16 DECEMBRIE 2017
RELIGIE ORTODOXĂ 16 Decembrie
Sf Proroc Agheu; Sf Teofana,
împărăteasa (dezlegare la pește)
Sfântul Prooroc Agheu
Proorocul
Agheu s-a născut în Babilon și a trăit cu 470 de ani înainte de Hristos. De
tânăr, a venit în Ierusalim împreună cu iudeii aduși de Zorobabel și de
arhiereul Iosua și a fost unul dintre ultimii prooroci ai Vechiului Testament.
După ce au venit din robie, iudeii au început să reconstruiască templul, așa
cum își promiseseră pe când erau încă în robie, că, dacă vor scăpa, vor
reconstrui Templul Sfânt. Însă fiind cuprinși de grijile pământești, foarte
mulți evrei renunțaseră la acest gând. În acest context, Bunul Dumnezeu ridică
în mijlocul evreilor pe Proorocul Agheu și pe tânărul Prooroc Zaharia, care
s-au prezentat înaintea lui Zorobabel și a arhiereului Iosua rugându-i să
îndemne poporul la refacerea templului și la reînceperea lucrului. În
cuvântarea lui, proorocul i-a încredințat că Dumnezeul părinților, al lui
Avraam, Isaac și Iacov va fi cu ei ajutându-i. Proorocul Zaharia îi mustra pe
toți că au uitat legământul și că se îngrijesc mai mult de treburile personale
(Agheu 1, 7-14).
În anul
515 î.Hr., adică al șaselea al domniei lui Darius Histaspe, conducătorul
perșilor, al Babilonului și al Ierusalimului, s-a făcut sfințirea noului
templu. Bătrânul Prooroc Agheu putea să fie mulțumit. A trecut la Domnul cu
pace și a fost îngropat lângă mormintele părinților, ca unul ce făcea parte din
seminția lui Levi.
Împărăteasa Teofana a
fost prima soție a împăratului Leon al VI-lea Înțeleptul (886-911), cu care s-a
căsătorit în iarna anului 881 sau 882, când era numai prinț moștenitor, mai
mult din porunca tatălui său, Vasile I Macedoneanul (867-886). Teofana s-a
născut într-o familie de mari dregători din Constantinopol. Istoricul Charles
Diehl spune că, deși era ‘foarte drăguță și credincioasă’, căsnicia ei nu a
fost fericită. Tânărul prinț era îndrăgostit de Zoe, fiica lui Stylien Zautzes,
comandantul gărzii imperiale, cu care s-a și recăsătorit după moartea Teofanei,
la 10 noiembrie 893.
Bănuind
că soțul ei, care nu împlinise 20 de ani, nu îi este credincios, s-a plâns
socrului, fără să știe ceva din ura dintre tată și fiu și fără să bănuiască ce
mare rău îi făcea soțului ei. De asemenea, Teofana nu știa că împăratul nu vede
în jurul său decât intrigi și comploturi ca să-l răstoarne de pe tron și nu
avea cunoștință că împăratul se lăsa condus de călugărul Santabarenos, pe care mulți
oameni din vremea lui îl bănuiau de vrăjitorie. Istoricul Ch. Diehl spune
despre Teofana că ‘era o femeie virtuoasă, foarte preocupată de operele de
binefacere și mai ales de dragostea divină… Zi și noapte, ea se înălța către
Dumnezeu cântând psalmi și spunând rugăciuni neîncetate. Ea căuta să se apropie
de El prin operele sale de caritate. Toții banii care-i treceau prin mâini,
toate aceste bunuri așa de prețioase pentru oameni le împărțea săracilor;
strălucitoarele veșminte le dădea celor lipsiți; se îngrijea de nevoile
văduvelor și orfanilor, îmbogățea mănăstirile iubind călugării ca pe niște
frați. Noaptea se scula din patul imperial, spre a se întinde într-un colț, pe
o rogojină acoperită cu o stofă aspră de pe care se ridica din oră în oră și se
ruga lui Dumnezeu’.
Toate
acestea i-au grăbit sfârșitul. La 10 noiembrie 893, când a murit, încă nu
împlinise vârsta de 30 de ani. A fost îngropată în Biserica Sfinților Apostoli
din Constantinopol, unde se odihnea și mica Evdochia, fiica ei. În curând, numeroase
minuni, vindecări miraculoase întâmplate la mormântul ei au vestit întregului
Bizanț virtuțile fostei suverane.
Sfânta
Teofana s-a născut şi a crescut în Constantinopol. Era de neam împărătesc, din
vestiţii Martinachi, fata lui Constantin şi a Anei, amândoi de loc din Răsărit.
Constantin şi Ana se mâhneau şi se întristau în fiecare zi că nu aveau copii,
şi chemau în ajutor pe Sfânta Născătoare de Dumnezeu. Rugăciunile lor şi le
făceau în cinstita biserică a Maicii Domnului din Vascu. Şi se rugau, zicând:
„Să ni se dezlege, Doamnă, stăpâna lumii, lipsa de copii, care ne topeşte pe
noi, robii tăi!”. Şi pentru că s-au rugat cu credinţă au primit o fetiţă. După
ce a fost înţărcată şi după ce a împlinit şase ani, a învăţat Sfintele
Scripturi şi se împodobea cu tot felul de virtuţi. Părinţii vedeau toate
acestea şi se bucurau; se gândeau că nu-i departe ziua când vor culege roadele
unui copil atât de bun. Iar când copila a crescut şi a întrecut pe cele
asemenea ei, chiar pe cele mai bune dintre ele, s-a făcut căutare de către
împăraţi după o copilă frumoasă şi virtuoasă, ca să fie dată soţie fiului lor,
Leon împăratul. Şi au găsit împăraţii toate aceste bunătăţi la Teofana, fiica
lui Constantin şi a Anei. Atunci toate s-au umplut de bucurie şi de veselie.
Dar n-a
trecut multă vreme şi vicleanul diavol a semănat zâzanie în urechile
împăratului Vasile, prin limba lui Santovarin, aşa că împăratul a închis pe
fiul său Leon împăratul, împreună cu soţia sa, trei ani. De sfinţirea bisericii
Sfântului Prooroc Ilie s-a împăcat cu fiul său, şi au ieşit împreună la slujbă.
Când
împăratul Vasile l-a lăsat singur împărat pe fiul său Leon, din pricina bolii
ce venise peste el, atunci cinstita împărăteasă Teofana trăia în palatele
împărăteşti, dar se îngrijea de mântuirea sufletului ei. Socotea ca nimic
mărirea împărătească, iar desfătările vieţii, ca pe o pânză de păianjen şi
umbră, le dispreţuia; nu înceta zi şi noapte să slujească lui Dumnezeu cu
psalmi, cântări şi rugăciuni şi să-L facă îndurător prin milostenii. Purta haine
înflorate de porfiră, era înveşmântată pe dinafară cu toate podoabele
împărăteşti, dar pe sub podoabele acestea îşi chinuia în ascuns trupul în
zdrenţe. Îi plăcea vieţuirea schimnicească şi dispreţuia mesele bogate şi
scumpe; se hrănea cu pâine şi cu legume. Dădea săracilor banii ce-i cădeau în
mână şi podoabele, socotite de lume de preţ pentru desfătările vieţii; dădea
celor lipsiţi hainele ei scumpe; îndestula cu cele de trebuinţă pe văduve şi
orfani; îmbogăţea cu bani şi cu moşii locaşurile sărace ale monahilor. Se
îngrijea de slugi ca de fraţi; nu chema niciodată pe nimeni pe nume, ci
tuturora le spunea: „Domnule”. Nu rostea jurământ cu limba ei şi nici minciună
sau ocară nu ieşea de pe buzele ei. Niciodată nu a încetat să se întristeze şi
să jelească pe ascuns, să ude aşternutul ei cu lacrimi. Cei din jurul ei vedeau
patul ei acoperit cu aşternuturi ţesute cu aur; dar când se lăsa noaptea,
împărăteasa părăsea patul şi se culca jos, pe podea, pe care aşternea o
rogojină şi zdrenţe de păr. Se scula din ceas în ceas ca să înalte laude lui
Dumnezeu. De aceea, din pricina vieţuirii sale prea aspre, s-a îmbolnăvit. Dar
şi boala a fost pentru ea prilej de înfrânare; n-a încetat să împartă pâine la
săraci, iar gura ei, obişnuită cu grăirea dumnezeieştilor cântări, nu contenea
să grăiască graiurile sfinte ale lui David; nu trecea cu vederea să laude de
şapte ori pe zi pe Domnul. Niciodată n-a dormit somn de odihnă fără lacrimi. O
durea inima de suferinţele celorlalţi; se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi pentru
ei; întindea mâna de ajutor celor osteniţi, sprijinea pe văduve, era bucurie şi
mângâiere celor împresuraţi de necazuri şi nevoi.
De dragul
lui Hristos s-a lepădat de lume şi de toate cele din lume; a luat jugul cel bun
al Domnului, a ridicat pe umerii ei crucea şi n-a fost lipsită de bunătăţile
cele făgăduite. Simţind că pleacă din trup şi din lume, a chemat pe toţi să o
sărute cu sărutarea cea mai de pe urmă, şi aşa şi-a dat în pace lui Dumnezeu
sufletul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU
DEZLEGARE LA PEȘTE 16 Decembrie
A. GUSTĂRI
Scrumbii
în ulei
· 4 scrumbii
· 2 lămâi
· 8-10 boabe de piper
· 4-5 boabe de ienibahar
· 2 linguri sare
· Ulei
Scrumbiile
se curăţă, se taie capetele şi cozile şi se spală bine.
Se taie în bucăţi potrivite şi se sărează.
După două ore se aşază într-un vas rezistent la căldură – tip
Jena.
Peste bucăţile de peşte se toarnă zeama de lămâie.
Printre bucăţi se aşază boabele de piper, ienibahar, foile de
dafin, sarea şi se adaugă uleiul.
Se
lasă să stea o oră, apoi se pune un capac şi se fierbe în baie de abur timp de
30-35 minute de la primul clocot.
Se lasă să se răcească.
Se serveşte rece.
B. SALATE
Salată
de scrumbie afumată
· 1 scrumbie afumată
· 2 cartofi potriviţi fierţi în coajă
· 2 linguri ulei
· 2 linguri muştar
· 2 linguri mărar tocat
· Oţet sau zeamă de lămâie
· 10-12 măsline
Scrumbia
curăţată de piele şi oase se taie în bucăţi potrivit de mari.
Cartofii se fierb în apă cu sare, apoi se curăţă de coajă şi
se taie în felii rotunde subţiri; se sărează puţin.
Muştarul se amestecă cu ulei.
Toate se amestecă uşor cu mărarul şi se aşază în salatieră.
Se garniseşte cu măsline.
C. SOSURI
Nu e
necesar să preparăm un sos separat.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Ciorbă
din cap şi coadă de crap
· capul şi coada crapului utilizat pentru mâncare
· 1 morcov
· 1 pătrunjel
· 1 ceapă
· 2-3 roşii
· 1 lingură orez
· 1 lingură ulei
· Mărar
· Leuştean
· Sare
· borş
Zarzavatul
împreună cu ceapa se pun la fiert în 2 l de apă clocotită cu sare.
Când este pe jumătate fiert se adaugă capul şi coada, orezul
şi roşiile bucăţi.
Când este gata se adaugă borşul fiert separat şi apoi
verdeaţa.
Se serveşte fierbinte.
E. MÂNCĂRURI
Marinată
de crap cu sos de roşii
· 1 kg crap
· 1 morcov
· 800 g roşii sau 1 pahar bulion
· 1 pătrunjel
· 1 ceaşcă ulei
· 3 linguri făină
· Sare
· Piper
· Foi de dafin
· Oţet sau vin
Peştele
curăţat şi spălat se taie în bucăţi.
Se lasă la zvântat pe un prosop 10-15 minute.
Se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei.
În uleiul rămas se adaugă o lingură de făină şi se
înfierbântă bine, apoi se stinge cu bulion.
Se potriveşte de sare şi se aşază într-o cratiţă bucăţile de
peşte, foile de dafin, boabele de piper, zarzavatul curăţat, tăiat în rondele
şi fiert în apă cu sare, vinul sau oţetul, după gust.
Se lasă la cuptor 10-15 minute.
Se serveşte cu verdeaţă şi felii de lămâie tăiate în
sferturi, aşezate, separat pe o farfurioară.
F. DULCIURI
Mere
umplute cu orez
· 4 mere mari frumoase
· ½ pahar orez
· 4 linguri zahăr
· Coajă de lămâie
· Zahăr vanilat
· Puţină sare
Se
fierbe orezul pe jumătate, în apă clocotită cu puţină sare.
Se scurge bine, apoi se fierbe mai departe într-un sirop
preparat din 4 linguri zahăr şi 4 linguri apă.
Se scobesc merele de miez, se amestecă miezul cu orezul
însiropat în care se adaugă coaja rasă de lămâie şi zahărul vanilat.
Cu acest amestec se umplu merele, se rumenesc la cuptor ½
ore, se pudrează cu zahăr vanilat şi se servesc reci.
ISTORIE PE ZILE 16 Decembrie
Evenimente
·
690: Urca pe tronul Chinei imparateasa Wu Zetian, singura femeie din
istoria Chinei care a reusit sa ajunga la aceasta demnitate suprema. La
vârsta de 13 ani (în aproximativ 639 d.Hr.), Wu a devenit o concubina
împăratului Taizong. Nu i-a facut nici un copil împăratului, astfel incat la moartea acestuia,
în 649, ea a părăsit palatul pentru a deveni calugarita budista, asa cum
se intampla cu toate concubinele imperiale, atunci cand nu faceau copii.
Acesta ar fi trebui să fi fost
sfârșitul vietii ei, numai ca soarta i-a dat o altă șansă la glorie.
Politica Chinei devenise extrem de
complicată, iar impărătesei Wang, soția împăratului Gaozong (fiul
împăratului Taizon), i-a fost teamă că sotul sau devenise prea îndrăgostit de
amanta sa, pe nume Xiao. Aceasta
era într-adevăr o chestiune de îngrijorare, pentru ca au fost numeroase
cazurile in care concubinele le inlocuiau pe împărătese, care erau ucișe.
Pentru a redirecționa atenția soțului
ei de la concubina Xiao, împărăteasa i-a poruncit lui Wu – care era încă tânără
și frumoasă, sa revina la palat și sa devina concubina imparatului. Această
tactică a fost de un succes complet – chiar prea complet, de fapt…In câțiva
ani, Wu Zetian le-a înlocuit atât pe consoarta Xiao cat și pe împărăteasa Wang,
devenind in scurt timp favorita imparatului Gaozong. O lupta pentru putere neincetata a inceput sa
se dea intre cele trei femei. In anul 655, concubina Xiao si fosta
imparateasa Wang au fost acuzate de vrajitorie si au fost executate la ordinul
lui Wu Zetian. După moartea lui
Gaozong, Zhongzong, fiul vaduvei imperiale Wu, a devenit împărat. El a început imediat afișarea semnelor
ingrijoratoare de independență, inclusiv de numire a funcționarilor pe posturi
importante, fără a se consulta cu mama sa. Acest lucru submina baza de putere a lui Wu, iar ea a luat o acțiune
decisivă. Zhongzong a fost demis și exilat, și fiul cel mai mic Wu, Ruizong, a
devenit împărat. Wu l-a tinut pe noul impărat în izolare, pentru
ca in 690 d.Hr., ea insasi sa preia tronul fiului ei,
Ruizong, acesta devenind doar un print incoronat. Acest lucru a determinat multe nemultumiri în
rândul tradiționaliștilor, pe care Wu i-a manipulat eficient si ca de
obicei, cu brutalitate. Ea a extins competențele poliției secrete, și
sute de opozanti au fost exilați, închiși sau chiar uciși. Si-a trimis generalii sa cucereasca
Coreea, a actionat pentru raspandirea budismului în China si a
oficializat aceasta religie, înlocuind religia Taoista. A redus taxele si a
crescut producția din agricultură. A condus tara aproximativ 15 de ani, până când, la vârsta de 80 de ani,
fiind grav bolnava, a fost destituita. A murit mai târziu, în același an.
Desi, domnia sa a fost extrem de
sangeroasa, ea ramane in istorie ca o fascinanta personalitate si ca unicul
imparat de sex feminin al Chinei.
·
955: Incepe pontificatul Papei Ioan al XII –lea. Numele său era
Octavian de Spoleto, dar a luat numele de Ioan al XII-lea, inaugurand astfel
tradiţia medievală a schimbării numelui. Desfrânat, acesta a avut
poate cea mai scandaloasa viata. Cronicarii vremii
au denunţat în termeni foarte aspri domnia sa, unii numindu-l
“Anticristul din templul lui Dumnezeu.” De fapt, îşi petrecea o mare parte din viata
la vânătoare, sau in ospeţe şi orgii cu femei. El a fost cel care a
stabilit că alegerea Papei trebuie să fie aprobată de către împărat. S-a nascut in anul 937 sau 939 si a decedat la 14 mai
964 la Roma. A fost papă al Romei din 16 decembrie 955 până la demisia
lui pe 4 decembrie 963 cand un sinod l-a demis pentru motivul de
“nedemnitate”. Ioan este considerat singurul papă care a obținut această
funcție ca adolescent si a fost primul pontif care a uns un rege german
împărat. Episcopul si istoricul contemporan Liutprand de Cremona scrie
despre un șir de crime comise de el: omucidere, mutilări, adulter, incest
(cu cele două surori ale sale), simonie, pasiunea vânătorii și a jocurilor,
sperjur și blasfemie. A murit la Roma, în anul 964. Potrivit legendei, ar
fi fost bătut până la moarte de către un soţ gelos.
·
1431: Războiul de 100
ani: Henric al VI al Angliei este incoronat rege al Frantei la
catedrala Notre Dame din Paris . Henric fusese încoronat ca
rege al Angliei la Westminster Abbey din Londra la 6 noiembrie 1429, cu o
lună înainte să împlinească opt ani. A fost singurul copil și moștenitor
al regelui Henric al V-lea al Angliei. S-a născut la 6 decembrie 1421 la
Windsor și, la vârsta de nouă luni, la 31 august 1422 a mostenit tronul
Angliei, când tatăl său a murit. Mama sa, Caterina de Valois, era fiica
regelui Carol al VI-lea al Franței.
·
1554: La Wilno (Polonia) este parafat “Tratatul de alianţă şi
de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu domnul Moldovei şi Sigismund al
II–lea August, regele Poloniei. Alexandru
Lăpușneanu , domn al Moldovei care a domnit între septembrie 1552 – 18
noiembrie 1561 și octombrie 1564 – 9 martie 1568. Sigismund
al II-lea August - (1 august 1520 – 7 iulie 1572), rege al Poloniei și
Mare Duce al Lituaniei, fiind singurul fiu a lui Sigismund I cel Bătrân, acesta
urmând-l pe tatăl său sub numele de Sigismul al II-lea, în 1548,
·
1607: Lupte pentru domnia Moldovei între
fiii lui Ieremia Movilă și Simion Movilă. În
lupta de la Ștefănești, în 16 decembrie, Constantin Movilă l–a înfrânt pe vărul
său Mihailaș, cucerind tronul Moldovei
·
1653: Oliver Cromwell devine Lord protector al Angliei, Scoției și Irlandei (până în 1658). Oliver Cromwell (n. 25 aprilie 1599 – d. 3 septembrie
1658) lider militar și politic englez, cunoscut în special pentru contribuția
sa la transformarea Angliei într-o republică federală („Commonwealth”) și
pentru rolul său ulterior de Lord Protector al Angliei, Scoției și Irlandei.
·
1707: Vulcanul Fuji,
cel mai înalt munte din Japonia,
începe ultima sa erupție. Erupția a durat până la 1 ianuarie 1708.
·
1773: În colonia britanică americana Massachusetts Bay, devenită ulterior
statul american Massachusetts, în rada portului Boston, colonişti revoltati
arunca in mare încărcături de ceai. Evenimentul, cunoscut ca “Boston Tea Party”,
devine una din scânteile Revoluţiei americane (1776 – 1784). Războiul de Șapte
Ani dintre Marea Britanie și Franța s-a încheiat cu victoria britanicilor
profund îndatorați. Aceștia au trebuit să recurgă la cresterea taxelor si
impozitelor in colonii. În mai
1773, Parlamentul britanic a adoptat Legea Ceaiului (Tea Act), conform căreia
Compania Indiilor de Vest capătă dreptul de export a ceaiului fără vamǎ, ceaiul
fiind desfăcut în America prin agenții proprii. La sfârșitul lunii noiembrie au sosit în port trei vase încărcate cu
ceai. În noaptea de 16 decembrie 1773 , un grup de colonisti americani
deghizați în indigeni, sprijiniți de un cordon masiv de cetățeni s-au urcat în
cele trei vase, au sfărâmat lăzile și au aruncat ceaiul în apele golfului,
evenimentul rămânând în istorie drept “Partida de Ceai de la Boston”, iar
revoltele spontane s-au propagat de-a lungul coastei Atlanticului.
·
1811: În New Madrid, din Missouri, SUA, are loc primul cutremur dintr-o serie
lungă de cutremure severe
·
1848: Adunarea fruntașilor români transilvăneni la Sibiu,
unde se adoptă o petiție națională prin care se protestează împotriva „unirii”
forțate a Transilvaniei cu Ungaria, hotarâtă în martie 1848.
·
1910: inginerul şi inventatorul român
Henri Coandă a efectuat primul zbor experimental din lume al unui avion cu
reacţie, de invenţie proprie (biplanul “Coandă”). Premiera
mondială a avut loc cu ocazia celui de-al doilea Salon International de
Aeronautica, de la Issy les Moulineaux, lîngă Paris, Franţa. Invenţia
avionului cu reacţie, a făcut ca Henri Coanda să intre în istoria aviaţiei mondiale
şi ca pionier al aviaţiei cu reacţie. Henri Coandă s-a născut în 7 iunie
1886 la Bucureşti şi a urmat Liceul “Sfîntul Sava” din localitatea
natala, după care Liceul Militar din Iaşi. În 1905, a devenit ofiţer de
artilerie, iar patru ani mai tîrziu a absolvit Scoala Superioară de Aeronautică
din Paris, perioadă în care a realizat machete de avioane şi rachete cu care a
reuşit să surprindă specialiştii. În anii 1905-1906, a conceput machete de
rachete şi o macheta de avion cu un motor rachetă cu combustibil solid.
Celebrul inginer Gustave Eiffel (1832 – 1923) şi savantul Paul Painlevé (1863 –
1933) l-au sprijinit pe Henri Coanda să construiască un banc mobil, de
incercări, montat pe o locomotivă, şi un dispozitiv original, de inregistrare a
fenomenelor aerodinamice, din jurul aripilor groase. Cercetările au adus
rezultatul scontat şi la 16 decembrie 1910, la Salonul Internaţioinal de
Aeronautică de la Issy les Moulineaux din Paris, Henri Coanda a revoluţionat
aeronautica cu una dintre cele mai importante creaţii ale sale. Henri Coandă a prezentat şi pilotat primul
avion cu reacţie din lume, cunoscut ca “biplanul Coandă”. Calităţile
sale de constructor nu au fost trecute cu vederea, astfel ca a fost imediat
angajat la Uzinele de Avioane din Bristol, Marea Britanie, unde a ramas pînă în
1914. La Bristol, savantul a conceput si construit, în anii 1911 – 1914,
cîteva tipuri de avioane, printre care şi avionul denumit “Bristol – Coandă”,
cu remarcabile calităţi, pentru acei ani. În anul 1914, Henri Coanda a
inventat tunul făra recul, pentru aviaţie, care nu suprasolicita structura
avionului, în timpul tragerii. În anul 1934, Henri Coandă a obţinut, în Franţa,
brevetul pentru invenţia “Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid
într-un alt fluid”. Noul fenomen fizic descoperit de Henri Coandă – “Devierea
unui jet plan de fluid ce patrunde în alt fluid în vecinătatea unui perete
convex” – a fost denumit “efectul Coandă”.
Utilizarea practică a “efectului Coandă” a fost începută de
descoperitorul sau, care a inventat şi brevetat în 1935, în Franţa “Aerodina
lenticulară” (discul zburator), precum şi alte invenţii (”Dispozitiv
pentru îmbunătaţirea randamentului motorului cu combustie interna”, “Frînă
de recul pentru armele de foc”). Aflîndu-se la baza a numeroase
aplicaţii, “efectul Coanda” este, fără îndoială, certificatul de naştere
a mecanicii fluidelor, o nouă ramură a tehnicii. Cercetarile din
numeroase ţări, printre care şi România, au condus la multe utilizări practice
ale “efectului Coanda” – propulsia şi sustentaţia vehiculelor aeriene,
îmbunătăţirea turbinelor cu gaze, amplificatoare cu fluide, aparate pneumatice,
amortizoare de zgomote etc. Inventator prolific, cu peste 250 de invenţii
brevetate, Henri Coanda a conceput şi realizat aparate de ochire, pentru
avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, pentru transportul pe
calea ferata, rezervoare de beton, subansamble şi elemente pentru case
prefabricate (înca din 1918), o instalaţie solară, pentru desalinizarea apei de
mare. În 1971, inventatorul român a infiinţat, la Bucureşti,
Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică. A fost distins cu titlul de
Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Bucureşti şi a fost membru
al Academiei Române, precum şi al Societăţii Aeronautice Engleze. Inginerul şi
savantul român Henri Coandă a încetat din viaţă la vîrsta de 86 de ani, la 25
noiembrie 1972.
·
1918: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare
(între 1918–1921 s–au
expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pamânt ce au
fost împărțite țăranilor, modificându–se astfel structura proprietății în noua
Românie)
·
1920: Unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istorie a avut loc în
provincia chineză Gansu. Numărul persoanelor decedate s-a ridicat la 200.000.
·
1922:
Președintele Poloniei Gabriel Narutowicz este asasinat
de pictorul Eligiusz Niewiadomski la Galeria Zachęta din Varșovia.
·
1938: Este înființat Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol
al II–lea. După alegerile din iunie 1939, câștigate de
FRN, devenit partid unic, un decret–lege cerea tuturor deputaților și
senatorilor să poarte uniforma FRN și să presteze juramânt de credință regelui.
·
1944: Reapărea zilnic (până la 12 februarie 1945), la Bucureşti,
ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi
(prima serie a revistei de format liliput a apărut, zilnic, între
2 februarie 1928 – 10 august 1929 şi 15 iunie -5 octombrie
1930, continuată, săptămânal, între anii 1937 şi 1938).
·
1944: Al doilea război mondial: Ultima ofensivă germană în Vest: "Ofensiva din Ardeni". Ofensiva din Ardeni
(cunoscută și ca Ofensiva Von Rundstedt) (16 decembrie 1944 – 25 ianuarie
1945), a fost o puternică ofensivă inițiată de Germania (die Ardennenoffensive)
împotriva Aliaților, la data de 16 decembrie 1944. Aceasta se poate spune că a
fost printre ultimele ofensive importante al Germaniei înainte de capitulare.
Ea a fost o contraofensivă prin care Germania a căutat să împiedice înaintarea
trupelor aliate ale SUA și Marii Britanii. Ofensiva a avut loc în zona dens
împădurită a regiunii Munților Ardeni din provincia belgiană Valonia, în jurul
orașelor Bastogne, St. Vith, Rochefort, La Roche, Houffalize, Stavelot, Clerf,
Diekirch, Vianden și a cantoanelor din estul Belgiei. Trupele aliate erau constituite
din 83.000 de soldați, 400 de blindate și 400 de tunuri, fiind comandate de
Dwight D. Eisenhower, Bernard Montgomery și Omar N. Bradley. La comanda
trupelor germane se aflau Gerd von Rundstedt și Walter Model, efectivul
trupelor germane fiind de 200.000 de soldați, 600 de blindate și 1.900 de
tunuri. Operațiunea a fost numită „Unternehmen Christrose” (Trandafirii lui
Isus). Frontul avea lățimea de 60 km, trupele germane reușind să străpungă
liniile inamice și să pătrundă pe o adâncime de circa 100 km. Țelul acțiunii
era ocuparea orașului Antwerpen, prin portul căruia soseau întăririle trupelor
americane. După o luptă crâncenă de șase săptămâni, trupele germane au fost
respinse până la linia inițială a frontului. Trupele americane și-au refăcut pierderile
în circa 2 săptămâni, pe când Germania a epuizat ultimele sale rezerve
militare, ceea ce a accelerat sfârșitul războiului. Bilanțul ofensivei a fost
sever de partea aliaților, 19.276 de morți, 47.139 de răniți, 21.144 prizonieri
și dispăruți. Pierderile trupelor germane s-au soldat la 17.236 de morți,
16.000 prizonieri și dispăruți, precum și 34.439 de răniți.
·
1945: Moscova. Conferința miniștrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA și Marii
Britanii. În privința României, Conferința hotărăște recunoașterea guvernului
condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL și PNȚ
precum și organizarea de alegeri libere
·
1970: A avut loc premiera filmului "Love Story", regia Arthur Hiller,
film ce a avut un imens succes de public (protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan
O´Neal)
·
1989: La Timisora, a inceput Revolutia anticomunista din Romania. Izbucneau
manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara, care au
marcat începutul Revoluţiei române. La Timisora, câteva sute de
simpatizanţi ai pastorului reformat maghiar Tokes Laszlo au aprins lumânari şi
s-au rugat in preajma bisericii reformate. Oamenii au protestat astfel
impotriva hotărârii judecatoreşti, în baza căreia pastorul Tokes urma să
fie evacuat din Timişoara. Pe 16 decembrie, oamenii au început să se
strângă din nou în faţa casei pastorului Laszlo Tokes. Ei au cerut primarului un document scris de
anulare a ordinului de evacuare din oraş a pastorului. În jurul orei 15, s-a
format o delegaţie care să meargă la primărie, să vadă ordinul scris. În loc să rezolve cererea, autorităţile i-au
ameninţat pe oameni că, dacă nu vor elibera Piaţa Mare în două ore, vor fi
împrăştiaţi cu tunuri cu apă. Laszlo Tokes i-a sfătuit pe oameni să plece
acasă, dar timişorenii au început să scandeze lozinci, un tânăr a oprit un
tramvai şi a strigat „Mă numesc Daniel Zăgănescu şi nu mi-e frică de
Securitate. Jos Ceauşescu!” Mulţimea
a reuşit să pună stăpânire pe centrul oraşului. Peste tot se auzeau strigăte şi îndemnuri. Circulaţia a fost întreruptă de cele câteva mii de persoane care se
strânseseră în centrul oraşului. Se
striga „Libertate, dreptate”, se cânta „Deşteaptă-te, române” şi s-a jucat Hora
Unirii. Acesta a fost, spun martorii, momentul declanşării Revoluţiei Române.
Coloanele s-au îndreptat spre Comitetul Judeţean al PCR, bine păzit de trupele
Ministerului de Interne. Oficialităţile locale hotărâseră, în şedinţă, să
mobilizeze toate forţele, pentru a-i îndepărta pe manifestanţi, şi chiar să
ceară ajutor la Bucureşti. Oamenii au fost întâmpinaţi cu jeturi de apă, cu
gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc. S-au făcut primele arestări, iar timişorenii s-au regrupat în faţa
Catedralei, unde se simţeau mai protejaţi. Forţele de ordine şterg imediat urmele atacului asupra Comitetului
Judeţean şi apoi atacă manifestanţii, de mai multe ori, în diferite locuri din
oraş. Protestatarilor li se alătură studenţii şi sindicatele. A fost momentul
în care protestul a devenit unul social. Oamenii au spart vitrinele magazinelor şi au dat foc cărţilor lui
Ceauşescu, au distrus lozincile „Epocii de aur” de pe stradă. Până după miezul
nopţii, au loc adevărate lupte de stradă. Pastorul Laszlo Tokes a fost arestat, dar combatanţii şi-au părăsit
poziţiile spre dimineaţă, cu promisiunea, însă, că vor continua protestul şi pe
17 decembrie. În acea noapte,
timişorenii au primit un mesaj de împăcare de la autorităţi – caloriferele erau
fierbinţi, iar la robinete curgea apă caldă! In zilele care au venit, au avut loc ciocniri intre forţele de ordine şi
manifestanţi, în urma cărora mai multe persoane au fost ucise.
·
2000: Colin
Powell a devenit primul secretar de stat afro-american din istoria SUA. Colin Powell (n. 5 aprilie
1937), secretar de stat al SUA din 16 ianuarie 2001 si pana in aprilie 2005 .
Șef al Statului Major interarme în timpul administrației lui George Bush, el a
condus armata americană în timpul Războiului din Golf (Kuweit și Irak, 1991). A
fost distins cu cele mai înalte distincții militare americane: Legion of Merit,
Bronze Star, Air Medal, Purple Heart, Ronald Reagan Freedom Award.
·
2010: România a fost acceptată în unanimitate ca membru cu drepturi
depline în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul de aderare a
României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a fost semnat la data 20 ianuarie
2011, şi reprezintă încheierea unui proces de negociere între autorităţile
române şi Agenţia Spaţială Europeană şi de pregătire a entităţilor române
pentru participarea la programele şi proiectele ESA. Accesul
direct la sistemele spaţiale ESA permite ţării noastre dezvoltarea unor
aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea
dezastrelor naturale şi telemedicină.
Nașteri
·
1485: S-a născut Catherine de Aragon, regină a Angliei (d. 1536). A fost fiica
regelui Ferdinand de Aragon și a reginei Isabella de Castilia si
a fost căsătorită succesiv cu 2 fii ai regelui Henric al VIII-lea al
Angliei: mai întâi cu Arthur, prinț de Wales, decedat la foarte scurt timp după
căsătorie, apoi cu Henric, care îi va succede la tron tatălui său. A fost mama reginei Maria I a Angliei, cunoscută
ca Bloody Mary (Maria Sângeroasa).
·
1775: S-a născut scriitoarea Jane Austin. Cele mai cunoscute romane: “Rațiune și simțire”(1811),
“Mândrie și prejudecată”(1813), “Parcul Mansfield” (1814) și “Emma”(1815); (d.
18.07.1817).
·
1859: S-a născut la Mihoveni-Suceava, profesorul Vasile Tarnavschi, unul
dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în „Vechiul
Testament”; (m. 4 februarie 1945, Bucureşti). Urmează
cursurile Facultatăţii de Teologie la Cernăuţi (1878 – 1882). care-i
conferă doctoratul în 1886, după care continuă cu Studii de specializare pentru
Vechiul Testament şi limbi semitice la Viena, Breslau (azi Wroclaw) şi Berlin
(1999-1900).A fost preot în Stroieşti – Suceava (1887 – 1889), preot şi
profesor de Religie în Suceava (1889 – 1896), preot în Cernăuţi (1896-1898),
docent (1900), profesor extraordinar (agregat, 1903), apoi titular ( 1906-1932)
la catedra de Studiul biblic al Vechiului Testament şi Limba ebraică de la
Facultatea de Teologie din Cernăuţi, rămasă vacantă prin moartea lui Isidor
Onciul (1897). A suplinit un timp catedra de Teologie
practică, a predat cursuri neobligatorii de aramaică, siriacă şi arabă şi
a fost decan al Facultăţii de Teologie (de cinci ori), rector al
Universităţii din Cernăuţi de două ori (1918-1920), arhipresbiter stavrofor,
apoi mitrofor 1923), director şi redactor al revistei “Candela” (1923- 1932),
preşedinte al Asociatiei clerului din Bucovina (1923 – 1924). Prin activitatea sa la catedră, dar mai ales
prin lucrările sale, poate fi socotit cel mai de seamă teolog veterotestamentar
ortodox român.
·
1860: S-a născut la Caransebeş, în Banatul opcupat de
Austria, generalul erou român Ion Dragalina, unul dintre cei mai
competenţi şi, totodată, unul dintre cei mai cinstiţi comandanţi militari ai
Armatei Române. A urmat cursurile şcolii primare din
Caransebeş, unde şcoala grănicerească se număra printre cele mai apreciate
instituţii de învăţământ din Banat, apoi s-a înscris la şcoala de cadeţi din
Timişoara şi, pentru că s-a dovedit unul dintre cei mai buni elevi, a fost
admis la Academia Militară Imperială din Viena, pe care a absolvit-o în anul
1884. În anul 1887, el a demisionat din armata imperială şi a trecut în
România. Tânărul ofiţer bănăţean a fost primit în armata regală română cu
gradul de sublocotenent. În anul
1908, el avea gradul de locotenent-colonel şi a fost numit la comanda Şcolii
Militare de Infanterie din Bucureşti, post pe care l-a deţinut până în anul
1911. A fost decorat cu
ordinul Steaua României, acordat de Regele Carol I. La izbucnirea primului război mondial, el
avea deja gradul de general şi se afla la şefia Comandamentului 3
Teritorial. Generalul Ioan Dragalina a preluat postul de comandant al
Diviziei I de Infanterie, care se afla la Drobeta Turnu Severin. Trupele sale
au luptat cu curaj la Orşova şi pe Valea Cernei. În octombrie 1916, în clipe grele, el a fost numit la comanda Armatei I,
cu speranţa că acţiunea sa curajoasă şi geniul său militar vor răsturna
situaţia de pe front în favoarea armatei române, confruntată cu Puterile
Centrale. În dimineaţa zilei de 12 octombrie 1916. Generalul Dragalina a
plecat personal în Valea Jiului, unde se concentra ofensiva austro-germană,
pentru a vorbi cu comandanţii aflaţi în primele linii. El a ajuns în primele
linii şi a trecut podul din apropierea Mănăstirii Lainici. Acolo, el s-a
spovedit. La întoarcere, pe pod, generarul a fost prins într-un schimb de
focuri. Generalul Dragalina a fost rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în
omoplat. Maşina avariată a reuşit să ajungă în tabăra română unde a fost
transportat într‑un spital de campanie, unde a primit primele îngrijiri. A fost
dus apoi la Târgu-Jiu. Seara, el a fost transportat la Craiova, unde doctorii
au decis că este necesară amputarea braţului rănit. Pentru că unii medici ezitau să-şi ia
răspunderea operaţiei, generalul a fost transferat de urgenţă la Spitalul
Militar de la Palatul Regal din Bucureşti. Trenul sanitar a ajuns în
Bucureşti abia în seara zilei de 13 octombrie. Rana i se infectase. Pe patul de
spital, generalul a fost vizitat de Regele Ferdinand I al României, care i-a
conferit importanta distincţie reprezentată de Ordinul Mihai Viteazul. La 16
octombrie 1916, i-a fost amputat braţul stâng. Generalul a făcut, însă
septicemie şi a murit la 24 octombrie/ 9 noiembrie 1916. Slujba de înmormântare a fost oficiată la
Biserica Albă din București, în prezența regelui Ferdinand, a principelui Carol
(viitorul rege Carol al II-lea) și a numeroși oameni politici: Ion I.C.
Brătianu (prim-ministrul României), Vintilă I.C. Brătianu (ministrul de
război), Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Cantacuzino (ministrul
justiției), Take Ionescu (ministrul de externe), Henry Catargi (mareșalul
Palatului), generali și atașați militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor (Bellu
Militar).
·
1878: S-a nascut la Calarasi, Nicolae Bănescu, bizantinolog,
fost vicepreşedinte al Academiei Române; (d.11 octombrie 1971, Bucuresti).
·
1881 - S-a născut I. Valjan, comediograf, autor de piese într-un act, cele
mai multe dintre ele puse în scenă în perioada interbelică: "Generaţia de
sacrificiu", "Lumina" (m. 29 aprilie 1960)
·
1882 - S-a născut Zoltan Kodaly, muzician (m. 6 martie 1967)
·
1888: S-a născut Alexandru Karadjordjevici, rege al
Iugoslaviei. A fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între
anii 1921 – 1929, suveran al Regatului sârbo-croato-sloven (1929 – 1934); (d.
09.10.1934) .
·
1917: S-a nascut Arthur C. Clarke, scriitor de SF, inventator
și futurolog britanic. Opera sa de referință este romanul Odiseea spațială
2001, scrisă pe baza scenariului filmului cu același titlu împreună cu
regizorul american celebru Stanley Kubrick; (d. 19.03.2008).
·
1926: S-a născut juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi
a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974; (m. 1992).
·
1937: S-a născut la Rădăuţi,pictorul şi profesorul Marin Gherasim,
preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România, laureat al
Marelui Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici pe anul 2001 (eseuri „A patra
dimensiuni”). Este o personalitate marcantă a artei românești şi membru
fondator al Grupării 9+1.
·
1940 - S–a născut Florentina Ileana Mirea, pictor
scenograf; a creat costumele pentru filme artistice precum: „Ecaterina
Teodoroiu”, regia Dinu Cocea, „Oglinda”, regia Sergiu Nicolaescu).
·
1945 - S-a născut Tony Hicks, chitarist, vocalist
şi compozitor britanic (The Hollies).
·
1946: S-a nascut Benny Andersson, solist si
compozitor suedez, component al trupei ABBA. Pe numele intreg Goran Bror
Andersson, muzicianul s-a nascut in Stockolm si a inceput sa cante de la 6 ani
impreuna cu tatal si bunicul sau. In 1964 a intrat in trupa The Hep Stars, care
in doar un an a devenit cea mai bine vanduta trupa pop din Suedia. Doi ani mai
tarziu l-a cunoscut pe Bjorn Ulvaeus, pe atunci component al unei formatii de
muzica folk, si a compus cu acesta primul cantec. Cam in aceeasi perioada,
Benny Andersson a intalnit-o si pe Anni-Frid “Frida” Lyngstad, care avea sa ii
devina nu doar partenera de scena, ci si de viata – in 1978. La sfarsitul
anului 1970, a fost cooptata in grup si Agnetha Faltskog. Cei patru amici au
infiintat formatia ABBA in 1972, devenita celebra in foarte scurt timp. Benny
Andersson s-a ocupat si de alte proiecte muzicale, fiind autorul mai multor
musicaluri de succes.
·
1949: S-a
nascut Billy Gibbons, chitarist, vocalist
şi compozitor american (grupul ZZ Top).
·
1950: S-a nascut in localitatea Ciorani, jud.
Prahova, Nelu Ploiesteanu, cântăreţ român de muzică de petrecere.
·
1954 - S–a născut Emil Iordache, critic literar şi
scriitor.
·
1956 - S–a născut Călin–Andrei Mihăilescu,
teoretician, critic literar, eseist, stabilit, din anul 1987 în Canada.
·
1958 - S–a născut Dani Constantin, compozitor de
muzică uşoară. A contribuit la lansarea lui Adrian Daminescu, a colaborat cu
Mihaela Oancea, Mirabela Dauer, Dida Drăgan, Elena Cârstea, Sanda Ladoşi
(music-hal -ul „Idolul şi Ion Anapoda”, „E..e..e iubire”).
·
1971: S-a nascut Crina Matei, actriţă de teatru şi
film, prezentatoare de emisiuni de televiziune (filmul „La urgenţă”, producţie
pentru TVR 1).
Decese
·
714: A
decedat Pepin de Herstal (n.cca. 635) militar franc, care a
condus de fapt Francia ca Majordom al Palatului din anul 680 și până la
moartea sa. A primit titlul de Duce și prinț al francilor după
ce a cucerit toatele domeniile france. S-a angajat în mai multe războaie pentru
a-și extinde putereareusind sa uneasca toate regatele france. În conflicte
externe, Pepin a crescut puterea francilor prin invingerea alemanilor si
burgunzilor. A început, de asemenea, procesul de creștinare a Germaniei.
·
999: A murit Adelaida
de Burgundia (n. 931 sau 932 la Orbe, astăzi în Elvetia),
numită și Sfânta Adelaida de Italia, cea de a doua soție a
imparatului romano - german Otto I „cel Mare”. Împărăteasa Adelaida a fost
poate cea mai proeminentă femeie din Europa secolului al X-lea. A fost
regentă a Imperiului occidental în numele nepotului său, Otto al III-lea între
anii 991- 995. După retragerea din viața politică, s-a stabilit într-o
mănăstire pe care tot ea o întemeiase în anul 991 la Selz in
Alsacia. Chiar dacă nu a devenit niciodată călugăriță, Adelaida și-a
petrecut restul zilelor în rugăciune. A murit la abația de
la Selz, la cîteva zile distanța de venirea noului mileniu, în care ea
spera să fie de față la a doua venire a Mântuitorului. Adelaida s-a arătat
interesată în opera de convertire a slavilor fiind un principal agent al
lucrării Bisericii Catolice de construire a unei
religii-culturi a Europei occidentale. Ziua ei ca sfântă, 16 Decembrie, este
păstrată în multe dioceze din Germania.
·
1263: A decedat Haakon Haakonsson (n.martie / aprilie 1204),
rege al Norvegiei din 1217 pana in 1263. A domnit 46 de ani, mai mult decat
oricare rege norvegian pana atunci.
·
1325: A murit Carol de Valois, fondatorul Casei de Valois (n.
1270). Carol de Valois (franceză Charles de Valois; 12 martie 1270 – 16
decembrie 1325). Carol de Valois a fost al patrulea fiu al regelui Filip al
III-lea al Franței și al reginei Isabela de Aragon.[1] A fost membru al Casei
de Capet și a fondat Casa de Valois. În 1284, a fost creat Conte de Valois (sub
numele de Charles I) de către tatăl său și în 1290 a primit titlul de Conte de
Anjou din căsătoria cu Margareta de Anjou.
·
1859: A decedat filologul
şi folcloristul german Wilhelm Grimm. În colaborare cu fratele său,
Iacob, a publicat “Legendele eroice germane” şi culegerea de “Poveşti”,
inspirată din folclorul german (n.24.02.1786).
·
1894: A murit arhitectul Alexandru Orăscu, participant la Revoluţia
de la 1848 din Ţara Românească,promotor al clasicismului (clădirea veche a
Universităţii şi hotelul „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din
Constanţa ş.a.). A fost primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români
(1891-1894); preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892); (n. 1817).
·
1897: A
încetat din viaţă scriitorul Alphonse Daudet (proză: “Scrisori din moara mea”;
trilogia umoristică având în centru simpaticul personaj “Tartarin”); (n. 13 mai
1840).
·
1898 - A încetat din viaţă Pavel Mihalovici Tretiakov, fondatorul galeriei
de artă plastică din Moscova ce îi poartă numele (n. 27 decembrie 1832)
·
1921 - A încetat din viaţă compozitorul Camille Saint-Saëns ("Samson
şi Dalila") (n. 9 octombrie 1835)
·
1922: A fost asasinat Gabriel Narutowicz, primul președinte polonez (n. 1865). La doar cinci zile după preluarea mandatului, pe 16
decembrie 1922, Narutowicz a fost asasinat în timp ce participa la o expoziție
de artă, în Galeria Națională de Artă „Zachęta”. Asasinul a fost un pictor,
Eligiusz Niewiadomski, care a avut legături cu aripa dreaptă a Partidului
Național Democrat. Uciderea lui Narutowicz a fost punctul culminant al unei
campanii de propagandă agresivă împotriva lui. Asasinul a fost condamnat la moarte și
executat în afara Cetății din Varșovia la 31 ianuarie. O parte a taberei de
dreapta l-au perceput ca pe un erou. Decembrie 1922 a relevat un mare
sentiment de intoleranță și naționalism în societatea poloneză.
·
1943: A încetat din viaţă arhitectul Nicolae
Ghica-Budeşti, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre promotorii
stilului neoromânesc în arhitectură. Din 1930 a fost membru de onoare al
Academiei Române. A proiectat noile clădiri ale Universităţii bucureştene,
Muzeul Naţional de Artă – azi Muzeul Ţăranului Român; (n. 22 decembrie 1869).
·
1944 - A murit Glenn Miller, compozitor american de
jazz (n.01.03.1894).
·
1965: A
murit William Somerset Maugham,
prozator şi dramaturg britanic (“Luna şi doi bani jumate”, “Între acte”,
“Valurile”); (n.25.01.1874).
·
1980 - A încetat din viaţă Ion
Maxim, critic literar, poet, prozator (roman "Pe malul Styxului") (n.
1 iulie 1925)
·
1989 - A încetat din viaţă actriţa Silvana Mangano; alături de Sophia Loren
şi Gina Lollobrigida, este una dintre cele trei graţii ale cinematografului
italian postbelic (din filmografie: "Moarte la Veneţia",
"Dune", "Orez amar") (n. 21 aprilie 1930).
·
1991 - A încetat din viaţă actorul şi regizorulu Mihai Berechet; în 1957, a
fost distribuit, alături de Maria Tănase şi Florin Piersic, în coproducţia
româno-franceză "Ciulinii Bărăganului", după romanul cu acelaşi nume
al lui Panait Istrati (n. 7 noiembrie 1927, Brăila). Filmografie-actor:
Trandafirul galben (1981), Insula comorilor (1975),Piratii din Pacific (1975),
Răpirea fecioarelor (1968),Răzbunarea haiducilor (1968),Aventurile lui Tom Sawyer (1968),
Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966),Golgota (1966),Ciulinii Bărăganului (1958). Filmografie-regizor: Comedie de moda veche (TV) / (1975),Momente „Caragiale” – Tren de placere (TV) / (1958).
Răpirea fecioarelor (1968),Răzbunarea haiducilor (1968),Aventurile lui Tom Sawyer (1968),
Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966),Golgota (1966),Ciulinii Bărăganului (1958). Filmografie-regizor: Comedie de moda veche (TV) / (1975),Momente „Caragiale” – Tren de placere (TV) / (1958).
·
1993 - A murit prozatorul Ovidiu Constantinescu
(n.28.03.1914).
·
2001: Georges
Bernier, critic de artă francez, cel care a înființat,
la începutul anilor ´50, prestigioasa revistă de artă "Ľ Oeil"
·
2003: A murit actorul de revistă Gioni Dimitriu; (n. 1921).
·
2008: A decedat Eugen Cizek, istoric și filolog român (n. 1932). A fost un specialist în filologie
clasică, profesor universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi
Străine din cadrul Universității din București, autorul unor studii
privitoare la literatura latină, între care cea mai apreciată este
„Istoria literaturii latine”. Prin vastitatea operei sale, publicată la cele
mai mari edituri din străinătate, Eugen Cizek se înscrie în rândul celor mai
importanti specialisti români in limbi clasice (latină cu
precădere) din perioada postbelică. De altfel, Eugen Cizek a fost si unul dintre
puținii clasiciști români de reputație internațională.
Sărbători
·
Sf. Proroc Agheu;
Sf. Teofana, imparateasa; (dezlegare la pește) (calendar creștin-ortodox)
·
Sf. Adelaida. Sfânta Adelaida de Italia (n. 931 sau 932, Orbe, astăzi
în Elveția – d. 16 decembrie 999), numită și Adelaida de Burgundia, a fost cea
de a doua soție a împăratului romano-german Otto I „cel Mare”. Împărăteasa
Adelaida a fost poate cea mai proeminentă femeie din Europa secolului al X-lea.
Ea a fost regentă a Imperiului occidental în numele nepotului său, Otto al
III-lea între 991 și 995 (calendar
romano-catolic)
·
Sf Ageu (calendar
greco-catolic)
ARTE 16 Decembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 16 Decembrie
"Samson & Dalila" de Camille
Saint-Saëns à l'Opéra de Paris – ARTE Concert: https://youtu.be/gxyoS_QYPtA.
MUZICĂ 16 Decembrie
Ludwig van Beethoven, compozitor german
Beethoven : Sonata No.14 Op.27 No.2
("Moonlight") / Valentina Lisitsa: https://youtu.be/CKt0bIE3eaI;
Ludwig van Beethoven: Piano Concerto No.5 in E flat
major - Murray Perahia (HD 1080p): https://youtu.be/LLiC6_V1K6k.
Compozitorul
Camille Saint-Saëns
Glenn Miller, compozitor
american de jazz
Tony Hicks, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (The
Hollies)
Tony Hicks and The Hollies – 200 videoclipuri populare: https://youtu.be/V3yVarWeABM?list=PL3KxqhVR5OQ7kQJH57fJR9r5YCOAmI9sG.
Benny Andersson, solist si compozitor suedez, component al trupei ABBA
Billy Gibbons, chitarist, vocalist şi compozitor american
(grupul ZZ Top)
Nelu Ploiesteanu, cântăreţ român de muzică de petrecere
Dani Constantin, compozitor de muzică uşoară
Cantaretul român Mihai Trăistariu
Mihai Traistariu - E iarna intre noi ( Official Single ): https://youtu.be/MXt8Lakdh38?list=RDMXt8Lakdh38.
Aylin Cadîr – 10 înregistrări: https://youtu.be/QT64it-tcWY?list=PLjOgPXJDpkH2iP6KC5M_13KjyVXMhLVdU.
ÎNREGISTRĂRI NOI:
POEZIE 16 Decembrie
Ion Maxim
Ion Maxim - biografia, viaţa, activitatea şi opera
literară
Ion Maxim (1 iulie
1925, comuna Tihău, judeţul Sălaj -
16 decembrie 1980, Timişoara)
- poet, prozator şi critic. Fiul lui Augutin Maxim şi al Mariei (născută
Vaida), învăţători. Absolvent al liceului „Sf. Vasile” din Blaj (1943). Debut
în revista şcolară „Mlădiţe” (1941). Tot la Blaj debutează editorial cu volumul
de povestiri fantastice Simfonia neterminată (1942),
semnat cu pseudonimul literar Doctor Coppelius. În 1944 participă la luptele de
pe frontul din Transilvania şi Ungaria: versurile din Însemnări pe scut (1968)
şi jurnalul Oameni în alb (1970) evocă
aceste momente.
Termină
studii de Filosofie la Universitatea din Cluj (1948). Redactor la ziarul
„România viitoare” din Sibiu (1944-1946) şi la „Lupta Ardealului” din Cluj
(1946-1948). Profesor la Zalău (1948-1949), contabil la Timişoara (1964-1966),
apoi psiholog în acelaşi oraş. Doctor în filosofie cu o teză despre formarea
problemei cunoaşterii în filosofia presocratică (1971). Publică în „Orizont”,
„Familia”, „Neue Literatur”, „Lumina”, „Tribuna” etc., unde semnează cu
pseudonimul literar Iosif Mirescu.
Se
afirmă, tardiv, în critică, paralel cu o reluare a preocupărilor de
prozator: Atitudini critice (1973) ambiţionează
conturarea unui tablou al criticii actuale; romanul Umbra de la Cozia (1980)
evocă un moment din istoria medievală românească. Mai profund, în proza
reflexivă (Pe malul Styxului, 1980) şi în eseul
filosofic, în linia explorării documentului psihologic (Popas înAfrodisia,
1978) sau în cea istorică, dedicată filosofiei eline (Orfeu, bucuria cunoaşterii,
1976).
Autorul
povestirilor fantastice din Simfonia neterminată (1942)
evoluează imprevizibil, căutând parcă o formă literară care să-l exprime
deplin: după Cântecul stelelor (1945), un „poem
dramatic” ce continua inserţia elementului fantastic din volumul de
debut, însemnări pe scut (1968)
cuprinde versuri de evocare a războiului, scrise în tradiţia lui Camil Petrescu
(Ciclulmorţii) şi Perpessicius (Scut şi targa).
Notaţia
lirică se grefează pe un fond elegiac, acesta precumpănitor în Interferenţe (1968):
„Aceeaşi ne-mplinire şi-acelaşi împlinit / Ce-şi proiectează umbra în noi, la
infinit, / S-adună mareea ce-nvăluie pământul; / Fiorul s-adânceşte plămadă
grea cuvântul” (Tezaur). Iubirea apusă structurează poemele scrise în
registru clasic, nelipsind aplecarea spre meditaţia filosofică. Elementul
muzical, mereu acelaşi, insinuează o monotonie a ritmului, ceea ce nu se
întâmplă cu nuvelele dinFrumuseţe amară (1969), unde
tentaţia metaforizării inutile (Modelul, Cumpăna) coexistă
cu analizele remarcabile dinRetrospectivă sau Măscăriciul.
Decalajul
valoric al prozelor se datorează şi accentuării factorului etic, Maxim fiind
structural un moralist: „Am fost crescut la şcoala ordinii şi a echilibrului.
Ordine în cosmos, echilibru în conştiinţă. Prima ca o realitate, a doua ca un
deziderat”. Or, tocmai sub semnul acestui deziderat, chinuitor adesea,
mărturisit cu sinceritate, stau Oameni în alb (1970),
„însemnările de campanie” ce completează Însemnările pe scut,
dar mai ales Atitudinile critice (1973) - o carte
de critică a criticii, mai exact, de exegeză a unor atitudini critice, în care
apetitul pentru controversă şi polemică nu substituie totuşi absenţa unor
criterii clare şi, mai ales, proprii. Oricum, Maxim are meritul de a schiţa,
printre primii, un tablou al criticii literare contemporane.
Cu Orfeu, bucuria cunoaşterii (1976),
perspectiva se schimbă complet: având ca bază teza de doctorat De la existenţă laadevăr (condusă
de către D.D. Roşca), studiul acesta e o incursiune avizată în filosofia
presocratică, terminându-se cu un capitol de referinţă în literatura de
specialitate, consacrat „modelului socratic”. În atingere cu filosofia sunt şi textele
dinPopas în Afrodisia (1978) - rod al
experienţelor psihologului: „cele mai multe sunt reconstituiri, fie pe baza
răspunsurilor la chestionarele date, fie după însemnările din timpul
convorbirilor, fie transcrieri de pe banda de magnetofon, utilizată uneori cu
prudenţă şi cu consimţământul subiectului”. Cuprinzând „elemente din care se
poate schiţa un profil psihologic”, paginile de-aici refac altfel
autenticitatea camilpetresciană.
Procesul
e reiterat, de altfel, în Pe malul Styxului (1980),
un roman autobiografic ce, în ciuda stilului greoi, rămâne interesant prin
radiografierea, într-un ton dezabuzat, amar, a primelor două decenii
postbelice. Dramatismul epocii îl marchează profund pe cel care îşi rememorează
tinereţea înainte de-a intra, pe patul de spital, în „întunericul deplin” al
nefiinţei. Umbrade la Cozia (1980)
încearcă „o reconstituire a spiritualităţii româneşti de la 1400”. Vehiculând
idei de filosofie a istoriei deghizate epic, romanul nu depăşeşte totuşi o
anumită suficienţă, ce caracterizează, de altfel, o bună parte din proza
noastră de evocare istorică. Exersându-se în forme literare diverse, ca poezia,
nuvela, reportajul sau romanul, Maxim rămâne mai mult în paginile de exegeză
filosofică, precum şi prin sinceritatea examenului clinic al unei conştiinţe
ultragiate.
Opera
literară
• Simfonia neterminată,
povestiri, Blaj, 1942;
• Cântecul stelelor,
poem dramatic, Blaj, 1945;
• Interferenţe,
versuri, Bucureşti, 1968;
• Însemnări pe scut,
versuri, Bucureşti, 1968;
• Frumuseţe amară,
nuvele, Bucureşti, 1969;
• Oameni în alb,
Bucureşti, 1970;
• Atitudini critice,
Timişoara, 1973;
• Orfeu, bucuria cunoaşterii,
Bucureşti, 1976;
• Popas în Afrodisia,
Bucureşti, 1978;
• Pe malul Styxului,
roman, Bucureşti, 1980;
• Umbra de la Cozia,
roman, Timişoara, 1980.
TEATRU/FILM 16 Decembrie
Cu Crina Matei
Cu actorul şi regizorul Mihai Berechet
Dragul meu ticalos - Zadornov Mihail
FILM DOCUMENTAR 16 Decembrie
CE se Ascunde în Munţii Buzăului ?!?
SFATURI UTILE 16 Decembrie
INTERACȚIUNI ALIMENTE – MEDICAMENTE
Foarte mulți dintre noi sunt
străini față de interacțiunile dintre medicament și alimente care au loc în
interiorul organismului nostru, dar iată că ele există! Și trebuie să cunoaștem
câteceva despre
acestea.
Alimentele bogate în fibre
vegetale, prin adsorbție, întârzie absorbția unor medicamente ca de ex. Digoxina;
Alimentele bogate în vitamina B6
(ficat de vită, carne porc, ton; vegetale proaspete: avocado, fasole verde),
consumate în cantități mari, pot stimula biotransformarea antiparkinsonianului
levodopa (care se regăsește în medicamentul Madopar),
cu diminuarea eficacității;
Alimentele bogate în vitamina K
(ficat, ceai negru, cereale; vegetale proaspete: broccoli, conopidă, morcovi,
soia, spanac, varză), consumate în cantități mari, pot reduce efectul
anticoagulantelor (Sintrom,
Trombostop, Acenocumarol);
Alimentele bogate în
tiramină (banane, brânzeturi fermentate, bere, ciocolată, cafea, ficat de
pui, iaurt, pește afumat, struguri, vin roșu), consumate pe parcursul unui
tratament antidrepresiv cu IMAO neselective (Iproniazida, Nialamină), pot
declanșa sindromul “cheeese effect” (manifestat cu stimulare cardiovasculară
periculoasă: HTA paroxistică, tahicardie, aritmii, AVC);
Aminoacizii (din proteinele
alimentare) pot intra în competiție directă cu medicamentele cu structură de
aminoacid, pentru sistemele de transport activ (ex. levodopa și
alfa-metildopa);
Cafeaua prezintă antagonism de
efect (are efect de stimulare a secreției gastrice) și reduce eficacitatea
antiulceroaselor;
Băuturile acide (sucurile din
fructe cu pH = 2,2-4,5; sifonul și coca-cola cu pH= 2,4-2,7; vinul cu pH= 2,3-
3,8 ) inflențează absorbția subtanțelor bazice și stabilitatea unor substanțe
medicamentoase instabile la pH acid (ex. ampicilina, oxacilina,
penicilina V, eritromicina bază). Aceste medicamente se administrează în
general, la aproximativ 2-3 ore după masă, când pH-ul gastric este mai redus;
Lactate (lapte, brânză, smântână,
frișcă), în asociere cu antiacide ce conțin Carbonat de Calciu
(Dicarbocalm, Rennie)
în doze mari, timp îndelungat, prin sinergism chimic, pot induce sindromul
“antiacide-lapte” (manifestat cu: hipercalcemie marcată, scăderea secreției de
parathormon, osteoporoză și litiază calcică).
Acestea sunt doar o mică parte din interacțiunile alimente-medicamente. Pentru a nu fi surprinși și a evita apariția unor interacțiuni nedorite TREBUIE să citiți cu multă atenție fișa produsului farmaceutic înainte de a începe tratamentul și să respectați prevederile cuprinse în această fișă însoțitoare.
GÂNDURI PESTE TIMP 16 Decembrie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu