ca și de 5 scenarii de film realizate. A fost ales în mai multe rânduri în Biroul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România și a condus mulți ani Secția de Dramaturgie. A luat premii ale Uniunii Scriitorilor, Academiei Române, Asociației Scriitorilor din București, Ministerului Culturii ș.a. A scos volume de eseuri și proză satirică scurtă (“Sedința balerinelor”, “Funigei peste Alpi”) După schimbarea de regim politic din decembrie 1989 i s-au tipărit trei volume de teatru incluzând zece piese noi, romanul “Câteva feluri de dragoste”, volumul de nuvele “Câteva feluri de moarte”, volumul de poezii “Poeme crepusculare”, eseuri social-politice ca “Reacționarul” și “Mai are România vreo șansă?”, eseul filozofic “Breviar despre lume și viață” și mai multe volume de tablete între care “La poarta din dos a Europei”. E încă activ în publicistică. E președintele unei Fundații Culturale ce desfășoară numeroase manifestări publice de o oarecare anvergură privind cultura și arta românească. Cele 40 de piese încă nereprezentate constituie o treime din întreaga sa opera dramaturgică. A făcut și regie de teatru. A condus Televiziunea Română și Institutul de Cultură din Veneția. Nu a fost niciodată înregimentat într-un partid politic. O biografie mai detaliată, cu nuanțe comice și ironice a lui Paul Everac se găsește în volumul său memorial “Revelionul” apărut în anul 2000.

PIESE REPREZENTATE

Nu toate piesele lui Paul Everac au fost montate. Iată o listă a pieselor montate de teatrele profesioniste:

§  Poarta (18.04.1959 Iași, - Ploiești, Pitești, Sibiu)

§  Ferestre deschise (21.05.1959 T. Tineretului (Mic), - Arad, Baia Mare, Sibiu, Brăila, Bacău)

§  Explozie întârziată (22.98.1959 Ploiești, - Arad,Baia Mare,Bulandra,Botoșani,Oradea magh)

§  Descoperirea (23.08.1959 T. Giulești)

§  Ochiul albastru (6.05.1961 T. CFR. Giulești, - Iași, Arad)

§  Costache și viața interioară (9.04.1962 Iași, - Brăila, Sibiu, Bulandra)

§  Ștafeta nevăzută (6.03.1964 TNB,-Cluj m,Tg. Mureș m, Satu Mare m,Timișoara magh)

§  Himera (1964 T.Tineretului (Mic))

§  Simple coincidențe (20.01.1966 T.Mic, - Timișoara, Pitești, Satu Mare magh, Oradea, Craiova, Tg. Mureș mag)

§  Subsolul (Patimi) (11.01.1967 T. Nottara, - Bârlad, Sibiu, Cluj)

§  Contrapuncte (Ifigenia în Tauris, Ana, Urme pe zăpadă) (1968 T. Bulandra)

§  Cine ești tu? (Lohengrin sau plăcerea zorilor, Cafea ness cu aproximație, Câteva palme false) (TNB, - Sf. Gheorghe, Constanța)

§  Baletul electronic (1969 T.N.Timișoara)

§  Camera de alături (25.04.1970 TNB, - Arad, Galați, Tg.Mureș magh., Constanța, Iași)

§  Un fluture pe lampă (4.12.1972 TNB, - Timișoara, Brașov)

§  Cititorul de contor (29.09.1973 Oradea, - Bârlad,Timișoara mag.,Sf. Gheorghe, Brașov,T. Mic)

§  Viața e ca un vagon? (Luna 11, 1973 Craoiva, - T.Mic, Arad, Sibiu)

§  Acord (4.11.1976 Arad, - TNB)

§  Balustrada (1976 T. Brăila)

§  A cincea lebădă (16.11.1978 Brașov, - Timișoara, T.Giulești, Cluj rom și magh, Baia Mare)

§  Un pahar cu sifon (22.09.1979 Craiova, - Arad, T.Mic)

§  Hai că a fost drăguț! (1979 Turda, Pitești)

§  Ordinatorul (Luna 9, 1980 T.Giulești, - Pitești, Craiova, Cluj, Timișoara magh.)

§  Salonul (1981 Reșița, - TNB, Arad)

§  Beția sfântă (1982 Piatra Neamț)

§  În trecere la sectorul 9 (1982 Pitești)

§  Drumuri și răscruci (1982 T.N.Iași)

§  Havuzul (1982 T.N.Tg.Mureș)

§  Cartea lui Ioviță (18.09.1983 Tg.Mureș, - Oradea, Satu Mare, Timișoara, TNB)

§  Brățara falsă (1984 T.Nottara)

§  Sculptură în os (1986 T.Nottara, - Brașov)

§  Ușile împărătești (1987 T.Mic, - Pitești)

§  Cei 12 magnifici (Luna 11, 1988 Arad)

§  D’ale protocolului (Luna 1, 1990 Teatrul de Comedie)

§  La marginea lumii (1992 T.Odeon)

§  Lichidarea (22.03.2003 Pitești)

Paul Everac
Date personale
Nume la naștere	Petre Constantinescu
Născut	23 august 1924[2]  București, România
Decedat	18 octombrie 2011 (87 de ani)[3][2]  București, România
Cauza decesului	cauze naturale (cancer)
Cetățenie	România
Ocupație	dramaturg
Activitate
Limbi	limba română[1]
Prezență online
Internet Movie Database

"Fifica Înaripata" de Paul Everac [Teatru radiofonic - Comedie] (1970)

"Raymonda" de Paul Everac [Teatru radiofonic - COMEDIE] (2001)

MIREL ILIEȘIU

Regizorul Mirel Ilieşiu.

Mirel Ilieșiu (n. 18 octombrie 1923, București – d. 23 martie 1985, Târgu Mureș) a fost un regizor și scenarist de film documentar din România.

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Ca regizor și scenarist[modificare | modificare sursă]

• Viscolul (1954)
• 60 de zile în sudul Asiei (1958)
• Lumina și piatra (1960)
• Trei strigăte pe Bistrița (1962)
• Tăbăcarii (1964)
• Viața începe la 40 de ani (1966)
• Cântece românești de altădată (1968)
• Cântecele Renașterii (1968)
• Dunărea - o legendă în formă de fluviu (1974)
• Lungul drum al muncii către artă (1976)
• Și ne-om plimba cu barca (1976)
• Jocul cu lutul, cu apa și cu focul (1978)
• Țara apelor minerale (1978)
• Glasul roților de tren (1980)
• Meseriile lumii (1980)
• Sfârșit de veac în sunet și imagini (1983)

RAUL CRISTIAN

Raul Cristian s-a născut la 18 octombrie 1973 în Satu Mare, România sub numele de Raul Sararu. Este regizor și actor de filme porno.

DINU CERNESCU

Dinu Cernescu
Date personale
Născut	18 octombrie 1935 (85 de ani)[1]  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	regizor de teatru
Modifică date / text

Dinu Cernescu (n. 18 octombrie, 1935, București) este un regizor român de teatru.

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Teatrografie
  • 2.1Asistent de regie
  • 2.2Regie
• 3Seminarii și festivaluri internaționale
• 4Funcții deținute și premii acordate
• 5Bibliografie
• 6Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În 18 octombrie 1935 se naște la București Dinu Cernescu. Tatăl, generalul Alexandru Cernescu, era oltean, iar mama, prof. Natalia Cernescu, se trăgea dintr-o familie de francezi moldovenizati. După arestarea tatălui, in 14 septembrie 1949, viața familiei s-a schimbat radical. Împreuna cu mama sa, Dinu Cernescu s-a mutat la familia unchiului său, Mircea. În 1953 a absolvit Liceul "Sfântul Sava". În 1957 a absolvit I.A.T.C., secția regie teatru.

TEATROGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Asistent de regie[modificare | modificare sursă]

• Lucrează ca asistent de regie la spectacolele realizate de Sorana COROAMA-STANCA, Mihai DIMIU, Ion SAHIGHIAN, Vlad MUGUR, Marietta SADOVA, 1953-1957
• Tragedia optimista de Vsevolod Visnevski, Regia: Vlad MUGUR, Teatrul National Craiova, premiera 2 noiembrie 1957
• Titanic vals de Tudor Mușatescu, regia Sică ALEXANDRESCU, 1960
• Siciliana de Aurel Baranga regia Sică ALEXANDRESCU, 1960
• Anna Karenina dupa Lev Tolstoi, regia Moni GHELERTER 1960

Regie[modificare | modificare sursă]

• Peer Gynt de Henrik Ibsen, Studioul Casandra al I.A.T.C., 1957
• Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu (în colaborare cu Radu PENCIULESCU), Teatrul Național Craiova, premiera 2 octombrie 1957
• Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, Teatrul Național Craiova, premiera 14 martie 1958
• Peripețiile bravului soldat Svejk dramatizare de Jean Grosu dupa Jaroslav Hasek, Teatrul Național Craiova, premiera 20 februarie 1959
• Prețioasele ridicole de Moliere, spectacolul montat in cadrul conferințelor experimentale ale TNB, 1960
• Judecătorul din Zalameea de Calderon de la Barca, Teatrul Național Craiova, premiera 8 decembrie 1960
• Piața ancorelor de I. Stock, Teatrul de Stat, Galați, premiera 6 mai 1961
• De Pretore Vincenzo de Eduardo de Filippo, Teatrul Tineretului București, premiera 27 decembrie 1961
• Iașii în carnaval și Millo Director de Vasile Alecsandri, Teatrul "Barbu Delavrancea" Bucuresti, premiera 3 martie 1962
• Mielul turbat de Aurel Baranga, Teatrul "Barbu Delavrancea" București, premiera 19 mai 1962
• Șapte inși într-o căruță de Paul Anghel, Teatrul "Barbu Delavrancea" București, premiera 4 noiembrie 1962
• Vizita bătrânei doamne de Friedrich Durrenmatt, Teatrul de Stat Brașov, premiera 25 mai 1963
• Dracul uitat de Jan Drda, Teatrul "Barbu Delavrancea" București, premiera decembrie 1963
• Acuzarea apără de Ștefan Berciu, Teatrul de Stat Brașov, premiera februarie 1964
• Stăpânul apelor de Constantin Pastor, Teatrul "Barbu Delavrancea" București, premiera 24 decembrie 1964
• Neînțelegerea de Albert Camus, Televiziunea Română, data primei difuzări 14 iunie 1964
• Tigrul de Murray Schisgal, Teatrul "Nottara" București, premiera 3 februarie 1965
• Amphytrion 38 de Jean Giraudoux, Teatrul "Barbu Delavrancea" București 1965
• Rădăcini de Arnold Wesker, Teatrul "Barbu Delavrancea" București 1965
• Amoor de Murray Schisgal, Teatrul Mic București, premiera 19 ianuarie 1966
• Pe 40 de metri lungime de undă de Simion Macovei, Teatrul Giulești București, premiera 5 mai 1966
• Don Juan de Moliere, Televiziunea Română, data primei difuzări: 17 iulie 1966
• Neîncredere în foișor de Nelu Ionescu, Teatrul Giulești București, premiera 24 octombrie 1966
• Tristan și Isolda de Jean de Beer, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 1967
• La capătul firului de Hristu Limona, Televiziunea Română, 1967
• Viziuni flamande de Michel de Ghelderode, Teatrul "Nottara" București, premiera februarie 1968
• Povestea soldatului de Igor Stravinski, Opera din Iași, 1968
• Meșterul Manole de Lucian Blaga, Teatrul Giulești București, premiera 7 decembrie 1968
• Oamenii cavernelor de William Saroyan, Televiziunea Română, 1969
• Absența de Iosif Naghiu, Teatrul Giulești București, premiera 8 decembrie 1969
• Mandragora de Niccolo Machiavelli, Teatrul de Comedie București, premiera 21 ianuarie 1970
• Nunta lui Figaro de Beaumarchais, Teatrul Giulești București, premiera 26 iunie 1970
• Turneul Teatrului "Nottara" cu spectacolul Viziuni flamande de Michel de Ghelderode în Danemarca și Finlanda, septembrie 1970
• Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, Teatrul Giulești București, 1970
• D'ale carnavalului de I.L. Caragiale, Teatrul Municipal Praga, premiera septembrie 1970
• Turneul Teatrului Giulești cu spectacolele Meșterul Manole de Lucian Blaga și Nunta lui Figaro de Beaumarchais în Danemarca, februarie 1971
• Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu, Teatrul de Comedie București, 1971
• Magie roșie de Michel de Ghelderode, Teatrul Boldhus Copenhaga, premiera 1 septembrie 1971
• Prometeu dupa Eschil, Televiziunea Română, 1971
• Măsură pentru măsură de William Shakespeare, Teatrul Giulești București, premiera 4 decembrie 1971
• Moartea guvernatorului de Leon Kruczowski, Televiziunea Română, 1972
• ...Escu de Tudor Mușatescu, Teatrul Giulești București, Bursa de studii în R.F.G., iulie 1972
• Turneul Teatrului Giulești la Varșovia cu spectacolele Măsură pentru măsură de William Shakespeare și ...Escu de Tudor Mușatescu, august 1972
• Casa care a fugit pe ușa de Petru Vintilă, Teatrul Giulești București, premiera decembrie 1972
• Turneul Teatrului Giulești cu spectacolele Meșterul Manole de Lucian Blaga și Măsură pentru măsură de William Shakespeare în Italia (Roma), iunie 1973
• Turneul Teatrului Giulești cu spectacolele Meșterul Manole de Lucian Blaga, Măsură pentru măsură de William Shakespeare și Casa care a fugit pe ușa de Petru Vintilă în U.R.S.S. (Moscova și Leningrad), septembrie 1973
• Hamlet de William Shakespeare, Teatrul "Nottara" București, premiera 8 februarie 1974
• Matca de Marin Sorescu, Teatrul Mic București, premiera octombrie 1974
• Turneul Teatrului "Nottara" cu spectacolul Hamlet de William Shakespeare în Bulgaria (Sofia), decembrie 1974
• Turneul european al Teatrului "Nottara" cu spectacolul Hamlet de William Shakespeare în Germania (Koln), Franța (Paris), Portugalia (Lisabona), iunie 1975
• Turneul Teatrului "Nottara" cu spectacolul Hamlet de William Shakespeare în Grecia (Salonic și Atena), aprilie 1976
• Zamolxe de Lucian Blaga, Teatrul Odeon București, premiera 16 decembrie 1976, spectacol cu care s-a inaugurat Sala Majestic
• Casa care a fugit pe ușa de Petru Vintilă, Televiziunea Română, 28 decembrie 1976
• Oamenii cavernelor de William Saroyan, Teatrul Mic București, 1977
• Matca de Marin Sorescu, Teatrul de Stat Dortmund (R.F.G.), premiera iunie 1977
• Razboiul vacii de Roger Avermaete, Teatrul Giulești București, premiera 28 noiembrie 1977
• Timon din Atena de William Shakespeare, Teatrul "Nottara" București, premiera 27 martie 1978
• Coriolan de William Shakespeare, Haagse Comedie Haga (Olanda), premiera 30 septembrie 1978
• Timon din Atena de William Shakespeare, Budapesta (Ungaria), noiembrie 1978
• Oedip de Sofocle, Teatrul Giulești București, premiera martie 1979
• Coriolan de William Shakespeare, Teatrul "Nottara" București, premiera decembrie 1979
• Zamolxe de Lucian Blaga, Teatrul Varszinhaz Budapesta (Ungaria), premiera martie 1980
• Măsură pentru măsură de William Shakespeare, Teatrul Național al Belgiei Bruxelles, premiera 16 octimbrie 1980
• Nu ne naștem toți la aceeași vârstă de Tudor Popescu, Teatrul Giulești București, premiera decembrie 1980
• Matca de Marin Sorescu, Televiziunea Română, iunie 1981 (Spectacol nedifuzat pe post până în 1990)
• Pericle de William Shakespeare, Teatrul Giulești București, premiera 17 decembrie 1981
• Pogoară iarna de Maxwell Anderson, Televiziunea Română, 1981
• Amadeus de Peter Shaffer, Teatrul Giulești București, premiera 6 decembrie 1982
• Falstaff de Giuseppe Verdi, Opera Română Cluj-Napoca, premiera 28 ianuarie 1983
• Sâmbătă, duminică, luni de Eduardo de Filippo, Teatrul Național Cluj, premiera 7 februarie 1983
• Lear de Eduard Bond, Teatrul Municipal Beer Sheva (Israel), premiera 27 iulie 1983
• Hamlet de William Shakespeare, Teatrul Național Habima Tel Aviv (Israel), premiera 24 decembrie 1983
• Anonimul venețian de Giuseppe Bertto, Teatrul Giulești București, premiera 29 aprilie 1984
• Parola de Petru Vintilă, Teatrul Giulești București, premiera 17 august 1984
• Bărbierul din Sevilla' de Beaumarchais, Teatrul Giulești București, 1985
• Medalionul de argint, dramatizare de Marica Beligan după Misterele Parisului de Eugene Sue, Teatrul Giulești București, 1986
• Bărbierul din Sevilla' de Beaumarchais, Teatrul Municipal Beer Sheva (Israel), 1986
• Coriolan de William Shakespeare, Teatrul Mic București, 1987
• Noapte bună, mamă! de Marsha Norman, Teatrul Foarte Mic București, 1988
• Porțile pădurii de Elie Wiesel, Teatrul Evreiesc de Stat București, 1988
• ...Escu de Tudor Mușatescu, Televiziunea Română, 1990
• Ce zi frumoasă! ("Pantaglaize") de Michel de Ghelderode, Televiziunea Română, 1990
• Neînțelegerea de Albert Camus, Televiziunea Română, 1990
• Titanic vals de Tudor Mușatescu, Televiziunea Română, 1990
• Insula de Mihail Sebastian, Televiziunea Română, 1990
• Patima de sub ulmi de Eugene O'Neill, Televiziunea Română, 1990
• Ultima oră de Mihail Sebastian, Televiziunea Română, 1990
• Caut dog arlechin de Ștefan Dumitrescu, Televiziunea Română, 1990
• Amadeus de Peter Shaffer, Televiziunea Română, 1990
• Victime și călăi ("Master Class") de David Pownall, Teatrul Național București, premiera 11 februarie 1995
• ...Escu de Tudor Mușatescu, Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați, premiera 9 mai 1998
• Generația de sacrificiu de I. Valjan, Teatrul Național București, premiera 19 mai 1999
• Euridice de Jean Anouilh, Teatrul "Sică Alexandrescu" Brașov, 1999
• Norocul de I. Valjan, Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați, premiera 10 martie 2000
• Copacii mor în picioare de Alejandro Casona, Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați, premiera 10 martie 2001
• Titanic vals de Tudor Mușatescu, Teatrul "Nottara" București, premiera martie 2002
• Sărbători fericite de Jean Poiret, Teatrul "Nottara" București, premiera 19 decembrie 2002
• Mamouret de Jean Sarment, Teatrul "Bulandra" București, premiera 14 decembrie 2006
• Sâmbătă, duminică, luni de Eduardo de Filippo, Teatrul Național București, premiera 19 mai 2007
• Voiajul domnului Perrichon de Eugene Labiche, Teatrul "Bulandra" București, premiera 26 martie 2010
• Un tramvai numit dorință de Tennessee Williams, Teatrul ODEON București, premiera 20 aprilie 2013
• Trei generații de Lucia Demetrius, Teatrul ODEON București, premiera 25 aprilie 2015

SEMINARII ȘI FESTIVALURI INTERNAȚIONALE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Seminar Internațional de Teatru, Karlovy Vary, Cehoslovacia, 22 august - 4 septembrie 1959
• Membru al Delegației Culturale a României în U.R.S.S. (Moskova-Kiev-Leningrad), decembrie 1962
• Membru al Delegației Culturale a României în Cehoslovacia (Praga), 10-24 septembrie 1964
• Conferinta Internațională de Scenografie INTERSCENA, Praga, 6-16 iunie 1966
• Cvadrienala de Scenografie de la Praga 1967
• Membru al Delegației Culturale a României în Japonia, 2 august - 1 septembrie 1968
• Participă la Festivalul Internațional de Teatru de la Nancy cu spectacolul Viziuni flamande de Michel de Ghelderode, 10 martie - 1 mai 1969
• Membru al Delegației Culturale a României la Praga 16-22 octombrie 1969
• Bursă în Marea Britanie (Stratford), acordată de British Council, septembrie 1972
• Participare la Festivalul Teatrului Națiunilor, Varșovia, cu Matca de Marin Sorescu, iunie 1975
• Profesor invitat la Academia de Teatru din Maastricht, Olanda, 25 august - 27 noiembrie 1975
• Bursă în Marea Britanie (Londra), martie 1977
• Profesor invitat la Academia de Teatru din Maastricht, Olanda, 22 august - 5 noiembrie 1977
• Participare la Colocviul "Michel de Ghelderode", Genova (Italia), noiembrie 1978
• Profesor invitat la Academia de Teatru din Maastricht, Olanda, martie - mai 1979
• Vizită în Tel Aviv (Israel), la invitația Teatrului Habima, 1979
• Participare la Congresul Internațional al Școlilor de Teatru, Riccione (Italia), 10 - 13 iunie 1981
• Bursă de documentare în Statele Unite ale Americii *Washington, Minneapolis, Los Angeles, New Orleans, New York), octombrie - decembrie 1984

FUNCȚII DEȚINUTE ȘI PREMII ACORDATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Regizor artistic la Televiziunea Română, 1990
• Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol TV: Ce zi frumoasă! de Michel de Ghelderode 1993
• Premiul A.P.T.R. pentru cel mai bun spectacol TV: Ce zi frumoasă! de Michel de Ghelderode 1993
• Director artistic al Teatrului Național București, 1994, post din care demisionează in 1995
• Premiul UNITER pentru întreaga activitate, 2005

Lucia Demetrius - Trei generații 

TEODOR MAZILU

Teodor Mazilu
Date personale
Născut	11 august 1930[1]
Decedat	18 octombrie 1980 (50 de ani)[1]
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor
Modifică date / text

Teodor Mazilu (sau Theodor Mazilu, n. 11 august 1930, București, d. 18 octombrie 1980) a fost un dramaturg român, autor de piese de teatru și scheciuri pentru televiziune. S-a născut ca al patrulea copil într-o familie de muncitori.^[2]

CUPRINS

• 1Opera
  • 1.1Culegeri de nuvele
  • 1.2Romane
  • 1.3Piese de teatru
  • 1.4Volum de poezii
  • 1.5Eseu filozofic
  • 1.6Mici schițe morale
• 2Referințe și note
• 3Legături externe

OPERA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Teodor Mazilu scrie începând din 1949, mai întâi în periodice pentru ca mai apoi să publice colecții de nuvele și romane. Ceea ce îl caracterizează pe Mazilu este însă teatrul său, adesea asemănat cu cel al lui Caragiale. În ciuda cenzurii severe din acea perioadă el reușește să-și câștige publicul luând în zeflemea absurdul caracteristic regimului despotic. Piesa Proștii sub clar de lună, pusă în scenă de Lucian Pintilie în 1963 la Teatrul Bulandra este scoasă de pe afiș pentru o vreme de autorități. În anul 1972 publica Ipocrizia disperării, eseu în care își prezintă filozofia personală.

Culegeri de nuvele[modificare | modificare sursă]

• O plimbare cu barca (1964)
• Vara pe verandă (1966)
• Pălăria de pe noptieră (1972)
• Înmormîntare pe teren accidentat (1973)
• Iubiri contemporane (1975)
• Elegie la pomana porcului (1976)
• Doamna Voltaire (1979)
• Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni (1980)
• Soarele si ambianta (1983)

Romane[modificare | modificare sursă]

• Bariera (1959)
• Aceste zile și aceste nopți (1962)
• O singură noapte eternă
• prima parte din Într-o casă străină (1975) -- al doilea volum este încă inedit.

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

• Proștii sub clar de lună (1963)
• Acești nebuni fățarnici (1971)
• Mobilă și durere (1980)
• Don Juan moare ca toți ceilalți
• Somnoroasa aventură
• O sărbătoare princiară
• Frumos este în septembrie la Veneția
• Amorul unui subaltern

Volum de poezii[modificare | modificare sursă]

• Cîntece de alchimist (1972)

Eseu filozofic[modificare | modificare sursă]

• Ipocrizia disperării (1972)

Mici schițe morale[modificare | modificare sursă]

• Pîinea la loc fix

Mobila si durere (1984) - Teodor Mazilu

Acesti nebuni fatarnici (1979) - Teodor Mazilu

CRISTIAN IACOB

Sari la navigareSari la căutare

Cristian Iacob
Date personale
Născut	18 octombrie 1968 Galați, România
Cetățenie	România
Ocupație	actor
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Cristian Iacob (n. 18 octombrie 1968, Galați) este un actor român de teatru și film.

TEATROGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Migrena de Hanibal Stănciulescu, regia Radu Băieșu (1993) - Manolică, Pictorul
• Pescărușul de Anton Cehov, regia Cătălina Buzoianu (1993) - Konstantin Gavrilovici Treplev
• Peer Gynt de Henrik Ibsen, regia Ștefan Iordănescu (1994) - Peer Gynt tânăr, Topitorul de nasturi
• Don Quijote de Mihail Bulgakov, regia Laurian Oniga (1994) - Sancho Panza
• Cum vă place de William Shakespeare, regia Nona Ciobanu (1996) - Orlando
• Noaptea încurcăturilor de Oliver Goldsmith, regia Petru Vutcărău (1993) - Tony Lumpkin
• Bine, mamă, da' ăștia povestesc în actu' doi ce se-ntâmplă în actu 'întâi de Matei Vișniec, regia Nona Ciobanu (1997) - Orbul
• Trei jobene de Miguel Mihura, regia Răzvan Săvescu (1998) - Dionisio
• Sonata fantomelor de August Strindberg, regia Cătălina Buzoianu (1999) - Studentul Arkenholz
• Școala femeilor de Moliere, regia Alexandru Dabija (1999) - Horace
• Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare, regia Tudor Chirilă (2000) - Lorenzo
• Popcorn de Ben Elton, regia Răzvan Săvescu (2001) - Waine
• Baal de Bertolt Brecht, regia Dragoș Galgoțiu (2002) - Baal
• 89.89 �fierbinte după '89, scenariu și regia Ana Mărgineanu* (2004) -
• Colonia îngerilor de Ștefan Caraman, regia Nona Ciobanu (2007) - Gavrilă
• Piele și cer de Dimitré Dinev, regia Dan Stoica (2008) - El

Cristi Iacob

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Șobolanii roșii (1991)
• Privește înainte cu mânie (1993)
• Pepe & Fifi (1994) - Pepe
• Stare de fapt (1995)
• Eu sunt Adam (1996)
• Omul zilei (1997)
• Elita (2001) - Grecco
• Entre chiens et loups (2002) - Matov
• Dunărea (2003) - Rom
• Băieți buni (1 episod, 2005) - serial TV - Rotula
• Le domaine perdu (2005)
• „15” (2005) - Marinică
• Martor fără voie (serial TV, 1 episod, 2006)
• Trezește-te (2006) - Cristian
• Tinerețe fără tinerețe (2007) - Internul Oprișor
• Nod (2007)
• Cu un pas înainte (39 episoade, 2007-2008) - Cristian Romanescu
• Supraviețuitorul (2008) - șofer de taxi
• Nunta mută (2008)
• O secundă de viață - One Second of Life (2009) .... Daniel
• Poker (2010) - Șoferul ambulanței
• Regina
• Moștenirea
• Apostolul Bologa (2018) - Klapka
• Zăpadă, Ceai și Dragoste