20 IANUARIE 2018
RELIGIE ORTODOXĂ 20 Ianuarie
+)
Sf Cuv Eftimie cel Mare; Sf Mc Eusebiu; Sf Mc In; Pin și Rim
Cuviosul nostru Părinte Eftimie era
de neam din cetatea Melitina Armeniei şi s-a născut în anul 377 din părinţi
binecredincioşi, Pavel şi Dionisia, fiind născut din făgăduinţă şi primind, la
botez, numele de Eftimie, care, în limba greacă, înseamnă ,,veselie”.
După
moartea tatălui său, mama sa l-a încredinţat fratelui ei, care era preot, iar
acesta l-a dus la episcopul Armeniei, care l-a crescut cu dragoste, punându-l
să înveţe de la dascăli de seamă şi rânduindu-l, de copil, printre slujitorii
Bisericii. Deci, deprinzând bine Sfintele Scripturi, viaţa curată şi toată
învăţătura credinţei, la vreme potrivită a fost făcut preot, iar episcopul i-a
dat în seamă grija mănăstirilor şi a schiturilor din toată mitropolia Armeniei.
Fiind el
de 29 de ani, s-a dus la Ierusalim şi, închinându-se la Sfintele Locuri, s-a
sălăşluit acolo, aproape de Ierusalim, într-o mănăstire numită Fara, unde a
cunoscut pe Cuviosul Teoctist, care a devenit sfătuitorul său de o viaţă şi de
un gând. Şi, înţelegând ei că nu pot fi izvor de har pentru alţii decât
sfinţindu-se mai întâi pe ei înşişi, au alergat împreună la adâncul
însingurării de lume, cautând să se facă mai întâi ei plăcuţi şi apropiaţi ai
lui Dumnezeu.
Drept
aceea, după cinci ani au ieşit din Fara şi au mers de s-au sălăşluit într-o
peşteră din râpa unui munte din pustie, către Iordan. Şi au locuit acolo mulţi
ani, în viaţă aspră de sihaştri, trudindu-şi neîncetat trupul şi dorind a vorbi
în linişte cu Dumnezeu prin rugăciune, aducând astfel sufletului lor hrana
duhovnicească întru răbdare, bunătate şi gând smerit. Iar, din nevoinţa
aceasta, a primit marele Eftimie de la Dumnezeu harul Sfântului Duh, darul facerii
de minuni şi al prorociei.
Deci,
când a binevoit Dumnezeu, au fost descoperiţi de nişte păstori. Şi au început a
veni la ei mulţi care se lepădau de lume. Şi au întemeiat mănăstire de obşte şi
lavră de sihaştri, că mulţi auzind pe fericitul Eftimie, nu voiau să se
îndepărteze de locul unde era el. Şi mulţi îl căutau şi îl împresurau, iar
bolnavii aşteptau tămăduire. Însă el dorea a fi mai mult cu Dumnezeu, prin
liniştea rugăciunii în pustie.
De aceea,
luând pe ucenicul său Dometian, a ieşit din chilia sa şi a venit în munţii
dinspre Marea Moartă. Şi, găsind o fântână cu apă, a ridicat chilii şi a rămas
acolo o vreme. Dar şi acolo, văzându-se împresurat de mulţime, s-a întors la
chilia sa, la Cuviosul Teoctist. Şi era în pustie toată săptămâna, iar sâmbăta
şi Duminica se întâlnea cu cei care-l căutau, şi multe fapte şi semne minunate
a lucrat Dumnezeu prin el.
Cuviosul
Eftimie era cunoscut şi cinstit chiar şi de cei trei mari îndrumători ai vieţii
pustniceşti din vremea lui: Simeon Stâlpnicul, Sava cel Sfinţit şi Teodosie din
Palestina; şi toţi patru apărau dreapta credinţă statornicită la Sinodul din
Calcedon (451), vorbind împotriva ereticilor din vremea aceea, mai ales
împotriva monofiziţilor.
Iar
fericitul Eftimie a întors la dreapta credinţă chiar şi pe împărăteasa Evdochia
(†460), care căzuse şi ea în rătăcirea lui Eutihie. Şi s-a sfârşit acest Sfânt
și mare Părinte, prorocind că doi dintre ucenicii lui, anume Ilie (494-516) şi
Macarie (544-552, 564-574), vor fi patriarhi ai Ierusalimului, lucru care s-a
întâmplat întocmai.
N-a
căutat niciodată vreo mărire omenească, ci toată viaţa a rămas un simplu
iubitor de străini şi un îndrumător de sihaştri. Astfel a adormit în Domnul la
20 ianuarie, în anul 473, fiind cinstit de atunci în toată Biserica Ortodoxă la
aceeași dată.
Astăzi,
părţi importante din moaştele sale se găsesc la Mănăstirile Marea Lavră şi
Iviron din Muntele Athos, dar şi în alte locaşuri ale lumii creştine.
Sf
Mc Eusebiu
Acest
sfint mucenic a trăit pe vremea împăratului Diocleţian. Era plin de bogăţie şi
membru al senatului. A crezut în Hristos şi a primit botezul, atunci când a
văzut pe episcopul Teopemt, cum răbda chinuri şi cum făcea minuni cu puterea
lui Hristos. De aceea, fiind adus în faţa împăratului, i s-a luat mai întâi
brâul, apoi a primit tot felul de chinuri de moarte. Sfântul Eusebiu a fost
spânzurat cu capul în jos şi tăiat în bucăţi cu securea.
Sf
Mc In; Pin și Rim
Aceşti
trei sfinţi mucenici, de neamul lor dintr-o ţară de la miazănoapte, fiind
prinşi de barbarii închinători la idoli, au fost duşi la stăpânitorul locului,
care, văzând că mucenicii mărturisesc pe Hristos, i-a osândit să piară prin
îngheţare. Deci sfinţii au fost legaţi de nişte stâlpi, înfipţi în apa unui
râu. Şi era iarnă. Apa a îngheţat ajungând nemişcătoare ca şi trupurile
nemişcate ale sfinţilor. În acest chip şi-au sfârşit viaţa şi şi-au dat
sufletele lor fericite în mâinile lui Dumnezeu.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ISTORIE PE ZILE 20 Ianuarie
Evenimente
·
250 – Împăratul
Decius începe o persecuție pe scară largă a creștinilor din Roma. A
fost prima persecuție anti-creștină care s-a derulat în întreg Imperiul.
Decius a lansat un program politic tradiționalist, acesta
incluzând revenirea la religia politeistă, romană. Episcopilor și preoților
creșini li s-a ordonat să se sacrifice pentru împărat de sau să treacă la
religia romană. Majoritatea creștinilor au considerat o mare ofensă, și au
hotărât să moară ca și martiri. Arestat din porunca lui Decius, Papa
Fabian a murit în închisoare ca martir și a fost înmormântat în
catacomba Sf. Calixt.
·
1265: Primul parlament englez conduce prima ședință la Palatul Westminster. Palatul Westminster, cunoscut și sub numele de
Casa Parlamentului Englez este locul unde se află cele două camere ale
Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: Camera
Lorzilor și Camera Comunelor.
·
1320 – Vladislav I
cel Scurt (în poloneză: Władysław I Łokietek) – (1261 – 2 martie 1333) a fost
incoronat rege al Poloniei. A fost duce până în 1300 și prinț de Cracovia
din 1305, până la încoronarea sa ca rege. În timpul domniei sale s-a
depașit fragmentarea internă a Poloniei și țara s-a reunit într-un regat
independent, sub conducerea lui. In ultimii sai ani de domnie a purtat un
război cu teutonii (1326 – 1332), reusind sa stopeze extinderea
teutonilor in detrimentul Poloniei. Vladislav s-a străduit să stabilească un
cod uniform legal în toată țara. În acest cod, el a asigurat siguranța și
libertatea evreilor, pe care i-a pus pe picior de egalitate cu creștinii.
·
1356 – Edward
Balliol, devenit rege al Scotiei cu sprijin englez, a renuntat la tron,
abdicand in favoarea regelui Angliei, Edward al III-lea.
Pensionat de regele Eduard al III-lea al Angliei, a murit in
ianuarie 1364 la Wheatley in apropiere de Doncaster. Data
precisa a mortii sale este necunoscuta, aceasta intervenind intre 1
si 24 ianuarie. Odata cu disparitia sa,se sting si pretentiile la
tronul Scotiei ale familiei Balliol.
·
1368: Domnul Munteniei, Vladislav I (Vlaicu Voda),
confirmă braşovenilor privilegiile lor comerciale în Muntenia (cel mai vechi
privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba
latină). El atesta intensificarea comerţului de “drumul Brăilei “ si
face prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial in
care acordă scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste raul Olt. Vladislav I (n. 1325, d. 1377[1]) a fost domn al Țării
Românești între 1364 și cca. 1377. A fost fiul lui Nicolae Alexandru și al
Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari) și frate al
voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă. A
acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlașul,
Severinul și Făgărașul.
1390: S-a încheiat
tratatul de la Lublin dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești (1386 - 1418), și Wladislaw al
II-lea Jagello, regele Poloniei (1386-1434).
·
1527: Petru IV-lea Rareş urcă pentru prima dată la domnia Moldovei. În
rîndul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria a aşezat la loc de
mare cinste pe voievodul Petru Rareş,
fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare. Conform tradiţiei
orale, Petru a fost în
tinereţe negustor de peşte, pe care îl transporta cu maje (nişte care mari,
trase de patru sau şase boi). De aici şi porecla de Petru Măjerul.
S-a ridicat în domnie cu ajutorul micii boierimi, al tîrgoveţilor, al ţărănimii
dar şi prin voinţa predecesorului său Ştefăniţă Vodă, care, aflîndu-se, aşa cum scria Grigore
Ureche, “bolnav la Hotin au lăsat cuvîntul,
că dacă va săvîrşi el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, despre numele muierii ce
au fost după alt bărbat, tîrgoveţ din Hîrlău”. Nu trebuie să credem că Petru însuşi se îndeletnicea cu pescuitul: îl vedem mai
degrabă ca pe un mare proprietar al unei zone piscicole şi al unei gospodării
mari de prelucrare. Această îndeletnicire se explică şi mai bine odată cu
lămurirea originii mamei lui Petru Rareş, Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat,
stăpînitori ai zonei lacului Brateş, cu nenumăratele-i iezere, iezărcane, gîrle
etc., ale căror bogăţie în peşte trebuia valorificată. Anul naşterii lui Petru Rareş nu este cunoscut. Cînd a ajuns domn
al Moldovei (20 ianuarie 1527), avea cam 40 de ani;
era căsătorit cu o Marie, dintr-o familie încă necunoscută, cu care avea şi un
fiu Bogdan şi o fiică Cneajna (din botez – Ana). Dintr-o căsătorie anterioară
mai avea încă două fete – Ana şi Maria. În aprilie 1530 domnul s-a căsătorit
iarăşi şi şi-a adus în Moldova o nouă doamnă, pe Elena-Ecaterina
Brankovici, fiica despotului sîrb Iovan Brankovici (mort în 1502). Noua soţie a
lui Petru avea o cultură înaltă pentru acele timpuri. Cu Elena Petru a avut mai
mulţi copii: Iliaş, Ştefan, Constantin şi Ruxanda. În plan intern, Petru Rareş, ca şi părintele său Ştefan cel Mare, a promovat o
politică ce urmărea consolidarea autorităţii centrale, îngrădirea puterii
marilor boieri, întărirea ţării. Pe plan extern, Petru Rareş a desfăşurat o largă activitate diplomatică, urmărind, pe lîngă
lupta împotriva Imperiului Otoman, ridicarea ţării ca factor important pe arena
internaţională.
·
1567 – Fortele
portugheze aflate sub comanda Estácio de Sá, alunga definitiv pe francezi
din Rio de Janeiro. Estácio de Sá (n.Santarém, 1520 – d.Rio de Janeiro, 20
februarie 1567) a fost un militar, fondator al orasului Rio de
Janeiro si primul gouvernator-général al acestui
teritoriu portughez din America de Sud.
·
1576 – Orasul
mexican León este intemeiat de
viceregele spaniol Don Martín Enríquez de Almanza.
·
1840: Willem al
II-lea a devenit rege al Țărilor de Jos
după abdicarea tatălui său Willem I. Willem al II-lea (Wilhelm Frederick George
Ludovic) (6 decembrie 1792 – 17 martie 1849) a fost rege al Țărilor de Jos și
Mare Duce de Luxemburg de la 7 octombrie 1840 până la moartea sa în 1849.
·
1840: Exploratorul francez Jules Dumont d’Urville conduce o
expediție prin care a descoperit Adélie. Jules-Sébastien-César Dumont d’Urville (n. 23 mai 1790,
Condé-sur-Noireau – d. 8 mai 1842, Meudon) a fost un navigator și explorator
polar francez
·
1841: Anglia ocupa Hong-Kong-ul. Urmare a infrangerii
Chinei in primul Razboi al Opiumului din 1841,,insula Hong-Kong a
fost cedata definitiv Angliei. Dupa al doilea razboi al Opiumului,
China cedeaza Angliei pentru 99 de ani Noile Teritorii. In 1997,dupa
indelungate negocieri, Anglia restituie Chinei colonia Hong Kong.
·
1880: Apare la Bucureşti, in România, revista „Literatorul„, sub conducerea lui Alexandru
Macedonski. De orientare antijunimista, revista va aparea pana in martie 1919,
cu mari intreruperi si schimbari de titlu. Publicatia teoretizeaza poezia de
factura sociala, iar mai tarziu, parnasianismul si simbolismul. Macedonski a
incurajat, la inceputurile activitatii lor scriitoricesti, numerosi tineri
talentati. Printre colaboratorii
sai se numarau: Duliu Zamfirescu, George Bacovia (care debuteaza in
revista in anul 1899 cu poezia „Si toate”, sub semnatura V. George), Alexandru
Stamatiad, Tudor Vianu s.a. Revista Literatorul a fost
expresia unui curent literar innoitor si a fost o remarcabila
scoala literara. In jurul lui Macedonski vor gravita discipolii si
simpatizantii sai, constituiti mai apoi in cenaclul „Literatorul” (o grupare
formata ca reactie a influentei germane asupra gruparii Junimea), care va
promova poezia simbolista. Alexandru A. Macedonski (n.
14 martie 1854, București, d. 24 noiembrie 1920, București) a fost un poet,
prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor,
inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al
simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare
Literatorul, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă
polemică cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și
viața și au rămas notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu
și Ion Luca Caragiale. Pe de altă parte, Alexandru Macedonski a încurajat, la
începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre
care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa
Literatorul, iar în revista Liga ortodoxă debutează, printre alții, Tudor
Arghezi și Gala Galaction. Alexandru Macedonski a fost ales (în 2006) membru
post-mortem al Academiei Române.
·
1905: Podul egiptean din Sankt Petersburg utilizat atât de
către pietoni cât și de căruțe trase de cai, s-a prăbușit atunci când un
escadron de cavalerie l-a traversat. Toți cei 60 de soldați căzuți în râul
Fontanka au fost salvați însă câțiva cai s-au înecat. Structura actuală a
podului, care încorporează sfincși si multe alte detalii ale podului construit
în secolul XIX, a fost finalizată în 1955.
·
1920: Guvernele României, Cehoslovaciei și Regatului sîrbilor, croaților și
slovenilor cer Conferinței ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul
Ungariei a habsburgilor, subliniind că ei nu vor tolera o asemenea tentativă.
·
1923: Partidul
Ţărănesc Basarabean, condus de Ion Inculeţ, a fuzionat cu Partidul
Naţional-Liberal, precum şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condus
de Ion Nistor.
·
1929 - SUA şi Canada au adoptat un plan de
protejare a cascadei Niagara.
·
1941: S-a hotărât militarizarea instituțiilor, întreprinderilor de stat și
particulare, fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor
armatei.
·
1942: SS-Obergruppenführer Reinhard Heydrich și alți oficiali din Germania Nazistă au ținut Conferința
de la Wannsee în care au discutat implementarea „Soluției finale a problemei evreiești”.
·
1942: Generalul Iosif Iacobici este inlocuit la sefia Marelui Stat
Major al Armatei Romane, cu generalul Ilie Steflea, maresalul Ion Antonescu
reprosandu-i, printre altele, rezervele fata de continuarea operatiilor in
adancimea teritoriului sovietic.
·
1945 – In Romania se elaborează un decret-lege privind organizarea sindicatelor,
precum si decretele pentru urmarirea si pedepsirea criminalilor de razboi si a
persoanelor “raspunzatoare pentru dezastrul tarii”.
·
1945: Spre
sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Germania incepe in fata ofensivei
armatei sovietice, o vasta operatiune de evacuare a 1.8 milioane de etnici germani
din Prusia Orientala, care va lua sfarsit in urmatoarele doua luni.
·
1946 – Generalul de Gaulle demisioneaza. Dupa
petrecerea a 18 luni la conducerea guvernului provizoriu francez,
generalul de Gaulle isi anunta intempestiv demisia. Motivul: dezacordul
cu Partidul comunist privitor la elaborarea noii Constitutii a tarii.
·
1947: SUA semnează Tratatul de pace cu România.
·
1950: Capitala statului Israel este
transferată de la Tel Aviv la Ierusalimul de Vest, împreună cu instituțiile centrale și ale
administrației de stat. Statele lumii nu recunosc acest act și își mențin
misiunile diplomatice la Tel Aviv.
·
1961: Democratul John F. Kennedy devine
cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite. John
Fitzgerald Kennedy (n. 29 mai 1917 – d. 22 noiembrie 1963), cunoscut și ca John
F. Kennedy, JFK sau „Jack Kennedy”, a fost cel de-al treizeci și cincilea
președinte al Statelor Unite ale Americii. A servit din 1961 până la asasinarea
sa survenită în ziua de 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas. A fost unul dintre
membrii cei mai proeminenți ai familiei Kennedy implicați în politică, fiind
totodată considerat un stindard al liberalismului american.
·
1969: Primul pulsar (pulsari = stele care se rotesc, formate din neutroni și
observabile ca surse de radiație electromagnetică) este descoperit în Crab
Nebula.
·
1990: A apărut, la București, primul număr
al revistei „22”, editată de Grupul
pentru Dialog Social.
·
1996: Primele alegeri generale libere organizate vreodată în teritoriile
palestiniene autonome, Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul
de Est. Yasser Arafat a
fost ales în funcția de președinte al Autorității Naționale Palestiniene
(m. 2004)
·
1999 - După ce Miron
Cozma a respins o propunere a Guvernului de începere a unor negocieri cu o
comisie guvernamentală, minerii din Valea Jiului au plecat de dimineaţă, din
Târgu Jiu spre Bucureşti, cu circa 70 de autobuze şi peste 200 de autoturisme.
Ei au ajuns, în jurul prânzului, în apropierea localităţii Costeşti, la câţiva
kilometri de Horezu. Aici se afla un baraj al forţelor de ordine, format din
circa şase mii de luptători DIAS şi BAOLP care aveau dispoziţie din partea
prefectului de Vîlcea, Nicolae Curcăneanu, să împiedice, prin toate miljloacele
legale, înaintarea minerilor spre Bucureşti. Puţin după ora 15.00 au început
ciocnirile, extrem de violente, soldate în cele din urmă cu retragerea forţelor
de ordine.
·
2004: Președintele Ion Iliescu i-a
decernat Regelui Mihai I Marele Premiu al Institutului Cultural Român.
·
2009: Democratul Barack Obama devine cel de-al 44-lea președinte al Statelor Unite. Barack Hussein Obama al II-lea (n. 4 august 1961, Honolulu,
Hawaii) a fost al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, fiind
primul afro-american ales în această funcție, în urma alegerilor prezidențiale
din 4 noiembrie 2008, alături de Joe Biden ca vicepreședinte. A fost învestit
în funcție la 20 ianuarie 2009 și l-a înlocuit pe predecesorul său George W. Bush.
În 2012, a fost reales, rămânând astfel în funcție pentru încă 4 ani.
·
2014: Tragic
accident de avion în Munții Apuseni. Un avion YR-BNP de tip Britten-Norman BN-2A-27
Islander, care efectua o cursă umanitară, a aterizat forțat într-o zonă
împădurită din Munții Apuseni la o altitudine de circa 1600 m, lângă satul
Petreasa din comuna Horea, situat la limita dintre județele Cluj și Alba. Avionul, pilotat de Adrian Iovan în calitate de
comandant și Răzvan Petrescu, copilot, transporta la acel moment o echipă
de cinci cadre medicale de la București la Oradea. În acest accident au murit comandantul Iovan
și studenta la medicină Aurelia Ion, iar pilotul și cei patru medici au fost
răniți. Raportul final elaborat
de către autoritatea națională de investigare a evenimentelor produse în
aviația civilă, comunicat la 19 octombrie 2015, a relevat că determinantă în
producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever
al carburatoarelor.
·
2016: NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică
au anunțat că anul 2015 a fost cel mai cald an din istorie de la începutul
înregistrărilor meteorologice în 1890.
·
2017: Republicanul Donald Trump devine cel de-al 45-lea
președinte al Statelor Unite. Donald John Trump [ˈdɒnəld d͡ʒɒn trʌmp] (n. 14
iunie 1946, Queens, New York) este un magnat miliardar american, vedetă de
televiziune, politician şi actualul preşedinte al Statelor Unite ale Americii.
El a fost candidatul republican şi a fost ales al 45-lea preşedinte al Statelor
Unite în alegerile din 8 noiembrie 2016, învingând pe contracandidatul democrat
Hillary Clinton; a preluat oficial mandatul de preşedinte pe 20 ianuarie 2017,
succedându-l pe Barack Obama. La cei 70 de ani ai săi, Trump este cea mai în
vârstă persoană care îşi asumă preşedinţia Statelor Unite.
Nașteri
·
225 – S-a nascut
imparatul roman Gordian al III-lea. Marcus Antonius Gordianus Pius (20 ianuarie
225 – 11 februarie 244), cunoscut sub numele de Gordian al III-lea, a fost un
împărat roman între anii 238 – 244. El a fost fiul Antoniei Gordiana și al unui
senator al cărui nume nu este cunoscut (a decedat înainte de 238). La vârsta de
13 ani a devenit cel mai tânăr împărat roman din istoria imperiului. În anul 241 Gordian a fost
căsătorit cu Furia SabiniaTranquilina, fiica prefectului pretorian
Timesitheus. În calitate de șef al Gărzii de pretoriene și socru al
împăratului, Timesitheus a devenit rapid conducătorul de facto al
Imperiului Roman. Gordian a fost ucis la Zaitha, dupa
infrangerea armatei romane in batalia cu persii, cauza morții lui fiind
necunoscuta. După moartea sa, Senatul l-a zeificat.
·
1719: S-a născut
Mitropolitul Iacob Putneanu, considerat autorul primului Abecedar
cunoscut, aparut sub titlul de „Bucvar”, editat în anul 1775. A fost
mitropolit al Moldovei între 1750–1760 si a îndeamnat cu tărie pe
părinți să își dea copiii la școală. L-a convins în 1759 pe domnul Ioan
Teodor Callimachi să înființeze prima școală rurală din Moldova, lângă
Mănăstirea Putna. În cei 10 ani în care a fost mitropolit, s-au publicat mai multe
cărți în Moldova decât în cei 40 de ani de mai înainte. Personal a scris și a
publicat primul Abecedar tipărit din Moldova, Bucvarul din 1755. Mitropolitul
Iacov a fost unul dintre cei mai importanți ierarhi ai românilor. Autor al unor
gesturi de mare curaj în timpul vieții, mergând până la a-și da demisia pentru
a apăra interesele poporului în fața exceselor domnilor fanarioți, al doilea
ctitor al Mănăstirii Putna și al altor biserici și mănăstiri din Moldova,
profund implicat în problemele sociale și economice ale țării, el a rămas în
conștiința urmașilor ca un „om sfânt”, așa cum îi va spune și Nicolae Iorga. A
decedat la 15 mai 1778 si a fost înmormântat la manastirea Putna,
în pridvorul bisericii voievodale, lângă osemintele părinților săi.
·
1757: S-a născut
printul Ioan Cantacuzino, unul dintre primii reprezentanti ai literaturii
moderne românești (d.1828).
·
1775 – S-a nascut André-Marie Ampère, fizician
francez, autor al legii fundamentale a electrodinamicii; (d. 10.06.1836). André-Marie Ampère (n. 20
ianuarie 1775 – d. 10 iunie 1836) a fost un fizician și matematician francez. A
descoperit legea interacției curenților electrici (1820) și a propus ipoteza
curenților moleculari pentru explicarea magnetismului corpurilor, fiind considerat
unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului.
·
1809: Andrei Șaguna, mitropolit al Transilvaniei (d. 1873). S-a născut în ianuarie 1808, la
Mișcolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole
în Balcani. A fost un
militant pentru drepturile ortodocsilor și
ale romanilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului romanesc din
Brasov (1851), membru de onoare al Academiei Romane.
La 3/15 mai 1848 a prezidat, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni,
Adunarea romanilor de la Blaj si in fruntea unei delegații, duce petiția de la
Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a
organizat o adunare la Sibiu, de unde a trimis o nouă petiție împăratului
austriac. Ideea
unității romanilor este conținută în „Memoriul” națiunii române din
Marele Principat al Ardealului, din Banat din părțile vecine
ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850
a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram
Iancu. Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21
iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie
·
1814 - S-a născut pictorul francez Jean-François
Millet.
·
1872 - S-a născut pictorul Ştefan Popescu. Maniera
picturii sale se aseamănă impresionismului german, prin caracterul veridic,
calmul atmosferei, seriozitatea meşteşugului artistic.
·
1920: S-a nascut Federico Fellini, regizor italian;
(d.31.10.1993). Federico Fellini
(n. 20 ianuarie 1920 la Rimini, Italia – d. 31 octombrie 1993 la Roma) a fost
un reputat regizor și scenarist italian, laureat al mai multor premii
internaționale, între care și premiul Oscar (pe care l-a câștigat de patru ori,
al cincilea primindu-l onorific). Fellini a avut una dintre cele mai mari
influențe asupra viziunii cinematografice a secolului trecut. (“La Strada”, “La Dolce Vita”, “Nopţile
Cabiriei”, “Opt şi jumătate”)
·
1928 - S-a născut geologul Dan Rădulescu, membru şi
vicepreşedinte al Academiei Române.
·
1931 - S-a născut prozatorul şi publicistul Vasile
Băran ("Călcîiul lui Ahile", "Cocorii de iarnă").
·
1946: S-a nascut David Lynch, regizor american („Catifeaua albastră”, „Twin Peeks”). David Keith Lynch (născut pe 20 ianuarie 1946
în Missoula, Montana) este un producător, regizor, compozitor și scenarist de
film american. Filmele lui Lynch sunt cunoscute pentru elementele lor de
suprarealism, secvențele de vis și coșmar, imaginile stranii de multe ori cu
elemente distincete de noir și neo-noir, coloana sonoră creată cu
meticulozitate. Deseori, creațiile sale explorează misterele orășelelor
(ficționale, dar „tipice”) din Statele Unite (Blue Velvet și serialul de
televiziune Twin Peaks) sau ale marilor metropole (Lost Highway, Mulholland
Drive).
·
1949 - S-a născut poetul şi publicistul Constantin
Pricop ("Viaţa fără sentimente", "Marginea şi centrul").
·
1958: S-a nascut Lorenzo Lamas, actor american.
·
1975 - S–a născut Vlad Cernea, membru al grupului
Class.
·
1978 - S-a născut Cristina Flutur, actriţă la
Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.
Decese
·
82o – A murit
imamul Al Shafi’i, juristul si savantul arab musulman fondator al
școlii de jurisprudență Shafi’i; (n. 767).
·
842 – A decedat Theophil (Teofil) (n.
813), împărat bizantin între anii 829 – 842. A fost fiul lui Mihail
al II-lea Armorianul și al Theklei, si nepotul imparatului Leon al
V-lea Armeanul. Theophil a fost un iconoclast convins, dar și un
împărat învățat; în 832 el a dat un edict împotriva cultului icoanelor. Războaiele pe care le-a purtat cu arabii au secat vistieria
statului. De asemenea, Theophil a întărit zidurile Constantinopolelui și a
construit un spital care a functionat până în secolul al XV-lea.
·
1666:
Moare Ana de Austria, soția lui Ludovic al
XIII-lea al Franței (n. 1601).
Regina a murit datorita
unui cancer la san. Ana de Austria s-a casatorit la 18 octombrie 1615 la
varsta de 14 ani, cu Loudovic al XIII-lea, rege al Frantei.
·
1818 - A încetat din
viaţă cărturarul iluminist Dimitrie Ţichindeal, susţinător al folosirii limbii
naţionale în biserică şi în şcoală (n. 1775). Dimitrie Țichindeal (n. 1775,
Becicherecu Mic – d. 20 ianuarie 1818, Timișoara) a fost un preot, cărturar,
fabulist, traducător și militant român pentru emanciparea românilor din Banat. Mihai
Eminescu l-a numit in „Epigonii”: „Țichindeal, gură de aur”.
·
1907: A murit Dimitri Mendeleev, chimist rus, care a descoperit legea periodicității și a conceput
clasificarea periodică a elementelor chimice (n. 1834). Dimitri Ivanovici Mendeleev
(n. 27 ianuarie 1834 (S.N. 8 februarie), Tobolsk, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie
1907 (S.N. 2 februarie), Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un chimist rus
care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual.
Tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe
dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel,
Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a
numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a
proprietăților lor generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate
de descoperirile ulterioare din chimie.
·
1932 - A murit istoricul german Conrad Antonius
Cichorius, membru de onoare străin al Academiei Române (n.25.05.1863).
·
1943: A decedat la Silistra, in Bulgaria, Pericle Papahagi, lingvist,
filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit
culegător de folclor și cercetător în domeniul dialectului aromân, editor
al celor mai vechi texte aromânești. Nascut la 20 octombrie 1872, la Avdela,
in Grecia, Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân
alături de alți cercetatori ai filologiei romanice, români sau străini, cum
sunt St. Mihaileanu, Gh. Murnu, O. Densusianu, Al. Phillippide, Tache și
Pericle Papahagi, Theodor Burada, N. Saramandu, Chirata Iorgoveanu și mulți
alții. Aceștia au ajuns la concluzia că aromânii își păstrează limba, muzica,
obiceiurile, trasăturile fizice și morale, însă contactul cu popoarele în
mijlocul cărora traiesc a produs o serie de inevitabile transformări. S-a preocupat, mai cu seamă, de
istoria, geografia, etnografia și folclorul macedoromânilor. Și-a extins
cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele
balcanice și de relațiile culturale aromânești. Deosebit de interesante rămân în literatura de
specialtate numeroasele sale etimologii.Sub egida Academiei Române, a publicat
cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de
aromâni.
·
1957 - A murit atletul american James Connoly,
câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896
(Atena).
·
1984 - Moare
la varsta de 79 de ani Johnny Weissmuller, cunoscut pentru rolurile sale din
filmul Tarzan. S-a nascut la 2 iunie 1904, în cartierul Freidorf din
Timișoara, pe atunci in austro-Ungaria. A castigat 5 medalii de aur la
inot, la Jocurile Olimpice din 1924 si 1928. Angajat de Casa de filme
MGM, a jucat rolul lui Tarzan in doua zeci de filme din aceasta serie,
castigand o extraordinara popularitate in intreaga lume.
·
1986 - A murit Jaroslav Seifert, poet si publicist
ceh; a militat pentru apararea scriitorilor persecutati politic si a fost unul
dintre semnatarii Cartei 77; a primit Premiul Nobel pentru Literatura în anul
1984 (n.23.10.1901).
·
1990 - A murit actriţa americană Barbara Stanwyck
("Pe drumul sălbatic", "Crimă pasională") (n.16.07.1902).
·
1993 - A încetat din
viaţă actriţa americană Audrey Hepburn (n. 4 mai 1929)
·
2001 - A încetat din
viaţă Mircea Chiriţoiu, locotenent colonel, arhivist şi istoric de la Arhivele
Militare Române, autor a valoroase studii şi cărţi despre trecutul nostru din
ultima jumătate de veac.
·
2014: Claudio
Abbado, muzician și dirijor italian (n 1933)
Sărbători
·
Sf Cuv Eftimie cel
Mare; Sf. Mc. Eusebiu; Sf Mc In, Pin și Rim (calendar crestin-ortodox)
·
Sf. Fabian,
papă martir; Sebastian, martir (calendar
romano-catolic). Sf. Fabian (n. ? – d. 250, Roma) a fost Papă al
Romei în perioada 10 ianuarie 236 – 20 ianuarie 250, martir și sfânt. A
consacrat, mai mulți episcopi trimiși misionari în Galia, printre care și
Sfântul Dionisie al Parisului (fr. St. Denys). În vremea lui, Biserica Romei a
început să țină evidențe foarte exacte despre martiri. Papa Fabian ar fi
instituit subdiaconii, care, împreună cu niște notari, să strângă mărturii și
documente de la procesele martirilor. Roman de origine, a fost un papă
important în evoluția episcopatului monarhic – sub pontificatul său rolul
episcopului Romei s-a precizat și a dobândit o importanță accentuată. Lui i s-a
adresat Origene cu o scrisoare pentru a apăra ortodoxia credinței sale. Tot de
pontificatul lui se leagă și reorganizarea clerului roman în șapte districte
ecleziastice, fiecare dintre ele conduse de un diacon ajutat de un subdiacon și
de șase asistenți. Arestat din porunca lui Decius Papa Fabian a murit în
închisoare ca martir și a fost înmormântat în catacomba Sf. Calixt. Sfântul
Sebastian (n. Milano – d. ca. 288, Roma), sfânt creștin pomenit de Biserica
Ortodoxă și de cea Greco-Catolică în ziua de 18 decembrie, iar de Biserica
Romano-Catolică și de Bisericile Evanghelice-Lutherane pe 17 ianuarie. Sfântul
Sebastian s-a înrolat în armata Imperiului Roman în 283 pentru a-și ajuta
semenii creștini. Datorită încrederii de care se bucura, Sf. Sebastian ajunge
căpitanul gărzii praetoriene, iar în timpul domniei lui Dioclețian devine
senator. Continuă să-i ajute pe creștinii întemnițați din Imperiu, periclitându-și
astfel propria soartă. Salvează doi frați închiși pentru credința lor în Iisus
Hristos, convertindu-i atât pe ostașii care-i păzeau cât și pe ceilați deținuți
păgâni. Reușește să-i determine să se convertească la creștinism chiar pe
magistrați, pe prefectul orașului și pe fiul acestuia Tiburtius (pe care îl și
vindecă), alături de alți 68 de cetățeni din Roma. Acțiunile sale de
propăvăduire a creștinismului devin publice, iar pentru mărturisirea credinței
în Mântuitor este condamnat la moarte prin săgetare. Deoarece supraviețuiește
săgeților, trupul i-a fost bătut cu ciomege și tăiat în bucăți.
·
Sf. Eutimiu cel
Mare (calendar greco-catolic)
·
20 ianuarie este in
Azerbaijan – Ziua mahnirii nationale, (in amintirea
evenimentelor din 1990, cand in urma intrarii trupelor sovietice in Baku,
au fost ucise cca. 200 de persoane si mai mult de de 3.000 au fost
ranite).
ARTE 20 Ianuarie
MUZICĂ 20 Ianuarie
Etta
James
Ian
Hill
Paul
Stanley
Scott
Thunes
Meet
the Beatles – The Beatles
Claudio Abbado
Vlad Cernea, membru al grupului Class
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Vivaldi: L'Estro Armonico, Opus 3 (Federico Guglielmo, L'Arte dell' Arco) CD 2
Percy Faith And His Orchestra – Percy Faith Plays George Gershwin (1972)
Instrumental Music - Best Piano Love Songs Relaxing Music For Stress Relief, Sleep, Spa, Healing
POEZIE 20 Ianuarie
Ion Frunzetti, poet
Toacă...
Toacă'n cuib
berzele. Toacă şi inima.
Toate tăcerile-s zimţuite de carii, toate tăcerile.
Cele mai dragi ni le macină, ni le toacă
Inima, berzele, mitralierele
O, cum m'ar mai vrăji cântecul neclintirilor,
Nemairăsunătoarelor viorilor
Păduri adormite, a Albei-ca-Zăpada
Vieţi a noastre! O, să'nşele corvada
Trecerii clipelor şi risipirilor
Ciocănitorilor...
Toate tăcerile scumpe-s dinţate de mori:
Macină sângele dragostea. Macină carii misterele.
Linişei morţii, şi 'ngenunchierile
Frunţii le macină, - ciocănitori,
Mitralierele.
.............................
Mi-tra-li-e-re-le!
(August 1944)
Toate tăcerile-s zimţuite de carii, toate tăcerile.
Cele mai dragi ni le macină, ni le toacă
Inima, berzele, mitralierele
O, cum m'ar mai vrăji cântecul neclintirilor,
Nemairăsunătoarelor viorilor
Păduri adormite, a Albei-ca-Zăpada
Vieţi a noastre! O, să'nşele corvada
Trecerii clipelor şi risipirilor
Ciocănitorilor...
Toate tăcerile scumpe-s dinţate de mori:
Macină sângele dragostea. Macină carii misterele.
Linişei morţii, şi 'ngenunchierile
Frunţii le macină, - ciocănitori,
Mitralierele.
.............................
Mi-tra-li-e-re-le!
(August 1944)
Biografie Ion Frunzetti
FRUNZETTI, Ion (n. 20 ian. 1918, Bacău - d. 11 sept. 1985, Bucureşti), poet, eseist şi traducător. Este fiul Anei (n. Pandele) şi al lui Const. Frunzetti, ofiţer de carieră. Face şcoala primară la Târgu Ocna (1924-27), timp în care ia lecţii de desen de la pictorul Stavru Tarasov, iar ceva mai târziu de la N.N. Tonitza; urmează liceul în diverse oraşe, în funcţie de mutările de garnizoană ale tatălui: Galaţi (unde îi este profesor de franceză Anton Holban), Oradea (timp în care, în 1933, publică epigrame în revista locală "Flori de crâng" şi apoi un sonet, în "Adevărul literar şi artistic"), Timişoara, Focşani. Colaborează la revista de avangardă "13" din Focşani; sonetul Nevroză e distins cu premiul întâi la concursul iniţiat de redacţia revistei (1934). Ultimele 2 clase de liceu le urmează la Timişoara (bacalaureatul în 1936), publicând poezii şi în câteva reviste de aici: Crai nou, Colţ de ţaraă, Fruncea. Se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti, făcând, în paralel, un an (1936-1937) şi la Facultatea de Drept. Îşi ia teza de licenţă în estetică în 1940, sub conducerea lui Tudor Vianu ("Problema tragicului în artele plastice", distinsă cu magna cu laude). Încă din 1938, la recomandarea lui Tudor Vianu, e numit asistent onorific la Catedra de istoria artei, condusă de G. Oprescu. Francisc Şirato îl recomandă să-l urmeze ca titular al cronicii plastice a revistei "Vremea" (1936-37); concomitent, colaborează la revista "Semne", cu eseuri, cronici plastice şi recenzii, semnate frecvent cu pseudonimele Mircea Vuian, Valeriu Morjan. Încă din studenţie, începuse colaborarea la cele mai importante periodice culturale ale vremii: "Viaţa românească", unde o vreme, la invitaţia lui Mihail Raba, a făcut parte din redacţie, "Revista Fundaţiilor Regale" şi, imediat după aceea, "Universul literar" în care era prezent uneori cu câte 4-5 articole în acelaşi număr, semnate uneori F. Ion, Ion F., I. Fr. Lafcadio, Socrates, Menin, Menipos, Menale, Philolaos din Crotona. Pregnant este ciclul de eseuri dedicat operei lui Lucian Blaga, din toamna lui 1942. Începuse să-şi pregătească teza de doctorat, Tipologia ornamenticii populare româneşti, sub îndrumarea profesorilor G. Oprescu şi I.D. Ştefănescu, teză pe care nu o va încheia însă niciodată (o formă incompletă, dar care conţinea principalele elemente ale construcţiei teoretice, a apărut în "Viaţa românească" din sept. 1940). Între 1944 şi 1946 e asistent al lui T. Vianu la Catedra de estetică a Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, în 1945. Editura Forum îi publică volumul de poezii Maree, premiat la concursul editurii de un juriu prezidat de Al.A. Philippide. E perioada în care susţine cronica plastică a ziarului "Victoria" condus de N.D. Cocea şi George Ivaşcu, scrie la "Rampa" şi la "Veac-nou". În 1946 şi 1947, în calitate de consilier cultural, îl însoţeşte pe Vianu, numit ambasador la Belgrad. În 1948 Ion Frunzetti se întoarce în învăţământul universitar, ca asistent al lui T. Vianu la nou-creata catedră de istoria literaturii universale; va fi destituit în 1951 din motive politice şi i se va interzice un timp dreptul de semnătură în presă. E numit de G. Oprescu cercetător la Inst. de Istoria Artei din Bucureşti (unde, din 1955 până în 1967, va fi şeful sectorului de artă românească modernă şi contemporană). În 1954, cu sprijinul lui Al. Ciucurencu, îşi va putea relua activitatea de critic de artă, semnând numeroase cronici şi articole de sinteză, prefeţe de catalog (inclusiv ale Pavilionului Românesc la mai multe bienale de la Veneţia), va participa la emisiuni radiofonice şi (mai târziu) de televiziune. O activitate intensă, întreprinsă cu un simţ precis al valorii şi cu o specială vervă polemică. În 1956 e numit asistent (apoi lector şi conferenţiar cu delegaţie) la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu" din Buc. (în 1975 va deveni şeful catedrei de istoria şi teoria artei). În 1971 şi 1972 a fost director al Editurii Meridiane, iar între 1972 şi 1975 director al Institutului de Istoria Artei al Academiei. În 1977, apoi în 1981 este ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici.
Poezia lui Ion Frunzetti - din volumele Risipă avară (1941), Greul pământului (1943), Maree (1945) - se află sub înrâurirea lui Rimbaud, poetul ale cărui Iluminări le-a tradus în 1945 şi despre care anunţa că pregătea un eseu. Şi pentru I. Frunzetti poezia înseamnă ca şi pentru Rimbaud o tulburare a tuturor simţurilor, care să-l conducă mai presus de conştiinţa individuală, la unitatea cu cosmosul:
"Apui, luceafăr de seară./Zilele-mi scapără, lin/Către sorocul senin,/Către marele Crepuscul de pară/[...]/Tu apui, luceafăr de seară./Tu luceafăr răsai, matutin./Odinioară... odinioară!.../Azi rănile cui mi le închin?" ("Incantaţie")
Poetul trăieşte o copleşitoare senzaţie de însingurare într-o lume adversă, înconjurat de spini şi de râpe adânci:
"Urcam pe coastă, urcam/Într-o coastă prinzând cu mâna spinii/De care să m-agăţ, să mă urc şi urcam/Într-o coastă, spre suliţa vârfului muntelui/Care împunsese coasta divină a luminii" ("Coasta")
Sentimentul singurătăţii nu e părăsit nici în etapa următoare (volumul din 1957 se numeşte chiar "Ostrovul meu"), dar tonalitatea se schimbă, poemele au adesea o rezonanţă imnică, solemnă, de factură rilkeană, speculând însă efectele sonore ale lexicului de început de secol XIX:
"Măi ticălosule, ce şild i-ai zugrăvit/Jupânului de zice că i s-a şters de ploaie?/Ori pui vepsele bune şi eşti năcaş cinstit,/Ori simţi pe loc zapciul cum oasele-ţi înmoaie" ("Vorbeşte omul stăpânirii cu un pictor")
Aproape un întreg ciclu, "Plimbare prin muzeu", e conceput ca o formă proprie de exprimare, în care atmosfera operei plastice e tradusă în text verbal, respectându-se atmosfera specifică a viziunii fiecărui pictor evocat, prin itermediul acestor rememorări, I. Frunzetti străbate o întreagă perioadă a artei româneşti, de la "zugravul de subţire" şi "portretarul neamţ" al începuturilor picturii de şevalet până la Carul cu boi şi Ciobănaşul lui N. Grigorescu. Surprinzătoare e înclinaţia spre idilism de aici, mai ales dacă pusă în comparaţie cu tonul aspru al poemelor autobiografice:
"Am iubit în viaţă! Şi-am urât!/Am urât cu patimă urâtul!/Porcilor ce n-au alt gând decât/Să-şi îndoape rânza până-n gât,/Şi-ngropat de-oi fi sunt hotărât/Să le umplu cu ţărână râtul" ("Ostrovul meu")
În ultimul volum liric antum, "Ţărmurile clipei" (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeaşi viziune a neîmplinirii, de aceeaşi dorinţă de as e bucura de lumină, de soare, de linişte:
"Precum, de treci prin inima acestei vaste bruse,/Dai de păduri de pini cât vezi în zări,/Se-ntinde peste viaţa-mi, ca hula negrei mări,/Cu spume tulburi, cu furtuni abstruze,/O-nvolburare de precipitării" ("Vii tu")
E încheierea unei evoluţii poetice care s-a desfăşurat sub semnul unei mari tristeţi. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din "Pegas între Meduza şi Perseu" (I-II, 1985), Ştefan Borbély pbserva că această antologie devine "un jurnal indirect", reflectând "devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-şi descifrează neliniştea, obiectivând-o în corpul amăgitor al artei". Observaţia exactă în ceea ce priveşte selecţia conţinută în volumele din 1985, dar o concluzie mai cuprinzătoare va putea fi formulată după încheierea seriei proiectate de autor. Eseurile rămase deocamdată în paginile diverselor periodice configurează un univers larg al ideilor, o arhitectură sistematică a unei imense informaţii, mereu sporită şi trecută prin filtrul interpretării personale. I. Frunzetti mărturisea că a fost atras spre Facultatea de Litere şi Filozofie mai ales de posibilitatea de a-şi desăvârşi studiile de filozofie. Exegezele sale de istoria culturii sau de teoria artei urmează o orientare consecventă, determinată de realizarea unei sinteze ale cărei elemente componente par a fi Husserl şi Croce, cărora li se asociază câteodată ecouri din Spengler. Adunarea laolaltă a textelor risipite în reviste şi a celor rămase în manuscris ar dovedi fără echivoc superficialitatea caracterizării pe care o mai fac unii, în virtutea inerţiei, lui I. Frunzetti - aceea de "spirit oral", evitând efortul scrisului. O susţinută activitate de traductăro din limbile franceză, spaniolă, italiană, germană şi engleză dă sens concret une mari disponibilităţi intelectuale: de la Cervantes şi Shakespeare până la Thackeray şi Rimbaud, tălmăcirile lui păstrează ritmul şi nuanţele originalului, cu o admirabilă constanţă. Studiile sale - mai ales cele referitoare la Renaştere, la baroc şi la arta primei jumătăţi a secolului XX - sunt, în descendenţa celor al lui T. Vianu, unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate.
SCRIERI: Risipă avară, cu un portret de G. Tomaziu, Buc., 1941;
Greul pământului, cu o vinietă de A. Diaconescu, Buc., 1943;
Maree, cu un portret de G. Tomaziu, Ed. Forum, Buc., 1945;
Ostrovul meu, ESPLA, Buc., 1957;
Dragostele aceleaşi inimi, Buc., 1967;
Ţărmurile clipei, Buc., 1983;
Pegas între Meduza şi Perseu, Buc., 1985;
Scrieri, I-II, îngr. Florica Cruceru, pref. Amelia Pavel, Constanţa, 1997;
În căutarea tradiţiei, îngr. Florica Cruceru, pref. Dan Grigorescu, Buc., 1998;
Disparate, îngr. Florica Cruceru, pref. Ruxandra Demetrescu, Buc., 2002.
TRADUCERI: Franz Jakobsen, "Barbara", Buc., 1942 (în colaborare cu C. Frunzetti); Arthur Rimbaud, "Iluminările, precedate de poeme din Primele versuri", Buc., 1945; Louis Golding, "Porţi ferecate", Buc., 1946; Cervantes, "Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha (prelucrare de Jose Gonzales)", Buc., 1949 (colaborare cu Savin Bratu); reed. Buc., 1957 (colaborare cu Edgar Papu); Boris Gorbatov, "Generaţia mea", Buc., 1949 (colaborare cu E. Hariton); L.N. Tolstoi, "Război şi pace", I-IV, Buc., 1949-55 (colaborare cu N. Parocescu), "Povestiri din Sevastopol", Buc., 1955 (colaborare cu E. Antonescu); F.M. Reşetmikov, "Oameni din Podlipnaia", Buc., 1954 (colaborare cu Maria Bistriţeanu); Heinrich Mann, "Supusul", Buc., 1954 (colaborare cu Ioan D. Gherea); Victor Hugo, "Oamenii mării", Buc., 1955 (colaborare cu M. Ariel); ed. 2, Buc., 1968 (în colaborare cu Fanny Milton Lehrer); "Proză satirică spaniolă", Buc., 1955; Shakespeare, "Comedia erorilor", în "Opere", I, Buc., 1955 (colaborare cu Dan Duţescu); "Zadarnicele chinuri ale dragostei", în "Opere", III, Buc., 1956 (colaborare cu Dan Grigorescu); "Totu-i bine când sfârşeşte bine", în "Opere", VIII, Buc., 1960, "Sonete", pref. trad., Buc., 1964; W.M. Thackeray, "Bâlciul deşertăciunilor", I-II, Buc., 1956 (colaborare cu Constanţa Tudor); Tirso de Molina, "Don Gil de Ciorap-Verde", Buc., 1957 (colaborare cu Eugen Schileru); Feodor Gladkov, "Cimentul", Buc., 1960 (colaborare cu E. Antonescu); "Isprăvile unor vântură-lume. Proză picarescă spaniolă", Buc., 1961; Ezekiel Mphahlele, "Pe Second Avenue", Buc., 1967.
FRUNZETTI, Ion (n. 20 ian. 1918, Bacău - d. 11 sept. 1985, Bucureşti), poet, eseist şi traducător. Este fiul Anei (n. Pandele) şi al lui Const. Frunzetti, ofiţer de carieră. Face şcoala primară la Târgu Ocna (1924-27), timp în care ia lecţii de desen de la pictorul Stavru Tarasov, iar ceva mai târziu de la N.N. Tonitza; urmează liceul în diverse oraşe, în funcţie de mutările de garnizoană ale tatălui: Galaţi (unde îi este profesor de franceză Anton Holban), Oradea (timp în care, în 1933, publică epigrame în revista locală "Flori de crâng" şi apoi un sonet, în "Adevărul literar şi artistic"), Timişoara, Focşani. Colaborează la revista de avangardă "13" din Focşani; sonetul Nevroză e distins cu premiul întâi la concursul iniţiat de redacţia revistei (1934). Ultimele 2 clase de liceu le urmează la Timişoara (bacalaureatul în 1936), publicând poezii şi în câteva reviste de aici: Crai nou, Colţ de ţaraă, Fruncea. Se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti, făcând, în paralel, un an (1936-1937) şi la Facultatea de Drept. Îşi ia teza de licenţă în estetică în 1940, sub conducerea lui Tudor Vianu ("Problema tragicului în artele plastice", distinsă cu magna cu laude). Încă din 1938, la recomandarea lui Tudor Vianu, e numit asistent onorific la Catedra de istoria artei, condusă de G. Oprescu. Francisc Şirato îl recomandă să-l urmeze ca titular al cronicii plastice a revistei "Vremea" (1936-37); concomitent, colaborează la revista "Semne", cu eseuri, cronici plastice şi recenzii, semnate frecvent cu pseudonimele Mircea Vuian, Valeriu Morjan. Încă din studenţie, începuse colaborarea la cele mai importante periodice culturale ale vremii: "Viaţa românească", unde o vreme, la invitaţia lui Mihail Raba, a făcut parte din redacţie, "Revista Fundaţiilor Regale" şi, imediat după aceea, "Universul literar" în care era prezent uneori cu câte 4-5 articole în acelaşi număr, semnate uneori F. Ion, Ion F., I. Fr. Lafcadio, Socrates, Menin, Menipos, Menale, Philolaos din Crotona. Pregnant este ciclul de eseuri dedicat operei lui Lucian Blaga, din toamna lui 1942. Începuse să-şi pregătească teza de doctorat, Tipologia ornamenticii populare româneşti, sub îndrumarea profesorilor G. Oprescu şi I.D. Ştefănescu, teză pe care nu o va încheia însă niciodată (o formă incompletă, dar care conţinea principalele elemente ale construcţiei teoretice, a apărut în "Viaţa românească" din sept. 1940). Între 1944 şi 1946 e asistent al lui T. Vianu la Catedra de estetică a Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, în 1945. Editura Forum îi publică volumul de poezii Maree, premiat la concursul editurii de un juriu prezidat de Al.A. Philippide. E perioada în care susţine cronica plastică a ziarului "Victoria" condus de N.D. Cocea şi George Ivaşcu, scrie la "Rampa" şi la "Veac-nou". În 1946 şi 1947, în calitate de consilier cultural, îl însoţeşte pe Vianu, numit ambasador la Belgrad. În 1948 Ion Frunzetti se întoarce în învăţământul universitar, ca asistent al lui T. Vianu la nou-creata catedră de istoria literaturii universale; va fi destituit în 1951 din motive politice şi i se va interzice un timp dreptul de semnătură în presă. E numit de G. Oprescu cercetător la Inst. de Istoria Artei din Bucureşti (unde, din 1955 până în 1967, va fi şeful sectorului de artă românească modernă şi contemporană). În 1954, cu sprijinul lui Al. Ciucurencu, îşi va putea relua activitatea de critic de artă, semnând numeroase cronici şi articole de sinteză, prefeţe de catalog (inclusiv ale Pavilionului Românesc la mai multe bienale de la Veneţia), va participa la emisiuni radiofonice şi (mai târziu) de televiziune. O activitate intensă, întreprinsă cu un simţ precis al valorii şi cu o specială vervă polemică. În 1956 e numit asistent (apoi lector şi conferenţiar cu delegaţie) la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu" din Buc. (în 1975 va deveni şeful catedrei de istoria şi teoria artei). În 1971 şi 1972 a fost director al Editurii Meridiane, iar între 1972 şi 1975 director al Institutului de Istoria Artei al Academiei. În 1977, apoi în 1981 este ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici.
Poezia lui Ion Frunzetti - din volumele Risipă avară (1941), Greul pământului (1943), Maree (1945) - se află sub înrâurirea lui Rimbaud, poetul ale cărui Iluminări le-a tradus în 1945 şi despre care anunţa că pregătea un eseu. Şi pentru I. Frunzetti poezia înseamnă ca şi pentru Rimbaud o tulburare a tuturor simţurilor, care să-l conducă mai presus de conştiinţa individuală, la unitatea cu cosmosul:
"Apui, luceafăr de seară./Zilele-mi scapără, lin/Către sorocul senin,/Către marele Crepuscul de pară/[...]/Tu apui, luceafăr de seară./Tu luceafăr răsai, matutin./Odinioară... odinioară!.../Azi rănile cui mi le închin?" ("Incantaţie")
Poetul trăieşte o copleşitoare senzaţie de însingurare într-o lume adversă, înconjurat de spini şi de râpe adânci:
"Urcam pe coastă, urcam/Într-o coastă prinzând cu mâna spinii/De care să m-agăţ, să mă urc şi urcam/Într-o coastă, spre suliţa vârfului muntelui/Care împunsese coasta divină a luminii" ("Coasta")
Sentimentul singurătăţii nu e părăsit nici în etapa următoare (volumul din 1957 se numeşte chiar "Ostrovul meu"), dar tonalitatea se schimbă, poemele au adesea o rezonanţă imnică, solemnă, de factură rilkeană, speculând însă efectele sonore ale lexicului de început de secol XIX:
"Măi ticălosule, ce şild i-ai zugrăvit/Jupânului de zice că i s-a şters de ploaie?/Ori pui vepsele bune şi eşti năcaş cinstit,/Ori simţi pe loc zapciul cum oasele-ţi înmoaie" ("Vorbeşte omul stăpânirii cu un pictor")
Aproape un întreg ciclu, "Plimbare prin muzeu", e conceput ca o formă proprie de exprimare, în care atmosfera operei plastice e tradusă în text verbal, respectându-se atmosfera specifică a viziunii fiecărui pictor evocat, prin itermediul acestor rememorări, I. Frunzetti străbate o întreagă perioadă a artei româneşti, de la "zugravul de subţire" şi "portretarul neamţ" al începuturilor picturii de şevalet până la Carul cu boi şi Ciobănaşul lui N. Grigorescu. Surprinzătoare e înclinaţia spre idilism de aici, mai ales dacă pusă în comparaţie cu tonul aspru al poemelor autobiografice:
"Am iubit în viaţă! Şi-am urât!/Am urât cu patimă urâtul!/Porcilor ce n-au alt gând decât/Să-şi îndoape rânza până-n gât,/Şi-ngropat de-oi fi sunt hotărât/Să le umplu cu ţărână râtul" ("Ostrovul meu")
În ultimul volum liric antum, "Ţărmurile clipei" (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeaşi viziune a neîmplinirii, de aceeaşi dorinţă de as e bucura de lumină, de soare, de linişte:
"Precum, de treci prin inima acestei vaste bruse,/Dai de păduri de pini cât vezi în zări,/Se-ntinde peste viaţa-mi, ca hula negrei mări,/Cu spume tulburi, cu furtuni abstruze,/O-nvolburare de precipitării" ("Vii tu")
E încheierea unei evoluţii poetice care s-a desfăşurat sub semnul unei mari tristeţi. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din "Pegas între Meduza şi Perseu" (I-II, 1985), Ştefan Borbély pbserva că această antologie devine "un jurnal indirect", reflectând "devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-şi descifrează neliniştea, obiectivând-o în corpul amăgitor al artei". Observaţia exactă în ceea ce priveşte selecţia conţinută în volumele din 1985, dar o concluzie mai cuprinzătoare va putea fi formulată după încheierea seriei proiectate de autor. Eseurile rămase deocamdată în paginile diverselor periodice configurează un univers larg al ideilor, o arhitectură sistematică a unei imense informaţii, mereu sporită şi trecută prin filtrul interpretării personale. I. Frunzetti mărturisea că a fost atras spre Facultatea de Litere şi Filozofie mai ales de posibilitatea de a-şi desăvârşi studiile de filozofie. Exegezele sale de istoria culturii sau de teoria artei urmează o orientare consecventă, determinată de realizarea unei sinteze ale cărei elemente componente par a fi Husserl şi Croce, cărora li se asociază câteodată ecouri din Spengler. Adunarea laolaltă a textelor risipite în reviste şi a celor rămase în manuscris ar dovedi fără echivoc superficialitatea caracterizării pe care o mai fac unii, în virtutea inerţiei, lui I. Frunzetti - aceea de "spirit oral", evitând efortul scrisului. O susţinută activitate de traductăro din limbile franceză, spaniolă, italiană, germană şi engleză dă sens concret une mari disponibilităţi intelectuale: de la Cervantes şi Shakespeare până la Thackeray şi Rimbaud, tălmăcirile lui păstrează ritmul şi nuanţele originalului, cu o admirabilă constanţă. Studiile sale - mai ales cele referitoare la Renaştere, la baroc şi la arta primei jumătăţi a secolului XX - sunt, în descendenţa celor al lui T. Vianu, unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate.
SCRIERI: Risipă avară, cu un portret de G. Tomaziu, Buc., 1941;
Greul pământului, cu o vinietă de A. Diaconescu, Buc., 1943;
Maree, cu un portret de G. Tomaziu, Ed. Forum, Buc., 1945;
Ostrovul meu, ESPLA, Buc., 1957;
Dragostele aceleaşi inimi, Buc., 1967;
Ţărmurile clipei, Buc., 1983;
Pegas între Meduza şi Perseu, Buc., 1985;
Scrieri, I-II, îngr. Florica Cruceru, pref. Amelia Pavel, Constanţa, 1997;
În căutarea tradiţiei, îngr. Florica Cruceru, pref. Dan Grigorescu, Buc., 1998;
Disparate, îngr. Florica Cruceru, pref. Ruxandra Demetrescu, Buc., 2002.
TRADUCERI: Franz Jakobsen, "Barbara", Buc., 1942 (în colaborare cu C. Frunzetti); Arthur Rimbaud, "Iluminările, precedate de poeme din Primele versuri", Buc., 1945; Louis Golding, "Porţi ferecate", Buc., 1946; Cervantes, "Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha (prelucrare de Jose Gonzales)", Buc., 1949 (colaborare cu Savin Bratu); reed. Buc., 1957 (colaborare cu Edgar Papu); Boris Gorbatov, "Generaţia mea", Buc., 1949 (colaborare cu E. Hariton); L.N. Tolstoi, "Război şi pace", I-IV, Buc., 1949-55 (colaborare cu N. Parocescu), "Povestiri din Sevastopol", Buc., 1955 (colaborare cu E. Antonescu); F.M. Reşetmikov, "Oameni din Podlipnaia", Buc., 1954 (colaborare cu Maria Bistriţeanu); Heinrich Mann, "Supusul", Buc., 1954 (colaborare cu Ioan D. Gherea); Victor Hugo, "Oamenii mării", Buc., 1955 (colaborare cu M. Ariel); ed. 2, Buc., 1968 (în colaborare cu Fanny Milton Lehrer); "Proză satirică spaniolă", Buc., 1955; Shakespeare, "Comedia erorilor", în "Opere", I, Buc., 1955 (colaborare cu Dan Duţescu); "Zadarnicele chinuri ale dragostei", în "Opere", III, Buc., 1956 (colaborare cu Dan Grigorescu); "Totu-i bine când sfârşeşte bine", în "Opere", VIII, Buc., 1960, "Sonete", pref. trad., Buc., 1964; W.M. Thackeray, "Bâlciul deşertăciunilor", I-II, Buc., 1956 (colaborare cu Constanţa Tudor); Tirso de Molina, "Don Gil de Ciorap-Verde", Buc., 1957 (colaborare cu Eugen Schileru); Feodor Gladkov, "Cimentul", Buc., 1960 (colaborare cu E. Antonescu); "Isprăvile unor vântură-lume. Proză picarescă spaniolă", Buc., 1961; Ezekiel Mphahlele, "Pe Second Avenue", Buc., 1967.
Constantin Pricop, poet
Constantin Pricop - biografia, viaţa, activitatea şi opera literară
Constantin Pricop (20 ianuarie 1949, Piatra Neamţ) - poet şi eseist. Fiul lui Constantin Pricop şi al Aurorei. Studii
elementare la Piatra Neamţ. Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava. Facultatea de
Filologie a Universităţii din Iaşi, secţia română-franceză (1972). Redactor-şef
al revistei „Almamater” (1970-1972). Din 1972, corector şi apoi redactor la
„Convorbiri literare”.
Debutează cu poezie şi eseu în revista
Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava, Sinteze. A publicat poezii
şi critică literară în revista „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”,
„România literară” etc. Debut editorial cu volumul de versuri Viaţa fărăsentimente (1982).
Versurile albe din Viaţă fără sentimente (1982)
dezvăluie un temperament contemplativ, un poet atent la detaliul cotidian, la
gestul plin de rezonanţe şi bine exersat în stilul notaţiei, al vizualităţii
iscoditoare ce înfruntă clipa în care se topesc obiectele decupate până la
simbol. Adesea fără titlu, poeziile sunt mereu în căutarea iluminărilor şi,
abia într-un final, a eului liric.
Subiectivitatea creatoare şi acceptarea
fragmentarismului îl conduc pe Pricop la realizarea eseului-jurnal Marginea şi centrul(scris
în 1989). Concepând literatura ca „o formă particulară de acţiune a omului
asupra semenului său prin intermediul limbajului”, Pricop se manifestă
împotriva gândirii liniare, descriptive. Pentru el literatura este „cunoaştere
intuitivă”, în timp ce critica este un „discurs raţional”.
Din dorinţa de a decripta fundamentele
vieţii literare, eseistul abordează teme precum locurile comune, dezacordurile
dintre critici, istoria mentalităţilor, critica de reacţie, foiletonismul
instituţionalizat căruia i se opune o critică descinzând din gândirea
filosofică a lui Constantin Noica, postmodernismul ca teorie de împrumut,
lobby-ul literar şi luptele literare, instrumentele criticii maioresciene,
interpretările actuale ale poeziei lui Nichita Stănescu.
În câteva pagini din finalul eseului,
Pricop se afirmă ca un bun comentator al operei lui I.L. Caragiale, jalonând o
plauzibilă paralelă cu opera lui Gogol şi avansând o sugestie incitantă, aceea
de a interpreta opera prozatorului şi dramaturgului român din perspectiva
râsului care „e numai o anticameră a tragicului”.
Confesându-se, Pricop afirmă că poezia
lui se detaşează de aceea a „generaţiei 80”, evoluând spre o direcţie contrară:
„în timp ce ei propovăduiau discursivul şi prozaicul, eu încercam să esenţializez,
să pun în evidenţă relaţiile obscure, să sugerez ceea ce nu se putea vedea...”.
Ocolind grupările, modelele, imitaţia,
împrumuturile de idei, Pricop şi-a căutat deliberat un drum distinct, atât în
poezie, cât şi în eseistică, fiind convins că „poziţia intelectualului adevărat
este una de maximă independenţă”.
Opera literară
• Viaţa fără sentimente,
versuri, Bucureşti, 1982.
TEATRU/FILM 20 Ianuarie
Cu Cristina Flutur, actriţă la Teatrul Naţional
„Radu Stanca” din Sibiu
Sa da sau sa nu: Cristina Flutur at TEDxCluj:
HO HO HO 2009 - O Comedie Romaneasca de Craciun Film Complet:
Barberin - Alfred de Musset
Cotele apelor Dunarii - Cornel Udrea
Piatra albastră - Mircea Sântimbreanu
Pescarusul - Anton Pavlovici Cehov 1980
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE
TÂNĂR 20 Ianuarie
* Ion:
- Măi Văsălie, dă-mi împrumut un chil de pălincă până ce-oi face-o pe-a me.
Văsălie:
- Ia, măi Ioane, că doar suntem pretini.
Ion, după două zile:
- Măi Văsălie, mai dă-mi un chil de pălincă, mă, ca n-am reuşit s-o fac pe-a me.
Văsălie:
- Ia, mă Ioane, c-o s-o faci azi, mâne şi tu.
Ion după o săptamână venea spre poarta lui Văsălie care era la masă cu Măria lui.
Văsălie îi zice lu' nevasta-sa:
- Tu, Mărie, dacă vine la noi, zi-i că nu-s acasă (şi se bagă sub pat).
Vine Ion şi zice:
- Ziua bună, Mărie !
- Ziua bună, Ioane.
- Apăi, Văsălie une-i ?
- Nu-i acasă, zice ea.
- No, eu am vinit cu ale două chile de pălincă şi cu încă o jumate să ne cinstim ca-ntre pretini din pălinca nouă.
Dacă Văsalie nu-i aci, ne-om cinsti doar noi.
Se cinstesc, se-ncalzesc, se suie-n pat şi s-apucă de treabă.
- Măi Văsălie, dă-mi împrumut un chil de pălincă până ce-oi face-o pe-a me.
Văsălie:
- Ia, măi Ioane, că doar suntem pretini.
Ion, după două zile:
- Măi Văsălie, mai dă-mi un chil de pălincă, mă, ca n-am reuşit s-o fac pe-a me.
Văsălie:
- Ia, mă Ioane, c-o s-o faci azi, mâne şi tu.
Ion după o săptamână venea spre poarta lui Văsălie care era la masă cu Măria lui.
Văsălie îi zice lu' nevasta-sa:
- Tu, Mărie, dacă vine la noi, zi-i că nu-s acasă (şi se bagă sub pat).
Vine Ion şi zice:
- Ziua bună, Mărie !
- Ziua bună, Ioane.
- Apăi, Văsălie une-i ?
- Nu-i acasă, zice ea.
- No, eu am vinit cu ale două chile de pălincă şi cu încă o jumate să ne cinstim ca-ntre pretini din pălinca nouă.
Dacă Văsalie nu-i aci, ne-om cinsti doar noi.
Se cinstesc, se-ncalzesc, se suie-n pat şi s-apucă de treabă.
Văsălie de sub pat aude, simte
oarece şi cugetă adânc:
"Tu-i mama ei de treabă ! Ce să fac ?! Puşcă am, cartuşe am......, dar nu-s acasă..........!!!!!!"
"Tu-i mama ei de treabă ! Ce să fac ?! Puşcă am, cartuşe am......, dar nu-s acasă..........!!!!!!"
· Într-o cofetărie intră
Bulişor, un băieţel de vreo 8-9 ani, cu o hârtie în mână.
- Tanti, aş vrea 300 g. caramele a 25 lei kilogramul, 500 g. biscuiţi a 9 lei kilogramul…
- Atât ? întrebă vânzătoarea.
- Ar mai trebui 280 g. bomboane fondante a 35 lei kilogramul şi 400 g. fursecuri a 31 lei kilogramul.
Vânzătoarea cântăreşte atent cele spuse de băieţel şi-i spune suma ce-o are de plătit.
- Ei, ţi-a dat mămica ta destui bani ca să cumperi toate astea?
- Tanti, mama nu mi-a dat nici un leu dar am venit la matale pentru că nu ştiam să-mi fac problema la aritmetică.
- Tanti, aş vrea 300 g. caramele a 25 lei kilogramul, 500 g. biscuiţi a 9 lei kilogramul…
- Atât ? întrebă vânzătoarea.
- Ar mai trebui 280 g. bomboane fondante a 35 lei kilogramul şi 400 g. fursecuri a 31 lei kilogramul.
Vânzătoarea cântăreşte atent cele spuse de băieţel şi-i spune suma ce-o are de plătit.
- Ei, ţi-a dat mămica ta destui bani ca să cumperi toate astea?
- Tanti, mama nu mi-a dat nici un leu dar am venit la matale pentru că nu ştiam să-mi fac problema la aritmetică.
· O tipă vine acasă
foarte supărată! Soţul său o întreabă:
- Ce s-a întîmplat, dragă?
- Doctorul mi-a zis că sufăr de o boală.
- Ce boală, draga mea?
- Ceva cu S!
- SIDA?
- Nu, parcă nu!
- Sifilis?
- Cred că da!
Înnebunit, tipul dă telefon la secretara directorului său, acesta îl sună pe director, care îşi sună prietena...
A doua zi, la policlinică se prezintă 100 de persoane pentru analize.
Inainte de a intra, soţia îi zice:
- Dragă, mi-am adus aminte de ce anume sufăr.
- De ce anume, draga mea?
- Scleroză!
- Ce s-a întîmplat, dragă?
- Doctorul mi-a zis că sufăr de o boală.
- Ce boală, draga mea?
- Ceva cu S!
- SIDA?
- Nu, parcă nu!
- Sifilis?
- Cred că da!
Înnebunit, tipul dă telefon la secretara directorului său, acesta îl sună pe director, care îşi sună prietena...
A doua zi, la policlinică se prezintă 100 de persoane pentru analize.
Inainte de a intra, soţia îi zice:
- Dragă, mi-am adus aminte de ce anume sufăr.
- De ce anume, draga mea?
- Scleroză!
· -Domnule doctor, ieri
mi-am ţinut răsuflarea timp de cinci minute.
-Extraordinar, zice doctorul, erai sub apă?
-Nu, în dulap...
-Extraordinar, zice doctorul, erai sub apă?
-Nu, în dulap...
· - Nevastă-mea mă sărută
de fiecare dată când mă întorc acasă la o oră mai târzie.
- Asta da, iubire!
- Aş, iubire! Se numeşte investigaţie.
- Asta da, iubire!
- Aş, iubire! Se numeşte investigaţie.
· Un tip şi o tipă se
întâlnesc într-un bar. Se privesc, se plac... şi ajung la tipă acasă. După
câteva pahare tipul îşi dă jos cămaşa şi se spală pe mâini, după care îşi dă
jos pantalonii şi se spală din nou pe mâini.
- În mod sigur eşti stomatolog!
- Cum ţi-ai dat seama?
- După cum te-ai dezbrăcat şi te-ai spălat pe mâini de fiecare dată.
După ce fac sex, ea spune:
- Nu numai că eşti stomatolog, dar sunt sigură că eşti un mare stomatolog!
- Extraordinar, într-adevăr sunt un dentist de succes, spune tipul impresionat de perspicacitatea fetei, dar de asta cum ai reuşit să-ţi dai seama?
- N-am simţit nimic!!!!!!!!!!!!
- În mod sigur eşti stomatolog!
- Cum ţi-ai dat seama?
- După cum te-ai dezbrăcat şi te-ai spălat pe mâini de fiecare dată.
După ce fac sex, ea spune:
- Nu numai că eşti stomatolog, dar sunt sigură că eşti un mare stomatolog!
- Extraordinar, într-adevăr sunt un dentist de succes, spune tipul impresionat de perspicacitatea fetei, dar de asta cum ai reuşit să-ţi dai seama?
- N-am simţit nimic!!!!!!!!!!!!
· - Cum se
numeşte penitenciarul de maximă securitate din Craiova?
- AlcaPraz...
- AlcaPraz...
· Culmi:
-
Culmea agronomiei: Sa faci sa infloreasca un boboc de rata...
- Culmea pescarului: Sa pui scrum de tigara in ac, si sa prinzi peste afumat..
- Culmea zgarceniei: Sa pui ceasul sa sune cu 3 ore mai in urma sa faci economie de somn...
- Culmea culmilor: mutul sa-i spuna surdului ca orbul se uita la ei...
- Culmea zborului: Sa zbori pe cerul guri...
-Culmea justitiei: Sa condamni o prostituata la locul de munca....
- Culmea fizici: Sa pasti un cal putere pe campul unui camp magnetic...
- Culmea ceasului desteptator: Sa sune "Ocupat"...
- Culmea melancoliei: Sa cazi pe ganduri si sa-ti spargi capul...
- Culmea somnului sa visezi ca adormi...
- Culmea mizeriei: Sa ai pureci paduchii latii..AHAHAHAAAAA..
- CULMEA ORBULUI: sa-si vada moartea cu ochii...
- Culmea pescarului: Sa pui scrum de tigara in ac, si sa prinzi peste afumat..
- Culmea zgarceniei: Sa pui ceasul sa sune cu 3 ore mai in urma sa faci economie de somn...
- Culmea culmilor: mutul sa-i spuna surdului ca orbul se uita la ei...
- Culmea zborului: Sa zbori pe cerul guri...
-Culmea justitiei: Sa condamni o prostituata la locul de munca....
- Culmea fizici: Sa pasti un cal putere pe campul unui camp magnetic...
- Culmea ceasului desteptator: Sa sune "Ocupat"...
- Culmea melancoliei: Sa cazi pe ganduri si sa-ti spargi capul...
- Culmea somnului sa visezi ca adormi...
- Culmea mizeriei: Sa ai pureci paduchii latii..AHAHAHAAAAA..
- CULMEA ORBULUI: sa-si vada moartea cu ochii...
* Una reală! Se spune ca s-a
petrecut la Politehnica in Bucuresti. Studentii aveau examen, dar, nemergand la
cursuri nici macar nu-si cunosteau profa. Un grup de studenti asteptau si ei...
Vine o tipa faina cu un sal in jurul gatului, iar unul din studenti zice:
- Iata vine un sol de pace c-o naframa-n varf de batz....
Si toti se prapadesc de ras. Se uita tipa atent la ei si intra in sala. Studentul in fapta:
- Waw! Am pus-o! E profa. Sigur ma pica. Dar isi incearca totusi norocul si intra in sala.
Cand sa traga biletu` cu subiectu`, profa intreaba:
- Tu esti Mircea?
- Eu sunt doamna. Dau acum sau vin la toamna?!
Vine o tipa faina cu un sal in jurul gatului, iar unul din studenti zice:
- Iata vine un sol de pace c-o naframa-n varf de batz....
Si toti se prapadesc de ras. Se uita tipa atent la ei si intra in sala. Studentul in fapta:
- Waw! Am pus-o! E profa. Sigur ma pica. Dar isi incearca totusi norocul si intra in sala.
Cand sa traga biletu` cu subiectu`, profa intreaba:
- Tu esti Mircea?
- Eu sunt doamna. Dau acum sau vin la toamna?!
* Un mos in carja se duce la sexolog. Intra in cabinet iar
medicul se uita la el peste ochelari, stapanindu-si cu greu un izbucnit in ras.
- Buna tataie, ce vant te-aduce pe-aici? N-ai gresit cumva cabinetul?
- Auzi fiule, dumneata te ocupi cu problemele de sex?
- Da tataie!
- Atunci am nimerit bine. Uita care-i treaba. Io si baba me' ne-am iubit tare mult si inca ne iubim, dar n-am mai dragalit-o de vo' 30 de ani. Azi mane ne terminam treburile cu lumea asta si am mai vre' si noi odata sa ne dragalim. Da-ne rogu-te frumos niste pastile din alea de ne-ajuta!
Se gandeste medicul si-i spune:
- Uite tataie, aici ai doua pastile. Una albastra pentru tine si una galbena pentru baba ta. Le luati inainte de a va dragali. Dar nu-ti garantez ca va functiona. La varsta voastra e si periculos, dar treba ta.
Pleaca mosul fericit acasa. Dupa doua zile se intalneste mosul cu medicul prin oras iar medicul il recunoaste:
- Salut tataie! Cum a fost cu baba? Bine?
- Buna ziua domnu doctor, pai o fost bine numa ca io cred ca am inversat pastilele.
- De ce crezi asta? intreba medicul.
- Pai la baba mea i s-o intarit piciorul drept iar mie mi-o tremurat fundul toata noaptea.
- Buna tataie, ce vant te-aduce pe-aici? N-ai gresit cumva cabinetul?
- Auzi fiule, dumneata te ocupi cu problemele de sex?
- Da tataie!
- Atunci am nimerit bine. Uita care-i treaba. Io si baba me' ne-am iubit tare mult si inca ne iubim, dar n-am mai dragalit-o de vo' 30 de ani. Azi mane ne terminam treburile cu lumea asta si am mai vre' si noi odata sa ne dragalim. Da-ne rogu-te frumos niste pastile din alea de ne-ajuta!
Se gandeste medicul si-i spune:
- Uite tataie, aici ai doua pastile. Una albastra pentru tine si una galbena pentru baba ta. Le luati inainte de a va dragali. Dar nu-ti garantez ca va functiona. La varsta voastra e si periculos, dar treba ta.
Pleaca mosul fericit acasa. Dupa doua zile se intalneste mosul cu medicul prin oras iar medicul il recunoaste:
- Salut tataie! Cum a fost cu baba? Bine?
- Buna ziua domnu doctor, pai o fost bine numa ca io cred ca am inversat pastilele.
- De ce crezi asta? intreba medicul.
- Pai la baba mea i s-o intarit piciorul drept iar mie mi-o tremurat fundul toata noaptea.
· - Cum păstraţi armonia
conjugală ?
- Prin reciprocitate : Când soţia e nervoasă, eu tac. Şi invers : eu tac când soţia e nervoasă !
- Prin reciprocitate : Când soţia e nervoasă, eu tac. Şi invers : eu tac când soţia e nervoasă !
· Cum să-l dezvăţ pe
bărbatu-meu să vorbească în somn ?
- Lasă-l să vorbească un pic ziua !
- Lasă-l să vorbească un pic ziua !
· - Doctore, aţi
recomandat soţiei mele să se ducă la băi. E bolnavă ?
- Nu ! Dvs. aveţi nevoie de linişte !
- Nu ! Dvs. aveţi nevoie de linişte !
· Tineri casatoriti la
masa.
Sotia:
- Ti-a placut felul doi, draga? L-am facut din cartea de bucate.
Sotul:
- Altadata, sa folosesti paginile. Coperta era cam tare.
Sotia:
- Ti-a placut felul doi, draga? L-am facut din cartea de bucate.
Sotul:
- Altadata, sa folosesti paginile. Coperta era cam tare.
· - Tu ai
arata foarte bine in ceva lung, curgator... Amazon, Nil, Dunare…
SFATURI UTILE 20 Ianuarie
CICLICITATE DE 7 ANI ÎN VIAȚA ȘI DEZVOLTAREA
OMULUI
Începând de la naştere
şi până la vârsta de 7 ani
De la naştere şi până la împlinirea vârstei de 7 ani, copilul dobândeşte
doar o cunoaştere orizontală a lumii, iar simţurile sale sunt în plin proces de
dezvoltare. Copilul dezvoltă o conexiune puternică cu mama, iar primele
senzaţii trăite sunt legate de vederea chipului şi auzirea vocii mamei,
gustarea laptelui acesteia şi simţirea căldurii corpului ei. Acest ciclu primar
se încheie odată ce copilul începe să cunoască mai bine lumea exterioară.
Pe durata acestei etape, copilul dezvoltă o conexiune puternică cu tatăl şi
capătă şi o cunoaştere verticală a lumii. Personalitatea copilului se dezvoltă
foarte mult în această etapă, iar tatăl devine un aliat de încredere în
cunoaşterea lumii exterioare mediului familiei.
Stadiul dintre 14-21
de ani
În preajma vârstei de 14 ani, copilul începe să se revolte împotriva
societăţii. Această etapă de viaţă marchează cea mai puternică dezvoltare
intelectuală şi instalarea crizei adolescentine. Tinerii se opun normelor
societăţii şi caută să schimbe lumea prin acte de răzvrătire. Revolta se
manifestă mai ales prin încălcarea regulilor, încercarea de a-şi câştiga un
grad mai mare de independenţă, aderarea la grupuri sociale marginale, însuşirea
de idei anarhiste şi desconsiderarea valorilor învechite.
Stadiul dintre 21-28
de ani
Acest stadiu marchează stingerea conflictului cu societatea şi depăşirea
perioadei de revoltă. După ce eşuează în tentativele lor de a schimba lumea, în
această etapă oamenii se integrează în societate şi năzuie să-şi întreacă
părinţii pe toate planurile. Printre altele, începe căutarea unei slujbe mai
bune decât cea ocupată de părinţi şi a unei locuinţe mai ofertante. La această
vârstă se înfiripă şi dorinţa de întemeiere a unei familii mai fericite decât
cea de provenienţă, iar acest deziderat culminează de regulă cu căsătoria.
Încheierea primului
cadran al ciclurilor de 7 ani
Împlinirea vârstei de 28 de ani marchează intrarea individului în cel de-al
doilea cvadrant de viaţă.
Stadiul dintre 28-35
de ani
În această perioadă, individul se concentrează tot mai mult asupra propriei
familii şi, de regulă, decide să achiziţioneze o locuinţă mai bună şi o maşină
nouă în vederea venirii, sau odată cu venirea pe lume a unui copil. Totuşi,
dacă individul nu a depăşit în întregime primele 4 cicluri a câte 7 ani, pot
interveni conflicte ce pot duce la destrămarea familiei întemeiate. Dacă
perioada de conexiune cu mama a fost marcată de conflicte sau de traume, pot
interveni conflicte în special în planul relaţiilor cu rudele de sex feminin
(soacră, fiică, nepoate, surori). Dacă perioada de conexiune cu tatăl a fost
afectată în copilărie şi preadolescenţă, pot izbucni conflicte în special cu
rudele de sex masculin (socru, fiu, nepoţi, fraţi). Dacă individul nu a tranşat
în totalitate revolta cu societatea în perioada adolescenţei, se poate ca
acesta să se revolte din nou în această etapă de viaţă, fapt care poate avea
drept consecinţe pierderea slujbei sau divorţul.
Stadiul dintre 35-42
de ani
În această perioadă, individul o ia din nou de la capăt. După traversarea
crizei anterioare, acesta învaţă din propriile greşeli şi foloseşte
învăţăturile desprinse în scopul reconstruirii celui de-al doilea ciclu de
viaţă. De regulă, individul petrece mai mult timp împreună cu familia şi
părinţii, iar persoanele divorţate pot începe să-şi caute alţi parteneri de
viaţă. Au loc îmbunătăţiri şi pe planul relaţiilor sociale.
Stadiul dintre 42-49
de ani
În această etapă, individul încearcă să se impună în societate, iar nucleul
vieţii sale devin mariajul şi copiii. Acest stadiu dă naştere la alte două
tipuri de comportamente. Dacă individul pune accent pe aspectul material, va
căuta să strângă mai mulţi bani, să capete mai multă putere şi să-şi asigure un
grad mai bun de confort. Dacă individul pune un accent mai mare pe aspectul
intelectual, atunci caută să se cultive, să fie mai bine informat şi să-şi
întregească şi întărească personalitatea. Stadiul culminează cu o criză
identitară şi cu căutarea de răspunsuri la întrebări existenţiale tot mai
dificile.
Stadiul dintre 49-56
de ani
Acest stadiu marchează o creştere spirituală importantă, iar individul se
preocupă tot mai mult de valorile nemateriale şi de conectarea la aspectele
nepieritoare ale universului. Aceste căutări spirituale pot continua până la
moarte.
Încheierea celui de-al doilea cvadrant al ciclurilor de 7 ani
Nota 1
Existenţa individului continuă în aceleaşi cicluri de 4x7 ani, dar
experienţele sunt trăite la un alt nivel şi sunt tranşate cu mult mai multă
profunzime. Cu toate acestea, fiecare stadiu în parte aduce în prim plan
aceleaşi probleme şi preocupări.
Nota 2
Uneori, individul poate alege să ocolească etapa de căutare şi creştere
spirituală dintr-o frică exacerbată de moarte. Neîncheierea acestei etape poate
duce însă la erodarea tuturor valorilor, rolurilor şi ideologiilor însuşite şi,
implicit, la traversarea din nou a fazelor de viaţă anterioare.
GÂNDURI PESTE TIMP 20 Ianuarie
AH, FEMEIA – CUVINTE CELEBRE
Cu vecinul nu e
bine sa discuti nici de nevasta ta, nici de nevasta
lui.
(Ramon Lull)
(Ramon Lull)
Barbatii care nu le înteleg pe femei sînt de doua tipuri: casatoriti si necasatoriti.
(Jacques Languirand)
(Jacques Languirand)
Femeile au toate defectele: sînt cheltuitoare, sînt
bîrfitoare, sînt superficiale si mai sînt si frumoase pe deasupra.
(Paul Morand)
(Paul Morand)
Daca vrei ca sotia sa te asculte cînd vorbesti, vorbeste cu alta femeie. O sa fie numai ochi si urechi.
(Sacha Guitry)
(Sacha Guitry)
Prietenia între doua femei e doar un scurt armistitiu.
(Rivarol)
(Rivarol)
Spun unii ca e mai bine sa faci dragoste decît razboi, dar daca aveti chef de amîndoua, casatoriti-va!
(Jerry Seinfeld)
(Jerry Seinfeld)
Nu exista femei fidele, ci doar femei nesolicitate.
(Woody Alen)
(Woody Alen)
Cînd un baiat vine si-ti ia fata la plimbare te simti ca un om care da un Stradivarius pe
mîna unei gorile.
(Jim Bishop)
(Jim Bishop)
Casatoria este o legatura între o persoana care nu-si aduce aminte niciodata aniversarile si una care nu le
uita
niciodata.
(Ogden Nash)
(Ogden Nash)
Când te casatoresti ai nevoie de un martor. Ca la orice duel.
(Sacha Guitry).
(Sacha Guitry).
Când o femeie îti daruieste si inima, de obicei te obliga sa iei si restul.
(John Vanbrugh)
(John Vanbrugh)
Sotia mea este nepretuita, dar pe mine ma costa al naibii de mult.
(Sacha Guitry)
(Sacha Guitry)
Sunt de acord cu obiceiul care spune ca barbatul trebuie sa sarute mâna femeii
când o întâlneste
prima data. De
undeva tot trebuie sa înceapa.
(Sacha Guitry).
(Sacha Guitry).
Un barbat nu este complet, daca nu e însurat. Abia
atunci e terminat.
(Robert Frost)
(Robert Frost)
Daca te lasi de fumat, de baut si de femei, nu traiesti mai mult, doar ti se pare ca timpul trece prea încet.
(Clement Freud)
(Clement Freud)
Cine stie sa descifreze privirile femeilor, nu mai are nimic de
învatat.
(William Shakespeare).
(William Shakespeare).
Barbatul a fost creat înaintea femeii ca sa apuce sa spuna si el câteva cuvinte
fara sa-l întrerupa nimeni.
(Jules Renard)
(Jules Renard)
Când un barbat îti fura nevasta, nu exista razbunare mai buna decât sa-l lasi sa o pastreze.
(Sacha Guitry)
(Sacha Guitry)
Barbatii vor sa fie prima dragoste pentru femei, în timp ce femeile
vor sa fie
ultima dragoste pentru barbati.
(Oscar Wilde)
(Oscar Wilde)
Socul este ceea ce ramâne dintr-un amant, dupa ce i se extrag
anumiti
nervi.
(Helen Rowland)
(Helen Rowland)
Un spectacol de opera este ca o femeie inteligenta: costa mult, e greu de înteles si nu poti spune nimic rau despre el fara sa fii considerat
mitocan.
(Cleveland Amory)
(Cleveland Amory)
Barbatii si femeile sunt de acord într-un singur punct: nici
unii, nici altii nu
au încredere în femei.
(Henri Louis Mencken)
(Henri Louis Mencken)
Poate ca gelozia le plictiseste pe femei, dar lipsa ei le omoara de-a dreptul.
(Alfred Capus)
(Alfred Capus)
Barbatii care nu au vicii majore au niste calitati foarte
plictisitoare.
(Elizabeth Taylor)
(Elizabeth Taylor)
Un tata e un bancher personal, de care a facut rost mama cînd
era tînara.
(Robert Frost)
(Robert Frost)
Un barbat
si o femeie pot deveni prieteni, dar între ei trebuie sa existe un dram de antipatie pentru ca prietenia sa reziste.
(Nietzsche)
(Nietzsche)
1841: Anglia ocupa Hong-Kong-ul. Urmare a infrangerii Chinei in primul Razboi al Opiumului din 1841,,insula Hong-Kong a fost cedata definitiv Angliei. Dupa al doilea razboi al Opiumului, China cedeaza Angliei pentru 99 de ani Noile Teritorii.
RăspundețiȘtergereIn 1997,dupa indelungate negocieri, Anglia restituie Chinei
colonia Hong Kong.
- Am carti in care se scrie cum a luat fiinta Hong Gong-ul. Si am vazut si un film cu Jakie Chan cand Anglia a vrut sa pastreze din comorile Chinei. Partea aceasta mi-a placut. Glumele sunt simpatice si pentru toata stradania ta iti multumesc
CICLICITATE DE 7 ANI ÎN VIAȚA ȘI DEZVOLTAREA OMULUI - Foarte interesant !! Multumesc mult Octavian !