23 DECEMBRIE 2017

Bună dimineața, prieteni!

Astăzi voi merge la duhovnic să mă spovedesc și să mă împărtășesc! Înainte de aceasta doresc să-mi cer iertare de la voi, prietenii mei, dacă v-am supărat cu ceva!

Bună dimineața la Moș Ajun!

RELIGIE ORTODOXĂ 23 Decembrie

Sfinții 10 Mucenici din Creta; Sf Ier Pavel, arhiepiscopul Neocezareei

Sfinții 10 mucenici din Creta († 250) – S-au jertfit pentru Mântuitorul în insula Creta din Marea Mediterană în timpul persecuției împăratului Deciu (249-251). Teodul, Stratonic, Evpor, Ghelasie și Evnichian erau din mitropolia Gortinei, capitala insulei Creta. Zotic era din Cnossos. Agatopus era din Epinia Panormului (Sicilia), Vasilid din Chidonia; Everest și Pompie din Heracleea. După ce au fost supuși supliciilor timp de 30 de zile, deoarece au refuzat să jertfească zeilor au fost martirizați. Aceşti zece Sfinţi Mucenici au pătimit pe timpul lui Deciu împăratul, către anul 250, în insula Creta. Nu erau toţi dintr-un oraş, ci din mai multe părţi ale ţării. Din mitropolia Gortinei erau cinci: Teodul, Satornin, Evpor, Ghelasie şi Evnichian; din Cnos, unul: Zotic; din Epinia Panormului, unul: Agatopus; din Chionia, unul: Vasilide şi din Iraclia doi: Evarest şi Pompie. Aceştia au fost daţi de necredincioşi ighemonului insulei, care a poruncit călăului să-i ducă la altarele idolilor ca să jertfească; de nu vor voi să fie supuşi la tot felul de chinuri.

Vreme de treizeci de zile sfinţii au fost chinuiţi, batjocoriţi şi târâţi pe jos prin gunoaie, de necredincioşi. În urmă au fost duşi înaintea judecătorului. Au fost din nou bătuţi, loviţi cu pietre, pălmuiţi, scuipaţi şi târâţi pe jos prin gunoaie, dar au rămas neînduplecaţi şi tari în credinţa lui Hristos. După ce au fost chinuiţi aşa, li s-au tăiat capetele.

Cuviosul Pavel (sec. IV) – A fost unul din cei 318 Sfinți Părinți de la Sinodul I Ecumenic din Niceea (325). Cuviosul Pavel a pătimit pentru Hristos în Nicomidia (Asia Mică) în vremea lui Licinius (307-323). După ce a fost chinuit, a fost trimis în exil într-un mic oraș de pe malul Eufratului (Mesopotamia). Acolo a stat întemnițat până când împăratul Constantin cel Mare a eliberat toți creștinii ținuți în închisori în exil. Cuviosul Pavel s-a întors la scaunul său episcopal din Neo-Cezareea.

Cel între sfinţi Părintele nostru Pavel era aşa de vestit pentru virtuţile sale, că vestea de el a ajuns şi la urechile lui Liciniu care împărăţea în Nicomidia. A trimis să-l aducă la el. Când l-au adus pe sfânt înaintea scaunului de judecată al împăratului, tiranul a încercat mai întâi să înspăimânte pe sfânt cu ameninţări, iar apoi cu chinuri. Când au început să-l bată, toţi au rămas uimiţi de răbdarea cea mare a sfântului. Apoi un fierar a pus în palma sfântului o bucată mare de fier înroşită în foc, iar peste ea i-a pus cealaltă palmă şi le-a legat strâns pe amândouă. Le-a ţinut aşa până ce fierul s-a răcit. Din pricina asta vinele încheieturilor au rămas moarte şi nemişcate. Apoi l-au surghiunit într-o cetăţuie de pe malul râului Eufrat şi l-au închis acolo.

Când a venit marele împărat Constantin din Roma în Constantinopol, au fost chemaţi toţi din surghiun şi sloboziţi din închisori. Fiecare a venit la ale sale. Atunci a fost slobozit şi Sfântul Pavel. Şi-a luat scaunul său episcopal şi a strălucit ca şi mai înainte.

A fost unul din cei 318 Sfinţi Părinţi, care s-au adunat la întâiul Sinod de la Niceea. Toţi purtau pe trupurile lor rănile lui Hristos, şi arătau aceste podoabe unul altuia. Unul îşi arăta mâna tăiată, altul urechile, altul nasul, altul ochiul, altul alt mădular tăiat; îşi arătau semnele lăsate de loviturile cu vinele de bou sau cu ciomege, zdrobirile şi arsurile de pe trupurile lor, pe care le-au îndurat în chinurile lor pentru Hristos. Tot aşa şi fericitul Pavel nu era lipsit de astfel de podoabe. Avea şi el mădularele zdrobite de ciomege, iar sfintele lui mâini arse de fierul înroşit şi amorţite. Deci după ce toţi aceştia s-au adunat pentru răucredinciosul Arie, după ce cu hotărâre dumnezeiască l-au surpat şi l-au dat anatemei, s-au adunat cu împăratul în Constantinopol. Fericitul împărat Constantin a ţinut în mâinile lui mâinile Sfântului Pavel, le-a sărutat, le-a pus peste ochii lui şi peste celelalte mădulare ale lui şi a zis: „Nu mă satur să sărut mâinile acestea, ce-au ajuns moarte şi nemişcate pentru Hristosul meu”. S-a dus sfântul apoi iarăşi la scaunul său, a mai trăit acolo câţiva ani şi s-a mutat la Domnul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Rugăciune pentru spovedanie

  Ție, Doamne, Celui Ce ești Unul bun și Care nu ții minte răul, Îți mărturisesc păcatele mele. La tine cad strigând eu, nevrednicul: greșit-am, Doamne, greșit-am și nu sunt vrednic să caut spre înălțimea cerului din pricina mulțimii nedreptăților mele. Dar, Doamne al meu, dăruiește-mi lacrimi de pocăință, Cel Ce ești Unul Bun și Milostiv, ca prin acestea rugându-mă Ție, să mă curățesc mai înainte de sfârșitul meu de tot păcatul. Căci prin înfricoșătoare și groaznice locuri am a trece odată ce mă voi despărți de trup, și mulțime de demoni întunecați și lipsiți de omenie mă vor întâmpina atunci, și nimeni nu mă va însoți ca să-mi vină întru ajutor sau să mă izbăvească. Pentru aceea cad înaintea bunătății Tale, să nu mă dai celor ce mă batjocoresc, nici să se laude cu mine vrăjmașii mei, Bunule Doamne, nici să zică: în mâinile noastre ai venit și nouă ne-ai fost dat. Nu, Doamne, nu uita mărinimiile Tale și nu-mi răsplăti mie după fărădelegile mele, nici nu Îți întoarce fața Ta de la mine. Ci Tu, Doamne, mustră-mă, însă cu milă și îndurare, ca să nu se bucure de mine vrăjmașul meu. Ci stinge înfricoșarea lui care o îndreaptă asupra mea și toate lucrurile lui le zădărnicește. Și dă-mi cale neîmpiedicată către Tine, Bunule Doamne, pentru că și de am păcătuit, n-am alergat la al tămăduitor și n-am întins mâinile mele către Dumnezeu străin. Nu lepăda, dar, rugăciunea mea, ci auzi-mă întru bunătatea Ta și întărește inima mea întru frica Ta. Și să fie harul Tău asupra mea, Doamne, Lumină mai presus decât toată lumina, Bucurie mai presus decât toată bucuria, Odihnă mai presus decât toată odihna, Viața cea adevărată și mântuirea, care rămâi în vecii vecilor. Amin

(Starețul Gheorghe Zăvorâtul din Zadonsk, Îndrumar pentru spovedanie, editura Sophia, pp. 60-61)

Rugăciuni înainte de Impărtășire cu Dumnezeiștile Taine

  Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin

Doamne, miluiește(de 12 ori), Veniți să ne închinăm... (de trei ori), apoi Psalmul 50,Și îndată:

Canonul Sfintei Împărtăşiri

Acest canon face parte din Rânduiala Sfintei Împărtășiri.

Cântarea 1:

Irmos: Veniți, popoare, să cântăm...
Stih: Inimă curată zidește întru mine, Dum­­nezeule, și duh drept înnoiește întru cele din­lăuntru ale mele.

Pâine a vieții celei veșnice să-mi fie mie Trupul Tău cel sfânt, Milos­tive Doamne, și scump Sângele Tău, și tă­mă­duire durerilor celor de multe feluri.

Stih: Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.

Învrednicește-mă, Stăpâne, pe mine, nevrednicul, să mănânc Trupul Tău cel preacurat și să beau Sângele Tău cel preascump, cu credință și cu dragoste.

Slavă...,

Întinat fiind cu lucruri netrebnice, eu, ticălosul, nu sunt vrednic să mă îm­păr­­tășesc cu preacuratul Tău Trup și cu dumnezeiescul Tău Sânge, Hris­­toase; ci fă-mă vrednic de aceasta.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Dumnezeiască Mireasă, ceea ce ești bună și binecuvântată, care ai odrăslit Spicul cel nearat spre mântuire lumii, învrednicește-mă ca, mân­cându-L pe Acesta, să mă mântuiesc.

Cântarea 3:

Irmos: Pe piatra credinței întărindu-mă...

Dă-mi, Hristoase, picături de la­crimi, care să-mi curățească necu­răția inimii mele, ca, fiind curățit, în cuget curat, cu credință și cu frică să vin, Stăpâne, spre împărtășirea Da­rurilor Tale.

Spre iertarea păcatelor să-mi fie mie Preacuratul Tău Trup și dum­ne­­ze­ies­cul Tău Sânge, și spre îm­păr­­tă­șirea cu Duhul Sfânt, și spre viața de veci, Iubitorule de oameni, și spre în­de­păr­tarea durerilor și a necazurilor.

Slavă...,

Doamne, învrednicește-mă să mă îm­­părtășesc fără de osândă cu prea­curat Trupul Tău și cu scumpul Tău Sân­ge, și să slăvesc bunătatea Ta.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Preacurată, ceea ce ești masă a Pâinii Vieții, care S-a pogorât de sus, pentru milă, și a dăruit lumii viață nouă, în­vrednicește-mă acum și pe mine, ne­vrednicul, să gust cu frică din Acesta și să fiu viu.

Doamne, miluiește (de trei ori).

Sedealna:

Foc și lumină să-mi fie mie primi­rea Preacuratelor și de viață făcă­toare­lor Tale Taine, Mântui­torule, arzând ne­ghina păcatelor și lumi­nându-mă peste tot, spre cuvân­ta­rea de Dum­ne­zeu cea adevărată; că nu voi da înșelă­ciunii vrăjmașului cele sfinte, nici Îți voi da sărutare înșe­lă­toare, ci ca desfrâ­nata, căzând îna­intea Ta, și ca tâlharul, măr­tu­ri­sindu-mă, strig către Tine: Po­me­nește-mă, Doamne, când vei veni întru împărăția Ta.

Cântarea 4:

Irmos: Venit-ai din Fecioară...

Întrupându-Te, Mult-milostive, voit-ai a Te da spre junghiere, ca un miel, pentru păcatele noastre. Pen­tru aceasta mă rog Ție să curățești și păcatele mele.

Tămăduiește rănile sufletului meu, Doamne, și mă sfințește tot și mă în­vred­nicește, Stăpâne, să fiu părtaș dum­nezeieștii Tale Cine celei de taină eu, ticălosul.

Slavă...

Să stăm toți cu frică și cu cutre­mur, ținând ochii inimii sus și stri­gând către Mântuitorul: Întărește-ne și ne înțe­lep­­­țește, Milostive Doamne, întru frica Ta.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Fă și mie milostiv pe Cel ce L-ai purtat în pântecele tău, stăpână, și mă păzește pe mine, robul tău, neîn­tinat și fără de prihană, ca, primind înăuntrul meu Mărgăritarul cel duhovnicesc, să mă sfințesc.

Cântarea 5:

Irmos: Dătătorule de lumină...

Precum ai zis mai înainte, Hris­toase, fii acum cu smeritul robul Tău și pe­trece întru mine, precum ai fă­găduit, că, iată, mănânc Trupul Tău cel dumnezeiesc și beau Sângele Tău.

Cuvinte al lui Dumnezeu și Dum­ne­zeule, cărbunele Trupului Tău să-mi fie mie, întunecatului, spre lumi­nare, și Sângele Tău spre curățirea întinatului meu suflet.

Slavă...,

Având suflet întinat și buze necurate, nu cutez să mă apropii de Tine, Hristoase, și să primesc Trupul Tău; ci fă-mă vrednic de aceasta.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Marie, Maica lui Dumnezeu, care ești sălaș scump al bunei miresme, cu rugă­ciunile tale fă-mă vas ales pentru a mă împărtăși cu Sfintele Taine ale Fiului tău.

Cântarea 6:

Irmos: Întru adâncul păcatelor...

Mintea și sufletul, inima și trupul, sfin­țește-mi-le, Mântuitorule, și mă în­vred­nicește fără de osândă, Stă­pâne, să mă apropii de înfrico­șă­toa­rele Tale Taine.

Ca, înstrăinându-mă de patimi, să am adăugirea harului Tău și întă­rirea vieții, prin împărtășirea cu Sfintele Tale Taine, Hristoase.

Slavă...,

Cu frică și cu cutremur să ne apro­­piem toți de dumnezeieștile Taine ale lui Hristos și să primim adevăratul și sfântul Lui Trup și adevăratul, sfân­tul și scumpul Lui Sânge.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Dumnezeule, Cuvântul lui Dum­nezeu cel Sfânt, sfințește-mă acum cu totul pe mine, cel ce vin către dumneze­ieștile Tale Taine, pentru ru­­găciunile Sfintei Maicii Tale.

Apoi: Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă..., Și acum...

Condacul:
Podobie: Cele de sus...

Să nu mă treci cu vederea, Hris­toase, pe mine, cel ce primesc Pâinea, adică Trupul Tău, și dumnezeiescul Tău Sânge, și mă împărtășesc cu Prea­­curatele și înfricoșătoarele Tale Taine, Stăpâne; să nu-mi fie mie, ticălo­su­lui, spre osândă, ci spre viața veșnică și fără de moarte.

Cântarea 7:

Irmosul: Chipului celui de aur...

Împărtășirea nemuritoarelor Tale Tai­ne, Hristoase, să-mi fie mie acum izvor de bunătăți, lumină, viață, nepă­­­ti­­mire și solire spre adăugirea și în­mulțirea dumnezeieștii Tale bună­tăți, ca să Te slăvesc pe Tine, Cel ce singur ești bun.

Izbăvește-mă de patimi, de vrăj­mași, de nevoi și de tot necazul, pe mine, cel ce mă apropii acum cu cu­tre­mur, cu dragoste și cu sfială, Iubi­­to­rule de oa­meni, de Tainele Tale cele nemuri­toare și dumne­zeiești, și-Ți cânt Ție: Bine ești cuvântat, Doamne, Dum­nezeul părinților noștri.

Slavă...,

Suflete al meu ticălos, suflete pă­timaș, înspăimântează-te văzând prea­­slă­­vitele Taine; lăcrimează suspi­nând și bătându-te în piept, strigă și zi: Doam­­ne, curățește-mă pe mine, desfrânatul.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Ceea ce ai născut pe Mântuitorul Hristos mai presus de minte, de Dum­­nezeu dăruită, ție, celei curate, mă rog acum eu, robul tău cel necurat: Pe mine, cel ce voiesc să mă apropii acum de Tainele cele Preacurate, cu­rățește-mă întru totul de întină­ciu­nea trupului și a sufletului.

Cântarea 8:

Irmos: Pe Cel ce în cuptorul cel cu foc...

Cereștilor, înfricoșătoarelor și Sfin­­­telor Tale Taine, Hristoase, și Cinei Tale celei dumnezeiești și de taină și pe mine, cel deznădăjduit, acum păr­taș a fi mă învrednicește, Dumne­ze­ule, Mân­tuitorul meu.

Către a Ta milostivire alergând, Bu­nule, cu frică strig către Tine: Pe­­­trece întru mine, Mântuitorule, și eu întru Tine, precum ai zis; că iată, în­drăz­nind spre mila Ta, mănânc Trupul Tău și beau Sângele Tău.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Mă cutremur, primind focul, să nu mă aprind ca ceara și ca iarba. O, în­fri­­­co­șă­toare Taină! O, mi­losti­vire a lui Dumnezeu! Cum eu, tină fiind, mă împărtășesc cu dumne­zeies­cul Trup și Sânge și mă fac fără stricăciune!

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Cu adevărat, Maica lui Dumne­zeu, în pântecele tău S-a copt Pâinea cea dumnezeiască a Vieții, păzind nevă­tă­mat pântecele tău cel nevinovat. Pen­tru aceasta te lăudăm pe tine ca pe hrănitoarea noastră, întru toți vecii.

Cântarea 9:

Irmos: Fiul Părintelui celui fără de început...

Bun este Domnul, gustați și vedeți; că de demult, pentru noi, precum suntem noi făcându-Se, și o dată pe Sine Părintelui Său ca jertfă adu­cându-Se, puru­rea Se jun­ghie, sfin­țind pe cei ce se împărtășesc cu Dânsul.

Cu sufletul și cu trupul să mă sfin­­țesc, Stăpâne, să mă luminez, să mă mântuiesc, să-Ți fiu Ție locaș prin îm­părtășirea Sfintelor Taine, avându-Te pe Tine locuitor întru mine, împreună cu Tatăl și cu Duhul, Fă­cătorule de bine, Mult-milostive.

Slavă...,

Ca focul și ca lumina să-mi fie mie Trupul și Sângele Tău cel scump, Mân­­tuitorul meu, arzând materia pă­catului și mistuind spinii pati­mi­lor și lu­mi­nân­du-mă tot pe mine, cel ce mă în­chin Dumnezeirii Tale.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Dumnezeu S-a întrupat din sân­giu­i­rile tale cele curate. Pentru aceasta te laudă pe tine, stăpână, tot neamul și te slăvește mulțimea îngerilor, că prin tine au văzut pe Cel ce stă­pâ­nește toate, luând ființă omenească.

Psalmul 22
Al lui David

Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi. La loc de pășune, acolo m-a sălășluit; la apa odihnei m-a hrănit. Sufletul meu l-a întors, povățuitu-m-a pe căile dreptății, pentru numele Lui. Că de voi și umbla în mijlocul morții, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine ești. Toiagul Tău și varga Ta, acestea m-au mângâiat.Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu și paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic. Și mila Ta mă va urma în toate zilele vieții mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

Psalmul 23
Al lui David

Al Domnului este pământul și plinirea lui; lumea și toți cei ce locuiesc în ea.Acesta pe mări l-a întemeiat pe el și pe râuri l-a așezat pe el.Cine se va sui în muntele Domnului Și cine va sta în locul cel sfânt al Lui? Cel nevinovat cu mâinile și curat cu inima, care n-a luat în deșert sufletul său și nu s-a jurat cu vicleșug aproapelui său. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul și milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută fața Dumnezeului lui Iacob. Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare și puternic, Domnul Cel tare în război. Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.

Psalmul 115

Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit foarte. Eu am zis întru uimirea mea: Tot omul este mincinos! Ce voi răsplăti Domnului pen­tru toate câte mi-a dat mie? Pa­ha­rul mântuirii voi lua și numele Dom­nului voi chema. Făgăduințele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot po­porul Său. Scumpă este îna­intea Dom­nului moartea cuvioșilor Lui. O, Doam­ne, eu sunt robul Tău, eu sunt robul Tău și fiul roabei Tale; rupt-ai legăturile mele. Ție-Ți voi jertfi jertfă de laudă și nu­mele Dom­nului voi chema. Făgădu­in­țele mele le voi plini Domnului, îna­intea a tot poporul Lui, în curțile casei Dom­nului, în mij­locul tău, Ierusalime.

Slavă..., Și acum..., Aliluia (de trei ori) și trei metanii. Și aceste tropare:

Fărădelegile mele trece-le cu ve­derea, Doamne, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, și curățește inima mea, fă­când-o biserică a Preacu­ratului Tău Trup și Sânge, și nu mă lepăda pe mine de la fața Ta, Cel ce ai nemă­su­rată mare milă.

Slavă...,

Spre împărtășirea Sfintelor Tale Taine cum voi îndrăzni eu, nevred­nicul? Că de voi cuteza să mă a­pro­pii de Tine, laolaltă cu cei vrednici, haina mă vă­dește că nu este de cină și osândă voi pricinui prea păcătosului meu su­flet; ci curățește, Doamne, necu­răția sufletului meu și mă mântuiește, ca un iubitor de oameni.

Și acum...,

Mare este mulțimea greșelilor mele, Născătoare de Dumnezeu. La tine alerg, Curată, mântuire trebuindu-mi. Cerce­­tează neputinciosul meu suflet și te roagă Fiului tău și Dumne­zeu­lui nostru să-mi dă­ruiască iertare de relele ce am făcut, ceea ce ești una binecuvântată.

Iar în Sfânta și Marea Joi, se zice acesta:

Când măriții ucenici, la spălarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău cre­din­cios, cu iubirea de ar­gint îmbol­nă­vin­du-se, s-a întunecat și ju­de­căto­rilor celor fără de lege pe Tine, Ju­de­cătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iu­bitorule de avuții, pe cel ce pentru acestea spân­zurare și-a ago­nisit; fugi de sufletul nesățios, care a îndrăznit unele ca aces­tea asupra Învățătorului, Cel ce ești spre toți bun, Doamne, slavă Ție!

Apoi: Doamne, miluiește (de 40 de ori) și metanii câte vei putea. După aceasta, zicând aceste stihuri, fii cu luare-aminte spre în­dreptarea ta:

Trupul Stăpânului vrând să-L pri­­mești spre hrană,
Fii cu frică să nu te arzi, că foc este;
Sângele Lui vrând să-L bei spre împărtășire,
Mergi și cu cei ce te-au mâhnit te împacă,
Și așa îndrăznește de ia hrana sfântă.
Vrând să te-mpărtășești cu Jertfa cea de Taină,
Cu al Stăpânului Trup făcător de viață,
Întru acest chip te roagă cu cu­tremur:

Rugăciunea întâi, a Sfântului Vasile cel Mare:

Stăpâne Doamne, Iisuse Hris­toase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești iz­vo­rul vieții și al nemuririi, Fă­cătorul a toată făptura văzută și nevăzută, Fiul Tatălui celui fără de început, Cel ce ești îm­preună-veșnic cu Dânsul și împreună fără de început, Care pen­tru multa bu­nă­tate, în zilele cele din urmă, ai purtat Trup și Te-ai răs­tignit, și Te-ai jertfit pentru noi, cei nemul­țumitori și nerecunoscători, și cu Sângele Tău ai înnoit firea noastră cea stricată prin păcat, Însuți Îm­părate, Cel ce ești fără de moarte, primește și pocăința mea, a păcă­to­sului, și pleacă urechea Ta către mine și as­cultă graiurile mele, că am greșit, Doamne; greșit-am la cer și în­a­intea Ta și nu sunt vrednic a căuta spre înălțimea slavei Tale. Că am mâniat bunătatea Ta, călcând învățătu­rile Tale și neascultând poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fără răutate fiind, În­delun­g-răbdător și Mult-milostiv, nu m-ai dat pe mine să pier cu fără­de­le­gile mele, în tot chipul aștep­tând în­toar­­cerea mea. Că Tu ai zis, Iubi­torule de oameni, prin proorocul Tău: „Cu vrere nu voiesc moartea păcă­to­­sului, ci să se întoarcă și să fie viu”. Că nu vrei, Stăpâne, să pierzi făptura mâi­nilor Tale, nici nu vo­iești pier­derea oamenilor, „ci vrei ca toți să se mântuiască și la cu­noș­tința adevă­rului să vină”. Pentru aceasta și eu, deși sunt ne­vrednic cerului și pă­mân­­tului și acestei vieți trecătoare, pentru că m-am supus cu totul pă­catului și m-am făcut rob dezmier­dă­rilor și am necinstit chi­pul Tău, dar fiind făptura și zidirea Ta, nu dez­nă­­dăjduiesc de a mea mântuire, eu ti­că­losul, ci, nădăj­duind în milosti­virea Ta cea fără de margini, vin către Tine: Primește-mă deci și pe mine, Iubi­torule de oameni Hristoase, ca pe desfrânata și ca pe tâlharul, ca pe va­meșul și ca pe fiul cel pierdut, și ridică sarcina cea grea a păcatelor mele, Cel ce ridici păcatul lumii și tămăduiești neputințele oamenilor; Cel ce chemi la Tine pe cei os­teniți și împovărați și le dai odihnă; Cel ce n-ai venit să chemi la pocăință pe cei drepți, ci pe cei păcătoși, și mă cură­țește de toată necurăția trupului și a sufletului. Învață-mă să săvâr­șesc sfin­­țenie întru frica Ta, ca, întru cu­rată mărtu­risirea cugetului meu, pri­mind părticica Sfintelor Tale Taine, să mă unesc cu Sfântul Tău Trup și Sânge și să Te am pe Tine locuind și petrecând întru mine împreună cu Tatăl și cu Sfân­tul Duh. Așa, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, să ­nu-mi fie mie spre osândă îm­părtășirea Preacura­te­lor și de viață făcă­toa­relor Tale Taine, nici să ajung neputincios cu su­fletul și cu trupul, împărtășindu-mă cu nevrednicie; ci dă-mi, până la suflarea mea cea mai de pe urmă, fără de osândă să pri­mesc părticica Sfintelor Tale Taine, spre îm­păr­tășirea cu Duhul Sfânt, ca merinde pentru viața de veci și spre răs­puns bine primit la înfricoșă­to­rul Tău scaun de judecată, ca și eu, dimpreună cu toți aleșii Tăi, să fiu părtaș bunătă­ților Tale celor nestri­că­cioase, pe care le-ai gătit, Doamne, celor ce Te iubesc pe Tine, întru care ești prea­slăvit în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Doamne, Dumnezeul meu, știu că nu sunt vrednic, nici în stare ca să intri sub acoperământul casei sufletului meu, pentru că este cu totul pustiu și surpat și nu afli în mine loc potrivit ca să-Ți pleci capul. Ci, pre­cum din înăl­țime Te-ai plecat pentru noi, pleacă-Te și acum spre smerenia mea. Și, precum ai binevoit a Te culca în peșteră și în ieslea necuvântă­toa­relor, așa binevo­iește a intra și în ieslea ne­cuvântătorului meu suflet și în întinatul meu trup. Și, precum n-ai socotit lucru nevrednic a intra și a cina împreună cu păcătoșii în casa lui Simon cel lepros, așa bine­voiește a intra și în casa sme­ritului, leprosului și păcătosului meu suflet. Și, precum n-ai îndepărtat pe des­frânata cea păcătoa­să, cea asemenea mie, care a venit și s-a atins de Tine, așa Te mi­lostivește și de mine, pă­că­tosul, care vin să mă ating de Tine. Și, precum nu Te-ai scâr­bit de întinata și necurata ei gură, ce Te-a să­ru­tat, așa nu Te scârbi nici de întinata și mai ne­curata mea gură, nici de buzele mele cele necurate și pângărite și de limba mea cea cu totul necu­rată. Ci să-mi fie mie căr­bunele Prea­sfân­­tului Tău Trup și al Scumpului Tău Sânge spre sfințire și spre luminare, spre însănătoșirea sme­­ri­­tului meu su­flet și trup, spre ușurarea greutății greșelilor mele celor multe, spre paza de toată lucrarea diavoleas­că, spre îndepărtarea și mutarea răului și vicleanului meu obicei, spre omo­rârea patimilor, spre plinirea porunci­lor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har și spre dobândirea îm­părăției Tale. Că nu vin la Tine ca un nepă­sător, Hristoase Dumne­zeule, ci încre­zân­du-mă în bună­tatea Ta cea nespusă și ca nu cumva, rămâ­nând de­parte prea multă vreme de împărtă­șirea Ta, să fiu prins de lupul cel înțe­le­gător. Pentru aceasta mă rog Ție, Cel ce singur ești sfânt, Stăpâne: Sfin­țește-mi sufletul și trupul, mintea și inima, rărunchii și mă­runtaiele; în­noiește-mă tot și înrădă­ci­nează frica Ta întru mă­dularele mele și sfin­țenia Ta fă-o neștearsă de la mine. Și-mi fii mie ajutător și folositor, în­dreptând în pace viața mea și în­vred­nicindu-mă a sta de-a dreapta Ta, cu sfinții Tăi, pentru rugă­ciu­nile și mij­locirile Preacu­ratei Maicii Tale și ale slujitorilor Tăi celor fără trup, ale prea­curatelor pu­teri, și pen­tru ale tutu­ror sfinților, care din veac au bineplăcut Ție. Amin.

Rugăciunea a treia, a Sfântului Simeon Metafrastul:

Doamne, Cel ce singur ești curat și fără stri­căciune, Care, pentru ne­spusa milostivire a iubirii de oa­meni ai luat toată firea noastră din curatele și fe­cioreștile sângiuiri ale celei ce Te-a născut pe Tine mai pre­sus de fire, cu venirea Dumne­ze­ies­cului Duh și cu bunăvoirea Tatălui celui de-a pururea veșnic, Hristoase Iisuse, înțelepciunea lui Dumnezeu, pacea și puterea; Cel ce ai primit cu trupul Tău patimile cele de viață fă­cătoare și mântuitoare: crucea, pi­roa­nele, sulița, moartea, o­moară-mi patimile cele trupești, care îmi stri­că sufletul. Cel ce cu îngroparea Ta ai prădat împărăția iadului, îngroapă-mi sfaturile mele cele vicle­ne prin gân­duri bune și risipește duhu­rile cele viclene. Cel ce cu învierea Ta cea de a treia zi și de viață purtătoare ai ridicat pe strămoșul cel căzut, ri­dică-mă și pe mine, cel ce am alunecat în păcat, pu­nându-mi înainte chipuri de po­că­ință. Cel ce cu prea­slăvită înăl­țarea Ta la cer ai îndumnezeit trupul pe care L-ai luat și L-ai cinstit cu șe­derea de-a dreapta Tatălui, învred­ni­cește-mă prin împărtășirea Sfintelor Tale Taine să dobândesc partea cea de-a dreapta a celor mântuiți. Cel ce prin pogo­rârea Mângâietorului Duh ai făcut vase cinstite pe Sfinții Tăi Ucenici, arată-mă și pe mine a fi locaș al venirii Lui. Cel ce vei veni iarăși să judeci toată lumea întru dreptate, bi­ne­voiește să Te în­tâmpin și eu pe nori, pe Tine, Judecă­torul și Fă­cătorul meu, împreună cu toți sfinții Tăi, ca neîn­cetat să Te slăvesc și să Te laud pe Tine, împreună cu Pă­rintele Tău cel fără de început și cu Prea­sfântul și Bu­nul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a patra, a Sfântului Simeon Metafrastul:

Precum voi sta înaintea înfricoșă­torului și nefă­țarnicului Tău scaun de judecată, Hristoase Dumne­zeule, primind întrebare și dând răspuns de re­lele ce am făcut, așa și astăzi, mai în­a­inte de a sosi ziua osândirii mele, stând la sfântul Tău altar, îna­intea Ta și înaintea înfricoșătorilor și sfinților Tăi îngeri, fiind îndu­ple­cat de măr­turia cugetului, pun înainte faptele mele cele rele și fărădelegile, dându-le pe față și vădindu-le. Ci vezi, Doam­ne, smerenia mea și-mi iartă toate pă­catele mele; vezi că s-au în­mulțit mai mult decât perii capului meu fărăde­legile mele. Căci ce rău n-am săvârșit? Ce păcat n-am făcut? Ce rău nu mi-am închipuit în sufletul meu? Că iată și cu faptele am făcut desfrânare și prea­desfrânare, mândrie, trufie, batjocură, hulă, vorbă deșartă, înfierbântare la râs, beție, lăcomie a pântecelui, mâncare fără măsură, răutate, pizmă, iu­bire de argint, iubire de avuție, că­mă­tărie, iu­bire de mine însumi, iubire de mă­rire, răpire, nedreptate, agonisire de rușine, invidie, gră­ire de rău, fără­de­­lege; toate simțirile și toate mădu­­­la­rele mi le-am întinat și le-am stricat și de nici o treabă le-am făcut, ajun­gând cu totul sălaș diavolului. Și știu, Doamne, că fără­delegile mele au co­vâr­șit capul meu, dar mulțimea în­du­ră­rilor Tale este nease­mănată, și mila bunătății Tale cea fără de rău­tate este nespusă și nu este nici un păcat care să biruiască iu­birea Ta de oameni. Pentru aceasta, Prea­mi­nunate Împărate, fără de rău­tate Doamne, fă minunate mi­lele Tale spre mine păcă­tosul; arată-mi pu­terea bunătății Tale, arată-mi tă­ria milosti­virii Tale celei în­durate și mă primește pe mine, păcă­tosul, cel ce mă întorc; primește-mă cum ai pri­mit pe fiul cel pierdut, pe tâlharul și pe desfrânata. Primește-mă pe mine cel ce peste mă­sură Ți-am greșit și cu cu­vântul și cu fapta și cu pofta cea fără de cale și cu gândul cel dobitocesc. Și, precum ai primit pe cei ce au venit în ceasul al unsprezecelea, care nimic vrednic n-au lucrat, așa mă primește și pe mine, păcătosul; că mult am greșit și m-am spurcat și am scârbit Duhul Tău cel Sfânt și am mâniat milosti­virea Ta cea iubi­toare de oameni, cu fapta, cu cu­vântul și cu gândul, noaptea și ziua, pe față și într-ascuns, cu voie și fără de voie. Și știu că vei pune înaintea mea păcatele mele în același chip în care le-am făcut, și mă vei întreba de cele ce cu știință, fără de iertare, am greșit. Ci, Doamne, nu cu judecata Ta cea dreaptă, nici cu mânia Ta să mă mustri pe mine și nici cu urgia Ta sa mă pedepsești. Milu­iește-mă, Doamne, că nu sunt numai neputincios, ci și zidirea Ta sunt. Că Tu, Doam­ne, ai întărit peste mine frica Ta, dar eu am făcut răutate îna­intea Ta. Ție Unuia am greșit; dar Te rog să nu intri la judecată cu robul Tău. Că de vei căuta la fără­de­legi, Doamne, Doamne, cine va putea sta înaintea Ta? Că eu sunt adâncul păcatului și nu sunt vrednic, nici în stare a căuta și a privi înălțimea ce­rului, din pricina mulțimii păca­telor mele celor fără de număr; că toate lucrurile rele și închi­puirile și mește­­­șu­girile diavolești, toată răutatea ia­dului, îndemnurile spre păcat, dez­mier­dările și alte patimi nenumă­rate n-au lipsit de la mine. Căci, cu ce fel de păcate nu m-am stricat? De care rele n-am fost prins? Tot pă­catul l-am făcut, toată desfătarea ne­­iertată am lăsat să intre în sufletul meu. Ne­trebnic m-am făcut înain­tea Ta, Dum­ne­zeul meu, și înaintea oamenilor. Cine mă va ridica pe mine, cel ce am căzut întru atâ­tea păcate rele? Doam­ne, Dum­nezeul meu, spre Tine nădăj­duiesc. De mai este pentru mine nă­dejde de mân­tuire, de biruiește iubirea Ta de oa­meni mulți­mea fă­rădelegilor mele, fii mie Mân­tuitor și, după îndu­rările și mi­lele Tale, slă­bește, lasă, iartă, toate câte am greșit Ție; că s-a umplut de multe rele su­fletul meu și nu aflu întru mine nădejde de mântuire. Mi­luiește-mă, Dumne­zeule, după mare mila Ta, și să nu-mi răs­plătești mie după faptele mele, ci întoarce-mă, spri­­jinește-mă, izbă­vește sufletul meu de relele ce au crescut într-însul și de agoni­si­rile lui cele cum­plite. Miluiește-mă pentru mila Ta, ca unde s-a înmulțit pă­catul să prisosească harul Tău, și să Te laud și să Te slăvesc în toate zilele vieții mele. Că Tu ești Dum­ne­zeul ce­lor ce se pocăiesc și Mântui­to­rul celor ce gre­șesc și Ție slavă înălțăm, îm­preună și Părintelui Tău celui fără de început și Preasfântului și Bu­nului și de viață Făcătorului Tău Duh, acum și pu­rurea și în vecii ve­cilor. Amin.

Rugăciunea a cincea, a Sfântului Ioan Damaschin:

Stăpâne Doamne, Iisuse Hris­toase, Dumnezeul nostru, Cel ce singur ai putere a ierta păcatele oameni­lor, ca un bun și iubitor de oameni, treci cu vederea toate greșelile mele cele cu știință și cu neștiință, și mă învred­­ni­cește să mă împărtășesc, fără de osândă, cu dumnezeieștile, preaslă­vitele, prea­cu­ra­tele și de viață făcă­toa­rele Tale Taine, nu spre osândă, nici spre adău­girea păcatelor, ci spre cură­țire și sfin­țire și spre dobândirea vieții și îm­părăției ce va să fie, spre zid și ajutor, spre izgonirea celor po­trivnici și spre pierderea greșe­lilor mele celor multe; că Tu ești Dum­nezeul milei și al îndu­ră­rilor și al iubirii de oameni și Ție slavă înăl­țăm, împreună și Tatălui și Duhului Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a șasea, a Sfântului Vasile cel Mare:

Știu, Doamne, că mă împărtășesc cu nevrednicie cu Preacuratul Tău Trup și Scump Sângele Tău, și vinovat sunt, și osândă mie însumi mă­nânc și beau, neputându-mi da seama, pre­cum se cu­vine, de Trupul și Sângele Tău, Hris­toase, Dum­ne­zeul meu. Ci în­drăznind spre îndurările Tale, mă apropii de Tine, Cel ce ai zis: „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sân­gele Meu întru Mine rămâne și Eu întru dânsul”. Deci, mi­los­tivește-Te, Doamne, și nu mă pe­depsi pe mine, păcătosul, ci fă cu mine după mila Ta. Și să-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tămăduire și curățire, spre lu­minare și pază, spre mân­tuirea și sfin­țirea sufletului și a tru­pului; spre izgo­nirea a toată nălu­cirea, a faptei celei rele și a lucrării dia­vo­lești, care se lu­crează cu gândul întru mădu­larele mele, spre în­drăz­ni­rea și dra­gostea cea către Tine, spre îndrep­ta­rea și întărirea vieții, spre în­mul­țirea faptei celei bune și a desă­vârșirii, spre plinirea poruncilor și spre împăr­tășirea cu Sfântul Duh, ca me­rin­de pentru viața de veci și spre răs­puns bineprimit la înfricoșătorul Tău tron de judecată, iar nu spre certare sau spre osândă.

Rugăciunea a șaptea, a Sfântului Simeon Noul Teolog:

Din buze întinate, din inimă pân­gă­rită, din limbă necurată, din suflet spurcat, primește-mi rugăciunea, Hris­­toase al meu, și neînlăturându-mi nici cu­vin­tele, nici obișnuințele, nici neru­șinarea, dă-mi mie a grăi cu în­drăz­neală cele ce voiesc, Hristoase al meu, și mai vârtos mă și învață ce mi se cuvine a face și a grăi. Greșit-am mai mult decât desfrânata care, aflând unde sălăș­lu­iești, cumpărând mir, cu îndrăz­neală a venit să ungă pi­cioa­rele Tale, ale Stă­pânului meu Hristos și Dumne­zeului meu. Cum pe aceea, apropiindu-se din inimă, n-ai lepă­dat-o, nici de mine nu Te scârbi, Cuvinte, ci dă-mi să țin și să sărut picioarele Tale și cu izvor de lacrimi, ca și cu niște mir de mare preț, cu îndrăzneală să le ung. Spală-mă cu lacri­mile mele, curățește-mă cu ele, Cuvinte. Iartă-mi greșelile și îmi dă îndreptare. Știi mulțimea răută­ților mele, știi și bubele mele, și răni­le mele le vezi, dar și credința mi-o știi, vo­ința mi-o vezi și suspinurile mi le auzi. Nu se ascunde înaintea Ta, Doam­­ne, Dumnezeul meu, Fă­cătorul și Izbă­vi­torul meu, nici picătura de lacrimi, nici din picătură vreo parte. Cele încă nesăvârșite de mine le-au cunoscut ochii Tăi și în cartea Ta se află scrise și cele încă nefăcute de mine. Vezi smerenia mea, vezi-mi os­teneala câtă este și toate păcatele mi le iartă, Dum­­ne­zeule a toate, încât, cu inima cu­rată, cu gândul înfri­coșat și cu su­fletul sme­rit să mă împărtășesc cu Tainele Tale cele preacurate și prea­­sfinte, cu care se îndumnezeiește și se face viu tot cel ce mănâncă și bea din ele cu inimă cu­rată; că Tu ai zis, Stă­­pânul meu: „Cel ce mănâncă Tru­pul Meu și bea Sângele Meu întru Mine rămâne și Eu întru dânsul”. Cu totul adevărat este cuvântul Stăpânului și Dumnezeului meu, că cel ce se împărtășește cu Darurile cele dumnezeiești și îndumnezeitoare nu este singur, ci cu Tine, Hristoase al meu, Cel ce ești din Lumina cea cu trei străluciri, Care luminează lumea. Deci, pentru ca să nu rămân singur, fără de Tine, Dătătorule de viață, su­­flarea mea, viața mea, bucuria mea, mântu­irea lumii, pentru aceasta m-am apro­piat de Tine, precum vezi, cu lacrimi și cu sufletul umilit. Mă rog să iau izbăvire de gre­șelile mele și să mă împărtășesc fără de osândă cu Tainele Tale cele dătătoare de viață și fără de prihană, ca să rămâi, precum ai zis, cu mine, cel de trei ori ticălos, ca să nu mă răpească cu vi­cleșug înșelătorul, aflându-mă de­păr­­tat de harul Tău, și, înșelându-mă, să mă depărteze și de îndumnezei­toarele Tale cuvinte. Pentru aceasta cad înaintea Ta și cu căldură strig căre Tine: Precum pe fiul cel pierdut și pe desfrânata, care au venit la Tine, i-ai primit, așa mă primește și pe mine, desfrânatul și spurcatul, Mi­los­­tive, care cu suflet umi­lit vin acum la Tine. Știu, Mântuitorule, că altul ca mine n-a greșit Ție, nici a fă­cut faptele pe care le-am făcut eu. Dar și aceasta știu, că mărimea gre­șe­li­lor mele și mulțimea păcatelor mele nu covârșesc răbdarea cea multă a Dum­nezeului meu, nici iubirea Lui de oa­meni cea înaltă; ci pe cei ce fier­­binte se pocăiesc, cu mila îndurării îi cu­rățești și îi luminezi și cu lumina îi unești, părtași Dumnezeirii Tale fă­cân­­du-i fără pizmu­ire; și lucru străin de gân­durile îngerești și ome­nești vor­bești cu ei, de multe ori, ca și cu niște prieteni ai Tăi adevărați. Acestea mă fac îndrăzneț, acestea îmi dau aripi, Hris­toase al meu, și, pu­nându-mi nă­dejdea în multele Tale binefaceri față de noi, bucurându-mă și cutremurându-mă, cu focul mă îm­părtășesc; iarbă uscată fiind eu, și – străină minune! – mă ră­co­resc nears, ca rugul de demult care, aprins fiind, nu se mistuia. Pen­tru aceasta, cu gând mulțumitor și cu mul­țumi­toare inimă, cu mulțumitoare mădu­lare ale su­fle­­­tului și ale trupului meu, mă închin și Te măresc și Te preaslăvesc pe Tine, Dumnezeul meu, Cel ce cu ade­vărat ești binecuvântat, acum și în veci. Amin.

Rugăciunea a opta, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Dumnezeule, slăbește, lasă, iartă-mi toate greșelile câte Ți-am greșit Ție, sau cu cuvântul, sau cu fapta, sau cu gândul, cu voie sau fără de voie, cu ști­ință sau cu neștiință, toate mi le iartă ca un bun și de oameni iubitor. Și, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale slujitorilor Tăi în­geri, ale sfintelor puteri și ale tuturor sfinților, care Ți-au bineplăcut Ție din veac, binevoiește ca fără de osândă să pri­mesc Sfântul și Prea­curatul Tău Trup și Scumpul Tău Sânge, spre tă­măduirea sufletului și a trupului și spre curățirea gândurilor mele celor rele. Că a Ta este împărăția și pu­terea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a noua, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Nu sunt vrednic, Stăpâne Doamne, să intri sub acope­rământul sufletului meu, ci, de vreme ce Tu, ca un iubitor de oameni, vrei să locuiești întru mine, îndrăznind, mă apropii. Poruncește-mi și voi deschide ușile pe care Tu Însuți le-ai zidit și intră cu iubirea Ta de oameni, pe care pururea o ai. Intră și luminează cugetul meu cel întunecat. Și cred că aceasta vei face, că n-ai îndepărtat pe desfrânata care a venit la Tine cu lacrimi, nici pe vameșul care s-a pocăit nu l-ai alungat, nici pe tâlharul care a cu­noscut împărăția Ta nu l-ai izgonit, nici pe prigonitorul Pavel care s-a po­căit nu l-ai lăsat cum era; ci pe toți care au venit la Tine cu po­căință i-ai rânduit în ceata prietenilor Tăi, cel ce singur ești binecuvântat, totdeauna, acum și în vecii ne­sfâr­șiți. Amin.

Rugăciunea a zecea, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Doamne Iisuse Hristoase, Dum­ne­zeul meu, slă­bește, lasă, milos­ti­vește-Te și-mi iartă mie, păcăto­su­lui, netrebni­cului și nevrednicului robului Tău, că­de­rile în păcat, smintelile și gre­șelile mele, toate câte am pă­că­tuit față de Tine, din tinerețile mele până în ziua și ceasul de acum, fie cu știință, fie din neștiință, cu cuvântul, sau cu fapta, sau cu gândul, sau în cuget, cu deprinde­rile și cu toate sim­țurile mele. Și, pentru rugăciunile celei ce fără de prihană Te-a născut pe Tine, ale Preacuratei și pururea Fecioarei Maria, Maicii Tale, singura nădejde neînfruntată și ocroti­toare și izbăvi­toare a mea, învredni­cește-mă, fără de osândă, să mă îm­păr­tășesc cu Preacuratele, nemuritoarele, de viață făcătoa­rele și înfricoșătoarele Tale Taine, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci, spre sfințire, spre lu­minare, spre tărie, spre vindecare și spre sănătatea sufletului și a trupului și spre șter­gerea și pierderea cu totul a cugetelor, a gândurilor și a de­prin­­derilor mele celor rele și a nălu­ci­rilor de noapte ale du­hurilor celor vi­clene și întunecate. Că a Ta este împărăția și pu­terea, slava, cinstea și închi­nă­ciunea, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, acum și pu­rurea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a unsprezecea, a Sfântului Ioan Damaschin:

Înaintea ușilor casei Tale stau și de gândurile cele rele nu mă depărtez. Ci Tu, Hristoase Dumnezeule, Care ai în­dreptat pe vameșul și ai miluit pe canaa­neanca și ai deschis tâlha­rului ușile raiului, des­chide-mi și mie îndu­rările iubirii Tale de oameni și mă pri­mește pe mine, cel ce vin și mă ating de Tine, ca pe desfrânata și ca pe cea cu scurgerea de sânge. Că aceasta, atingându-se de marginea hainei Tale, prea lesne a luat tămă­duire, iar aceea, cuprinzând prea­cu­­ratele Tale picioare, a dobândit dez­­legare de păcate. Iar eu, ticălo­sul, întreg Trupul Tău cutezând a-L primi, să nu fiu ars, ci mă primește ca și pe dân­sele și-mi luminează sim­­țirile cele sufle­tești, ar­zând nele­giu­irile păcatelor mele, pentru rugă­ciu­­nile celei ce fără de sămânță Te-a născut pe Tine și ale puterilor cerești, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a douăsprezecea, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dum­nezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcă­toși, dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că acesta este însuși Prea­curat Trupul Tău și acesta este însuși Scump Sân­gele Tău. Deci, mă rog Ție: Mi­luiește-mă și-mi iartă gre­șe­lile mele cele de voie și cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu fapta, cele cu știință și cu neștiință, și mă în­vred­nicește, fără de osândă să mă îm­pă­r­tășesc cu Preacura­tele Tale Taine, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Amin.

Deci, mergând să te împărtășești, să zici în taină, aceste stihuri ale lui Metafrast:

Iată, mă apropii de sfânta îm­părtă­șire.
Și-mpărtășindu-mă, Doamne, să nu mă arzi;
Că Tu ești foc și arzi pe cei nevrednici,
Ci curățește-mă de toată-nti­narea.

Apoi:

Cinei Tale celei de taină, Fiul lui Dumnezeu, astăzi părtaș mă pri­mește, că nu voi spune vrăjmașilor Tăi Taina Ta, nici sărutare îți voi da ca Iuda; ci, ca tâlharul mărturi­sin­du-mă, strig Ție: Pomenește-mă, Doamne, întru Îm­pă­răția Ta.

După aceea, stihurile acestea:

Sângele cel îndumnezeitor privind, te înspăimântează, omule.
Că foc este și arde pe cei nevrednici.
Dumnezeiescul Trup mă îndum­ne­­zeiește și mă hrănește,
Îmi îndumnezeiește sufletul și-mi hră­nește minu­nat mintea.

Apoi aceste tropare:

Îndulcitu-m-ai cu dorul Tău, Hris­­­toase, și m-ai schimbat cu dumne­zeiasca Ta dragoste; ci arde, cu focul cel fără de materie, păcatele mele și mă în­vrednicește a mă sătura de desfătarea care este întru Tine, ca, de amândouă ve­selindu-mă, să slă­vesc, Bunule, ve­ni­rea Ta.

Întru strălucirile sfinților Tăi, cum voi intra eu, nevrednicul? Că, de voi îndrăzni să intru în cămară, haina mă vădește, că nu este de nuntă, și voi fi legat și lepădat de îngeri. Ci curățește, Doamne, întinăciunea su­fle­tului meu și mă mântuiește, ca un Iubitor de oameni.

După aceea se zice această rugăciune:

Stăpâne, Iubitorule de oameni, Doam­ne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă Sfintele acestea, pentru că sunt nevrednic, ci spre curățirea și sfințirea sufletului și a trupului și spre arvunirea vieții și a împărăției ce va să fie. „Iar mie bine-mi este a mă alipi de Dumnezeu și a pune în Domnul nădejdea mântuirii mele”.

Și iarăși: Cinei Tale celei de taină... Și așa, cu umilință, să mergem să ne împărtășim.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 23 Decembrie

A. GUSTĂRI

A.   Pâine şi covrigi cu susan sau mac

·       apă;

·       sare;

·       făină;

·       25 gr drojdie proaspătă la 1 kg făină;

·       Susan sau mac;

·       ulei de măsline

Se face aluatul din ingredientele de mai sus, se lasă să crească cam dublu, se fac pâinici în forme speciale şi se ung cu ulei de măsline.

Pentru covrigi: din aluatul crescut facem covrigi pe care mai întâi îi trecem în apă clocotită şi după aceea îi aşezăm în tavă (nu-i lăsăm să stea mult în apă, ci doar îi cufundăm şi-i scoatem imediat), la urmă punem susan sau mac.

B.    SALATE

Salată de linte roşie

• 200 g linte (nu verde),
• ulei,
• sare sau vegeta,
• condimente (maghiran sau oregano).

Lintea se fierbe cu apă puţină cu sare sau vegeta. Când s-a facut ca o pastă, se ia de pe foc şi începe să se frece cu ulei, apoi se condimentează dupa gust. Se serveşte pe pâine.

C.    SOSURI

Sos de conopidă

• 750 g conopidă,
• sare,
• 1 ceapă,
• 3 căţei de usturoi,
• 3 linguri ulei de măsline,
• 2 linguri margarină,
• 250 g roşii (conservă),
• 1 linguriţă oregano.

Se curăţă conopida, se spală, se despart bucheţele şi se fierb în apă sărată, nu prea mult pentru a nu deveni moi. Se scurg. Se curaţă ceapa şi usturoiul şi se toacă. Se încing uleiul şi margarina şi se călesc ceapa şi usturoiul. Se adaugă  conopida şi roşiile şi se lasă să fiarbă puţin. Se condimentează cu sare şi oregano. Se serveşte de preferinţă cu paste de tip fundiţă (Farfalle).

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă de ardei şi varză

• o jumatate de kg de varză,
• 4 ardei mari,
• 4 frunze de ţelină,
• mărar proaspăt sau uscat tăiat mărunt,
• cimbru (praf),
• sare,
• piper,
• 3-4 roşii mari.

Se taie varza fideluţă, se presară cu sare şi se frământă. Ardeii se taie cubuleţe. Ţelina se taie mărunt.  Se pun varza, ardeii şi ţelina la fiert vreo 20 de minute, timp în care curăţăm roşiile de pieliţă şi le tăiem felii. Se adaugă la ciorbă: piper, mărar şi cimbru. Mai lăsăm să dea un clocot.

E.     MÂNCĂRURI

Pilaf de ciuperci

• 300 g ciuperci,
• ¾ pahar orez,
• 1 ceapă,
• 3 linguri ulei,
• sare,
• piper.

Se curăţă, se spală şi se taie ciupercile bucăţi. Se pun într-o cratiţă cu ceapa tăiată marunt şi 2 pahare apă. Se lasă să fiarbă încet 10-15 minute. Se strecoară şi se măsoară zeama de ciuperci. Se opreşte 1 ¼ pahar de zeamă, iar dacă nu ajunge se adaugă apă. Ciupercile strecurate, se pun într-o cratiţă, se toarnă zeama de ciuperci (măsurată), sarea, piperul şi orezul ales, spălat şi călit în 3 linguri de ulei. Se lasă să fiarbă la foc încet, acoperit cu un capac îmbrăcat într-un şervet curat înmuiat în apă şi stors. Când orezul este aproape fiert, se dă pilaful la cuptor, la foc mic, până când înfloreşte orezul.

F.     DULCIURI

Chec cu morcov

• 1 ceaşcă morcov ras pe răzătoarea mare;
• 1 ceaşcă măr ras pe răzătoarea mare;
• 1 ceaşcă zahăr;
• 1 ceaşcă ulei;
• ½ ceaşcă stafide;
• ½ ceaşcă suc de portocale;
• 3 ceşti făină;
• 1 linguriţă bicarbonat;
• 1 linguriţă praf de copt;
• 1 linguriţă scorţişoară;
• 1/3 ceaşcă coniac;
• 1 linguriţă coajă de portocală rasă

Se bat zahărul cu uleiul şi se adaugă pe rând celelalte ingrediente. Praful de copt şi bicarbonatul se amestecă într-o ceaşcă cu făină, care se adaugă la sfârşit. Se pune compoziţia într-o tavă potrivită ca mărime, unsă cu ulei şi tapetată cu făină şi se dă la cuptor la foc potrivit o oră. Se pudrează cu mult zahăr.

ISTORIE PE ZILE 23 Decembrie

Evenimente

·         558: Chlothar I (numit și Clotaire sau Chloderic), este incoronat  rege a francilor. A  fost unul dintre fiii lui Clovis, iar la moartea tatălui său în 511, a primit, ca moștenire, orașul Soissons , unde și-a instalat capitala precum si  orașele Laon, Noyon, Cambrai si Maastricht precum  și cursul inferior al râului Meuse. Fiind foarte ambițios, a căutat să își extindă stăpânirea si este responsabil de asasinarea copiilor fratelui său Chlodomer  în 524, anexand în schimb orașele Tours si Poittiers. A luat parte la mai multe expediții îndreptate împotriva  Burgundiei și, după prăbușirea acestui regat în 534, a obținut  Grenoble, Die   și unele orașe învecinate. A domnit și asupra a cea mai mare parte a Germaniei, a avut unele expediții în Saxonia și, pentru un timp, a primit de la saxoni un tribut anual de 500 de vaci. Sfârșitul domniei sale a fost marcat de disenisuni interne, fiul său Chram ridicându-se împotriva lui în mai multe rânduri. Urmărindu-l pe Chram în Bretania  unde se refugiase, Chlothar l-a închis împreună cu soția și copiii săi într-o casă de lemn căreia i-a dat foc. Copleșit de remușcări, a plecat la Tours pentru a cere iertarea la mormântul Sfantului Martin și a murit la scurt timp după aceea.

·         619: Bonifaciu al V-lea devine Papă. Papa Bonifaciu al V-lea a fost Papă al Romei în perioada 23 decembrie 619 – 25 octombrie 625. S-a născut la Napoli. A fost consacrat papă pe 23 decembrie 619, după 13 luni de Sede Vacante. A restaurat catacomba „San Nicomede” pe via Nomentana în apropiera de actuala Porta Pia de la Roma. S-a implicat cu mult zel în activitatea de încreștinarea Angliei și a publicat decretul papal care acorda bisericii privilegiul de a fi loc de refugiu pentru criminali și proscriși în general. Papa Bonifaciu al V-lea murit pe 25 octombrie 625 și a fost înmormântat la San Pietro, Roma.

·         962: Razboiul  arabo – bizantin: Trupele bizantine conuse de  viitorul împărat Nichifor Focas  au luat cu asalt orasul Alep.

·         1672: Italianul Giovanni Cassini a descoperit Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn. Giovanni Domenico Cassini, cunoscut și ca Gian Domenico Cassini sau Jean-Dominique Cassini (n. 8 iunie 1625 la Perinaldo – d. 14 septembrie 1712 la Paris), matematician, astronom, inginer și astrolog italo-francez.

·         1688: Ca parte a Revoluției Glorioase, regele Iacob al II-lea al Angliei părăsește Anglia pentru Paris, Franța după ce a fost detronat în favoarea nepotului său, William de Orania și a fiicei sale Mary. Iacob al II-lea al Angliei (engleză James II) (n. 14 octombrie 1633 – d. 16 septembrie 1701), rege al Angliei, rege al Scoției și rege al Irlandei, din 6 februarie 1685 până pe 11 decembrie 1688.

·         1806: Războiul ruso–turc (1806–1812) – în primele lupte care s–au dat după ocuparea Moldovei, la Fierbinți și la Olteanu, rușii au ieșit victorioși. Au intrat în București la 25 dec. 1806, reinstalând ca domn pe Constantin Ipsilanti. Constantin Ipsilanti (n. 1760 – d. 1816),, domn în Moldova: 8 martie 1799 – 4 iulie 1801, octombrie 1806 – noiembrie 1806 și în Țara Românească: 1 septembrie 1802 – august 1806. A mai fost administrator al Țării Românești sub ocupația rusească: 27 decembrie 1806 – 31 mai 1807 și 8-28 august 1807.

·         1888: Pictorul olandez Vincent van Gogh, într-unul din desele sale momente de rătăcire își taie o parte din urechea stângă. Vincent Willem van Gogh, (n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere

·         1919: Un cutremur de pamânt în Mexic a făcut peste 7.000 de victime.

·         1920: Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei și a fost semnat "Ireland Act". Parlamentul s-a împărțit în două: unul la Dublin și celălalt la Belfast.

·         1941: Premiera, la Opera Română din București, a operei „Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă).

·         1941: Al Doilea Război Mondial: După 15 zile de luptă, armata imperială japoneză ocupă Insula Wake.

·         1947: Fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley au conceput primul tranzistor.

·         1948: În Japonia sunt executați opt criminali de război, printre care și fostul premier Hideiki Tojo.

·         1963: Cargoul “Bucuresti” a anocorat in portul Constanta, devenind prima nava sub pavilion romanesc care a efectuat o călătorie în jurul Pământului. Călătoria Cargoului Bucureşti a durat 144 de zile. Cargoul Bucureşti a fost construit în anul 1962, în Iugoslavia, şi în data de 11 august 1963 a părăsit Dana Portului Constanţa, navigând spre vest, cu un echipaj de 50 de persoane la bord, sub comanda căpitanului de cursă lungă Liviu Neguţ, unul dintre cei mai buni comandanţi ai flotei maritime comerciale româneşti. Voiajul a durat 4 luni şi 11 zile, până pe dată de 23 decembrie 1963, au fost parcurse 27.600 de mile, şi echipajul a avut vreme frumoasă pe parcursul voiajului, fiind ferit de furtunile violente. Secundul navei era Boris Cazacu şi ofiţerul III al cargoului Bucureşti a fost Romulus Moise, care ulterior a devenit primul decan al Facultăţii de Navigaţie şi director al Companiei Naţionale Maritime Navrom. Nava era încărcată cu tractoare, instalaţii pentru o fabrică de ciment, zahăr şi lădiţe cu şuncă de pentru Cuba şi China. Cargoul a navigat prin Marea Neagră şi prin Mediterana şi a făcut prima escală în Gibraltar, pentru hărţi necesare călătoriei în jurul lumii. Traversarea Atlanticului a durat 17 zile şi nava a atins coasta Cubei la Santiago de Cuba. Apoi La Havana au fost descărcate tractoarele şi utilajele pentru fabrică de ciment, iar apoi s-au făcut opriri la Cienfuegos şi la Guantánamo de unde a fost încărcat zahăr pentru China. După o lună petrecută în Marea Caraibilor, nava a plecat spre Oceanul Pacific. În Panama, nava, care venea dintr-o ţară comunistă, a fost reţinută şi verificată timp de câteva săptămâni, de militarii americani, care asigurau securitatea canalului, şi de autorităţile statului Panama, dar în cele din urmă a reuşit să traverseze cu bine Canalul şi s-a oprit la Honolu, în arhipelagul Hawaii.

·         1964: Un ciclon a afectat Ceylonul cauzând moartea a peste 2000 de persoane.

·         1972: Un cutremur cu magnitudinea de 6,5 a lovit capitala Nicaraguei, Managua, omorând peste 10.000 de oameni.

·         1972: Cei 16 supraviețuitori ai dezastrului zborului Andes sunt salvați după 73 de zile; ei au supraviețuit prin canibalism.

·         1979: Trupele militare sovietice ocupă Kabul, capitala Afganistanului.

·         1986: Dick Rutan și Jeana Yeager au terminat primul zbor în jurul lumii cu un avion numit Voyager, fără să-l realimenteze cu combustibil.

·         1989: Prima zi fara comunism  a romanilor, dupa mai bine de 40 de ani. In timpul noptii au fost atacate Televiziunea, cladirea Comitetului Central al PCR, Biblioteca Centrala Universitara, care a fost grav afectata de incendii, Ministerul Apararii Nationale. Zeci de romani si-au pierdut viata in Bucuresti, la Aeroportul  Otopeni, precum si in restul tarii. Peste 1.000 de persoane s-au jertfit pentru libertatea tarii, Romania fiind singura tara din fostul bloc sovietic in care schimbarea regimului s-a facut cu varsare de sange. Dupa 22 decembrie, evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Ion Iliescu a prezentat la radio si televiziune o declaratie a Consiliului Frontului Salvarii Nationale (FSN) in care a precizat ca pentru conducerea interimara a tarii prioritare au fost “actiunile coordonate de lupta impotriva teroristilor”. Tot prin intermediul presei s-au lansat o serie de zvonuri, astfel incat incertitudinea domnea pe intreg teritoriul tarii. Consiliul FSN l-a numit in functia de ministru al apararii pe generalul-colonel Nicolae Militaru, asupra caruia  existau grave acuzatii de spionaj in favoarea URSS. Granitele Romaniei au fost redeschise. Intreaga lume a putut sa urmareasca la televizor desfasurarea evenimentelor din Romania. De asemenea, in aceeasi zi au fost eliberati din inchisori detinutii politici, printre care si cei cativa ziaristi din gruparea “Romaniei libere” (Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga) care, cu un an in urma, protestasera deschis impotriva regimului. Caderea regimului comunist a facut posibila restabilirea democratiei si redobandirea tuturor libertatilor si drepturilor de catre romani.

·         1990:  La Aeroportul Otopeni se dezvelește un monument din marmură neagră pe care sunt gravate numele celor care și–au pierdut viața în acest loc, în evenimentele din decembrie 1989, când au fost masacrați militarii de la Câmpina ai Ministerului de Interne.

·         1990: Printr-un referendum, populația Sloveniei votează cu 88% pentru independența Iugoslaviei.

·         1994: Adoptarea Legii privind statutul special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

·         1994 - A fost inaugurat Muzeul Sportului la Muzeul de Istorie al României.

Nașteri

·         1173: Ludovic I de Bavaria (d. 1231)

·         1750: Frederic Augustus I de Saxonia (d. 1827)

·         1777:  S-a născut Alexandru I, ţar al Rusiei intre anii 1801-1825; (m. 1 decembrie 1825). In timpul domniei sale, Rusia a anexat Finlanda, o parte din Polonia si a intrat in 1812  în posesia teritoriului cuprins între Prut şi Nistru (Basarabia), care aparţinea Principatului Moldova. A fost unul dintre principalii opozanti ai lui Napoleon. S-a  întâlnit la Tilsit pe 25 iunie 1807 cu imparatul francez Napoleon I, care avea să dividă cu Alexandru imperiul lumii. Ca un prim pas, Napoleon  îl va lăsa pe tarul Alexandru  în posesia Principatelor Dunarene  și îi va da mână liberă în afacerile cu Finlanda, urmand ca după aceea, împărații estului si vestului, la momentul potrivit sa ii alunge pe turci  din Europa și sa  mărșăluiasca de-a lungul Asiei pentru a cuceri India. Un plan atât de uimitor a trezit în mintea impresionabilă a lui Alexandru o ambiție față de care până atunci fusese străin. Interesele Europei au fost uitate. „Ce este Europa?”, a exclamat el ambasadorului francez. „Unde este, dacă nu suntem noi și voi? Contradicțiile  personalității sale l-au facut pe Alexandru unul din cei mai bizari conducatori pe care i-a avut Rusia. Pe deasupra, moartea sa este învăluită în mister, iar locul unde se află rămășițele sale pamantesti este necunoscut.

·         1790: Jean François Champollion, cunoscut orientalist francez; a descifrat, în 1822, hieroglifele, punând bazele egiptologiei moderne (d. 1832).

·         1804:  S-a născut Charles Augustine Saint-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (m. 13 octombrie 1869).

·         1823: S-a nascut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, violonist si dirijor roman nascut la Iasi, autorul melodiei “Hora Unirii”. A urmat studii muzicale in orasul natal, iar apoi a studiat la Conservatorul din Viena.S-a implicat activ in Revolutia de la 1948, perioada in care a scris mai multe cintece patriotice. A compus primele vodeviluri si operete romanesti, precum si cupletele pentru piesele scriitorului Vasile Alecsandri. A scris muzica pentru aproape toate spectacolele romanesti de teatru aparute intre anii 1840-1880, creand circa 600 de piese muzicale. Opera sa este inspirata din folclor, iar multe din creatiile sale, in special hore si sarbe, au intrat in repertoriul lautarilor romani. De numele lui se leaga si Conservatorul din Bucuresti, el fiind fondatorul institutiei pedagogice si primul director al acesteia. S-a stins din viata la Bucuresti la 28 ianuarie 1898.

·         1864: Prințesa Zorka de Muntenegru (d. 1890)

·         1884: S-a nascut Nicolae Malaxa, inginer şi întreprinzător român; (d. 1965). Nicolae Malaxa (n. 10/23 decembrie 1884, orașul Huși, județul Vaslui – d. 1965, New Jersey) a fost un inginer și întreprinzător român, unul din cei mai importanți industrialiști ai României interbelice. În același timp, pentru unii, Malaxa este o personalitate controversată datorită simpatiilor sale politice. Uzinele Malaxa au fabricat sub licență 126 de șenilete Renault UE. Nicolae Malaxa le-a dat legionarilor două șenilete direct de pe linia de producție în timpul rebeliunii din 1941, fapt care a condus la confiscarea uzinelor de către statul român

·         1895: Radu Korne, general român (d. 1949)

·         1896: Giuseppe Tomasi di Lampedusa, scriitor italian (d. 1957)

·         1909: Se naşte la Bucureşti, principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria, călugărită sub numele de Maica Alexandra; a devenit stareţa mănăstirii cu hramul "Schimbarea la faţă" din Ellwood City, Pennsylvania. (m. 21 ianuarie 1991). La 23 decembrie 1908 (stil vechi) sau 5 ianuarie 1909 (stil nou), se naşte la Bucureşti, principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria, căsătorită la Sinaia cu arhiducele Anton de Habsburg la 26 iulie 1931, avînd şase copii: Ştefan, Arhiduce de Austria (1932-1998), Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959), Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935), Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937), Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939) şi Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942). Căsătoria Ilenei cu Arhiducele Anton de Habsburg a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română, fiind pentru prima oară cînd un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. Ceremonia căsătoriei a avut  loc la Castelul Pelişor, pe data de 26-27 iulie, la vîrsta de 22 de ani. Pentru că tatăl sau murise în 1927, a fost condusă la altar de fratele ei mai mare, regele Carol al II-lea. Invazia armatei roşii şi ocupare României, forţarea abdicării regelui Mihai de generalul KGB Vîşinski, fac ca la 8 ianuarie 1948  Principesa Ileana, împreună cu nepotul său regele Mihai I, să părăsească România. S-a mutat cu întreaga sa familie întîi în Elveţia apoi în Argentina. La Buenos Aires a înfiinţat un cămin destinat refugiaţilor politici români, cămin ce a purtat numele mamei sale, “Regina Maria”. În 1950 Ileana împreună cu copiii au ajuns la Boston, Statele Unite. După divorţul său, se căsătoreşte în 1961, la New York, cu Ştefan Isărescu, de care ulterior se desparte şi se călugăreşte, făcînd timp de şase ani stadiul de novice, într-o mănăstire din Franţa. În 1967 se reîntoarce în S.U.A. şi, sub numele de maica Alexandra, devine stariţa mănăstirii ortodoxe cu hramul Schimbarea la Faţă, din oraşul Ellead, Pennsylvania. În septembrie 1990 revine în România pentru cîteva zile. Moare la 2 iunie 1991 la Ohioville, statul Ohio, S.U.A. După căderea regimului Ceauşescu, Maica Alexandra a vizitat România în septembrie 1990, la vîrsta de 81 de ani şi suferindă. Cîteva luni mai tîrziu, la 21 ianuarie 1991, a murit la Spitalul St.Elizabeth din Youngstown, Ohio, S.U.A. ca urmare a unor complicaţii survenite în urma fracturii bazinului, accident survenit chiar în chilia Mănăstirii unde a locuit de la început. Memoriile sale au apărut în Anglia în anul 1951, iar în România în 2005 cu titlul “Trăiesc din nou“.

·         1910: Maria Mercedes de Bourbon, mama regelui Juan Carlos al Spaniei (d. 2000)

·         1911 - S–a născut James Gregory, actor american de film (seriale de televiziune: “Bonanza”, “Star Trek”) (m.16.09.2002).

·         1916: Dino Risi, regizor italian de film (d. 2008)

·         1918: Helmut Schmidt, cancelar al Germaniei

·         1928 - S-a născut actorul francez, regizorul şi scenaristul Pierre Etaix.

·         1929 - S-a născut Chet Baker, cântăreţ şi trompetist american de jazz (m.13.05.1988).

·         1933: Akihito, împăratul Japoniei, al 125–lea descendent în linie directă de la primul împărat, Jimmu Tenno

·         1936: Peter Hammer, matematician american născut în România (d. 2006)

·         1937 - S–a născut actorul de teatru şi film Cornel Revent (din filmografie “Pas în doi”, “Noiembrie, ultimul bal”).

·         1939 - S-a născut Johnny Kidd (Frederick Heath), vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Johnny Kidd & The Pirates).

·         1940 - S-a născut Jorma Kaukonen, chitarist american (Jefferson Airplane, Hot Tuna).

·         1940 - S-a născut Eugene Record, vocalist şi compozitor american (Chi-Lites).

·         1941 - S-a născut Tim Hardin, compozitor, cântăreţ şi chitarist american.

·         1943: Silvia Sommerlath, soția regelui Carl XVI Gustaf al Suediei, actualul monarh al Suediei

·         1945 - S-a născut Ron Bushy, baterist american (Iron Butterfly).

·         1949: Adrian Belew, chitarist și interpret american

·         1949 - S-a născut Luther Grosvenor, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Spooky Tooth).

·         1952 - S–a născut Mircea Toma, jurnalist (“Academia Caţavencu”), director al Agenţiei de Monitorizare a Presei şi preşedinte al Asociaţiei pentru Protecţia şi Promovarea Libertăţii de Expresie.

·         1954 - S–a născut Sergiu Marin Dumitrescu, sculptor.

·         1956 - S–a născut Dave Murray, membru britanic al formaţiei rock “Iron Maiden”.

·         1964 - S–a născut, la Miercurea Ciuc, actorul Bogdan Zsolt.

·         1968: Manuel Rivera-Ortiz, fotograf american

Decese

·         484: A decedat  Huneric sau Honeric, rege al  vandalilor (intre 477 – 484)  și fiul cel mai mare al lui Genseric. Huneric sau Honeric (nume slavizat: Uniemirek) (d. 23 decembrie 484) a fost rege al vandalilor (477-484) și fiul cel mai mare al lui Genseric. A renunțat la politica imperială a tatălui său și s-a concentrat în principal asupra afacerilor interne. S-a căsătorit cu Eudochia, fiica împăratului roman de vest, Valentinian al III-lea ( 419- 455) și a Eudoxiei Licinia. Ea l-a părăsit (probabil în 472), dupa ce îi dăruise deja un fiu, Hilderic. Chiar dacă Huneric a fost un adept convins al arianismului, în timpul domniei sale a tolerat populația catolică. De asemenea, a permis să se țină un sinod, în urma căruia s-a ales noul episcop catolic al Cartaginei, Eugenius (postul rămăsese vacant 24 de ani). La scurt timp după alegerea lui Eugenius, Huneric s-a schimbat și-a început persecuția catolicilor. În plus, el a încercat să naționalizeze proprietatea catolică, dar această acțiune a provocat protestul împăratului roman de răsărit, astfel a ales să alunge un număr de catolici într-o provincie. La 1 februarie 484 , a organizat o întâlnire a episcopilor catolici cu episcopii arieni, dar pe 24 februarie, i-a scos cu forța pe episcopii catolici din locuințele lor și i-a exilat pe insula Corsica , unii dintre ei fiind martirizați, după ce au refuzat să devină ariani Deși in timpul domniei sale vandalii și-au menținut titlul de putere navală și dominația în insulele din vestul Mării Mediterane, Huneric nu a avut prestigiul de care Genseric, tatăl său, s-a bucurat în fața altor state. De altfel,spre sfârșitul domniei sale, maurii din munții Aurès (astăzi in Algeria) s-au răzvrătit cu succes de sub conducerea vandală.

·         910: A murit Sfantul  Naum de Preslav  (n.cca 830) cleric, teolog si scriitor de origine bulgara. A fost ucenicul sfintilor Chiril si Metodiu, alaturi de care a participat la crearea limbii liturgice slave  sau slavonei.

·         918: Conrad I al Germaniei (n. 890)

·         1230: A decedat  regina Angliei Berengaria de Navara (n.cca. 1165–1170), soția regelui  Richard I al Angliei. A fost fiica cea mare a regelui Sancho al VI-lea de Navarra   și a reginei Sancha de Castilia.

·         1572: Teologul Johann Sylvan este executat în Heidelberg pentru convingerile sale eretice impotriva Sfintei Treimi.

·         1588: Henric I, Duce de Guise (n. 1550)

·         1723: A murit Filip al II-lea, Duce de Orléans, regent pana la majoratul regelui Ludovic al XV-lea al Franţei ; (n. 02.08.1674). Filip al II-lea, Duce de Orléans (n. 2 august 1674 – d. 23 decembrie 1723), regent al Franței pentru Ludovic al XV-lea din 1715 până în 1723.

·         1834: A murit  economistul  britanic Thomas Robert Malthus, fondatorul teoriei ce îi poartă numele, conform căreia populaţia creşte în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistenţă cresc în progresie aritmetică, cunoscuta sub numele de malthusianism; ca o consecinţă a acestei relaţii, credea Malthus, sărăcia, bolile, epidemiile, războaiele sînt o binecuvîntare pentru omenire, asigurînd echilibrul între numărul populaţiei şi numărul mijloacelor de subzintenţă;(n.13.02.1766).

·         1889:  Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (n.1858)

·         1953: Lavrenti Beria, politician și șef al Poliției sovietice (n. 1899) a fost executat. Beria a fost un personaj foarte influent în timpul celui de-al doilea razboi mondial și în primii ani postbelici, până în primele luni de după moartea lui Stalin (perioadă scurtă în care, ca prim-viceprim-ministru, a fost inițiatorul unei mici liberalizări). În iunie 1953 a fost arestat și acuzat de mai multe crime. Pe 23 decembrie 1953 a fost judecat, condamnat la moarte și executat prin împușcare. Beria a rămas cunoscut în principal ca executor al epurarilor staliniste din  deceniul al patrulea al secolului trecut, deși el a fost implicat doar în fazele finale ale procesului de epurare. A fost implicat și în masacrul de la Katyn, în timpul căruia au fost asasinați aproximativ 22.000 de ofițeri polonezi.

·         1982: Alexandru Apolzan, fotbalist român (n. 1927)

·         1986: A încetat din viaţă actriţa Eugenia Popovici; a creat roluri de mare expresivitate pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost profesor şi rector al IATC (1972-1976); din filmografie “Darclée”, “Anotimpuri”); (n. 1914).

·         2007:  Oscar Peterson, pianist și compozitor de jazz canadian (n. 1925)

·         2009: Robert L. Howard, colonel american, decorat cu Medalia de Onoare (n. 1939)

·         2013: A decedat generalul rus Mihail Kalasnikov,proiectant de arme de foc, intre care si faimosul pistol mitraliera care ii poarta numele; (n. 10 noiembrie 1919). General-locotenent Mihail Timofeevici Kalașnikov (n. 10 noiembrie 1919, Kuria, Gubernia Altai, RSFSR – d. 23 decembrie 2013, la Ijevsk, Udmurtia, Federația Rusă), proiectant de arme de foc, cel mai cunoscut pentru crearea armelor de asalt AK-47, AKM și AK-74.

Sărbători

·         Sfintii 10 Mucenici din Creta; Sf Ier. Pavel, Arhiepiscopul Neocezareei (calendar creștin-ortodox)

·         Sf. Ioan de Kety, preot; Sf. Victoria, fecioară, martiră (calendar romano-catolic)

·         Ss 10 m din Creta (calendar greco-catolic)

ARTE 23 Decembrie

MUZICĂ 23 Decembrie

COLINDE

100 DE COLINDE PENTRU SEARA DE CRACIUN [COLAJ NOU] 2017

Alexandru Flechtenmacher, compozitor, violonist si dirijor roman

Salta romane! Alex Flechtenmacher): https://youtu.be/RpswGhD_rzk;

Corul Armatei Române- Hora Unirii: https://youtu.be/ujEy99OQeK8.

Chet Baker, cântăreţ şi trompetist american de jazz

Chet Baker - Groovy (Not Now Music) [Full Album]: https://youtu.be/LmKOBxs_Cbo.

Johnny Kidd (Frederick Heath), vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Johnny Kidd & The Pirates)

Johnny Kidd and the Pirates - A shot of rhythm and blues (1962): https://youtu.be/Z_GZyNb3Ba0.

Jorma Kaukonen, chitarist american (Jefferson Airplane, Hot Tuna)

Mann's Fate - Jorma Kaukonen & Jack Casady (Hot Tuna) 1969: https://youtu.be/cJ0onxQIY_w.

Eugene Record, vocalist şi compozitor american (Chi-Lites)

CHI-LITES: https://youtu.be/q1JQsQuxPDA?list=PLWsI3tC--AabsNHPs2k3ewsgZCNsOpEo1.

Tim Hardin, compozitor, cântăreţ şi chitarist american

Tim Hardin: https://youtu.be/-bW6VZi0ICs?list=PLBB1C70B11B16221D.

Ron Bushy, baterist american (Iron Butterfly)

IRON BUTTERFLY IN- A-GADDA-DA-VIDA IN HD BEST FULL VERSION: https://youtu.be/ZCkHanF4v1w?list=PLTtg6KOcka8-N1O6vXTSHfKnrCN8eAp2w.

Adrian Belew, chitarist și interpret american

Adrian Belew: https://youtu.be/QObqF99PEC4?list=PL11E9E40094A22DF7.

Luther Grosvenor, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Spooky Tooth)

luther grosvenor. the lonliest man in town: https://youtu.be/pvWnucRwoDg.

Dave Murray, chitarist şi compozitor britanic (Iron Maiden)

Iron Maiden - Rock In Rio 1985: https://youtu.be/05_nD7tajfM.

Oscar Peterson, pianist și compozitor de jazz canadian

Oscar Peterson - Songbooks (Not Now Music) [Full Album]: https://youtu.be/sgmFbmQnvsg.

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Vivaldi: Concertos for the Emperor (Andrew Manze, The English Concert)

The Best Christmas Songs, Carols, Instrumental and Classical Music 🔥 Relaxing Fireplace 🔥

Giovanni Marradi - TOP 10 PIANO COVERS

Popular Violin Christmas Songs 2018 || André Rieu Christmas Songs 2018

Richard Clayderman Greatest Hits 2018 - Richard Clayderman Playlist

LO MEJOR DE LA MUSICA ANDINA. Selección de Cecil González

POEZIE 23 Decembrie

MAXIME ŞI VERSURI DESPRE SĂRBĂTORI

Mai sunt câteva zile şi încep Sărbătorile de Iarnă, iar prima şi cea mai importantă dintre ele este Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos.

M-am gândit să vă ofer câteva cuvinte închinate acestui minunat eveniment după ce am văzut împreună colinde româneşti şi străine,

* Pacat este daca cineva e trist la o sarbatoare (proverb evreiesc);

* Te-nalti în dreapta sarbătoare: Desprins de tot ce-i efemer: Nu mai traiesti asa-naltare: Decat cand vei sui la cer. (Ion Th. Grigore);

* Peste tot dam de aluzii transparente si totusi învaluite într-un abur de mister: «norocul nostru-al tuturora», «înfricosatul vifor al vremilor razbunatoare», «un vis neîmplinit, copil al suferintii», de jalea caruia «au raposat si mosii si parintii», «durerea unui neam ce-asteapta de mult o dreapta sarbatoare», «norocul acestui neam sfarsit de jale», «nadejdea visurilor noastre», o vreme «ce va sa vie», «înfricosata clipa-a primenirii», «judetul ceasului de maine» … (Dumitru Micu);

* Proverb de Crăciun: What is Christmas? It is tenderness for the past, courage for the present, hope for the future. It is a fervent wish that every cup may overflow with blessings rich and eternal, and that every path may lead to peace- Ce este Craciunul? Este dragostea pentru trecut, curajul pentru prezent, speranta pentru viitor. Este o dorinta arzatoare ca fiecare cupa sa fie plina de binecuvantari bogate si eterne si fiecare cale conduce spre pace.

* Charles Dickens

I have always thought of Christmas time as a good time; a kind, forgiving, charitable, pleasant time; the only time I know of in the long calendar of the year, when men and women seem by one consent to open their shut-up hearts freely.-Am crezut intotdeauna ca sarbatoarea Craciunului este o perioada buna, iertatoare, caritabila, placuta; este singura perioada a anului , cand barbatii si femeile accepta sa-si deschida inimile.

* El te priveste… oriunde… mereu…
Acum te ia in brate si iti sopteste ca este aici… langa tine…ca nu esti singur….
Te saruta pe obraji si iti spune ca totul va fi bine pt ca mai presus de tot… L-ai ales pe El… stie cat iti este de greu… stie…
Iti spune ca te iubeste si ca intr-o zi… inima ta nu va mai fi franta caci El va culege bucata cu bucata si va face o alta inima, mai buna…acea inima va fi a ta! si atunci iti vei da seama ca nu mai esti la fel… ca totul a fost spre binele tau… ca mereu esti in bratele Lui, in siguranta…!

* Domnul imi este indeajuns Azi….
El ma trezeste cu lumina zilei…
…ma mangaie cu o adiere de vant…
…imi pazeste piciorul sa nu cad…
…ma tine de mana sa nu ma ratacesc…
…ma ia in brate ca sa simt caldura inimii Lui…
…ma invata sa iubesc…sa traiesc…sa-mi ofer mie si altora, a doua sansa…
…imi hraneste sufletul cu pacea si Cuvantul Lui…
…ma umple cu acea bucurie deplina pe care doar in El o gasesc…
…ma binecuvinteaza prin oamenii minunati si speciali pe care mereu ii pune in viata mea…
…imi modeleaza inima in fiecare zi, caci are nevoie de slefuirea Lui, pt a fi mai buna, mai blanda…
…imi ofera biruinta Lui in momentele grele…
…iar seara, El este Cel care-mi pazeste somnul si in El ma odihnesc…
El este totul pt mine….numai Tu ma implinesti…!
Oooooo, DA….Domnul imi este indeajuns Azi, maine…!

* Domnul este Sursa mea, nu voi duce lipsa de nimic…
El imi da din dragostea Lui si ma umple de prezenta Lui;
El este puterea mea si imi arata drumul pe care trebuie sa merg…
Chiar daca totul se prabuseste in jurul meu, totusi El ramane mereu Acelasi…e mereu langa mine…
Tu ma tii de mana si niciodata nu imi dai drumul ca sa nu ma pierd…
Da, El este Sursa mea…Izvorul meu si cu El vreau sa fiu pana la sfarsitul zilelor mele!

Tata, nu ingadui sa treaca nici macar o zi fara ca eu sa nu arat zambetul Tau…
…fara ca Tu sa nu incurajezi pe cineva, prin mine;
…fara ca Tu sa nu spui cuiva ca il iubesti, prin mine;
…fara ca Tu sa nu mangai pe cineva, prin mine;
…fara ca cineva sa nu se bucure de prietenia Ta, prin mine;
…fara ca Tu sa nu schimbi ceva sau pe cineva, prin mine;
…fara ca eu sa nu Te arat pe Tine…!

* Sunt multi ce nu-nteleg iubirea cu chip de Prunc nascut in iesle,
Nu inteleg corul de ingeri si slujesc altor interese…
Ades sarbatoresc Craciunul, insa nu-i inteleg prezenta
Si urmarind numai placerea pierd din vedere chiar esenta.

De ce s-o fi nascut Hristos? Numai ca eu sa stau la masa
Ciocnind, urand pentru prieteni, servind bucata copioasa?
A coborat in Betleem ca eu sa-mi pun de-o parte bani
Si omorand vitelul, oaia, sa strig: La anul, la multi ani?

Isus a aparut in lume numai ca eu sa-I cant colinde
Si sa ma bucur, cu copiii, cand bradul verde se aprinde?
Sa las o lacrima sa cada, emotie de saducheu,
Cand ne-ntalnim cu toti acasa, cand imi deschid cadoul meu?

Iertati-ma! Nu pot sa cred in noi „meniuri si retete…”
Isus nu a venit din cer, ca oamenii sa se imbete,
Sa cheltuiasca bani pe daruri, pe alimente, pe braduti
Si dupa sarbatori sa fie tot amarati si abatuti.

Isus nu a dorit sa fie motiv de repetenta-n scoala,
De neplacere in familii, sau un amar de punga goala…
Nu lacrima de despartire, nu cearta, nici dezamagire!
Isus in Betleemul noptii a vrut sa-nsemne doar IUBIRE!

A vrut sa-nsemne sansa vietii, poarta de har mantuitoare,
O scara rezemata-n ceruri pe care poti urca spre soare…
Motiv rarisim de cantare a psalmilor de laudat,
Motiv de strigat catre oameni, ca doar Mesia e-mparat!

Isus dorea sa spuna lumii prin scancet de copil in paie
Ca a lasat slava din ceruri si a-mbracat umile straie,
Ca tu sa te opresti o clipa, sa canti speranta viitoare:
Iti multumesc, iubite Doamne, ca ma iubesti asa de tare!

* De Crăciun, sub fulgi zglobii,
pe Isus din nou vestindu-L
trec pe uliţă copii
cu colindul.

Şi din zori până-n apus,
pe-o steluţă cu făclie,
ei duc lumii un Isus
de hârtie.

*

Dar tu, frate credincios,
porţi tu Pruncul ce trăieşte?
Duci în tine un Cristos
care creşte?

Nu-i vreun gând ce te-a-nşelat,
un simbol sau o icoană?
Simţi că-i viu cu-adevărat?
Cere hrană?…

După bezna cea de ani,
şi-a adus copilul zorii?
Vin la tine cei sărmani?
Vin păstorii?

Simţi că Cel ce l-ai primit
de lumină-ţi umple gândul?
Şi vin magi din răsărit
căutându-L?

Altfel, Pruncul nu e viu,
altfel, ochiul tău te-nşeală.
Altfel staulu-i pustiu,
ieslea-i goală.

Şi din zori până-n apus,
ca pe steaua cu făclie,
porţi şi tu tot un Isus…
de hârtie.

* Crăciunul ne-aminteşte de o seară
Când corul îngeresc a intonat duios
O melodie în acorduri de fanfară
Cum n-a mai fost până atunci în ţară
Vestind că s-a născut Isus Hristos.

Au auzit-o şi păstorii-n consternare
La Betleem sub cerul înstelat
Se intrebau:�Ce să însemne oare?�
Dar îngerul le-a dat clarificare:
�Azi Dumnezeu din Cer s-a întrupat�

Crăciunul ne-aminteşte că odată
Era o părtăşie minunată în Eden
Dar fiinţa omenească fost-a înşelată
De Lucifer rebelul, fiinţa lepădată
In adâncul întunecatului teren.

Urmat-au secole de răzvrătire
De păcate ce-L revoltau pe Creator
Păcatele sunt zid de despărţire
Sunt duşmanii vieţii de sfinţire
Era nevoie de-un ceresc Mântuitor.

Şi s-a născut Isus în ieslea umilinţei
Nu într-o casă, nici în palat luxos
Să ne împace-apoi cu Domnul biruinţei
Să ne dezlege de starea neputinţei
Să părăsim şi lumea şi traiul păcătos.

Crăciunul ne-aminteşte de profeţii
Ce prevesteau venirea lui Mesia
Şi îndemnau locuitorii şi drumeţii
S-aştepte cu credinţă zorii dimineţii
Când s-a sfârşi-ntunericul şi pribegia,

Când va apare Luceafărul strălucitor
Cu razele-i gingaşe şi falnica lumină
Şi vor cunoaşte toţi ce Tată-ndurător
Şi răbdător; desăvârşit conducător
Ne-a cercetat şi ne-a spălat de vină.

Crăciunul ne-aminteşte cum păcatul
Aduce doar ruină, plâns şi devastare
Cărarea o îndepărtează de-Mpăratul
Iar omul derutat devine inculpatul
Ce-aşteaptă doar o justă condamnare.

Ne-aminteşte şi de şansa de reabilitare
A celor scufundaţi în marea de nelegiuiri
A celor ce au părăsit cucernica purtare
Şi nu au înţeles că pocăinţa-i renunţare
Şi L-au primit pe Fiul omului cu prigoniri.

Şi L-au primit cu-n duh de-mpotrivire
Crezând că a venit să strice legi străbune
Dar El era venit să schimbe vechea fire
Să semene în om sămânţa de iubire
Să-ndrume la viaţă de evlavie şi rugăciune

Crăciunul ne-aminteşte şi de locul
Ce fost-a părăsit de Regele slăvit
Când s-amplinit şi vremea şi sorocul.
Când a sădit în inimi dorinţele ca focul
De-a fi-n acelaşi loc cu El, necontenit.

Să nu uităm nicicând că întruparea
Era menită să ne scape de pierzare
Că El s-a coborât la noi cu-ncredinţarea
Că poate transforma în om purtarea
Ce-i va da dreptul la Cer şi-ncununare.

* Mă duc la iesle – doar cu gândul
S-aduc omagiu unui PRUNC
La ale Lui picioare sfinte
Cu mulţumiri să mă arunc.

Nu-i un palat cu strălucire
Şi nu-i castelul impozant
Ci e un loc al umilinţei
Nu-i pentru omul arogant.

Mă uit la chipu-I ca de înger
Şi mă închin cu mult onor
Şi văd în El un prieten bun
Şi văd în El un Salvator,

Mai văd în El un Fiu al păcii
Amicul celor necăjiţi
El va aduce consolare
La cei ce-n lume-s prigoniţi.

Îi mulţumesc c-a vrut să vină
În lumea noastră de rebeli
Unde tratatu-l-au prea multi
Doar cu dispreţ şi cu răceli,

Urma sa fie pus pe-o cruce
Bătut şi chinuit cumplit
Dar printr-o cruda răstignire
Un plan divin va fi-mplinit.

Mă uit la chipul ca de înger
Şi mă închin cu mult respect
Şi simt c-a Lui lucrare sfântă
Avea-va-n lume mult efect.

Privirea Lui pătrunzătoare
Va cuceri pe cei mâhniţi
Şi vor simţi înviorare
Vor ştii că pot fi răsplătiţi.

I-aduc recunoştinţă astăzi
Şi-n veci de veci voi fi dator
Că s-a făcut şi pentru mine
Mântuitor şi Bun Păstor.

Mă duc la iesle- doar cu gândul
Căci azi e ziua de Crăciun
S-aduc omagiu unui Mire
Cu El pe veci să mă cunun.

* La fiecare Praznic de Crăciun,
Duios, colinzile ne-aduc aminte
Că Domnul a venit într-un cătun,
A dat pe-o iesle cerurile sfinte…

La fiecare Praznic ne-ntrebăm,
Cum? N-a fost nimeni să-l primească-n casă?
… Dar şi noi tot în paie II uităm,
Când forfota Crăciunului ne-apasă!

La fiecare Praznic simt mereu
Că-i prea adâncă şi prea grea ocară
Să fie patul pentru Dumnezeu,
O iesle într-un grajd sărac afară!

La fiecare Praznic e un glas
Ce spune-n taina nopţii fermecate
Că Domnul caută şi azi popas,
Mai stă la uşa noastră şi mai bate…

La fiecare Praznic noi vestim
Venirea Domnului, sărbătorească.
Dar mă întreb, cu-adevărat dorim
La noi în case să se-adeverească?

·  Bucuria este adevaratul dar al Craciunului? - Papa Benedict XVI.

·  Voi pastra Craciunul in inima si voi incerca sa-l tin cu mine tot anul? - Charles Dickens.

·  Cel care nu are Craciunul in inima, nu-l va gasi nici sub brad? - Roy L.Smith

·  Cel mai bun cadou de Craciun din jurul bradului: prezenta unei familii fericite? - Burton Hillis.

·  Fie ca pacea sa fie cadoul tau de Craciun si binecuvantarea tot anul!? - Autor necunoscut.

·  Am crezut intotdeauna ca sarbatoarea Craciunului este o perioada buna, iertatoare, caritabila, placuta; este singura perioada a anului cand barbatii si femeile accepta sa-si deschida inimile? - Charles Dickens.

·  In loc sa fie timpul unui comportament neobisnuit, Craciunul este singura perioada a anului cand oamenii isi pot urma propriile impulsuri si isi pot exprima propriile sentimente, fara retineri. Craciunul, pe scurt, reprezinta sansa de a fi noi insine? - Francis C. Farley.

·  De Craciun, toate drumurile duc acasa? - Marjorie Holmes.

·  Parerea mea despre Craciun, moderna sau democrata, este una foarte simpla: iubirea fata de ceilalti. Ma tot gandesc...de ce trebuie sa asteptam Craciunul pentru a arata acest lucru?? - Bob Hope

·  Craciunul nu este o perioada, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevaratul spirit al Craciunului inseamna sa pretuiesti pacea si bunavointa, sa oferi, din plin, compasiune? - Calvin Coolidge.

·  Binecuvantat este sezonul care aduna toata lumea intr-o conspiratie de dragoste? - Hamilton Wright Mabie.

·  Craciunul este, bineintele, timpul de a sta acasa cu sufletul si cu trupul? - Garry Moore.

·  Craciunul este perioada cand ai dor de acasa - chiar daca esti deja acasa? - Carol Nelson.

·  Cum sa alegi bradul perfect pentru Craciun? Toti brazii de Craciun sunt perfecti!? - Charles Dickens.

·  Craciunul flutura bagheta magica pe deasupra lumii si pastreaza tot ceea ce este mai bland si mai frumos? - Norman Vincent Peale.

·  Craciunul este perioada in care copiii ii spun Mosului ce cadouri vor si parintii platesc pentru ele. Problemele apar cand parintii spun guvernului ce vor si copiii platesc pentru ele? - Richard Lamm.

·  Priveste, o alta reclama despre Craciun! Sunt miscat de faptul ca spiritul Craciunului este adus de cola, fast food si bere. Cine ar fi crezut ca consumul de produse, traditiile populare si spiritualitatea s-ar imbina atat de bine.? - Bill Watterson, Calvin & Hobbes.

·  Oh, pentru zilele bune de Craciun cand oamenii incetau sa faca cumparaturi cand ramaneau fara bani? - Autor necunoscut.

·  Craciunul este sezonul in care cumperi cadourile de anul acesta, pe banii de anul viitor? (mai ales când bugetul nu este definitivat) - Autor necunoscut.

·       “Copilaria consta in a crede ca, printr-un brad de Craciun si cativa fulgi de nea, poti schimba intreaga lume.” Andre Laurendeau 

·       “Nu conteaza daca bradul de Craciun este natural, din plastic sau din aluminiu. Cu adevarat important este ca el sa fie impodobit cu zambete.” J. Allen Harrison 

·       “Bradul perfect de Craciun? Toti pomii de Craciun sunt perfecti!” Charles N. Barnard

·        “Cel care nu are Craciunul in inima, nu il va gasi niciodata sub ramurile unui brad de Craciun.” Roy L. Smith

·       “Cel mai frumos cadou de Craciun il reprezinta fericirea unei familii strans unite in jurul bradului.” Burton Hills

·       “Ma uitam, in acea seara, la ceata vesela de copii adunati in jurul acelei frumoase jucarii germane, bradul de Craciun. Pomul fusese asezat in mijlocul unei mari mese rotunde si se ridica cu mult deasupra capetelor lor. Era luminat minunat de o multime de micute lumanari si peste tot in ramuri sclipeau si scanteiau obiecte stralucitoare.” Charles Dickens

·       “Mii de luminite ardeau pe crengutele verzi, alaturi de poze vesel colorate, exact asa cum vazuse ea in vitrinele inalte ale magazinelor. Micuta fata si-a intins mainile catre ele si chiar atunci flacara batului de chibrit s-a stins. Luminitele pomului de Craciun se ridicau mai sus, tot mai sus, iar ea le vedea acum precum stelele paradisului…” Hans Christian Andersen

·       “Ceea ce conteaza de Craciun nu e decorarea bradului, ci reunirea familiei.” Kevin Bright

·       “Nu va ingrijorati cu privire la inaltimea bradului de Craciun: pentru copii el va parea intotdeauna mai mare decat Himalaya.” Larry Wilde

·       “Traditie: asezati-va cu cel drag intr-o incapere, in care singura lumina sa vina dinspre pomul de Craciun si amintiti-va ca momentele frumoase din viata sunt mai multe decat luminile pomului.” Betsy Cañas Garmon

TEATRU/FILM 23 Decembrie

Cu actorul de teatru şi film Cornel Revent (din filmografie “Pas în doi”, “Noiembrie, ultimul bal”)

Filme cu Cornel Revent

·         Terente - Regele bălților (1995)

·         Pas în doi (1985)

·         Sa mori ranit din dragoste de viata / Să mori rănit din dragoste de viață (1983)

·         Cine mă strigă? (1979) - prieten

·         Ecaterina Teodoroiu (1978)

·         Tănase Scatiu (1976) - subprefect

·         Un comisar acuză (1974)

·         Un august în flăcări (1973)

·         Aventuri la Marea Neagră (1972) - turist

Pas in doi 1985: https://youtu.be/a4xtShCqEgI;

Noiembrie,ultimul bal HQ: https://youtu.be/UeODNSmaWNE

Cu Eugenia Popovici:

Biografie Eugenia Popovici

Eugenia Popovici (n. 1914, București - d. 23 decembrie 1986, București) a fost o actriță de film, radio, teatru și voce română și profesoară de artă dramatică. A jucat peste 50 de ani pe scena Teatrului Național din București și a îndeplinit funcția de rector al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în perioada 1972-1976.

Fiică a unor profesori de liceu (mama ei era profesoară de muzică), Eugenia Popovici a absolvit Conservatorul de muzică și artă dramatică din București la clasa profesoarei Maria Filotti (1932-1935) și Facultatea de Litere și Filozofie (1932-1936). După absolvirea Conservatorului a fost angajată ca actriță la Teatrul Național din București, unde a jucat până la sfârșitul vieții.

Printre rolurile care au făcut-o cunoscută sunt Oana din Apus de soare de Barbu Delavrancea, Lucietta din Bădăranii de Carlo Goldoni, Zița din O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Agnes în Școala femeilor de Molière, Lucille din Burghezul gentilom de Molière, fiica primarului din Revizorul de Nikolai Gogol, Domnica din Moartea unui artist de Horia Lovinescu, bunica din Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu.

În perioada 1962-1976 a fost profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, printre studenții ei numărându-se Tora Vasilescu, Eugen Cristea, Andrei Finți. A îndeplinit în anii 1972-1976 și funcția de rector al institutului.

Eugenia Popovici a jucat în puține filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Ion Popescu-Gopo.

A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa III (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»” și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

Filmografie

·         Răsună valea (1950) - Ileana

·         Gelozia bat-o vina (1954) - Maria

·         O poveste obișnuită... o poveste ca în basme (1959) - împărăteasa

·         Setea (1961)

·         Darclee (1961)

·         Anotimpuri (1963)

·         Pași spre lună (1964) - Gioconda

·         De-aș fi... Harap Alb (1965) - Crăiasa

·         Steaua fără nume (1966) - domnișoara Cucu

·         Duminică la ora 6 (1966) - mama Ancăi

·         Surorile Boga (1968)

·         Micul Eyolf (film TV, 1972)

·         Povestea dragostei (1976) - Baba

·         Tufa de Veneția (1977)

·         Povestea porcului (1985)

Darclee

Darclee 1961: http://youtu.be/sD9JrWBLNug.

Tudor Musatescu - Madona

SFATURI UTILE 23 Decembrie

PREPARATE DE CASĂ SPECIFICE DE SĂRBĂTORI

Cârnaţi de casă

·       1,5 kg carne de porc

·       0,5 kg slănină

·       25 g usturoi

·       5 g boia de ardei dulce

·       5 g coriandru

·       300 ml supă de oase

·       5 g piper

·       Sare

·       Maţe de oaie

Carnea de porc se taie în bucăţi şi se trece prin maşina de tocat, iar slănina se taie cuburi.

Se amestecă carnea tocată cu slănina, supa de oase, mujdeiul de usturoi şi condimentele măcinate.

Cu această compoziţie se umplu maţele care au fost curăţate, spălate şi întoarse.

Se lasă cârnaţii să se svinte, apoi se pun la afumat.

Cârnaţi olteneşti

·       1 kg carne de vacă

·        1 kg carne de porc

·        30 g usturoi

·        5 g piper

·        2 g maghiran

·        Sare

·        Maţe de oaie

Carnea de vacă se trece de două ori prin maşina de tocat cu sită deasă, iar carnea de porc se toacă cu satârul.

Se amestecă cele două tocături împreună cu condimentele şi mujdeiul de usturoi.

Se pregătesc maţele de oaie şi se pun pe dispozitivul de umplut cârnaţi la maşina de tocat.

Se umplu maţele.

Se lasă să se svinte.

Se pun la afumat 2-3 ore.

Salam aperitiv

·       1 kg carne de vacă

·       3 kg carne de porc

·       20 g usturoi

·       4 g piper

·       Sare

·       Maţe de vită subţiri

Se trece de 2-3 ori carnea de vită prin maşina de tocat.

Carnea de porc se trece o singură dată prin maşină.

Se amestecă tocăturile, se adaugă sare, piper şi mujdei de usturoi şi se omogenizează bine compoziţia.

Se pregătesc maţele.

Se umplu maţele de mărimea unui salam obişnuit şi se leagă la capete.

Se pun la fum şi se lasă pâne ce se colorează.

Se scoate de la fum şi se opăreşte 45 minute în apă fierbinte cu temperatura de 80-85 grade Celsius (când începe apa să cânte).

Escalop de porc cu sos de vin

*750 g pulpă de porc

*50 g făină

*125 g ulei

* 400 g sos brun

*100 ml vin

*200 g smântână

*sare

Sos brun sau sos spaniol:

*600 g oase de vacă

*75 g morcovi

*50 g pătrunjel

*50 g ţelină

*50 g ceapă

*10 g usturoi

* 100 g ulei

* 75 g făină

* 50 g bulion de tomate

* 2-3 foi de dafin

* cimbru

* 5 g chimen

* 2 g piper

* sare

Făina se rumeneşte într-o tigaie cu ulei.

Se adaugă zarzavatul şi ceapa tăiate felii şi se călesc împreună.

Se pune usturoiul tocat şi se stinge cu bulion diluat cu apă.

Se adaugă oasele ce au fost rumenite la cuptor şi condimentele.

Se umple vasul cu apă şi se lasă să fiarbă 3-4 ore, apoi se pasează printr-o sită şi se potriveşte gustul de sare.

Pentru escalop reţinem 400 g din acest sos brun.

Carnea de porc se taie în felii subţiri de cca 75 g fiecare şi se socotesc câte 2 bucăţi la porţie, se bat bine ca pentru şniţel, se sărează, se trec prin făină şi se prăjesc în ulei.

În uleiul rămas se adaugă sosul brun, vinul şi făina rămasă, se amestecă bine, se fierbe 10 minute, se toarnă peste escalop şi se fierb împreună încă 30 minute.

La servit se adaugă smântână la fiecare porţie.

Se serveşte cu piure şi salată.

Friptură de porc la tavă

·       1 kg pulpă de porc

·       50 g ulei

·       50 g ceapă

·       100 g morcovi

·       10 g usturoi

·       Sare

Pulpa de porc se sărează, se unge cu ulei şi se aşază într-o tavă cu restul de ulei şi se frige la cuptor.

Alături de carne se pune ceapa tocată, morcovii raşi şi usturoiul tăiat feliuţe.

În timpul frigerii carnea se stropeşte cu sosul format în tavă.

După ce carnea s-a fript se scoate pe un fund de lemn şi se taie felii.

Se pune carnea tăiată pe platou.

Legumele şi sosul rămas în tavă se pasează şi se toarnă peste carne.

Se cserveşte cu garnitură de cartofi natur şi cu salată.

Gustare pentru gurmanzi

·       400 g carne de porc

·       200 g cârnaţi afumaţi

·       150 g creier

·       300 g ciuperci

·       50 g bulion de tomate

·       20 g usturoi

·       150 g ulei

·       2 legături verdeaţă

·       150 ml vin

·       Sare

Carnea se taie în bucăţi mici, se sărează şi se prăjeşte în ulei, se adaugă cârnaţii tăiaţi feliuţe şi ciupercile tăiate ştraifuri şi călite în ulei.

Usturoiul se taie feliuţe şi se căleşte în ulei, apoi se adaugă creierul tăiat cuburi şi se mai căleşte câteva minute.

Se amestecă totul cu carnea şi se prăjesc în continuare.

Se stinge cu bulion amestecat cu vin şi verdeaţă tocată mărunt.

Se potriveşte gustul de sare şi se mai fierbe câteva minute.

Se serveşte caldă cu mămăligă.

GÂNDURI PESTE TIMP 23 Decembrie