19 DECEMBRIE 2017

RELIGIE ORTODOXĂ 19 Decembrie

Sf Mc Bonifatie; Sf Aglaia; Sf Ier Grichentie, episcopul Etiopiei

Sfântul Mucenic Bonifatie (în limba latină: Bonifacius) a trăit, la Roma, pe vremea împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian Galeriu (305-311). Era robul unei femei de neam mare, cu numele Aglaida, fiica lui Acachie, proconsulul Romei. Bonifatie trăia în păcate cu stăpâna lui şi era beţiv, dar era şi milostiv, iubitor de străini, îndestula cu dragă inimă pe cei lipsiţi, îşi pleca urechea şi inima la suferinţele şi rugăminţile oamenilor. La fel şi stăpâna lui era milostivă şi avea evlavie către Sfinţii Mucenici. Şi, fiindcă adeseori suspinau către Dumnezeu pentru păcatele lor, Domnul nu i-a lăsat mai mult să se întineze cu greşelile, ci a rânduit o spălare de întinările lor.

Într-una din zile, stăpâna i-a zis lui Bonifatie: „Mergi în Răsărit, unde creştinii sunt chinuiţi, şi adu-mi moaşte de Mucenici, ca să le avem spre ajutor şi mântuire sufletească”. Iar Bonifatie i-a răspuns: „Dacă-ţi voi aduce moaştele mele, ai să le primeşti?”. Iar ea a râs, zicându-i: „Beţivule! Nu glumi cu acestea!”. Şi, dându-i unele sfaturi, s-a rugat pentru el, i-a dat bani şi l-a trimis.

Şi a plecat Bonifatie, însoţit de 12 slujitori, cu aur mult, în Tarsul Ciliciei, unde creştinii erau chinuiţi. Şi, găsind acolo pe sfinţi pătimind şi suferind pentru Hristos, le-a sărutat lanţurile şi rănile. Dar apoi, aprinzându-se el însuşi de râvnă dumnezeiască, s-a dus înaintea dregătorului şi a mărturisit că este creştin. Deci, prinzându-l, l-au spânzurat cu capul în jos şi l-au tăiat fără milă, l-au împuns cu trestii ascuţite pe sub unghii, i-au turnat plumb topit pe gură şi l-au băgat cu capul în jos într-un vas plin de smoală ce fierbea. Dar, din toate a ieşit nevătămat. Atunci, dregătorul a poruncit să i se taie capul şi l-au scos spre ucidere. Iar Sfântul, după ce s-a rugat, şi-a plecat capul şi i l-au tăiat. Era ziua de 19 decembrie a anului 307.

Iar slugile, care veniseră cu el de la Roma, nu ştiau de cele întâmplate, că pe ascuns se depărtase de ei. Când au auzit de la ostaşi cu de-amănuntul chinurile lui şi că s-a săvârşit pătimind, s-au dus să-i caute moaştele. Le-au găsit şi au căzut înaintea lor; au plâns, le-au sărutat şi-i cereau iertare. Au cumpărat de la păgâni trupul Sfântului Bonifatie cu 500 de galbeni, l-au uns cu mir, l-au înfăşurat în giulgiuri şi l-au dus la Roma. Iar Aglaida, stăpâna lui, aflând totul prin descoperire îngerească, a ieşit întru întâmpinarea lui, ca să-l primească şi să-l cinstească precum se cuvenea. L-a îngropat la 50 de stadii de Roma, iar mai târziu a zidit o biserică în numele lui, în mijlocul Romei, şi l-a mutat în ea. Şi acolo, la sfintele lui moaşte, se făceau în fiecare zi nenumărate tămăduiri. Iar Aglaida, trăind de atunci cu bunăcuviinţă creştinească încă mulţi ani, în pace şi-a dat sufletul ei lui Dumnezeu, fiind pomenită în aceeaşi zi cu Sfântul Bonifatie, în 19 decembrie.

Moaştele Sfântului se găsesc la Roma, în biserica Sfinţii Bonifatie şi Alexie de pe colina Aventin, însă câteva părticele din moaştele sale au ajuns şi în Răsărit, la Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos şi în alte sfinte locaşuri.

Sfântul Mucenic Bonifatie este rugător pentru îndreptarea celor cuprinşi de patima beţiei şi de alte vicii.

Sfântul Bonifaciu a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305). Era robul unei femei de neam mare, cu numele Aglaia, fiica lui Acacius, proconsulul Romei. Bonifaciu trăia în păcate trupeşti cu stăpâna lui şi era şi beţiv, dar era milostiv, iubitor de străini, îndestula cu dragă inimă pe cei lipsiţi, îşi pleca urechea şi inima la suferinţele şi rugăminţile oamenilor. La fel şi stăpâna lui era milostivă şi iubitoare de mucenici.

Într-una din zile i-a zis lui Bonifaciu: „Du-te în Răsărit, unde sfinţii sunt chinuiţi şi adu-mi moaşte de sfinţi, ca să le avem spre ajutor şi mântuire sufletească”. Bonifaciu i-a răspuns, râzând: „Dacă-ţi voi aduce moaştele mele, ai să le primeşti?”. „Nu mi-i de glumă”, i-a spus Aglaia. Apoi i-a dat unele sfaturi, şi s-a rugat pentru el, i-a dat bani şi l-a liberat.

Şi a plecat Bonifaciu însoţit de doisprezece robi cu aur mult în Tarsul Ciliciei, unde sfinţii erau chinuiţi. A găsit acolo pe sfinţi pătimind şi suferind pentru Hristos. Le-a sărutat lanţurile şi rănile. Dar aprinzându-se de râvnă dumnezeiască, s-a dus înaintea ighemonului şi a mărturisit că este creştin. A fost prins şi supus la multe şi felurite chinuri, pe care le-a răbdat cu seninătate, ceea ce a adus la Hristos 50 de bărbaţi care au şi fost botezaţi. Apoi i s-a tăiat capul.

Robii, care veniseră cu el din Roma, nu ştiau de cele ce se petrecuseră. Când au auzit de la ostaşi cu de-amănuntul chinurile lui şi că s-a săvârşit pătimind, s-au dus să-i caute moaştele. Le-au găsit şi au căzut peste ele; au plâns, le-au sărutat şi-i cereau iertare. Au cumpărat trupul cu 500 de galbeni, l-au uns cu mir, l-au înfăşurat în giulgiuri şi l-au dus la Roma.

Aglaia, stăpâna lui, prin descoperire îngerească, a aflat totul. A ieşit întru întâmpinarea lui ca să-l primească şi să-l cinstească precum se cuvenea. L-a îngropat la 50 de stadii de Roma. Mai târziu a zidit o biserică măreaţă în numele lui, în mijlocul Romei, şi l-a mutat în ea. Acolo se făceau în fiecare zi nenumărate tămăduiri. Iar Aglaia, trăind de atunci cu cuviinţă şi bineplăcut lui Dumnezeu, şi-a dat cu pace lui Dumnezeu duhul.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Grighentie.

Sfântul a hirotonit preoţi şi diaconi, a sfinţit bisericile zidite de curând de împărat în Arabia şi a botezat pe mulţi iudei, căci mai înainte aproape tot poporul era iudeu. După această a convins cu temeiuri din Scriptură şi cu dovezi pe dascălii şi mai-marii iudeilor, uimindu-i cu minunile lui, şi i-a adus pe toţi la credinţa cea adevărată.

Cuviosul Părintele nostru Grighentie, era de loc din cetatea Milanului. Părinţii lui se numeau Agapie şi Teodota. Grighentie, ca un pământ bun, a primit seminţele cele dumnezeieşti şi a dat rod bun. De aceea când s-a mărit s-a arătat ascultător şi împlinitor al poruncilor lui Hristos. Cu voia lui Dumnezeu a fost hirotonit diacon şi se supunea fericitul la post şi la aspră vieţuire. Şi din ziua aceea, primind dumnezeiescul Duh, făcea semne şi minuni. După aceea a venit iar în Milan. Aici a găsit într-un loc retras de lume pe un bătrân preaînţelept. De la acesta a aflat tot ce i se va întâmpla în viitor. Aceleaşi lucruri, la care a mai adăugat şi cele ce lipseau, i le-a spus mai târziu şi marele Apostol Petru, care i s-a arătat faţă către faţă.

Pe vremea aceea, pe când cârmuia împărăţia romanilor Iustin, s-a întâmplat de a scris Elesvaan, împăratul etiopienilor, lui Proterie, patriarhul Alexandriei, cu rugămintea să-i trimită ca episcop, un om desăvârşit. Patriarhul se mâhnea că nu ştia unde să găsească un astfel de bărbat.

Dar în zilele acelea, printr-o descoperire dumnezeiască, i s-a arătat patriarhului Fericitul Marcu şi l-a arătat pe minunatul Grighentie, care, cu purtarea de grijă a lui Dumnezeu, venise nu de multă vreme în oraş şi era găzduit de un creştin. Patriarhul l-a luat cu multă bucurie, l-a hirotonit episcop şi l-a trimis îndată în Etiopia, întărindu-l cu scrisori şi cu tot ce se cuvine arhiereilor. Împăratul etiopienilor, încredinţat din scrisori, l-a îmbrăţişat şi l-a primit ca pe un apostol şi făcător de minuni. A mulţumit lui Dumnezeu şi i-a dat Sfântului Grighentie toată puterea. Sfântul a hirotonit preoţi şi diaconi, a sfinţit bisericile zidite de curând de împărat în Arabia fericită şi a botezat pe mulţi iudei, că mai înainte aproape tot poporul era iudeu. După aceasta a convins cu temeiuri din Scriptură şi cu dovezi pe dascălii şi mai-marii iudeilor, i-a uimit cu minunile lui şi i-a adus pe toţi la credinţa cea adevărată. A dat apoi poporului legi şi a făcut tot ce este plăcut lui Dumnezeu. Păstorind dar bine turma sa şi săvârşind multe minuni spre slava lui Dumnezeu, s-a odihnit cu pace, după ce ajunsese la adânci bătrâneţi.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 19 Decembrie

A. PLĂCINTE

Spanac în foi de plăcintă

· 1 kg spanac

· 2 linguri margarină

· ½ kg foi de plăcintă

· Sare piper măcinat

Spanacul fiert, scurs şi tocat se înăbuşe în margarină cu sarea şi piperul.

Foile de plăcintă se ung cu ulei şi se împart în patru părţi, la fel şi spanacul.

Se pune la marginea fiecărui grup de foi de plăcintă spanac sub formă de sul şi apoi se rulează foile, obţinând patru rulouri care se aşază în tava unsă cu margarină sau cu ulei şi se dau la cuptor la foc potrivit să se rumenească.

B. SALATE

Salată de andive

· 500 g andive

· 40 g ulei

· 75 g lămâie

· Sare

Andivele se spală, se îndepărtează frunzele veştede, se desfac frunzele sănătoase şi se taie fâşii.

Din ulei, zeamă de lămâie şi sare se prepară un sos ce se toarnă peste andive, într-o salatieră.

Atenţie, salata de andive se va consuma imediat ce a fost pregătită.

C. SOSURI

Sos vinegret

Într-un castron se pun 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare şi piper după gust şi se amestecă cu furculiţa sau cu telul până se emulsionează şi devine lăptos.

Se poate adăuga şi pătrunjel verde.

Se utilizează la salate de legume crude sau fierte.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă oltenească de praz cu zeamă de varză

· 1,5 kg praz

· 300 g roşii

· 100 g morcovi

· 100 g albitură

· 100 g fidea de post (fără ou)

· 2 legături verdeaţă

· 50 g făină

· 200 g ulei

· 1,5 l zeamă de varză

· Sare

Prazul se toacă mărunt şi se căleşte în ulei.

Se adaugă zarzavatul tăiat julien şi se mai călesc împreună câteva minute.

Se stinge cu apă şi se pune la fiert.

Făina se rumeneşte într-o cratiţă cu restul de ulei, se stinge cu roşiile curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cuburi şi se adaugă la ciorbă.

Când zarzavatul este aproape fiert se pune fideaua şi se mai fierbe cam 20 minute.

Se adaugă zeama de varză ce a fost strecurată şi fiartă separat.

Se potriveşte gustul de sare, iar la sfârşit se adaugă verdeaţa tocată.

E. MÂNCĂRURI

Musaca de vinete cu cartofi

· 8 – 10 cartofi mari;

· 4 – 5 vinete curăţate de coajă;

· 5 cepe;

· 1 ½ ceaşcă ulei;

· 1 ½ ceaşcă pesmet;

· 1 legătură mărar;

· 1 pahar vin;

· Sare;

· Piper;

· 5 – 6 roşii

Se curăţă şi se taie cartofii în felii groase, apoi se prăjesc.

Se căleşte ceapa în ulei şi se adaugă vinetele date pe răzătoarea mare. Se amestecă în mod continuu compoziţia.

Când vinetele devin maronii se adaugă roşiile date pe răzătoare, sarea, piperul, vinul şi mărarul.

Se lasă să scadă bine pe foc, având grijă să nu se lipească.

Se adaugă o ceaşcă de pesmet care trebuie să înghită tot lichidul. Dacă mai este lichid se mai pune pesmet, iar dacă amestecul s-a învârtoşat prea mult se mai diluează cu puţină apă.

În tava tapetată cu ulei se aşază alternativ: un strat de cartofi prăjiţi, apoi un strat de vinete.

Se pun atâtea straturi cât cuprinde tava.

Se acoperă totul cu sos beşamel.

Iată cum se face sosul beşamel:

Se dizolvă în 7 linguri de margarină, 7 linguri de făină amestecând cu mare grijă.

Când făina capătă culoarea gălbuie se adaugă treptat 3 ceşti de apă, sare şi piper.

Se răstoarnă sosul deasupra musacalei şi se presară ½ ceaşcă pesmet.

Se pune tava la cuptor la foc potrivit aproximativ o jumătate de oră.

Când se rumeneşte frumos se scoate din cuptor.

Se taie şi se aşază pe platou după ce se răceşte.

F. DULCIURI

Chec cu mere

· 6 mere curăţate şi tăiate felii subţiri;

· 1 ½ ceaşcă zahăr;

· 1 ceaşcă ulei;

· 3 ceşti făină;

· 1 linguriţă praf de copt;

· 1 linguriţă bicarbonat;

· 1 linguriţă sare;

· 1 linguriţă scorţişoară;

· ½ ceaşcă nucă pisată;

· ½ ceaşcă stafide;

· 1 vanilie;

· Zahăr pentru pudrat

Se pun merele cu zahărul într-o cratiţă mare la foc mic până ce zahărul se topeşte. Merele nu trebuie să se coacă, doar să se înmoaie.

Se ia cratiţa de pe foc şi se adaugă pe rând o parte din făină, mirodeniile, sarea, nuca şi stafidele.

Se amestecă cu grijă şi se adaugă uleiul şi restul de făină. Compoziţia trebuie să fie groasă.

Se toarnă în tava tapetată cu ulei şi făină şi se coace la foc potrivit 45 – 50 minute.

Când se răceşte bine se pudrează cu mult zahăr

ISTORIE PE ZILE 19 Decembrie

Evenimente

· 324: Licinius abdică din poziția sa de împărat al Imperiului Roman. Flavius Galerius Valerius Licinianus Licinius (n. cca.250 – d.325) a fost imparat din 308 pana in 324. Era născut în Moesia Superior, într-o familie de țărani originari din Dacia. După moartea lui Galerius (311), Licinius a ocupat provinciile danubiano-balcanice până la Hellespont. În 312 se apropie de Constantin cel Mare alianță întărită prin căsătoria lui cuFlavia Iulia Constantia, sora acestuia, înmartie 313. În urma întrevederii de la Mediolanum (februarie -martie 313) a celor doi împărați, se promulgă edictul prin care crestinismul este recunoscut ca religie egală în drepturi cu celelalte culte din imperiu.

· 1154: Regele Henric al II-lea al Angliei este încoronat la Westminster Abbey. Henric al II-lea (5 martie 1133-6 iulie 1189) a fost Duce al Normandiei si regeal Angliei (1154-1189). Pe lângă faptul că era rege al Angliei, stăpânea și provinciile Anjou, Maine, Touraine, Aquitania și Poitou, astfel că autoritatea sa se întindea și asupra a mai mult de jumătate din teritoriul de atunci al regatului Franței. Domnia lui Henric al II-lea este una dintre cele mai însemnate din istoria Angliei. A initiat două reforme de o deosebită importanță, cea militară și cea juridică, prin care puterea centrală regala s-a întărit. Reforma judiciară a dus și la reducerea puterii ecleziastice și papale în favoarea celei regale. Statutele de la Clarendon, document elaborat în anul 1164, au fost expresia dorinței lui Henric de a supune Biserica și clerul justiției regale. Clerul nu mai avea voie să apeleze la instanța juridică de la Roma, astfel ca regele a ajuns la un conflict deosebit de puternic cu Biserica engleză, care era condusă de arhiepiscopul de Canteburry, Thomas Becket. Acesta din urmă a fost asasinat în anul 1170. În cele din urmă, regele a fost nevoit să cedeze în fața Papalității si in anul 1172, el a anulat Statutele de la Clarendon și s-a împăcat cu Biserica.

· 1187: Clement al III-lea este ales Papă. S-a născut în 1130 cu numele de Paolo Scolari, și a deținut această funcție până la moartea sa la data de 10 Aprilie 1191.

· 1241: Termenul "parlament" a fost utilizat pentru prima dată într-un document regal oficial prin care în Anglia se convoaca consiliul regelui (Henric al III-lea).

· 1863: Englezul Frederick Walton obtine patentul pentru linoleum.

· 1872: A fost dată publicității "Legea pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți și constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române". Autocefalia și ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române s-a produs în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de la Constantinopol și ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de Bucuresti, în rangul de mitropolit-primat al României. Titlul de mitropolit-primat fusese acordat pentru prima dată de autoritățile laice mitropolitului Nifon Rusaila pe 11 ianuarie 1865. Până la constituirea Sfântului Sinod românesc în anul 1872, bisericile ortodoxe din Țările Române au făcut parte integrantă din Patriarhia de Constantinopol, iar ierarhii ortodocși din Țările Române se găseau sub ascultarea canonică a patriarhului de Constantinopol, care s-a opus inițial desprinderii celor două mitropolii și fărâmițării Bisericii Ortodoxe (precedentul fusese creat în anul 1448, când Sinodul de la Moscova și-a proclamat “autocefalia” față de Constantinopol, dând astfel naștere Bisericii Ortodoxe Ruse.

· 1898: S-a înființat, la Iași, Societatea Universitară Română, condusă de A. D. Xenopol. Alexandru Dimitrie Xenopol (nascut in data de 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București), a fost un academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român. Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. A fost și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga.

· 1900: S-a incheiat la Bucuresti, Conventia de comert între România si Grecia si un protocol prin care se recunostea personalitatea juridica a Bisericii grecesti din România.

· 1916: Primul război mondial: Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.

· 1925: Apare, la București, săptămânalul „Cetatea literară” condus de scriitorul Camil Petrescu (până în iulie 1926). Camil Petrescu (Pseudonim Raul D.) (n. 22 aprilie 1894 – d. 14 mai 1957). Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română, în special, ca inițiator al romanului modern.

· 1941: Al Doilea Război Mondial : Dictatorul nazist Adolf Hitler devine comandant suprem al fortelor armate germane.

· 1946: Inceputul Razboiului din Indochina impotriva dominatiei coloniale franceze si a durat până la 1 august 1954. De fapt, lupta între forțele franceze și adversarii lor, partizanii Viet Min-ul, data inca din luna septembrie 1945. Data de 19 decembrie 1946 este considerata debutul Primului Război din Indochina, după bombardarea portului din Haiphong de marina franceză datorită unui conflict de interese cu privire la taxele de import. La 23 noiembrie 1946 flota franceză a început un bombardament naval al orașului, ucigând peste 6.000 civili vietnamezi conform unei surse și peste 2.000 persoane coinform alteia. Vietnamezii nu au intenționat niciodată să renunțe,iar generalul vietnamez Võ Nguyên Giáp, a adus 30.000 de oameni pentru a ataca orașul. Deși francezii au fost depășiți numeric, arme lor superioare și sprijinul naval a făcut imposibil atacul Việt Minh. În decembrie între Việt Minh și francezi au izbucnit lupte și în Hanoi , conducerea comunista a lui Ho Chi Minh fiind fost forțata să evacueze capitala și să se retragă în zonele montane izolate. A urmat apoi un indelungat zboi de gherilă dus de partizanii comunisti impotriva francezilor, care a silit Franta sa se retraga din aceasta colonie.

· 1947: Are loc o vizita oficiala la Bucuresti, a unei delegatii guvernamentale iugoslave condusa de Iosip Broz Tito, in urma careia este semnat Tratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala între cele doua tari, pentru o perioada de 20 de ani. Este primul act international încheiat de România dupa cel de-al doilea razboi mondial.

· 1961: India anexeaza coloniile portugheze Daman si Diu.

· 1963: Zanzibar primește independența de la Marea Britanie de a deveni monarhie constituțională sub un sultan.

· 1965: Generalul De Gaulle este ales primul Presedinte al Frantei prin vot universal.

· 1972: Nava spațială Apollo 17 a aterizat în Oceanul Pacific, încheind misiunea de aselenizare controlată.

· 1979: A fost inaugurat primul tronson al metroului din Bucureşti, “Semănătoarea”–“Timpuri Noi”.

· 1984: Marea Britanie si China au semnat un acord in care se prevedea trecerea Hong-Kong-ului de sub suveranitatea britanica in cea chineza incepind cu data de 1 iulie 1997. Acordul a fost semnat de catre premierul britanic Margaret Thatcher si omologul ei chinez Zhao Ziyang. Astfel s-a pus punct dominatiei britanice in zona. Ceremonia s-a desfasurat in Casa Poporului din Beijing in perezenta oficialilor britanici si chinezi. Pe 1 iulie 1997, acordul a intrat in vigoare si Hong-Kong-ul a fost cedat Chinei dupa ce mai bine de un secol a fost in administrarea Marii Britanii. La eveniment au luat parte premierul Tony Blair, printul Charles, presedintele Chinei, Jiang Zemin, secretarul de stat american Madeleine Albright, precum si alti demnitari. Decizia, chiar daca era cunoscuta dinainte cu 13 ani a iscat proteste, mai multi cetateni din Hong Kong nefiind de acord cu luarea acestei hotarari.

· 1986: Mihail Gorbaciov, lider al Uniunii Sovietice, îi eliberează pe Andrei Saharov și pe soția acestuia din exilul în Gorky. Andrei Dmitrievici Saharov, (n. 21 mai 1921, Moscova – d. 14 decembrie 1989), a fost un fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.

· 1989: La Timisoara, aflata in plina revolutie, a sosit o delegatie la nivel inalt condusa de primul ministru Constantin Dascalescu si de ministrul Justitiei, Emil Bobu, cu scopul de a linisti spiritele in localitate. Reprezentantii conducerii comuniste de la Bucuresti, prim-secretarul judetean Radu Balan si generalul Stefan Gusa, nu au reusit sa ii convinga pe timisoreni sa renunte la protest. De la primele ore ale dimineţii, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă şi li s-au alăturat protestatarilor aflaţi de patru zile în stradă. La scurt timp, toate celelalte întreprinderi timişorene intrau în grevă generală. S-a tras din nou în mulţime. Forţele de ordine au blocat porţile şi au încercuit principale întreprinderi din oraş. Timişoara era împânzită de trupe de securitate, care au deschis focul asupra celor care s-au apropiat de porţile întreprinderilor. S-au înregistrat morţi şi răniţi şi s-au făcut numeroase arestări. În Piaţa Operei s-au strâns peste 10 mii de oameni. Au venit şi cei care îşi căutau la morgă şi în spitale copiii ori părinţii care nu mai apăruseră de două zile. Între timp, la ordinul Elenei Ceauşescu, 40 de cadavre au fost transportate la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti. Operatiunea „Trandafirul” a fost finalizată în noaptea de 19 spre 20 decembrie când cele 40 de trupuri au fost incinerate, iar cenuşa a fost aruncată într-o gură de canal, în zona Popeşti-Leordeni. Pe parcursul zilei au avut loc cateva ciocniri intre muncitori si fortele militare in diferite parti ale orasului, ciocniri in cursul carora s-au folosit armele de foc. In aceeasi zi, la Timisoara protestatarii au înfiinţat Frontul Democratic Român, prima structură revoluţionară înainte de căderea lui Ceauşescu.

· 1989 - La Timişoara s-a constituit

· 1992: Patriarhia româna reactiveaza Mitropolia Basarabiei, autonoma si cu statut propriu, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (hotarâre luata initial la 15.03.1992, la întâlnirea sinodala de la Constantinopol). Actul patriarhal şi sinodal al patriarhiei Române, privind recunoaşterea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi pe stil vechi, cu reşedinţa în Chişinău din 19 decembrie 1992 mentiona ca : „Patriarhia Română binecuvântează reactivarea Mitropoliei Basarabiei de stil vechi din Republica Moldova ca Mitropolie autonomă, sub oblăduirea sa canonică; confirmă Adunarea ei eparhială constituită şi pe Prea Sfinţitul Episcop PETRU de Bălţi, ca Locţiitor de Mitropolit al Basarabiei, până la alegerea statutară a titulaului. Astfel, Prea Sfinţitul Episcop PETRU de Bălţi, locţiitor de Mitropolit al Basarabiei devine nembru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, toţi clericii şi păstoriţii lor care sunt deja sau care vor deveni membri ai Mitropoliei Basarabiei de sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române sunt clerici canonici şi credincioşi binecuvântati, şi, ca atare, orice sanctiune disciplinară bisericească îndreptată împotriva lor, pe motivul apartenenţei la Mitropolia Basarabiei, este considerată nulă şi neavenită. Prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei se săvârşeşte astăzi un act sfânt de adevăr şi de dreptate, care reîntregeşte plinătatea comuniunii de credinţă strămoşească şi simţire românească, in acest an al mântuirii 1992, când a fost proclamat sfânt Ştefan cel Mare, neânfricatul ocrotitor al întregii Moldove.” A fost recunoscuta de autoritatile statului moldovean la 30 iulie 2002. Din 1992 pana in 2002, autoritatile de la Chisinau au respins in repetate rânduri cererea de legalizare a Mitropoliei Basarabiei si au înregistrat-o abia dupa interventia Curtii Europene de Justitie.

· 1997: A avut loc premiera filmului "Titanic" (regia James Cameron), considerat unul dintre cele mai scumpe filme și situat pe primul loc în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile (11 premii Oscar).

· 2000: A fost dezvelită, la Târgu Mureș, statuia poetului și revoluționarului pașoptist Sándor Petőfi, operă a sculptorului László Hunyadi.

· 2012: Park Geun-hye devine prima femeie președinte al Coreei de Sud.

Nașteri

· 1594: S-a nascut egele Gustav al II-lea Adolf al Suediei; (d. 1632). Gustav al II-lea Adolf provenea din familia Wasa, fiind rege al Suediei între anii 1611 și 1632. A fost un rege cu importanță deosebită pentru istoria Suediei în general și în mod deosebit pentru rolul pe care l-a jucat in războiul de treizeci de ani. El a contribuit prin acțiunile sale politice și militare la hegemonia suedeză în secolul XVIII-lea în nordul Europei.

· 1683: Regele Philip al V-lea al Spaniei (d. 1746). A domnit din 1 noiembrie 1700 până la 15 ianuarie 1724, când a abdicat în favoarea fiului său Louis și din 6 septembrie 1724, când și-a asumat din nou tronul, în urma decesului fiului său, până la moartea sa. A fost al doilea fiu al lui Ludovic, le Grand Dauphin și a soției sal Ana Maria de Bavaria.La naștere a fost numit Duce de Anjou și a fost botezat în 1687. Filip s-a născut la Palatul Versailles în Franța; a fost fratele mai mic al lui Ludovic, duce de Bourgogne și unchiul lui Ludovic al XV-lea al Frantei.

· 1778: Marie-Thérèse-Charlotte a Franței, fiica regelui Ludovic al XVI-lea al Franței (d. 1851)

· 1790: S-a nascut Sir William Parry, explorator al Antarticii. Navigatorul britanic sir William Edward Parry (m. 8/9 iulie 1855) a fost unul dintre primii exploratori ai Arcticii, care a încercat în anul 1827 una dintre primele expediţii la Polul Nord. El a ajuns la 82 ° 45 ‘ latitudine nordica.

· 1813: Thomas Andrews, medic, chimist și fizician irlandez (d. 1885)

· 1852: Albert Michelson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1907) (d. 1931). În 1927 a determinat viteza luminii.

· 1860 - S-a născut Ion (Giovanni) Dimitrescu, tenor de talie mondială (m. 1913)

· 1861: Italo Svevo, scriitor și dramaturg italian (d. 1928)

· 1898: Ioan Sima, pictor român (d. 1985)

· 1901 - S-a născut Rudolf Hell, considerat inventatorul faxului; în anul 1929, a conceput un dispozitiv, denumit "Hellschreiberg", care transmitea textele pe cale electronică, permiţând expedieri rapide în toată lumea (m. 14 martie 2002)

· 1906: Leonid Brejnev, om politic, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS (1960–1964; 1977–1982) (d. 1982)

· 1910 - S-a născut scriitorul şi dramaturgul Jean Genet; opera sa este marcată de propria experienţă de viaţă din care nu au lipsit sordidul şi abjecţia (romanul "Miracolul trandafirului", piesele de teatru "Cameristele", "Balconul") (m. 15 aprilie 1986)

· 1915: s-a născut Edith Piaf (pseudonim pentru Edith Gassion), celebra interpretă de şansonete ("La vie en rose", "Je ne regrette rien", "Milord", "Je sais comment", "Mon legionnaire", "Jezebel", "Johnny, tu n'est pas un ange"); a intrepretat roluri în filmele "Etoile sans lumière", "Les Amants de demain" (m. 11 octombrie 1963)

· 1920 - S-a născut Little Jimmy (James Cecil) Dickens, cântăreţ country american.

· 1924 - S–a născut romancierul Michel Tournier, membru al Academiei Goncourt („Vineri sau Limburile Pacificului”, „Fecioara şi Căpcăunul”).

· 1927: Ramon Tavernier, compozitor din România

· 1935 - S–a născut Ovidiu–Gheorghe Drugă, operator imagine (în anul 2000 i s–a decernat Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler).

· 1941 - S-a născut Maurice White, vocalist, baterist şi compozitor american (Earth, Wind & Fire).

· 1944 - S-a născut Zal Yanovsky, chitarist şi compozitor canadian (Lovin' Spoonful).

· 1944 - S-a născut Alvin Lee, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Ten Years After, Alvin Lee Band).

· 1945 - S-a născut John McEuen, chitarist, violonist şi compozitor american (Nitty Gritty Dirt Band).

· 1952 - S–a născut actriţa Enikö Szilagyi.

· 1958 - S-a născut Limahl (Cristopher Hamill), vocalist şi compozitor american (Kajagoogoo).

· 1961: Eric Allin Cornell, fizician american

· 1987: Karim Benzema, fotbalist francez

Decese

· 211: A murit asasinat imparatul roman Publius Septimius Geta; (n. 189). Publius Septimius Geta (n. 7 martie 189) a fost al doilea fiu al împăratului Septimius Severus și frate cu Caracalla. În anul 208 sau 209 a fost numit Caesar și desemnat urmaș la tronul imperiului împreună cu fratele său. În februarie 211, după moartea lui Septimius Severus, cei doi frați își asumă guvernarea în Roma, dar dupa scurt timp au început rivalitățile între ei. La sfarsitul aceluiași an, Caracalla l-a asasinat pe Geta în palatul imperial. Acesta a murit în brațele mamei sale, Julia Domna.Cauzele rivalității dintre cei doi frati ar fi fost după unii, gelozia cauzata de popularitatea din ce în ce mai mare de care se bucura Geta, iar după alții, încercarea de a-și îndepărta fratele de la tron, iar acesta doar s-a apărat.

· 401: A decedat Papa Anastasius I. A condus Biserica Romei în perioada 27 noiembrie 399 - 401 si a fost prieten apropiat cu Sfinții Augustin, Ieronim si Paulin. Sf. Ieronim vorbeadespre Papa Anastasie I ca fiind un bărbat de o mare sfințenie, a cărei avere era sărăcia. Tot Sf Ieronim și Patriarhul Alexandru Teofil, au cerut și au obținut de la Papa Atanasie condamnarea scrierilor unui remarcabil teolog alexandrin – Origene, după ce lucrările sale au fost traduse în latină.

· 1111: A decedat, misticul și filosoful musulman iranian Al-Ghazali, Abu-Hamid bin Muhammad bin Muhammad bin Muhammad (n. 1058), cunoscut în timpul Evului Mediu european sub numele Algazel. În cadrul civilizației islamice, este considerat a fi un Mujaddid sau Regenerator al credinței, care, conform tradiției, apare o dată in fiecare secol, pentru a intari credința musulmanilor.

· 1370: A murit la Avignon Papa Urban al V-lea (Guillaume Grimoard); (n. 1310). A fost beatificat in 1870 in timpul pontificatului papei Pius al IX-lea si este sarbatorit de catolici pe 19 decembrie.

· 1637: Cristina de Lorena, Mare Ducesă de Toscana (n. 1565)

· 1741 - A încetat din viaţă Vitus Bering, navigator şi explorator danez aflat în serviciul Rusiei; a traversat marea şi strâmtoarea care îi poartă numele (Bering), ajungând până la ţărmurile de nord-vest ale peninsulei Alaska, fiind considerat descoperitorul acesteia (n. 1681)

· 1751: Louise, regină a Danemarcei și Norvegiei, soția regelui Frederic al V-lea al Danemarcei (n. 1724)

· 1848: Emily Brontë, scriitoare engleză (n. 1818), autoarea celebrului roman "La răscruce de vânturi" (n. 30 iulie 1818)

· 1851: Joseph Mallord William Turner, pictor britanic (n. 1775). A fost un pictor și gravor peisagist, reprezentant al romantismului, specializat în peisaje și scene marine. Era considerat de impresioniștii francezi drept un precursor si unul dintre principalele modele artistice.

· 1915: Alois Alzheimer, medic german (n. 1864). Alois Alzheimer (n. 14 iunie 1864, Marktbreit am Main) a fost un psihiatru și neuropatolog german care a descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer.

· 1946: A murit Paul Langevin, fizician şi inventator francez. În 1918 a creat un emitator de unde ultrasonore, cu ajutorul caruia au fost stabilite legile de propagare a ultrasunetului; (n. 1872).

· 1953: Robert Andrews Millikan, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1868)

· 1968: Tiberiu Brediceanu, compozitor și folclorist (n. 1877)

· 1970: A murit tunarul basarabean, Eremei Lachi, cel mai longeviv participant la rascoala armata de pe cuirasatul rus “Potiomkin” din 1905.

· 1996 - A încetat din viaţă, la reşedinţa sa din Paris, în urma unui cancer al pancreasului, actorul italian Marcello Mastroiani. A fost unul dintre cei mai importanţi actori ai cinematografului italian ( din filmografie: "La dolce vita", "Căsătorie în stil italian") (n. 28 septembrie 1924)

· 1998: A murit Masaru Ibuka, co-fondator, impreuna cu Akio Morita, al companiei japoneze Sony (1958); (n.11 aprilie 1908).

· 1999: A decedat Desmond Llewelyn, actor american, interpretul savantului nebun – „Q” – din seria filmelor James Bond. (n.12 Septembrie 1914).

· 2000 - A încetat din viaţă Patriarhul Ierusalimului, Prea Fericitul Diodor I; născut în Grecia, la 14 august 1923, a fost numit patriarh la 16 februarie 1981.

· 2004 - A încetat din viaţă cântăreaţa de operă Renata Tebaldi, marea rivală a Mariei Callas. A intrat la Conservatorul din Parma la vîrsta de 15 ani şi a debutat în 1944, însă succesul a venit după ce a concertat cu prilejul redeschiderii celebrei La Scala din Milano, în 1946. S-a retras de pe scena muzicală în 1970, din cauza unor probleme cu corzile vocale

· 2004: A decedat marele fotbalist român Gheorghe Tătaru; (n. 1948, Turnu Severin), fost Maestru al Sportului, cunoscut în fotbal cu numele de „Tătaru 2”, dat fiind faptul ca era fratele mai mic al unui alt mare fotbalist al CCA -ului și al echipei naționale a României, pe nume Nicolae Tătaru. A jucat în cea mai mare parte a carierei sale fotbalistice la Steaua București fiind unul dintre cei mai prolifici atacanți ai echipei Steaua București din întreaga istorie a clubului, si de 3 ori golgheterul echipei. A fost selectionat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970. A fost unul dintre cei mai prolifici atacanți ai echipei Steaua București din întreaga istorie a clubului, fiind de 3 ori golgheterul echipei.

· 2013: A decedat popularul actor român de revistă Nae Lazarescu; (n. in Bucuresti la 30 ianuarie 194o). Debutul l-a cunoscut în 1963, moment din care a lucrat la Teatrul de Revista „Constantin Tanase”, alături de Vasile Muraru, iar cupletele interpretate de ei sunt memorabile, acesta reușind să joace vreme de aproape 50 de ani.

Sărbători

· Sf. Mc. Bonifatie; Sf Aglaia; Cuv. Grichentie, episcopul Etiopiei; (calendar creștin-ortodox)

· Fer. Urban al V-lea (calendar romano-catolic)

· S Bonifaciu (calendar greco-catolic)

ARTE 19 Decembrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 19 Decembrie

Renata Tebaldi în Gianni Schicchi de Puccini și în Manon Lescaut de același autor:

Puccini "Gianni Schicchi" -- Lamberto Gardelli - Renata Tebaldi -- Fernando Corena 1962 Full Opera: http://youtu.be/jjTjXJ2TlR8;

Puccini "Manon Lescaut" -- Renata Tebaldi -- Mario Del Monaco -- Fernando Corena 1954 Full Opera: http://youtu.be/9Vfir1fcnAs.

MUZICĂ 19 Decembrie

Edith Piaf

The Best of Edith Piaf: https://youtu.be/IxJQ8VKc4k4.

Little Jimmy (James Cecil) Dickens, cântăreţ country american

Little Jimmy Dickens Life Turned Turned Her That Way: https://youtu.be/jdYr4A9LtTE?list=RDjdYr4A9LtTE.

Ramon Tavernier

Ramon Tavernier - Fără Vorbe: https://youtu.be/F2kObJ-0pB4;

Ramon Tavernier – Ideals: https://youtu.be/GCGVJJGkLK0;

Ramon Tavernier & Catalin Tircolea – Popas: https://youtu.be/g4M3pIXLDRk.

Maurice White, vocalist, baterist şi compozitor american (Earth, Wind & Fire)

Earth, Wind & Fire: https://youtu.be/OeFkHMS4ahA?list=PLi-Y73aIHeoNTNRyNOaDzE7lBsICi06sS.

Zal Yanovsky, chitarist şi compozitor canadian (Lovin' Spoonful)

Zal Yanovsky, chitarist şi compozitor canadian (Lovin' Spoonful): https://youtu.be/7948M-Xwnu0?list=PLIE76B1WJNmlMY76KxA2IdxY7RjSNu8Y8.

Alvin Lee, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Ten Years After, Alvin Lee Band)

Alvin Lee & Ten Years After -1991- Jazzfestival, Frankfurt: https://youtu.be/dexlP0W1oto.

John McEuen, chitarist, violonist şi compozitor american (Nitty Gritty Dirt Band)

Nitty Gritty Dirt Band: 200 videoclipuri: https://youtu.be/5vs3wKLltQA?list=PL4ToO4Z0Knt1mQPdV69oLnWcrj5xvp8tB.

Limahl (Cristopher Hamill), vocalist şi compozitor american (Kajagoogoo)

Limahl (Kajagoogoo) "Too Shy", Blackpool iFest, 5 September 2015: https://youtu.be/w52VJPzVh50.

Tiberiu Brediceanu

Tiberiu Brediceanu, Cine m-aude cântând, Ruxandra Cioranu, Ecaterina Baranov: https://youtu.be/VtY35IwXtjk;

Triptic Tiberiu Brediceanu: https://youtu.be/DBRcT6KC_Yg.

Renata Tebaldi

Renata Tebaldi - The Best Of Opera Pieces: https://youtu.be/WRFiYRldAFs.

ÎNREGISTRĂRI NOI:

TEATRU/FILM 19 Decembrie

Cu actriţa Enikö Szilagyi

Steaua fara nume 1983: https://youtu.be/JgaACshyq8o.

Nae Lăzărescu

Alexandru Giugaru

Umbra unui franctiror (1971) - Sean O Casey

FILM DOCUMENTAR 19 Decembrie

SFATURI UTILE 19 Decembrie

REȚETE PENTRU SĂRBĂTORI

PREPARATE DE CASĂ SPECIFICE DE SĂRBĂTORI

Cârnaţi de casă

· 1,5 kg carne de porc

· 0,5 kg slănină

· 25 g usturoi

· 5 g boia de ardei dulce

· 5 g coriandru

· 300 ml supă de oase

· 5 g piper

· Sare

· Maţe de oaie

Carnea de porc se taie în bucăţi şi se trece prin maşina de tocat, iar slănina se taie cuburi.

Se amestecă carnea tocată cu slănina, supa de oase, mujdeiul de usturoi şi condimentele măcinate.

Cu această compoziţie se umplu maţele care au fost curăţate, spălate şi întoarse.

Se lasă cârnaţii să se svinte, apoi se pun la afumat.

Cârnaţi olteneşti

· 1 kg carne de vacă

· 1 kg carne de porc

· 30 g usturoi

· 5 g piper

· 2 g maghiran

· Sare

· Maţe de oaie

Carnea de vacă se trece de două ori prin maşina de tocat cu sită deasă, iar carnea de porc se toacă cu satârul.

Se amestecă cele două tocături împreună cu condimentele şi mujdeiul de usturoi.

Se pregătesc maţele de oaie şi se pun pe dispozitivul de umplut cârnaţi la maşina de tocat.

Se umplu maţele.

Se lasă să se svinte.

Se pun la afumat 2-3 ore.

Salam aperitiv

· 1 kg carne de vacă

· 3 kg carne de porc

· 20 g usturoi

· 4 g piper

· Sare

· Maţe de vită subţiri

Se trece de 2-3 ori carnea de vită prin maşina de tocat.

Carnea de porc se trece o singură dată prin maşină.

Se amestecă tocăturile, se adaugă sare, piper şi mujdei de usturoi şi se omogenizează bine compoziţia.

Se pregătesc maţele.

Se umplu maţele de mărimea unui salam obişnuit şi se leagă la capete.

Se pun la fum şi se lasă pâne ce se colorează.

Se scoate de la fum şi se opăreşte 45 minute în apă fierbinte cu temperatura de 80-85 grade Celsius (când începe apa să cânte).

Escalop de porc cu sos de vin

*750 g pulpă de porc

*50 g făină

*125 g ulei

* 400 g sos brun

*100 ml vin

*200 g smântână

*sare

Sos brun sau sos spaniol:

*600 g oase de vacă

*75 g morcovi

*50 g pătrunjel

*50 g ţelină

*50 g ceapă

*10 g usturoi

* 100 g ulei

* 75 g făină

* 50 g bulion de tomate

* 2-3 foi de dafin

* cimbru

* 5 g chimen

* 2 g piper

* sare

Făina se rumeneşte într-o tigaie cu ulei.

Se adaugă zarzavatul şi ceapa tăiate felii şi se călesc împreună.

Se pune usturoiul tocat şi se stinge cu bulion diluat cu apă.

Se adaugă oasele ce au fost rumenite la cuptor şi condimentele.

Se umple vasul cu apă şi se lasă să fiarbă 3-4 ore, apoi se pasează printr-o sită şi se potriveşte gustul de sare.

Pentru escalop reţinem 400 g din acest sos brun.

Carnea de porc se taie în felii subţiri de cca 75 g fiecare şi se socotesc câte 2 bucăţi la porţie, se bat bine ca pentru şniţel, se sărează, se trec prin făină şi se prăjesc în ulei.

În uleiul rămas se adaugă sosul brun, vinul şi făina rămasă, se amestecă bine, se fierbe 10 minute, se toarnă peste escalop şi se fierb împreună încă 30 minute.

La servit se adaugă smântână la fiecare porţie.

Se serveşte cu piure şi salată.

Friptură de porc la tavă

· 1 kg pulpă de porc

· 50 g ulei

· 50 g ceapă

· 100 g morcovi

· 10 g usturoi

· Sare

Pulpa de porc se sărează, se unge cu ulei şi se aşază într-o tavă cu restul de ulei şi se frige la cuptor.

Alături de carne se pune ceapa tocată, morcovii raşi şi usturoiul tăiat feliuţe.

În timpul frigerii carnea se stropeşte cu sosul format în tavă.

După ce carnea s-a fript se scoate pe un fund de lemn şi se taie felii.

Se pune carnea tăiată pe platou.

Legumele şi sosul rămas în tavă se pasează şi se toarnă peste carne.

Se cserveşte cu garnitură de cartofi natur şi cu salată.

Gustare pentru gurmanzi

· 400 g carne de porc

· 200 g cârnaţi afumaţi

· 150 g creier

· 300 g ciuperci

· 50 g bulion de tomate

· 20 g usturoi

· 150 g ulei

· 2 legături verdeaţă

· 150 ml vin

· Sare

Carnea se taie în bucăţi mici, se sărează şi se prăjeşte în ulei, se adaugă cârnaţii tăiaţi feliuţe şi ciupercile tăiate ştraifuri şi călite în ulei.

Usturoiul se taie feliuţe şi se căleşte în ulei, apoi se adaugă creierul tăiat cuburi şi se mai căleşte câteva minute.

Se amestecă totul cu carnea şi se prăjesc în continuare.

Se stinge cu bulion amestecat cu vin şi verdeaţă tocată mărunt.

Se potriveşte gustul de sare şi se mai fierbe câteva minute.

Se serveşte caldă cu mămăligă.

Cârnaţi de casă

Se trece carnea macră de porc prin maşina de tocat şi se amestecă cu bucăţele mici de slănină crudă.

Se adaugă, după gust, sare, piper, enibahar şi zeamă de mujdei de usturoi.

Se amestecă bine totul şi se adaugă puţină zeamă de carne până ce tocătura devine moale.

Se montează la maşina de tocat tubul de umplut maţe.

Maţele trebuie să fie pregătite anterior: se spală bine, se întorc pe dos şi se ţin în apă rece cât se pregăteşte amestecul de carne tocată.

Se trage maţul pe tubul de tablă, punându-l tot la un loc, apoi se introduce tocătura cu ajutorul maşinii, încet, pentru a nu se sparge maţul.

Se lasă să se svinte timp de câteva ore la loc răcoros, apoi se afumă, dacă dorim păstrare îndelungată, sau se dau în consum imediat, neafumate.

Tobă

Se pun la fiert, într-un vas mare cu apă, fălcile porcului, bucăţi grase de la cap, urechile bine curăţate, bucăţi de şorici, limba, inima, rinichii, împreună cu 2-3 foi de dafin şi puţină sare.

Se ţin să fiarbă, dar nu de tot, apoi se lasă să se răcorească.

Se taie totul sub formă lunguiaţă, felii subţiri, iar limba şi rinichii, ceva mai mari.

Se amestecă toate într-o strachină turnând şi câteva ceşti din zeama în care au fiert.

Se adaugă sare, piper măcinat, ienibahar, coriandru, după gust.

Avem pregătit anterior stomacul porcului, bine curăţat şi spălat în interior.

Se umple acesta aşezând bucăţile mai mari în lungul tobei spre a avea felii frumoase când se vor tăia.

Se coase la capete şi se fierbe timp de 30-45 minute în zeama ce a rămas de la prima fierbere.

Când toba este fiartă se scoate şi se pune pe un fund cu un teasc uşor deasupra şi se ţine aşa până se răcoreşte de tot.

Poate fi dată în consum aşa cum este, sau se dă câteva ore la fum şi poate fi consumată mai târziu.

Caltaboşi

Se fierbe inima, plămânii, splina şi carne sângerândă de la gât.

Se lasă să se răcească.

Se dau prin maşina de tocat sau se toacă cu satârul.

Se adaugă ½ kg de orez potrivit de fiert, scurs şi spălat în apă rece, sare, piper, ienibahar, maghiran şi ceapă prăjită, după gust.

Se amestecă totul bine şi se umple caltaboşul.

Se pune să fiarbă 10-15 minute în clocote mici în zeama în care au fiert măruntaiele.

Se servesc aşa calzi, sau se scot din apă şi după ce s-au răcorit se prăjesc în untură.

Leber

Se fierbe ficatul nu prea tare, în clocote mici, împreună cu tot atâta carne grasă de la gât.

După ce s-a răcorit se trece prin maşina de tocat de 2-3 ori şi apoi se freacă bine într-o strachină până devine ca o pastă.

Separat se taie slănină mai tare, foarte puţin fiartă, în cubuleţe mici şi se amestecă cu ficatul, adăugând puţină zeamă de la fiert.

Se potriveşte gustul cu sare, piper şi nucşoară pisată.

Se umplu maţele groase, care au fost bine curăţate şi spălate.

Ca să nu plesnească la fiert se înţeapă mai înainte cu un ac în mai multe locuri.

Se pune în apă fierbinte să dea câteva clocote, dar, la foc mic.

Se lasă să se răcorească în apă.

Se păstrează la rece.

Piftie de porc

· 1 kg cap de porc

· 500 g picioare de porc

· 500 g urechi de porc

· 40 g usturoi

· Sare

Capul, picioarele şi urechile se pârlesc bine la flacără şi apoi se opăresc.

Se curăţă bine şi se spală.

Se pun la fiert în apă fierbinte cu sare, spumând de câte ori este necesar.

Piftia este gata atunci când carnea se desprinde uşor de pe oase, iar supa este legată.

Se scoate carnea din supă, se desprinde de pe oase şi se repartizează în farfurii.

Usturoiul se pisează, se pune în strecurătoarea de supă, apoi se toarnă supa prin strecurătoare în farfurii.

Se pun farfuriile la rece câteva ore, timp în care nu trebuie să le mişcăm.

Când s-au întărit se pot da în consum.

Sarmale Revelion

· 400 g carne de vacă

· 350 g carne de porc

· 200 g ceapă

· 200 g ulei

· 175 g orez

· 400 g costiţă

· 100 g bulion

· 500 g roşii în bulion

· 50 g usturoi

· 4 kg varză murată

· 2 fire cimbru

· 200 ml vin alb

· 1 g piper

· Sare

Carnea se dă de două ori prin maşina de tocat.

Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în ulei.

Se adaugă orezul ales şi spălat şi se călesc împreună încă circa 20 minute, adăugându-se din când în când câte puţină apă.

Se stinge cu bulion şi se lasă să se răcească, apoi se amestecă cu carnera şi se condimentează cu sare şi cu piper.

Se aleg foile de varză, se lasă să stea câteva ore în apă, apoi se formează sarmalele.

Restul de varză se toacă mărunt.

Costiţa se taie în felii subţiri.

Se aşază într-o cratiţă un strat de felii de costiţă, peste costiţă se pune un strat de varză tocată, urmat de un rând de sarmale, pe care se pun câţiva căţei de usturoi întregi şi un fir de cimbru, se continuă apoi cu un nou strat de costiţă, peste care se pune al doilea strat de varză, apoi al doilea rând de sarmale, pe care se pun căţei de usturoi şi al doilea fir de cimbru şi se continuă aşa până ce se epuizează cantitatea de sarmale, având grijă ca ultimul strat să fie de varză tocată.

Se toarnă peste sarmale sucul de la roşii, amestecat cu apă, se pune cratiţa la foc şi imediat ce a început să fiarbă se dă vasul la cuptor timp de 3 ore.

Când sarmalele sunt aproape gata se adaugă vinul şi se mai dă cratiţa la cuptor pentru 20 minute.

MEDICINĂ

DESPRE GUTĂ

Guta este o forma de artrita caracterizata prin episoade dureroase secundare inflamatiei articulatiilor. Boala este caracterizata prin durere, edem, roseata si inflamatie precum si prin impotenta functionala a articulatiei. Boala este mai frecventa la sexul masculin.

Cauzele gutei

Principala cauza a gutei este excesul de acid uric din sange, insa nu toate persoanele care au hiperuricemie fac si guta.

Cand nivelul acidului uric are valori foarte mari, acesta poate forma cristale de urat care se depun apoi la nivelul articulatiior. Alte cauze ce pot determina guta sunt:

- Obezitatea;
- Consumul excesiv de alcool;
- Hipertensiune arterial;
- Medicamente diuretice;
- Aspirina;
- Tuberculostatice - medicamentele impotriva tuberculozei;
- Leucemii, limfoame;
- Rude de gradul I care au boala;
- Boala renala cronica;

- Hipotiroidismul;
- Afectiuni genetice care determina un nivel crescut al acidului uric.

Simptomele gutei

Din cauza nivelului crescut de acid uric din sange, mici cristale de urat se depoziteaza in diferite regiuni ale corpului, in special la nivelul articulatiilor. Guta prezinta urmatoarele simptome:

- cresterea temperaturii locale, durere, si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei (de cele mai multe ori la articulatia degetului mare de la picior, denumit si haluce).
- durere nocturna intense;
- disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe parcursul urmatoarelor 2-7 zile ;
- prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta.

Alte simptome, pot include:
- culoare rosie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii tegumentare locale ;
- febra;
- limitarea miscarilor normale a articulatiei;

Diagnosticul de guta

Este necesar un consult medical de specialitate atunci cand apar urmatoarele simptome: durere severa, rapid instalata, la nivelul unei articulatii inflamate, cu tegumente calde si rosiatice.

Durerile artticulare intense sunt date si de alte afectiuni articulare, de aceea un prim test ar fi aflarea valorilor acidului uric in sange. Singura metoda prin care se obtine diagnosticul de certitudine in guta, este aspiratia de lichid articular (artrocenteza), test care poate identifica cristalele de acid uric de la acest nivel.

Diagnosticul gutei in stadiile tardive, se poate realiza prin radiografierea extremitatilor (maini si picioare). Aceasta metoda nu este utila in stadiile incipiente ale gutei, cand nu exista modificari radiologice articulare.

Urmatorii specialisti pot diagnostica si trata guta:
- Medicul reumatolog;
- Medicul ortoped;
- Medicul de medicina interna;
- Medicul de familie.

Stadiile gutei

Guta apare dupa ani de zile in care persoana prezinta niveluri serice crescute de acid uric, timp in care cristalele de acid uric se depun la nivelul articulatiilor si tesuturilor adiacente. Un atac de guta debuteaza deseori pe parcursul noptii, cand durerea articulara moderata incepe sa se intensifice.

Guta evolueaza in 4 stadii:

Stadiul 1: cresterea acidului uric in sange, aceasta stare este de obicei asimptomatica;

Stadiul 2: cristalele de acid uric incep sa se acumuleze la nivelul lichidului articular, degetul mare de la picior este locul de electie al atacului de guta. Apare un raspuns inflamator generalizat al organismului - atacul gutos. Odata cu terminarea atacului gutos, simptomele dispar, dar pot reapareain general la 2 ani dupa atac.

Stadiul 3: Apar atacuri frecvente, care s-au inmultit in ultima perioada, apar de asemenea si intensificari ale simptomelor articulare, care devin mult mai severe si dureaza de asemenea mai mult.

Stadiul 4: guta cronica

Tratamentul gutei

Scopul tratamentului este de a folosi medicamente care atenueaza simptomele si care elimina cauzele bolii. Tratamentul specific pentru guta depinde de stadiul bolii, pentru ca tratamentul atacului de guta este diferit de profilaxia recidivelor.

Pentru diminuarea durerii se administreaza antiinflamatoare nesteroidiene(AINS) precum ibuprofen. Pentru prevenirea atacurilor recurente de guta se pot administra anumite medicamente care scad concentratia acidului uric in sange; mai sunt recomandate: scaderea in greutate, exercitiul fizic, evitarea dietelor bogate in carne, evitarea consumului de alcool.

Medicul specialist va evalua starea generala de sanatate a pacientului si va stabili tratamentul corespunzator fiecarui caz in parte. Evitarea unor factori precum consumul de alcool, dieta necorespunzatoare, sedentarismul si obezitatea, pot scade riscul aparitiei gutei si a recidivelor atacurilor acesteia.

In cazul pacientilor cu guta care nu au simptome, dar au niveluri crescute de acid uric in sange, nu necesita tratament specific. Trebuie retinut insa ca pacientii cu acid uric extrem de crescut in sange trebuie investigati pentru a identifica eventualele leziuni renale sau articulare. Nivelul acidului uric trebuie monitorizat de medicul de familie pana la revenirea la normal a concentratiei acestuia.

Daca guta nu este tratata cu succes, sau daca pacientul nu respecta tratamentul, boala se poate agrava. Daca acesti noduli devin durerosi, produc deformarea articulara si tratametul medicamentos nu reuseste micsorarea lor este recomandat tratamentul chirurgical de corectare.

Guta este o boala invalidanta daca nu este tratata corect. Nu poate fi prevenita deoarace nu se cunosc in totalitate cauzele ei.

Tratament naturist

- Se recomanda ceaiurile depurative, diuretice sau chiar diureticele usoare.
- Se face infuzie din una din urmatoarele plante: frunze de frasin, frunze de mesteacan, coada calului, troscot, rizomi de pir medicinal, radacina de iarba mare, radacina de osul iepurelui, fructe de catina. Se ia 1-2 linguri de planta la o cana de apa, se beau 1-3 cani pe zi.
- Rp. 1 - 20 gr flori de soc, 20 gr flori de tei, 30 gr frunze de mesteacan, 30 gr frunze de urzica, se i 1 lingurita amestec de plante la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi, timp de 1 luna.
- Rp. 2 - 30 gr frunze de mesteacan, 30 gr radacina de osul iepurelui, 30 gr macese, 10 gr fructe de ienupar, o lingura la o cana de apa, se beau 1-2 cani pe zi timp de 2 saptamani.
- Rp. 3 - 15 gr flori de levantica, 25 gr flori de soc, 15 gr sunatoare, 15 gr radacina de brusture, 20 gr rizomi de pir medicinal, 10 gr fructe de ienupar, o lingura la o cana de apa, se beau la pranz 1-2 cani de infuzie calda, timp de 2 saptamani.

Vitamine si saruri minerale recomandate : Mg, S, Li.
• Se beau urmatoarele sucuri de legume : morcov + sfecla + spanac (sau castraveti, cartofi); morcov + telina + spanac (sau patrunjel), suc de spanac; morcov + patrunjel.

• Cura de fructe: lamai, capsune, zmeura, coacaze negre, agrise, afine, caise, prune, cirese, pere, struguri, masline etc.
• Sa se consume usturoi. Mixati 200 g miez de pere cu un pahar de lapte degresat. Luati cate 2-3 linguri de 3-4 ori/zi.
• Macerat in apa rece (10 ore) din 10 g radacini si frunze maruntite de anghinare. Se incalzeste si se beau 3 cescute/zi.

• Ceai de: papadie (planta intreaga), flori de porumbar, frasin, frunze de mesteacan (elimina acidul uric si colesterolul - se adauga un varf de cutit de bicarbonat - se bea dupa 6 h), coada-calului, troscot, rizomi de pir, radacini de iarba-mare, radacini de osul iepurelui, fructe de catina, fructe de ienupar, pedicuta, urzici, pudra de coji de mere uscate, frunze si rizomi
de capsune, obligeana (cald), matase de porumb, ciubotica-cucului, barba-popii, macerat din radacini de brusture, macerat din frunze de merisor.

• Decoct din fructe de porumbar.
• Baie cu tataneasa.
• Se mananca 10 fire/zi papadie, culese in timpul infloririi.
• Masaj (se poate si cu aparat vibrator); gimnastica medicala; bai kineto-terapeutice.
• Dezintoxicare intensa a organismului. Mai ales se bea ceai de urzica, de 2 ori/zi, timp de 14 zile, intre orele 15 si 19, cand luna descreste.
• Verificati ca locul de dormit sa nu aiba turbulente si radiatii.

Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, antinevralgicele, cortizonul) cresc cantitatea de acid uric din sange
Vitamine si saruri minerale recomandate : Mg, S, Li.
• Se beau urmatoarele sucuri de legume : morcov + sfecla + spanac (sau castraveti, cartofi); morcov + telina + spanac (sau patrunjel), suc de spanac; morcov + patrunjel.
• Cura de fructe: lamai, capsune, zmeura, coacaze negre, agrise, afine, caise, prune, cirese, pere, struguri, masline etc.
• Sa se consume usturoi. Mixati 200 g miez de pere cu un pahar de lapte degresat. Luati cate 2-3 linguri de 3-4 ori/zi.

• Macerat in apa rece (10 ore) din 10 g radacini si frunze maruntite de anghinare. Se incalzeste si se beau 3 cescute/zi.
• Ceai de: papadie (planta intreaga), flori de porumbar, frasin, frunze de mesteacan (elimina acidul uric si colesterolul - se adauga un varf de cutit de bicarbonat - se bea dupa 6 h), coada-calului, troscot, rizomi de pir, radacini de iarba-mare, radacini de osul iepurelui, fructe de catina, fructe de ienupar, pedicuta, urzici, pudra de coji de mere uscate, frunze si rizomi
de capsune, obligeana (cald), matase de porumb, ciubotica-cucului, barba-popii, macerat din radacini de brusture, macerat din frunze de merisor.
• Decoct din fructe de porumbar.

• Baie cu tataneasa.
• Se mananca 10 fire/zi papadie, culese in timpul infloririi.
• Masaj (se poate si cu aparat vibrator); gimnastica medicala; bai kineto-terapeutice.
• Dezintoxicare intensa a organismului. Mai ales se bea ceai de urzica, de 2 ori/zi, timp de 14 zile, intre orele 15 si 19, cand luna descreste.
• Verificati ca locul de dormit sa nu aiba turbulente si radiatii.

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 19 Decembrie