23 FEBRUARIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 23 Februarie

Sf Sfințit Mc Policarp, episcopul Smirnei; Sf Cuv Gorgonia

În această lună, ziua a douăzeci şi treia pomenirea sfântului sfinţitului mucenic Policarp, episcopul Smirnei.

Sfântul, slăvitul și sfințitul mucenic Policarp a fost episcop al Smirnei și unul din Părinții apostolici. S-a născut între anii 69 și 81 d.Hr. și a mucenicit între anii 155 și 167. L-a cunoscut personal pe sfântul apostol și evanghelist Ioan.

Sfântul Policarp era din Efes (Asia Mică) şi s-a născut din părinţi binecredincioşi, Pangratie şi Teodora, pe când ei erau în temniţă, închişi pentru credinţă. Fiind osândiţi la moarte părinţii lui şi tăindu-li-se capetele, pruncul a fost luat şi crescut de o milostivă creştină, cu numele Calista, care l-a botezat, dându-i numele Policarp, iar la vremea cuvenită l-a învăţat dreapta credinţă şi poruncile Evangheliei Domnului. Pe când împlinea vârsta de 20 de ani, tânărul Policarp a aflat că Sfântul Evanghelist Ioan propovăduieşte pe Hristos prin părţile Asiei şi, aprinzându-se de dorinţa de a-l vedea, a părăsit casa Calistei şi a mers în căutarea Apostolului. L-a găsit alături de ucenicii săi: Sfântul Ignatie, purtătorul de Dumnezeu, şi Sfântul Vucol. Policarp a rămas împreună cu aceşti binecuvântaţi propovăduitor ai Evangheliei lui Hristos, înfruntând osteneli şi suferinţe în slujba credinţei.

Pe vremea împăratului Traian (98-117), Sfântul Evanghelist Ioan, care era surghiunit în insula Patmos, a aşezat pe Sfântul Vucol episcop în Smirna, dându-i ajutor pe Sfântul Policarp. Asemenea şi Sfântul Vucol (pomenit pe 6 februarie), înainte de moartea sa, l-a aşezat pe Sfântul Policarp episcop în locul său, cu legământ să nu înceteze a se osteni pentru cuvântul Domnului. Păstorind vreme îndelungată, Sfântul Policarp i-a adus pe mulţi păgâni la sfânta credinţă. Tot pe timpul împăratului Traian, Sfântul Policarp, acum episcop în Smirna, a scris o Epistolă către Filipeni, care se păstrează şi astăzi, lăudându-i pentru frumoasa primire făcută de ei Sfântului episcop Ignatie din Antiohia, care, fiind legat în lanţuri şi sub pază, era în drum spre Roma, unde urma să fie martirizat.

Pe vremea împăratului Antonin Piul (138-161), către anul 158, Sfântul Policarp a mers la Roma, unde, împreună cu papa Anicet, episcopul Romei, au statornicit data sărbătorii Învierii Mântuitorului Hristos pentru întreaga creştinătate. Un ucenic al Sfântului Policarp, Sfântul Irineu (130-211), ajuns episcop al Lugdunului (astăzi Lyon, în Franţa), a scris despre el: „Eram de vârstă tânără şi l-am cunoscut pe Policarp. Era de mulţi ani şi foarte bătrân. Învăţa pe toţi ceea ce singur învăţase de la Apostoli şi a dat Bisericii învăţătura cea adevărată. Era, cu adevărat, un mărturisitor al dreptăţii, vrednic în credinţă”.

Pe vremea împăratului Marc Aureliu (161-180), Sfântul Policarp a fost prins, iar dregătorul i-a spus: „Blesteamă pe Hristos şi cruţă-ţi bătrâneţile”. Iar Policarp a răspuns: „De 86 de ani Îl slujesc pe Hristos şi nu mi-a făcut niciodată niciun rău. Cum aş putea blestema pe Binefăcătorul şi Mântuitorul meu?” Pentru aceasta, fiind osândit la moarte, a fost ars de viu. Creştinii au adunat moaştele sale cu evlavie şi le-au aşezat la loc de cinste.

Sfântul Policarp, Episcopul Smirnei, „roditor în toate cele bune” (Col. 1:10), s-a născut în sec. I şi a trăit în Smirna – Asia Mica. A rămas orfan la o vârstă fragedă şi a fost crescut de credincioasa văduvă Calista, sfătuită de un înger. După moartea mamei sale adoptive, Policarp a renunţat la toate bunurile sale şi a început o viaţă castă, îngrijind bolnavii şi infirmii. El se simţea sufleteşte foarte aproape de Sf. Bucolus, Episcopul Smirnei (prăznuit în 6 februarie), care l-a făcut mai întâi diacon, încredinţându-i propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu în biserica, apoi hirotonindu-l în sfânta preoţie.

Sf. Apostol Ioan Teologul mai trăia în acea vreme şi, fiind buni prieteni, cei doi mergeau deseori împreună în călătoriile lor apostolice.

Cu puţin înainte de a muri, Sf. Bucolus şi-a exprimat dorinţa ca Policarp să fie următorul episcop al Smirnei. Când Sf. Policarp a fost sfinţit episcop, i s-a arătat Domnul Iisus Hristos.

Sf. Policarp şi-a condus turma cu râvnă apostolică şi a fost foarte iubit de cler. Sf. Ignatie al Antiohiei Teoforul „Purtătorul de Dumnezeu” (prăznuit în 20 decembrie) îi poartă multă dragoste şi mult respect sfântului Policarp. În timp ce se îndrepta spre Roma unde îl aştepta execuţia, Sf. Ignatie i-a scris Sfântului Policarp următoarele: „Aceste vremuri au nevoie de tine pentru a-L găsi pe Dumnezeu, aşa cum piloţii au nevoie de vânt şi marinarii în furtună caută un port.”

Între anii 161-180 împăratul Romei Marcus Aurelius a început o cruntă persecuţie împotriva creştinilor iar păgânii au cerut judecătorului să fie căutat Sf. Policarp, „tatăl tuturor creştinilor” şi „ademenitorul întregii Asii”. În acest timp, la rugăminţile credincioşilor săi, sfântul s-a retras într-un sat mic nu departe de Smirna. Când soldaţii au venit să-l ia, el i-a întâmpinat şi i-a poftit la masă, după care le-a cerut răgaz pentru rugăciune ca să se pregătească pentru martiriu.

Suferinţele şi moartea sa sunt prezentate în „Epistola Creştinilor Bisericii din Smirna către celelalte Biserici”, una dintre cele mai vechi mărturii ale literaturii creştine.

La judecată, Sf. Policarp şi-a mărturisit cu hotărâre credinţa în Hristos şi a fost condamnat să fie ars de viu. Călăii ar fi vrut să-l fixeze în cuie de un stâlp dar sfântul a spus că Domnul îi va da putere să îndure flăcările, aşa că îl pot lega doar cu nişte sfori. Flăcările l-au înconjurat dar nu l-au atins, ridicându-se deasupra capului său în formă de boltă. Văzând că flăcările nu-şi fac efectul, păgânii l-au înjunghiat cu un pumnal iar sângele i-a curs atât de mult din rană încât a stins flăcările. Corpul martirului Policarp a fost incinerat. Creştinii din Smirna au luat cu evlavie ce a mai rămas din corpul sfântului, sărbătorind în fiecare an ziua martiriului său.

Sfântul Irineu din Lyon (prăznuit la 23 august), un discipol al Sf. Policarp, a păstrat o relatare despre sfânt, pe care o citează şi Eusebiu în a sa ISTORIE ECLESIASTICĂ (V, 20):

„Am fost foarte tânăr când te-am văzut la Policarp, în Asia Mica”, îi scria Sf. Irineu prietenului său Florinus, „dar tot îmi amintesc locul unde Binecuvântatul Policarp a şezut şi a vorbit, cum a păşit, cum a gândit în viaţă, cum era înfăţişarea lui, vorba lui, cum se plimba cu Ioan şi cum povestea el însuşi ceea ce auzea de la alţi mărturisitori ai Domnului despre viaţa, învăţăturile şi minunile Sale„.

„Prin mila Domnului am ascultat apoi cu atenţie cuvintele lui Policarp, scriindu-le nu pe table ci în adâncul inimii mele. De aceea, pot mărturisi în faţa lui Dumnezeu, că dacă acest sfânt şi binecuvântat părinte ar auzi ceva asemănător cu erezia ta, s-ar opri imediat şi şi-ar exprima indignarea prin expresia lui consacrată: „Bunule Dumnezeu, cum m-ai lăsat să trăiesc aceste vremuri!”

În timpul vieţii, sfântul episcop a scris mai multe epistole către obştea sa şi către alţi oameni, dintre care singura care a supravieţuit până azi este Epistola către Filipeni, care, după mărturia Sf. Ieronim, a fost citită în bisericile din Asia Mică la sfintele slujbe. Această epistolă a fost scrisă de sfânt ca răspuns la dorinţa Filipenilor de a primi nişte scrisori despre martirul Ignatie (prăznuit în 20 dec) care erau în posesia Sf. Policarp.

Tot în această zi, pomenirea sfintei Gorgonia, sora sfântului Grigorie, de Dumnezeu cuvântătorul, care în pace s-a săvârşit.

Sfânta Gorgonia, sora lui Grigorie Teologul, s-a remarcat prin înalta sa virtute, pioşenie, blândeţe, înţelepciune şi osteneală. Casa ei era adevărat rai pentru cei săraci. Mama a cinci copii, a murit în jurul anului 372, la vârsta de 39 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost : „Cu pace mă voi culca şi voi adormi” (Psalm 4, 8).

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

PSALMII

Psalmii 21 – 25

Psalmul 21

1.	Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele.
2.	Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine.
3.	Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, lauda lui Israel.
4.	În Tine au nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei.
5.	Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu s-au ruşinat.
6.	Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului.
7.	Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
8.	"Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el".
9.	Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele.
10.	Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti Tu.
11.	Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute.
12.	Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat.
13.	Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte.
14.	Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele.
15.	Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu.
16.	Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât.
17.	Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
18.	Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele.
19.	Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine.
20.	Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi.
21.	Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
22.	Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea.
23.	Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor smerenia mea.
24.	Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând:
25.	Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El!
26.	Să se teamă de Dânsul toată seminţia lui Israel.
27.	Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
28.	Nici n-a întors fala Lui de la mine şi când am strigat către Dânsul, m-a auzit.
29.	De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.
30.	Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
31.	Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului.
32.	Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor.
33.	Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri.
34.	Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului, înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ.
35.	Şi sufletul meu în El viază, şi seminţia mea va sluji Lui.
36.	Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul.

Psalmul 22

1.	Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
2.	La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3.	Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui.
4.	Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.
5.	Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6.	Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
7.	Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

Psalmul 23

1.	Al Domnului este pământul şi plinirea lui; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea.
2.	Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el.
3.	Cine se va sui în muntele Domnului Şi cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
4.	Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert sufletul său şi nu s-a jurat cu vicleşug aproapelui său.
5.	Acesta va lua binecuvântare de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
6.	Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacob.
7.	Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei.
8.	Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război.
9.	Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei.
10.	Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.

Psalmul 24

1.	Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
2.	Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei.
3.	Pentru că toţi cei ce Te aşteaptă pe Tine nu se vor ruşina; să se ruşineze toţi cei ce fac fărădelegi în deşert.
4.	Căile Tale, Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă învaţă.
5.	Îndreptează-mă spre adevărul Tău şi mă învaţă, că Tu eşti Dumnezeu, Mântuitorul meu, şi pe Tine Te-am aşteptat toată ziua.
6.	Adu-ţi aminte de îndurările şi milele Tale, Doamne, că din veac sunt.
7.	Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni.
8.	După mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne.
9.	Bun şi drept este Domnul, pentru aceasta lege va pune celor ce greşesc în cale.
10.	Îndrepta-va pe cei blânzi la judecată, învăţa-va pe cei blânzi căile Sale.
11.	Toate căile Domnului sunt milă şi adevăr pentru cei ce caută aşezământul Lui şi mărturiile Lui.
12.	Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte păcatul meu că mult este.
13.	Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea pe care a ales-o.
14.	Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi seminţia lui va moşteni pământul.
15.	Domnul este întărirea celor ce se tem de El, aşezământul Lui îl va arăta lor.
16.	Ochii mei sunt pururea spre Domnul că El va scoate din laţ picioarele mele.
17.	Caută spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi sărac sunt eu.
18.	Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă.
19.	Vezi smerenia mea şi osteneala mea şi-mi iartă toate păcatele mele.
20.	Vezi pe vrăjmaşii mei că s-au înmulţit şi cu ură nedreaptă m-au urât.
21.	Păzeşte sufletul meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşinez că am nădăjduit în Tine.
22.	Cei fără răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că Te-am aşteptat, Doamne.
23.	Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.

Psalmul 25

1.	Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutate am umblat şi în Domnul nădăjduind, nu voi slăbi.
2.	Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea.
3.	Că mila Ta este înaintea ochilor mei şi bine mi-a plăcut adevărul Tău.
4.	Nu am şezut în adunarea deşertăciunii şi cu călcătorii de lege nu voi intra.
5.	Urât-am adunarea celor ce viclenesc şi cu cei necredincioşi nu voi şedea.
6.	Spăla-voi întru cele nevinovate mâinile mele şi voi înconjura jertfelnicul Tău, Doamne,
7.	Ca să aud glasul laudei Tale şi să spun toate minunile Tale.
8.	Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi locul locaşului slavei Tale.
9.	Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu şi cu vărsătorii de sânge viaţa mea,
10.	Întru ale căror mâini sunt fărădelegi şi dreapta cărora e plină de daruri.
11.	Iar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbăveşte-mă, Doamne, şi mă miluieşte,
12.	Căci piciorul meu a stat întru dreptate; întru adunări Te voi binecuvânta, Doamne.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI, ZIUA 5 – 23 Februarie

A. PLĂCINTE

Trigoane cu nuci

* foi de plăcintă;

* 1 lingură mare cu miere;

* ½ ceaşcă zahăr;

* 1 ½ ceaşcă nucă măcinată;

* 1 ½ ceaşcă pesmet;

* 1 linguriţă scorţişoară

Se pun la fiert ¾ ceaşcă apă, mierea şi zahărul timp de 5 minute.

În acest sirop se pun nucile, scorţişoara şi pesmetul.

Se unge o foaie de plăcintă cu ulei, se aşază deasupra ei o altă foaie şi se taie în 7 benzi lungi.

Pe fiecare bandă se aşază o lingură de umplutură, se rulează în trigoane şi se coc.

Se pot servi ca atare sau însiropate cu un sirop obţinut din:

* 1 ceaşcă zahăr;

* 1 ceaşcă apă;

* 4 linguri miere;

* puţină scorţişoară, care se fierb timp de 5 minute.

B. SALATE

Salată de morcovi cu ridichi

* 400 g morcovi;

* 1 măr;

* 1 ridiche albă;

* 4 linguri ulei;

* 1 – 2 linguri oţet;

* sare;

* puţin zahăr;

* 1 legătură pătrunjel

Se spală, se curăţă şi se dau pe răzătoare morcovii, ridichea şi mărul.

Se amestecă uleiul, oţetul, sarea şi zahărul şi se toarnă peste zarzavat.

Se presară deasupra pătrunjelul tocat.

C. SOSURI

Sos de roşii

* 100 ml ulei;

* 1 morcov;

* 1 ţelină;

* 1 ardei;

* 1 ceapă;

* 2 kg roşii;

* 10 g zahăr;

* sare;

* 50 g margarină

Se sotează în ulei morcovul, ţelina, ardeiul şi ceapa curăţate şi tăiate în felii.

Se sting în apă sau supă de legume şi se fierb 30 minute.

Se adaugă roşiile spălate şi rupte în bucăţi (sau suc de roşii, sau bulion), zahărul şi sarea.

Se continuă fierberea încă 15 minute.

Se trece prin sită, se mai fierbe 5 minute, apoi se ia de pe foc şi se adaugă margarina.

Pentru aromatizare se pot adăuga o dată cu apa câteva frunze de ţelină, sau, după gust, 2 – 3 căţei de usturoi.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de ceapă

* 3 cepe mari;

* 1 lingură ulei;

* 1 lingură făină;

* apă

Se taie cepele felii, se pun să se călească în ulei.

Când s-a înmuiat ceapa, fără să se prăjească, se adaugă făina, se amestecă puţin şi se stinge cu supă de zarzavat sau cu apă.

Se lasă să fiarbă, la foc mic, amestecând din când în când.

Se serveşte cu crutoane.

E. MÂNCĂRURI

Praz fiert cu sos

* 1 kg praz;

* 4 linguri margarină (ulei);

* 3 linguri făină;

* 3 ceşti zeamă în care a fiert prazul;

* sare;

* piper;

* sucul de la o lămâie;

* 1 legătură pătrunjel

Se spală prazul, se taie rondele de 1 cm, se fierbe în apă cu sare şi se scurge în strecurătoare.

În margarină sau ulei încinsă la foc mic se pune făina în care, după ce capătă culoare gălbuie, se adaugă zeama de la fiertul prazului şi se amestecă continuu până când sosul capătă consistenţa unei creme.

Se adaugă sarea, piperul, zeama de lămâie şi verdeaţa.

Se aşază prazul într-un platou, se toarnă peste el sosul şi se garniseşte cu felii de lămâie.

F. DULCIURI

Corăbioare

· 2 ceşti ulei;

· 4 linguri zahăr;

· 250 g nuci măcinate sau migdale;

· Zeama de la ½ lămâie;

· 1 linguriţă bicarbonat;

· 1 kg făină;

· 300 g zahăr pudră

Se bate zahărul cu uleiul şi se adaugă bicarbonatul dizolvat în zeama de lămâie.

Se adaugă nuca sau migdalele mărunţite şi făina cât să se obşină un aluat relativ moale.

Se modelează corăbioare (cornuleţe) şi se coc în tavă la foc potrivit.

Când se scot din cuptor se pudrează cu zahăr din abundenţă.

ISTORIE PE ZILE 23 Februarie

Evenimente

303: Imparatul roman Diocletian dispune distrugerea bisericii din Nicomedia. Este inceputul a opt ani de persecutii anticrestine. Gaius Aurelius Valerius Diocletianus (244–311), cunoscut ca Dioclețian, a fost împărat roman din 20 noiembrie 284 până la 1 mai 305. Pe plan politic și militar a fost unul dintre cei mai de seamă împărați romani, reformele sale asigurând continuitatea imperiului în părțile din răsărit pentru încă o mie de ani. Faptele sale sunt însă umbrite de prigoana pe care a declanșat-o împotriva creștinilor; prin cele 4 edicte (decrete) împotriva creștinilor pe care le-a dat în anii 303-304, s-a pornit cea mai mare persecuție din istoria imperiului împotriva acestei religii.
532: Imparatul bizantin Justinian I ordona reconstruirea bisericii Sfanta Sofia de la Constantinopol. Prima biserică (basilica) de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare în anul 325, dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Teodosiu al II-lea în anul 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Rascoalei Nika in anul 532. Clădirea și-a primit forma finală sub împăratul Iustinian I. Interiorul său decorat cu mozaice, coloanele de marmură și acoperișul sunt de o exceptionala valoare artistică si se spune ca Iustinian ar fi zis: „Νενίκηκά σε Σολομών” (Solomon, te-am depășit!)
1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care a aprobat-o) Se pare că au întărit cetatea Brașovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii Mănăstirii Cisterciene de la Cârța. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de trei travee pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.
1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.
1271: Prima mențiune documentară a orașului Brașov. Brasu: Acest toponim este atestat într-un document in limba latina, aflat în Arhivele Statului din Budapesta și în fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ștefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” și „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem
1633: Matei Basarab este recunoscut domnitor al Țării Românești de către Poartă. Matei Basarab (n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654) a fost domnul Țării Românești pana in anul 1654. Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de „Basarab” imediat după urcarea pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmașul acestuia. Era fiul lui „Danciul din Brâncoveni” (județul Olt), fost mare vornic, în timpul domniilor lui Ștefan Surdul (1591 – 1592) și Alexandru al III-lea cel Rău (1592 – 1593) și oștean al lui Mihai Viteazul, căzut în bătalia de la Șelimbăr și înmormântat la Alba Iulia. Mama lui a fost jupâneasa Stanca, tot din Brâncoveni. Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel (prenume ortografiat și Elina), a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui Udriște Năsturel. A fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Țările Române, Polonia și Rusia, care insa a eșuat în cele din urmă din cauza lipsei de coordonare. Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă dedezvoltare religioasa si culturală așa cum o arată numărul foarte mare de ctitorii voievodale și boierești. Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos, precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Șistov. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al românilor.

· 1821 - Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, adresează o proclamaţie către locuitorii Moldovei, prin care le garantează persoana şi averea pentru perioada în care eteriştii sînt pe teritoriul statului. Alexandru Ipsilanti (n. 12 decembrie 1792, Constantinopol – d. 31 ianuarie 1828, Viena), conducătorul organizației Philiki Etaireia din 1820. Era fiul domnului Constantin Ipsilanti al Munteniei.

· 1821 – Ţarul Rusiei, Alexandru I, dezavuează revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu în Ţara Românească şi mişcarea Eteria a lui Alexandru Ipsilanti, declarându–se de acord cu interventia trupelor otomane la nord de Dunăre. Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, adresează o proclamaţie către locuitorii Moldovei, prin care le garantează persoana şi averea pentru perioada în care eteriştii sînt pe teritoriul statului. Alexandru I Pavlovici Romanov, (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.

· 1856 – În numele conaționalilor săi, Nicolae Golescu a adresat plenipotențiarilor Marii Britanii, Franței și ai Regatului Sardiniei la Congresul de la Paris , un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într–un stat independent, sub garanția marilor puteri europene. Nicolae Constantin Golescu (n. 1810, Câmpulung Muscel – d. 10 decembrie 1877, București) prim-ministru al României în două mandate, în 1860 și 1868.

· 1866: stil nou (11 februarie 1866 stil vechi) Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de "monstruoasa coaliţie" (conservatori şi liberali radicali). Se forează o locotenenţă domnească, compusă din Lascăr Catargiu (reprezentant al Moldovei şi al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Munteniei şi al liberarilor) şi colonelul Nicolae Haralambie (reprezentant al armatei), precum şi un guvern provizoriu, condus de Ion Ghica (prim-ministru şi ministru de externe). Unirea Principatelor este în primejdie. O parte din elita politică a noului stat România, creat în baza a două principate româneşti: Moldova şi Valahia (Muntenia), considera că reformele în stil occidental ale lui Cuza veneau prea repede. Unii dintre marii proprietari de terenuri se temeau de desproprietăriri în folosul ţăranilor. Se contura tot mai mult ideea precum că adevărata suveranitate, faţă de Imperiul Otoman, România o poate obţine doar sub un principe străin. În baza acestui ultim deziderat se va crea viitoarea coaliţie din reprezentanţii a unor tabere diametral opuse, lucru care va mira toată lumea. Coaliţia dintre conservatorii cei mai de dreapta şi liberalii cei mai de stînga, cu complicitatea comandanţilor unor unităţi militare, va fi numită ulterior şi monstruoasa coaliţie. În noapte de 22 pe 23 februarie 1866 (stil nou), la orele 5, au pătruns în palat un grup de ofiţeri cu pistolul în mînă silindu-l pe principele Cuză să semneze abdicarea. Ulterior, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să se îmbrace în haine civile şi a fost scos din palat, printre două rînduri de soldaţi care primiseră ordin strict să stea întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. Atît de mari erau temerile complotiştilor în privinţa unei eventuale reacţii violente a soldaţilor, cu toţii fii de ţărani împroprietăriţi de Cuza... A doua zi, fostului domnitor i s-a permis să plece spre Austria de unde el niciodată n-a revenit şi unde niciodată făcînd vre-o plîngere, repetînd mereu că şi el dorise venirea unui principe străin. Alexandru Ioan Cuza a murit în exil la vîrsta de 53 ani, relativ tînăr, în 1873. Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România și decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

· 1869 – La 23-24 februarie, la Miercurea-Ciuc, are loc o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, in urma careia a fost întemeiat “Partidul Național al Românilor” din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu.

· 1893: Patentarea motorului Diesel: o descoperire a inginerului german Rudolf Diesel.

· 1898: Romancierul francez Émile Zola a fost găsit vinovat de calomnie și a fost condamnat la închisoare pentru că a scris celebra sa scrisoare J’accuse, acuzând guvernul de anti-semitism și de faptul că l-a încarcerat fără temei pe capitanul Alfred Dreyfus. Émile Zola (n. 2 aprilie 1840 – d. 29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al școlii naturaliste și o figură majoră a eliberării politice a Franței.

· 1903: Cuba a închiriat pe termen nelimitat Statelor Unite Golful Guantánamo.

· 1916: A luat ființă "Muzeul de Antichități din Iași".

· 1918: A luat ființă Armata Roșie. Ziua apărătorilor patriei în Rusia.

· 1919: A fost fondat Partidul Fascist de către Benito Mussolini (Il Duce), devenit în 1922 premier al Italiei; din această poziție politică, Mussolini a trecut treptat către un regim dictatorial, impunând participarea Italiei, în cel de-al doilea război mondial, alături de Germania. Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943. A creat un stat fascist utilizând propaganda și teroarea de stat. Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Germania lui Adolf Hitler a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliaților, ceea ce a dus în final la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moartea lui. În noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV.

· 1925 - Mitropolia Valahiei a fost ridicată la rangul de patriarhie. Biserica ortodoxă romană a devenit autocefală

· 1929: Încep și în România concursurile de frumusețe, prin declararea Magdei Demetrescu drept „Miss România 1929". Liviu Rebreanu o descria astfel pe câştigătoarea concursului de Miss Romania : “Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galverston.” Magda Demetrescu a participat din partea Romaniei la a 10-a ediție a Miss Univers, din 1929, de la Glaveston in Statele Unite. A fost prima ediție la care a participat și a ajuns în finală (câștigând și locul 6) o româncă. A primit un premiu de 100 $ și un ceas-brățară.

· 1934: Leopold al III-lea este încoronat rege al Belgiei în urma morții tatălui său, regele Albert I, într-un accident în timp ce făcea alpinism. Leopold a abdicat în 1951 în favoarea fiului său Baudouin.

· 1937 – In România are loc remanierea guvernului Tătărăscu . Prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu preia funcția de ministru de interne, iar V.P. Sasu, ministrul Agriculturii, devine titular și al departemntului Justiției.

· 1942: Semnarea, la Washington, a convenției dintre SUA și Marea Britaniecu privire la acordarea ajutorului reciproc împotriva agresiunii.

· 1944 – La ordinul lui Stalin incepe deportarea cecenilor si ingusetilor. Acuzati de colaborare cu Germania, cecenii au fost deportaţi în masă la ordinul liderului sovietic. In zorii zilei, 300000 de oameni au fost deportati in Kârgâzstan şi Kazahstan. În câteva zile mai mult de 500000 vor avea aceeaşi soartă. Mii dintre ei mor de foame si frig, sau sufocati în maşinile si vagoanele in care au fost inghesuiti pentru a fi transportati în lagărele de muncă.

· 1945 – Batalia dintre americani si japonezi de la Iwo Jima, se incheie cu victoria americanilor.

· 1945 – Trupele germane din Poznan (Polonia) capituleaza in fata trupelor sovietice si poloneze

· 1945 – Dupa 20 de zile de lupte de strada,americanii zdrobesc rezistenta japoneza din Manila (Filipine).

· 1949: Decret privind aprobarea statutului organizării și funcționării Bisericii Ortodoxe Române.

· 1956: Nikita Hrușciov denunță cultul personalității și crimele lui Stalin.

· 1960 - Începe cea de-a treia Conferinţă regională a comisiilor naţionale europene pentru UNESCO, care adoptă o rezoluţie propusă de România, referitoare la eliminarea din manualele şcolare a propagandei de război şi de discriminare rasială (23.02-01.03.1960).

· 1982 - Se desfăşoară, la Bucureşti, lucrările Reuniunii internaţionale a ziariştilor pentru dezarmare, securitate şi pace.

· 1992: Crin Halaicu este ales primarul municipiului Bucuresti. Primar general al Capitalei a devenit Crin Halaicu, cu 55,88% dintre voturile valabil exprimate, (față de contracandidatul său, Cazimir Ionescu — 44,12%), primarul sectorului 1 a devenit Flor Pomponiu (PNL — 57,31%), iar primarul sectorului 2, Paul Popovăț (PAC — 58,36%). Primăria sectorului 3 i-a revenit lui Constantin Tutunaru, (PNȚCD — 56,28%), cea a sectorului 4, lui Eugen Bujoreanu (PSDR — 54,26%), în timp ce la sectorul 5 primar a devenit Nicolae Bâzoi (PNL — 52,69%), iar la sectorul 6 — Nicolae Vrăbiescu (PNȚCD — 56,61%). La Timișoara, candidatul Convenției, Viorel Oancea, fusese ales primar încă de la primul tur de scrutin din 9 februarie, iar la Brașov, Adrian Moruzzi, membru al aceleiași alianțe, a învins cu 53,7% din voturi în cel de-al doilea tur.

· 1993: Explozie devastatoare la Complexul comercial din New York, „World Trade Center", cartierul Manhatan. S-a soldat cu 6 morți și peste 1.000 de răniți.

· 1996 - Conform unui raport al OECD, România nu a scăpat de inerţia caracteristică planificării centralizate. "Este crucial pentru România", se afirmă, "de a adopta în sectorul agricol politici şi reforme orientate către dezvoltatrea pieţei".

· 1997: Un incendiu s-a declanșat la stația spațială rusă, Mir.

· 1997 - Savanţii britanici au anunţat că au creat, în premieră mondială, clona unui animal adult

· 1999: Se încheie Conferința de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanțială" pentru Kosovo. Ea se încheie prin acceptarea, în linii mari a proiectului de către cele două părți. Belgradul exclude desfășurarea unei forțe internaționale în Kosovo, iar albanezii nu renunță la pretenția lor de a organiza un referendum privind independența provinciei (6 februarie - 23 februarie 1999).

· 2008 - Naţionala de handbal feminin a Norvegiei a câştigat, pentru prima dată în istoria sa, finala Jocurilor Olimpice, în faţa campioanei mondiale Rusia, de care a dispus cu scorul de 34-27 (18-13).

· 2014 – Are loc ceremonia de inchidere a Jocurilor Olimpice de iarna de la Soci, in Rusia.

Nașteri

· 1418: Papa Paul al II-lea (d. 1471)

· 1443 – S-a nascut la Cluj Matei (Matia) Corvin (d. 6 aprilie1490, la Viena), unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus țara între 1458 și 1490 si a fost al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, renumit conducător militar de origine romana, care a întreprins în calitate de regent al Ungariei o serie de campanii militare reușite împotriva Imperiului Otoman, lăsând fiului său un regat sigur și stabil. Mama lui Matei Corvin a fost Erzsébet (Elisabeta) Szilágyi, din mica nobilime ardeleană. Domnia sa este considerată ca fiind unul dintre cele mai glorioase capitole ale istoriei Ungariei, marcata prin campanii militare victorioase ale temutei saleFekete sereg („Armata neagră”). Ungaria a cunoscut în timpul domniei sale cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmația, iar la est din Polonia până în Bulgaria de astăzi). Matei a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia și Luzația (Lausitz) și Austria Inferioară. Vorbea maghiara, italiana, croata, latina și mai târziu germana, ceha, slovaca, precum și alte limbi slave. Regele Matia este amintit și astăzi, în multe istorisiri și cântece populare, ca un conducător foarte înțelept și drept. Matei Corvin a fost cel care a ordonat întemnițarea domnitorului Munteniei Vlad al III-lea (Țepes), când acesta, urmărit de armata otomană, i-a cerut ajutorul. Dar tot Matei l-a ajutat pe Vlad să recucerească tronul Valahiei de la Laiotă Basarab. Ulterior, după ce Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei a încheiat pacea cu Regele Cazimir al Poloniei, Matei l-a atacat pe Ștefan, dar a fost înfrânt în lupta de la Baia, oastea sa retrăgându-se, urmărită de cea a lui Ștefan, acesta fiind rănit în această luptă de trei săgeți și o lovitură de lance.

· 1685 – S-a nascut compozitorul Georg Friedrich Haendel, autor al “Israel în Egipt”, “Judas Maccabaeus”,”Mesia “.Georg Friedrich Händel (n. 23 februarie 1685, Halle/Saale – d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez. A trăit cea mai mare parte a vieții în Anglia. Împreună cu contemporanul său Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanți reprezentanți în muzică ai stilului baroc din perioada târzie.

· 1858 - S-a născut compozitorul George Fotino (m.03.03.1946).

· 1882 - S-a născut compozitorul Gheorghe Cucu (m.22.08.1932).

· 1883: Karl Jaspers, filosof german (d. 1969)

· 1883 – S-a nascut regizorul american Victor Fleming ; (d. 06.01.1949). Victor Fleming (n. 23 februarie 1889, Pasadena, California – d. 6 ianuarie 1949, Cottonwood, Arizona) a fost un regizor american de film. Este cel mai notabil pentru regizarea filmelor Vrăjitorul din Oz (1939) și Pe aripile vântului (1939) – pentru ambele câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor. Este singurul regizor care apare de două ori în lista AFI 100 de ani…100 de filme (a 10-a aniversare) (din 2007).

· 1887: Oskar Lindberg, compozitor suedez (d. 1955)

· 1888: Mihail Săulescu, poet român (d. 1916)

· 1892 - S-a născut Tudor Măinescu, epigramist şi prozator satiric („Surîs“, „Schiţe oarecum vesele“) (m.27.03.1977).

· 1911 - S-a născut poeta Alexandrina Isac, stabilită în SUA, din 1979.

· 1912 – S-a nascut Romulus Vulcănescu, scriitor şi etnolog, membru de onoare al Academiei Române (d.09.11.1999). Romulus Vulcănescu (n. 23 februarie 1912, București – d. 10 noiembrie 1999, București), scriitor și etnolog, fiul Anei Vulcănescu (născută Ionescu) și al lui Horia Vulcănescu. A fost membru de onoare (1993) al Academiei Române.

· 1923 - S-a născut Eta Boeriu, traducătoare şi poetă (m.13.11.1984).

· 1929: S-a născut Alexei al II-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse (d. 2008). Alexei al II-lea, născut Alexei Mihailovici Rüdiger, (n. 23 februarie 1929, Tallinn, Estonia – d. 5 decembrie 2008, Moscova) a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse din 10 iunie 1990 până la moarte.

· 1929: Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic și istoric de cinema maghiar (d. 1992)

· 1932: Constantin Rădulescu, speolog român (d. 2002)

· 1936 - S-a născut compozitorul Nicolae Coman.

· 1939 - S-a născut Mihai Vişoiu, prozator şi ziarist.

· 1944 - S-a născut Michael Maxfield, chitarist britanic (Billy J. Kramer & The Dakotas).

· 1944 - S-a născut Johnny Winter, chitarist, cocalist şi compozitor american (Johnny Winter And).

· 1944: Oleg Ivanovici Iankovski, actor rus de teatru și film (d. 2009)

· 1945 - S-a născut Răzvan Cernat, dirijor şi compozitor.

· 1946 - S-a născut Rusty Young, chitarist, vocalist şi compozitor (Buffalo Springfield, Poco).

· 1949 - S-a născut Terry "Tex" Comer, basist, chitarist şi percuţionist britanic (Warm Dust, Ace).

· 1950 - S-a născut Steve Priest, basist britanic (The Sweet).

· 1952 - S-a născut Gary Giles, basist britanic (Stray).

· 1952 - S-a născut Brad Whitford, chitarist american (Aerosmith).

· 1954 – S-a nascut Viktor Iuşcenko, politician ucrainean, fost presedinte al Ucrainei. Viktor Andriiovici Iușcenko (n. 23 februarie 1954, Corușivka, regiunea Sumî, Ucraina) este un politician ucrainean. El este conducător al grupului de opoziție Ucraina Noastră și fost președinte al țării.

· 1955 - S-a născut Howard Jones, clăpar, vocalist şi compozitor britanic.

· 1957 - S-a născut Robin Gray, vocalist britanic (Dead End Kids).

· 1958 - S-a născut David Sylvian (Blatt), vocalist, chitarist, clăpar şi compozitor britanic (Japan).

· 1959: Valentin Stan, analist politic român

· 1960: S-a născut Naruhito, Prințul Moștenitor al Japoniei. Naruhito, Prinț Moștenitor al Japoniei (n. 23 februarie 1960) este cel mai mare fiu al împăratul Akihito și al împărătesei Michiko. Prințul este moștenitorul tronului Japoniei.

· 1983: S-a nascut Emily Blunt, actriță britanică. Emily Blunt, pe numele său adevărat Emily Olivia Leah Blunt este o actriță din Marea Britanie, născută pe 23 februarie 1983. Este cunoscută în special pentru rolul din filmul My summer of love (2004), pentru care critica de specialitate a apreciat-o și a intrat în atenția publicului. Pentru rolul din filmul Diavolul se îmbracă de la Prada (2006) a fost nominalizată la Premiile Globul de Aur și BAFTA. A jucat atât în producții americane cât și în unele englezești. În anul 2007 a cîștigat Premiul Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în miniseria de televiziune Gideon’s Daughter – in imagine, Emily Blunt în februarie 2007.

· 1986: S-a nascut Skylar Grey, cântăreață americană

· 2012: Prințesa Estelle, Ducesă de Östergötland, nepoata regelui Carl XVI Gustaf al Suediei

Decese

· 1103: Constantin I al Armeniei, al 2-lea rege al Regatului Armean de Cilicia (n. c. 1035)

· 1447: A murit Papa Eugen al IV-lea (n. 1383). Eugeniu al IV-lea IV (Gabriele Condulmer, născut în Veneţia în anul 1383 – decedat la 23 februarie 1447), a fost un calugar benedictin, ridicat in scaunul pontifical intre anii 1431-1447. La 24 ianuarie 1439, Eugeniu al IV-lea s-a întâlnit la Ferrara cu patriarhul Iosif al Bisericii Ortodoxe a Constantinopolelui in incercarea de a realiza unirea Bisericii de la Roma cu Biserica Răsăriteana. In 1452,in conditiile extraordinarei primejdii turcesti, se ajunge la un acord de Unire a Bisericilor Romano-Catolică şi Greacă Ortodoxă în Aghia Sophia, împăratul Constantin al XI-lea Paleologul dandu-si acordul pentru proclamarea unirificarii celor doua Biserici. Aceasta va fi insa de scurta durata,pentru ca in 1453 Constantinopolul va fi cucerit de către turcii otomani, care vor pune capăt Imperiului Roman de rasarit; Turcii transforma Aghia Sophia în moschee, iar Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul împărat bizantin, va muri cu moarte de martir.

· 1572 – A decedat compozitorul francez renascentist Pierre Certon (n. 1510).

· 1730: Papa Benedict al XIII-lea (n. 1649)

· 1766 – A murit Stanislaw Leszczynski, rege al Uniunii Polono- Lituaniene si duce de Lorena; (n.20 octombrie 1677). Stanisław I Leszczyński (20 octombrie 1677 – 23 februarie 1766) a fost rege al Uniunii polono-lituaniană și Duce de Lorena. Născut în Lwów în 1677, el a fost fiul lui Rafał Leszczyński, Voievod de Poznań, și a Annei Katarzyna Jabłonowska. Stanislav s-a căsătorit cu Katarzyna Opalińska, cu care a avut o fiică, Maria, care a devenit soția lui Ludovic al XV-lea și regină a Franței. În 1697, el a semnat confirmarea articolelor de alegeri a lui August al II-lea. În 1703, el s-a alăturat Confederației Lituaniene, unde familia Sapieha cu ajutorul Suediei a format o alianță împotriva lui August.

· 1792 – A murit sir Joshua Reynolds, pictor portretist, întemeietorul şcolii engleze de pictură din secolul al XVIII-lea; (n.16.07.1723).

· 1821 – A murit la Roma marele poet englez John Keats. John Keats (n. 31 octombrie 1795, Londra) a fost un poet englez, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului englez, alături de Lord Byron și Percy Bysshe Shelley. Neapreciat de majoritatea contemporanilor și aproape necunoscut în timpul vieții, Keats a fost recunoscut la o jumătate de secol după moarte ca unul dintre cei mai mari poeți ai Angliei, ca un remarcabil maestru al liricii, ca un poet-pictor care a reprodus lumea în forme plastice. Byron și Shelley, care îi prețuiau talentul, au manifestat un mare interes pentru poezia lui. Shelley, care întreținea corespondență cu el, a evocat memoria poetului confrate în elegia Adonais. El l-a descris ca fiind poetul “cel mai tânăr, cel mai drag”, crescut “ca floarea palidă de-o fată îndrăgită, ce-n loc de rouă cu lacrămi e hrănită.

· 1848: John Quincy Adams, al 6-lea președinte al SUA (n. 1767)

· 1855 – A murit Carl Friedrich Gauss, matematician, astronom, fizician german; (n. 30.04.1777). Karl Friedrich Gauß (n. 30 aprilie 1777, Braunschweig – d. 23 februarie 1855, Göttingen) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele. Este considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință germani.

· 1901 - A murit poetul Ioan S. Neniţescu, membru corespondent al Academiei Române (n.01.04.1854).

· 1918: Adolphus Frederic al VI-lea, Mare Duce de Mecklenburg, ultimul monarh de Mecklenburg-Strelitz (n.1882) (suicid)

· 1922: Albert Victor Bäcklund, fizician suedez (n. 1845)

· 1931: Nelly Melba, soprană australiană (n. 1861)

· 1932: Masacrul de pe Nistru. La ora 12 noaptea, în dreptul comunei Olăneşti, de pe malul sovietic unde era o pădure, se aude o canonadă prelungă de mitraliere şi bubuituri de grenadă. Canonada durează vreo douăzeci de minute, după care încetează cu totul. După un timp pe malul românesc îşi face apariţia un grup de douăzeci de refugiaţi moldoveni îngroziţi, cu privirile rătăcite. Opt dintre ei sunt răniţi de gloanţe. Tremurând de spaimă, povestesc că au fost mai bine de şaizeci de români care au pornit spre malul Nistrului prin pădurea Olăneşti, dar au fost surprinşi de grănicerii sovietici şi agenţii GPU care au deschis focul fără somaţie. Mai bine de patruzeci de români transnistreni din grupul lor au plătit cu viaţa încercarea lor de a trăi în libertate alături de fraţii lor din România. Nimeni nu era înarmat, doreau doar să fugă din „paradisul muncitorilor şi ţăranilor”, dar la ieşirea din pădurea de lângă Purcari, cerul s-a luminat de rachetele sovietice şi s-a dezlănţuit măcelul. Prinşi în focul mitralierelor care secerau vieţi omeneşti, supravieţuitorii au luat-o la fugă, urmăriţi de o unitate GPU care trăgea continuu după ei, fără să le pese de ţipetele victimelor, printre care erau femei şi copii.

· 1934 - A murit compozitorul britanic Sir Edward Elgar (n.02.06.1857).

· 1946 – Generalul japonez Tomoyuki Yamashita este condamnat la moarte si executat pentru crime de razboi. General Tomoyuki Yamashita, născut la 8 noiembrie 1885, a fost executat la 23 februarie 1946 prin spânzurare. Este celebru pentru că a cucerit coloniile britanice de Malaya şi Singapore, ceea ce i-a adus porecla de Tigrul din Malaya.

· 1955 – A murit Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez, unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai curentului şi grupării Renouveau catholique (“Oraşul”, “Cele cinci mari ode”, “Pâine amară”, “Povestea lui Tobi şi a Sarei”); (n.06.08.1868). Paul Claudel (n. 6 august 1868, Villeneuve-sur-Fère-en-Tardenois, Aisne — d. 23 februarie 1955, Paris) a fost un poet, dramaturg și eseist francez. Membru al Academiei Franceze, din 1946.

· 1961 - A murit Constantin Loghin, istoric literar (n.04.11.1892).

· 1965 – A murit Stan Laurel, actor american, pe numele său adevarat Arthur Stanley Jefferson. A format împreună cu Oliver Hardy un cuplu comic de neuitat, “Stan şi Bran”; (n.16.06.1890). Stan Laurel (born Stanley Arthur Jefferson; 16 June 1890 – 23 February 1965) celebru actor comic, jumatatea cuplului „Stan si Bran”.

· 1983 - A murit dirijorul britanic Sir Adrian Boult (n.08.04.1889).

· 1984: Uwe Johnson, scriitor german (n. 1934)

· 1990: Florin Pucă, grafician/desenator român (n. 1932)

· 1999 – A murit compozitorul roman George Gigoriu. George Grigoriu (n. 8 aprilie 1927, Brăila, – d. 23 februarie 1999, București) a fost un compozitor român.

· 2000: Ofra Haza, cântăreață de muzică pop israeliană (n. 1957)

· 2004: Ion Eremia, general, scriitor și deținut politic în regimul comunist (n. 1913)

· 2011: Shri Mataji Nirmala Devi, guru indian si fondatoarea Sahaja Yoga,Maha Yoga, Yoga Finală. (n.1923)

Sărbători

· În calendarul ortodox: Sf. Mc. Policarp, episcopul Smirnei; Sf. Cuv. Gorgonia

· În calendarul romano-catolic: Sf. Policarp de Smirna, episcop și martir (sec. II)

· În calendarul Greco-catolic: Sf. Policarp, episcop, martir († 155). Policarp (d. cca. 155, Roma), a fost episcop în Asia Mică, martir, sfânt. Policarp a fost ucenic al Apostolilor, fiind numit de Apostolul Ioan Episcop al Smirnei (cf. Ap 2, 8-11). A mers la Roma ca reprezentant al Bisericilor din Asia Mică pentru a discuta cu Papa Anicet chestiunea datei sărbătorii Paștelui. În Asia Mică avea mare influență, fiind numit de necreștini „Învățătorul Asiei, Părintele creștinilor, nimicitorul zeilor„. Proconsulului roman, care-i cerea să-l blesteme pe Christos, i-a răspuns: „De Optzeci și șase de ani îi slujesc și nu mi-a făcut vreodată un rău; cum aș putea să-l jignesc pe Regele meu, care m-a răscumpărat?”. A fost condamnat la moarte prin ardere pe rug, dar fiindcă focul nu-l ucidea, a fost străpuns cu pumnalul. S-a păstrat o relatare de încredere a martiriului său.

· Brunei: Ziua Națională

· Guyana: Ziua republicii (1970)

· Rusia și Comunitatea Statelor Independente: Ziua apărătorilor patriei

· Romania: Ziua Hidrografului Militar. Serviciul Hidrografic Maritim s-a înfiinţat la 23 februarie 1926, având ca atribuţii “să se ocupe cu studiile, sondajele şi ridicările relative la fluviu şi mare, preocuparea, păstrarea şi asigurarea navelor cu hărţile şi instrumentele necesare navigaţiei şi ridicărilor hidrografice, controlul cronometrelor, executarea semnalului de oră în portul Constanţa, date meteorologice, aerologice şi oceanografice”.

ARTE 23 Februarie

MUZICĂ 23 Februarie

Compozitorul francez renascentist Pierre Certon

Pierre Certon (1510-1782)

Georg Friedrich Händel, compozitor, organist şi violonist german, precursor al clasicismului muzical

Georg Friedrich Händel – Messiah HWV 56:

The Best of Handel:

Compozitorul Gheorghe Cucu

Oskar Lindberg, compozitor suedez

compozitorul britanic Sir Edward Elgar

Edward Elgar's Enigma Variations | BBC Symphony Orchestra, Leonard Bernstein:

Michael Maxfield, chitarist britanic (Billy J. Kramer & The Dakotas)

Billy J Kramer & The Dakotas:

Johnny Winter, chitarist, cocalist şi compozitor american (Johnny Winter And)

Johnny Winter

Rusty Young, chitarist, vocalist şi compozitor (Buffalo Springfield, Poco)

Terry "Tex" Comer, basist, chitarist şi percuţionist britanic (Warm Dust, Ace)

Warm Dust –

Steve Priest, basist britanic (The Sweet)

Sweet -

Gary Giles, basist britanic (Stray)

Stray -

Brad Whitford, chitarist american (Aerosmith)

Aerosmith -

Howard Jones, clăpar, vocalist şi compozitor britanic

Howard Jones -

Robin Gray, vocalist britanic (Dead End Kids)

Robin Grey -

David Sylvian (Blatt), vocalist, chitarist, clăpar şi compozitor britanic (Japan)

Japan (David Sylvian)

Dirijorul britanic Sir Adrian Boult

Sir Adrian Boult: Tchaikovsky's 1812 Overture [Remastered 2015]:

George Grigoriu, compozitor

Melodii de George Grigoriu

Ofra Haza, cântăreață de muzică pop israeliană

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Brahms - Symphon No. 2 in D Major Op. 73

A TODO JAZZ. Selección de Cecil González

MARIMBAS Y VIBRAFONOS MARAVILLOSOS. Selección de Cecil González

Classical Music - Piano, Violin & Strings

The Best Love Songs 2018 New Songs Playlist - Great Love Songs Ever - Romantic Love Songs HD

Albinoni Adagio: For you, my friend

POEZIE 23 Februarie

Mihail Săulescu

Biografie

n. 23 febr. 1888, Bucuresti - m. 30(?) sept. 1916, pe front, in apropiere de Predeal.

Poet si dramaturg.

Al patrulea copil (dintr-un sir de 17, din care au ramas in viata 9) al capitanului Nicolae Saulescu ("pictor oficial al armatei") si al Ecaterinei (n. Gaist). Studii la Liceele "Sf. Sava" si "Matei Basarab" din Bucuresti (1898-1903), apoi la Conservatorul de Arta Dramatica din acelasi oras, unde renunta dupa primul an. Paraseste Bucurestiul, este instiftitor in Gorj (1907), invatator suplinitor la Posada (jud. Prahova, 1908), redactor la rev. Luceafarulde la Sibiu (1911) dupa care revine in capitala si lucreaza succesiv ca redactor la Rampa (1911-1912), bibliotecar la Biblioteca populara "Socec" (1912-1913), functionar la Ministerul Instructiunii Publice, impiegat la "Casa Scoalelor"(1913), redactor la Rampa noua ilustrata (1914), Membru fondator al SSR (1908). Debuteaza cu versuri in rev. Samanatorul (1906), fara ca aceasta sa insemne si apartenenta la grupare, in acelasi an, publica la Bucuresti voi. Versuri, de care ulterior se dezice, ordonand distrugerea intregului tiraj. Pana acum nu s-a putut face dovada existentei nici unui exemplar. Unele dintre poeziile din acest volum vor fi incluse in cele doua volume care vor urma: Departe (1914) si Viata (1916). Colaboreaza la Samanatorul, Convorbiri critice (al carei cenaclu, condus de M. Dragomirescu il si frecventeaza), Seara, Universul literar, Noua revista romana. Rampa, Rampa noua ilustrata. Interventionist aprins, insista, la intrarea Romaniei in razboi, sa fie primit voluntar, fiind integrat unei "divizii mobile" destinate interventiilor rapide. Moare pe frontul de la Predeal, lasand in ms voi. de versuri Cultul mortilor (ce urma sa apara in toamna lui 1916), un poem de mari dimensiuni intitulat Calatorii (avand ca modelMemento mori al lui Eminescu) si doua piese de teatru. Postum, in stagiunea 1921-1922, Victor Eftimiu ii monteaza pe scena Teatrului National din Bucuresti piesa intr-un act Saptamana luminata (scrisa in 1913, "intr-o singura noapte", publicata in 1922), care obtine un deosebit succes, unii critici nepregetand s-o situeze ca valoare deasupra Napastei lui I. L. Caragiale. O piesa de sorginte ibseniana. In fata marii (scrisa, dupa toate aparentele, in perioada 1911-1912), va fi publicata abia in 1973.

Doua tendinte principale de interpretare se pot desprinde din lectura exegezei critice a operei lui SAULESCU Prima dintre ele acrediteaza ideea poeziei cunoasterii, a cautarii absolutului si a nelinistii metafizice. Acestei tendinte i se integreaza trei dintre exegetii sai cei mai autorizati: Mihail Sorbul (fidel prieten si admirator, statornic recenzent al lucrarilor antume), Mihail Dragomirescu, care-1 include pe poet in categoria celor "mistici si profunzi" si E. Lovi-nescu, care in Istoria sa il trateaza in capitolul dedicat "poeziei de nelinisti metafizice sau religioase". Inaugurata de catre O. Densusianu, cea de-a doua tendinta este mult mai "tehnica" si, fiind adoptata de marea majoritate a criticilor din zilele noastre, ea exprima, in ultima instanta, imaginea sub care SAULESCU este cunoscut si receptat astazi. In esenta, noua perspectiva de interpretare insista asupra integrarii operei sale in universul de valori al simbolismului romanesc. Asa procedeaza, continuandu-1 pe O. Densusianu, G. Calinescu, D. Micu, C. Ciopraga sau Lidia Bote. Departe de a se exclude, in realitate aceste doua tendinte (sintetizand doua moduri fundamentale de a concepe lectura poeziei) nu fac decat sa se completeze reciproc: "Punctul fundamental al simbolismului (inteles bine doar de Gide) - nota G. Calinescu in 1941 - era inlaturarea tabloului, a picturalului, adica a universului obiectiv si deci relativ ce alcatuia materia obisnuita a parnasianismului. Urmarind muzicalul, simbolismul tindea, pe urmele lui Baudelaire, sa intre in metafizic, in structura oculta a inefabilului, adica sa faca poezie de cunoastere". Apartenenta poetului la universul specific al poeziei simboliste este un fapt incontestabil. Spirit cu adevarat citadin, el impartaseste nevrozele unor St. Petica,I. Minulescu sau D. Iacobescu ("e-o tristete adanca ce creste din pamant", scrie SAULESCU undeva), cultivand cu fervoare misterul abstract, elanurile spre un "Excelsior" de nimeni cunoscut, nuantele savante ale nelinistii sau tristetea fara o cauza anume, aceasta din urma fiind resimtita, ca la Bacovia, drept un remediu ontologic al fiintei. Tulburatoare este insa experienta umana care se ascunde in spatele acestei recuzite conventionale, si anume zbuciumul sufletesc al unui nelinistit, silit sa descopere, cu mult timp inaintea lui Arghezi, tragica absenta a divinitatii. Transcrisa in Departe, deceptia atinge granitele sublimului: "Te-am cautat in templu, si gol era in el/Iar pasii mei pe piatra atat de trist sunau/Si-am vrut s-aprind iar focul si n-am putut defel/Caci unt-delemne sfinte din amfore lipseau/Si am iesit din templul uitat, ursit sa piara/Si tot gandind la tine, ma coboram pe scara;/Dar jos priveam cum marea in valuri se framan-ta/Si-acelasi cant de veacuri neadormita canta". Nu a disparut doar un simplu zeu, ci ratiunea insasi a firii sau, ca sa pastram terminologia preferata a poetului, Gandirea (imaginatia demiurgica) din care se va naste apoi Cuvantul care va crea lumea. Drama escatologica este, ca si la Holderlin sau Eminescu, o apocalipsa a Gandirii. Poezia, ea insasi nu mai este receptata de catre SAULESCU ca un simplu instrument al sensibilitatii (ca in romantismul minor) ci ca un mod, unicul de altfel, al manifestarii de sine a Gandirii. Drumul de la Eminescu la IonBarbu" class="navg">Ion Barbu trece pe aici. Volumul Departe mai este important si pentru ca dezvaluie un alt element definitoriu al liricii lui S.: acela de a fi o autentica poezie a tacerii. Cel de al doilea volum, Viata, debuteaza intr-o tonalitate inedita. Imperativele vremii patrund pfm "storurile de matasa ale ferestrelor", si ele sunt departe de a-1 gasi nepregatit pe poet: "Sa coboram, in strada!/Si sufletele noastre sa le lasam sa vada!" Experienta de acum apartine unui extrovertit, fascinat de iminenta Actiunii, inteleasa ca "forma stihiala a vointei". Din curgerea tumultuoasa a evenimentelor, poetul desprinde, exaltat, arhetipurile culturale ale revoltei; pe Prometeu, titanul care a nesocotit interdictia impusa de zei, si, intr-un alt spatiu cultural, pe constructorii turnului Babei, "intaii visatori" (de remarcat engra-ma visului, care reprezinta o forma stihiala a Gandirii), plecati in cele patru zari pentru a propovadui profana credinta a razvratirii si a "sperantei". Admirabil realizata din punct de vedere artistic, piesa intr-un act Saptamana luminata este drama unei viziuni populare arhaice. Ranit de moarte, Constantin, om cu multe si grele pacate (omucidere, pruncucidere, furt etc.) este vegheat de catre doua femei. Totul se petrece in ultimele ore ale "saptamanii luminate", cand "vamile vazduhului sunt inchise, si nu mai e judecata[] inchise sunt si portile iadului, de nu mai intra nimeni in iad in saptamana luminata[] Numai raiul e deschis tuturora". Femeile au nervii incordati la maximum, urmaresc hipnotizate fiecare gest al muribundului, cautand semnele mortii care intarzie sa vina. Teama se prelungeste in viziuni halucinante si, cu ultimele ei puteri, Femeia il sugruma in cele din urma pe muribund pentru a-i netezi in acest fel accesul spre "imparatia de lumina a raiului". De o extraordinara concentrare tensionala, drama cuprinde si anumite vagi elemente expresioniste.

OPERA

Viersuri, cu o coperta de pictorul Eduard Saulescu, fratele poetului. Bucuresti, 1906 (tiraj distrus in intregime); Departe, poezii. Bucuresti, 1914; Viata, poeme, Bucuresti, 1916; Saptamana luminata, drama intr-un act, Bucuresti, 1922; Opere, ed. ingrijita de E. Jebeleanu, cu o pref., o prezentare a vietii si operei poetului si 8 planse afara de text, Bucuresti, 1947; in fata marii, drama, in Manuscriptum, nr. 1, 1973; Versuri. Teatru. Articole, ed. ingrijita, tabel cronologic, note si bibliografie de Elena Gronov-Marinescu, pref. de C. Ciopraga, Bucuresti, 1974; Pagini alese, pref. de C. Ciopraga, Bucuresti, 1988.

REFERINTE CRITICE

Camil Petrescu, in Flacara, nr. 3, 1921; N. Davidescu, Aspecte II, G. Calinescu, Istoria,Perpessicius, Opere, II, 1967; C. Ciopraga, Literatura; Elena Gronov, Mihail Saulescu, 1970; M. N. Rusu, in Romania literara, nr. 39, 1972; E. Lovinescu, Scrieri, IV, 1973; M. N. Rusu, in Manuscriptum, nr. 1, 1973; I. Vartic, Spectacol interior, 1977; R. Diaconescu, in Ramuri, nr. 7, 1980.

Celei aşteptate

Tu ce ma faci sa cânt si sa visez acuma,
Eu vad ca esti departe, si poate n'ai sa vii...
Si cine esti, eu nu stiu, cum cine sunt, nu stii;
Dar simt ca esti frumoasa, ca ochi albastri ai,
Ca porti ceva în tine din rozele de Mai,
Tu, care esti departe — si poate n'ai sa vii...

... Si cine stie? Poate e visul meu de vina,
Caci el îti dete viata, si doar în el traesti,
Tu, care azi nu esti —
Si poate nici odata aevea n'ai sa fii...

Dar eu visez — si visul aripile-si întinde,
Dar eu visez — si visul din nou mai mult s'aprinde,
— Chiar daca vei ramâne un dor neîmplinit,
Tu, care nu esti astazi, si poate n'ai sa fii
Ori esti, — dar prea departe, si pururi n'ai sa vii.

Fără nume

Mi-e dor de-o strada linistita,
In care lumea-ntreaga tace-
Sa-mi lase mintea obosita
Si toate gandurile-n pace...

Mi-e dor de-o noapte nesfarsita,
O noapte trista si adanca-
In strada asta linistita;
S-o faca mai tacuta inca...

Mi-e dor mereu de-un lucru mare
Sa nici nu-ncapa intr-un vis...
Mi-e dor de lucrurile care
Sa nu le intalnesc e scris!...

Unei trecătoare

Nu te-apropia, ramai mereu departe,
Dar zambetul acesta sa-l pastrezi;
Vrei sa cladim cu visele desarte
O lume-n care maine n-ai sa crezi?...

Ramai, ramai asa cum esti acuma,
Fii o parere-a sufletului meu;
Mai bine e sa nu se para numa,
Decat sa ne incredintam mereu.

Doar sa visam c-am fi putut odata,
Sa mergem poate pe acelasi drum,
Eu visator, tu blanda si curata,
Asa cum esti, asa cum pari acum.

De ce te-ai opri si mi-ai intinde-o mana,
Cand visul meu e-n stralucirea ta
Din tot ce-i azi, nimic n-o sa ramana.
Si maine, din nou, nu te-as mai cauta.

Ioan S. Neniţescu

Biografie

Poet clasic, membru corespondent al Academiei Romane, unul dintre cei mai mari patrioti ai tarii.

1854 — La 11 aprilie se naste la Galati Ioan S. Vasiliu.
Tatal sau este Stefan Vasiliu, negustor, mama sa este Elisabeta, fiica lui Zaharia Rachieriu.

La sugestia invatatorului sau isi ia numele de Nenitescu de la unchiul sau, Ilarion Nenita, monah. Toata familia l-a urmat in aceasta decizie.
Urmeaza Scoala Comerciala din Galati.
Urmeaza liceul la Iasi.

1874 — In august debuteaza cu articole in "Gardistul civic" din Galati.

1875 — La 16 octombrie se inscrie audient la Facultatea de Litere din Iasi.
In aceasta perioada frecventeaza "Junimea".

1877 — Se inscrie voluntar in Razboiul de Independenta pe 18 august.
Este sublocotenent in Regimentul 13 Dorobanti. Este ranit in asediul redutelor Grivita. Este adus in tara si internat la un spital din Slatina. Este decorat cu Steaua Romaniei si Virtutea Militara.

1878 — Studiaza la Berlin, la Facultatea de Filosofie si Arte.
Colaboreaza la "Convorbiri literare" cu poezii erotice si pasteluri. Acesta este debutul sau literar, cu poeziile Sfarsitul toamnei, Cand ceata, Viorica.

1880 — Scoate la Berlin volumul de debut Flori de primavara. Editia a doua o va scoate la Bucuresti in 1889.

1882 — Scrie poemul Soimii de la Razboieni.
Citeste la "Junimea" piesa istorica Vlad Tepes, dar care nu a fost bine primita.

1884-1888 — La 1 februarie editeaza la Bucuresti revista "Tara noua", publicatie literara, politica, stiintifica si economica. Publica aici poezii, articole de sociologie si pedagogie.

1886 — Isi da doctoratul la Leipzig cu o teza despre Spinoza, Die Affectenlehre Spinoza’s.

Colaboreaza la "Albina" si face parte din comitetul de conducere.
Colaboreaza la "Revista noua" cu poeme de inspiratie istorica, la "Romanul literar".

1887 — Este profesor de filosofie si pedagogie la Scoala Normala de Institutori din Bucuresti.

1888 — Este deputat de Covurlui din aprtea Partidului Liberal.
La 28 februarie este ales secretar al Camerei legiuitoare.
Este prefect de Constanta.

1889 — Se casatoreste cu Elena Vasile Stefan din Brasov. Vor avea trei copii, Mircea, Stefan si Irina.

1891 — Apare volumul de poezii patriotice Pui de lei.

1892 — Face o calatorie in Peninsula Balcanica pentru a studia viata si obiceiurile romanilor de acolo.
Este inspector scolar la Bucuresti.

1894 — Scoate volumul Tatal nostru in cateva istorioare pe intelesul tuturor.

1895 — Publica De la romanii din Turcia Europeana, un studiu etnografic despre aromani. Pentru acest studiu primeste Premiul "Nasturel Herescu" dat de Academia Romana.

1896 — La 18 martie este ales membru corespondent al Academiei Romane.

1897 — Apare la Bucuresti drama istorica Radu de la Afumati, care se joaca la Teatrul National din Bucuresti la 30 martie.
Tot acuma i se joaca la Teatrul National din Bucuresti comedia O singura iubire.
Se naste fiul sau Stefan I. Nenitescu, la 8 octombrie, in Bucuresti. Acesta va fi la randul sau poet si traducator.
Este numit prefect de Tulcea.

1901 — La 23 februarie moare la Buzau Ioan S. Nenitescu.

Țara mea

Acolo unde-s nalţi stejari
Şi cât stejarii, nalţi îmi cresc
Flăcăi cu piepturile tari,
Ce moartea-n faţă o privesc;

Acolo unde-s stânci şi munţi,
Şi ca şi munţii nu clintesc
Voinicii cei cu peri cărunţi
În dor de ţară strămoşesc;

Acolo unde-i cer senin
Şi ca seninul cer zâmbesc
Femei, ce poartă l-al lor sân
Copii ce pentru lupte cresc,

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

Acolo unde întâlneşti
Cât ţine ţara-n lung şi-n lat
Bătrâne urme vitejeşti
Şi osul celor ce-au luptat;

Şi unde vezi mii de mormane,
Sub care-adânc s-au îngropat
Mulţime de oştiri duşmane,
Ce cu robia ne-au cercat;

Şi unde dorul de moşie
Întotdeauna drept a stat,
Şi bărbăteasca vitejie
A-mpodobit orice bărbat,

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

Pui de lei

Eroi au fost, eroi sunt încă
Şi-or fi în neamul românesc!
Căci rupţi sunt ca din tare stâncă
Românii ori şi unde cresc.

E viaţa noastră făurită
De doi bărbaţi cu braţe tari
Şi cu voinţa oţelită,
Cu minţi deştepte, inimi mari.

Şi unu-i Decebal cel harnic
Iar celălalt Traian cel drept
Ei, pentru vatra lor amarnic
Au dat cu-atâţia duşmani piept.

Şi din aşa părinţi de seamă
În veci s-or naşte luptători,
Ce pentru patria lor mamă
Vor sta ca vrednici următori.

Au fost eroi şi-or să mai fie,
Ce-or frânge duşmanii cei răi,
Din coapsa Daciei şi-a Romei.
În veci s-or naşte pui de lei!

Voința neamului

În ţara noastră românească vrem înşine stăpâni să fim
Şi stăpânirea ţării noastre cu nimenea n-o împărţim.

Şi nu vrem, noi românii, fruntea-n veci la nimeni s-o plecăm
Şi din moşie nici o palmă, o unghie n-o să lăsăm.

Nu vrem să închinăm popoare sub mândru sceptru românesc,
Ci să trăim din viaţa noastră şi dreptul nostru strămoşesc.

Nici la răpiri ne zboară dorul, dar vai acelui ce-a-ndrăzni
Ştirbiri moşiei a ne face, el cu viaţa va plăti!

Căci pe moşia cea străbună vrem înşine stăpâni să fim
Şi stăpânirea ei cu nimeni nu cugetăm s-o împărţim!

Poeta Alexandrina Isac

Biografie

   Alexandrina ISAC s-a născut în anul 1911, din părinţi (Petrescu) învăţători în comuna Prisăcani, Iaşi.
       După bacalaureat, a studiat chimia industrială la Iaşi. Înainte şi in timpul razboiului, a lucrat ca inginer chimist la uzinele de avioane IAR din Brasov, iar după aceea, la uzinele "Steagul Roşu".
       A debutat în perioada interbelică cu proză şi versuri la diferite publicaţii din Iaşi, sub pseudonimul Anda Nadir.
       A scris un prim roman "Nufărul", elogiat de Demostene Botez, pe care n-a reuşit să-l tipărească.
       În timpul războiului părăseşte Iaşul şi se stabileşte la Bucuresti. Un al doilea volum îl distruge, în urma ocupaţiei sovietice. A consfinţit să nu mai publice.
       A fost arestată pentru că a înlesnit angajarea ca laborant la uzinele "Steagul Roşu", a unei persoane care încercase să fugă peste frontieră.
       În 1979, cu ocazia unei vizite, împreună cu soţul, în Statele Unite la cei doi copii, care erau stabiliţi acolo, cere azil politic.
       A publicat volumele de poezii „Pribegie şi dor”, Ed. Coresi, Freiburg, 1985 şi „Bucium”, 1988.
       A locuit la New York, USA.

ÎN TAINĂ

Când cineva te-ntreabă dacă
Vreo-dată-n viaţă ai iubit,
De ce să spui? Iubirea sacră
Are-nceput, dar nu sfârşit.

Şi s-o expui ca pe-o pictură
În rama vieţii tale-ar fi
Cum ai canta o uvertură
Unor afoni. I-ai pIictisi.

N-ai aripi s-o ridici pe creste?
Zadarnic inima-ţi frămânţi.
Iubirea-i flacară - şi este
Un cor de îngeri, când o cânţi.

Este comoara cea mai sfântă,
Şi-i bine s-o adăposteşti
În tainic gând, ce te frământă,
Ca taina bolţilor cereşti.

MI-E DOR

Mi-e dor de tine, ţară dragă,
Mi-e dor, un dor amar şi trist;
Doar tu mi-ai fost o viaţă-ntreagă
Lumina şi Credinţa-n Crist.

Eu ştiu că sângerezi acuma,
Cum săngera Isus pe Cruce;
Şi că ţi-au pus duşmani cununa
De spini, pe fruntea ta cea dulce.

Mi-e dor săţ-i mângâi glia caldă
Şi să-ţi sărut pământul sfânt.
În lacrimi ochii mi se scaldă,
La sânul tău, că nu mai sânt.

Şi rătăcind prin ţări străine
Tot mai adanc te îndrăgesc;
Căci nu-i niciun-aşa ca tine,
Cu frumuseţi care uimesc.

Care-s la feI de-o vşnicie,
Neîntinate-n faima lor,
Trecând prin falsa erezie,
Eşti mândră, ca şi-al tău popor.

Mi-e dor de tine, ţară dragă,
Şi îţi închin tot crezul meu
Căre spre tine azi aleargă,
Sperând în viitor mereu.

NOSTALGIE

Cum să nu mă-nchin la tine
Cruce grea de suferinţă
Când apare pe coline
Promoroacă de căinţă?

De tristeţi din torsul firii,
Caer din aI vieţii curs,
Ce cu ţepi, ca trandafirii
În parfum de timpul scurs.

Ţese dorul meu de ţară,
Pripăşit pe plaiuri noi
Amintiri ce mă-nconjoară
Despre toţi de pe la noi.

Colo-n câmpul cu trifoi
Stau bătrânii mei şi cată
Sus pe cer cu soare-n toi
"Unde-o fi copilul, tată?"

John Keats

Simţire

Simtirea,
pare-se-mi sa se fi vindecat"
sau opiu în mine sa fi turnat."
În urma cu-n minut
în Lethe m-am scufundat"
Nu din invidie pe-al tau noroc fericit,
Ci fiind prea fericita-n fericirea ta, "
Tu, nimfa a padurii cu aripile usoare"
În mijlocul naturii melodioase"
Cu fagi verzi si umbre nenumarate, "
Cânti vara-n voia inimii...
Pentru recolta vitei de vie
care a fost"
Un veac racita adânc
în tarâna"
Cu gust de fauna si verdeata gliei,
Dans, cântece provensale,
Arsuri de soare si bucurie!"
Sau pentr-o cupa-n care sudul dogoreste"
Prea plinul adevar, rumenul Hippocrene"
Cu stropii clipocind pe margini"
Si gura-n rosu-nchis pictata
Din care as putea sorbi,
lasând lumea nevazuta
Estompându-ma cu tine-n vagul padurii
Estompându-ma departe, dizolvându-ma
si chiar uitând
Ce printre frunze n-ai stiut nicicând
Istovirea, fierbinteala si angoasa
Aici, unde oamenii stau
si gemetele-si asculta
Unde boala le zdruncina unora,
Trist, ultimele fire grizonate...
Unde tineretea paleste, chipul se subtiaza
si moare
Unde a gândi înseamna a te umple
de-ntristare
Si ochiu-ncercanat dispera
Unde frumusetea nu-si mai poate
pastra licarul din privire
Iar proaspata iubirea i-l tânjeste
Dintr-o alta lume mâine.
Departe! Departe! Spre tine voi zbura
Nu condus de Bacchus si-ai sai cavaleri,
Ci purtat de nevazutele aripi
ce le are poezia.
Printre mintile-ncurcate,
ce au întârzieri,
Fi-voi deja cu tine! Noaptea-i îmbietoare
Si-ntâmplator, Regina Luna e pe tronu-i"
Învaluita de toate stelele-i ce pâlpâie
Însa aici nicio lumina nu-i...
Pastreaza ce din ceruri
e trimis prin adiere...
Prin semi-ntunericul verdetii si-a
sinuaselor carari acoperite cu licheni"
Nu pot zari ce flori am la picioare, "
Nici tamâia fina ce-atârna din ramuri"
Însa îmbalsamat în întuneric
ghicesc placutul
Cu care luna a-nzestrat sezonul,
Iarba, tufisurile
si fructele salbatice,
Paducelul alb si pastoralul maces,
Violete de timpuriu vestejite
si-acoperite cu frunze
Si copilul cel mare
al jumatatii lunii mai"
Trandafirul moscat, înrourat cu vin
Si zumzetul mustelor cutreierând
ajunul verii.
Obscurul îl ascult
si pentru a nenumarata oara,
M-am îndragostit pe jumatate
de alinatoarea Moarte".
I-am dat nume de alint
în multele-mi meditative rime..."
Sa-mi poarte spre eter
rasuflarea duioasa..."
Acum, mai mult ca niciodata,
pare un lux sa mori,
Sa se sfârseasca-n miezul noptii
fara de durere, "
În timp ce sufletul ti se revarsa
în afara, "
Într-un asemenea extaz!
Cu toate acestea vei cânta,
iar eu asculta-voi în zadar"
Pe ea recviemul o transforma-n planta.
N-ai fost nascuta spre-a muri,
pasare nemuritoare!
Flamânde generatii n-o vor rapune.
Vocea ce-ascult în asta noapte trecatoare
a fost ascultata
În zilele de demult de împarat si clovn
Poate c-acelasi tril îsi facu cale
Spre-ndurerata inima a lui Ruth,
Când fiindu-i dor de casa sa,
În lanul de porumb strain
lacrimi varsa.
Acelasi care altadata-i daruia
Ferestre magice, fermecate,
deschise înspre înspumate
Mari primejdioase,
a magicului tarâm abandonat.
Abandonat! Însusi cuvântul pare clopot
Ce bate din ea spre-a reveni în mine tot.
Adio! Fantezia nu poate pacali
Asa cum îi e faima, înselând spiridusul...
Adio! Adio! Sfâsietoarea oda abia se aude
Trecând pajistile din apropiere,
peste pârâul potolit,
Suind dealul;
si-acum e îngropat adânc
În valea urmatoare, în poiana.
A fost o viziune
sau vis cu ochii deschisi?
Trilul s-a dus.
Sa ma trezesc sau sa dorm?

Eta Boeriu, traducătoare şi poetă

Biografie Eta Boeriu

Eta Boeriu (n. 25 februarie 1923, Turda - d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca) a fost o scriitoare, poetă și o traducătoare română.
S-a născut la 25 februarie 1923, la Turda. Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, și a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan și a etnografului Theodor Capidan, precum și sora poetului Nicu Caranica.
A urmat Liceul la Cluj (1933-1940) și Sibiu (1940-1941). Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). A participat la ședințele Cercului Literar de la Sibiu.
Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile.

Poezii

Ce vânăt crâng, 1971
Dezordine de umbre, 1973
Risipă de iubire, 1976
Miere de întuneric, 1980
La capătul meu de înserare, postume, 1985
Din pragul frigului statornic, antologie poetică, 1999

Traduceri

Giovanni Boccaccio, Decameronul, 1957
Cesare Pavese, Tovarășul, 1960
Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, 1964
Alberto Moravia, Indiferenții, 1965
Dante Alighieri, Divina Comedie, 1965
Baldassare Castiglione, Curteanul, 1967
Elio Vittorini, Erica și frații săi, 1970
Francesco Petrarca, Rime, 1970
Francesco Petrarca, Canțonierul lui messer Francesco Petrarca, 1974
Michelangelo Buonarroti, Rime, 1975
Comedia Renașterii italiene. Teatru, antologie, prefață și note de Eta Boeriu, 1979
Antologia poeziei italiene. Secolele XIII-XIX, 1980
Giacomo Leopardi, Canti – Cînturi, 1981
Trinacria: Poeți sicilieni contemporani, 1984

Premii și distincții

Premiul Uniunii Scriitorilor din România 1966, 1974, 1980
Medalia de aur a orașului Florența și a Uniunii Florentine pentru traducerea lui Dante, 1970
Medalia Fundației Cini, Monselice, 1974
Premiul "Floarea Laurei" al Centrului Internațional de Studii asupra lui Petrarca, Fontaine-de-Vaucluse, Franța 1978
Titlul de Cavaliere Ufficiale dell’Ordine Al Merito della Repubblica Italiana, pentru întreaga sa carieră, 1979
Premiul Întîlnirii dintre Popoarele Mediteraneene, Mazara del Vallo, Sicilia, 1984
I s-a decenat, post mortem, titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Turda, o dată cu decernarea aceluiași titlu, post mortem, tatălui său.

La oglindă

Pe umeri pletele-mi curg râu,
şuviţele Gorgonei împletite
cu şerpi, a mele răsucind verzui
la tâmple şi pe gâtul ca de sticlă
cuvinte-şerpi, inele gâtuind
lucios tulburătoarele podoabe
ce mă răsfrâng şi cele ce pălesc
răsfrântele în sinea mea de pâclă
din creştet lung şuvoi gâlgâietor,
şuviţele Gorgonei mătăsoase,
şi ochiul fără noimă împietrind
zulufi, inele, bucle veninoase.

Era un loc

Era un loc umil, ca printre resturi
de vară şi pubele răsturnate,
la margine pe-un mal de lut şi lutul
ce galben răspundea din mal luminii,
la margini de oraş printre molozuri
şi tinichele tremurând în apă
cu frunze din pe vremuri pomi şi totuşi
răscumpărând rugina timpurie,
cu melci uscaţi şi vreascuri pe sub iarbă
şi iarba ca o carne peste oase,
era un loc umil ca printre resturi
de bucurii şi ape curgătoare,
cu praf subţire-nfăşurat pe glezne
mai gros şi chiar mai cald decât o lână,
dar mai ales cu trâmbe de lumină
şi cu noi doi ca două lungi şopârle
trecute, gudurându-ne la soare.

Orașului de fiecare clipă

E-acesta cel de fiecare clipă
oraş al meu şi pâinea mea de toate
aceste zile ce se scurg în pripă
şi nopţi prelungi în care-ascult cum bate
sub căptuşită pleoapa mea cu zgură
lumina lui, culorile-n şuvoaie,
un puls mai rar şi mie pe măsură
ce mă cuprinde-n propria lui bătaie,
un schimb secret de bucurii, noptatec
răspuns îmbrăţişărilor diurne
când mi se lasă ochilor ostatic,
acestor două-adânci şi negre urne
ce se golesc văzându-l de cenuşă
şi dulce timp petrec cu el sub ziduri,
şi stăruie-n plăceri din uşă-n uşă,
şi-i mângâie pereţii supţi de riduri
şi rănile şi cerul tras în schele
şi câte-un smoc din loc în loc de iarbă
crescut din mila unui pumn de stele,
acestor ochi ce s-au deprins să-i soarbă
din mers câte-o fereastră, câte-o casă,
din el să bea, din el să se hrănească,
s-asculte frunze cum încep să-i iasă
şi mierlele cum prind să se-nmulţească
în el, acestor ochi, acestor sute
de ochi ai mei ce-i mângâie tărâmul,
acestor paşi ce-nvaţă să-i sărute
în mers uşori ca frunza caldarâmul.

TEATRU/FILM 23 Februarie

Praf in ochi - Eugene Labiche

Pe aripile vantului - Margaret Mitchell

Teatru Radiofonic Subtitrat

Ramane In Familie - Alexander Ostrovsky

COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC – TRADIȚII ȘI MODERNISM 23 Februarie

Zona Oltenia

SFATURI UTILE 23 Februarie

NU FACE ACESTE COMBINAȚII

Și eu făceam asta până acum, puneam în salată tot felul de ingrediente pentru a fi cât mai gustoasă. Ei bine, de curând am aflat că o salată nu se prepară chiar așa, deoarece anumite alimente nu trebuie consumate împreună cu altele.

Cele mai des folosite legume, de exemplu, sunt roșiile și castraveții, însă acestea două, nu prea sunt recomandate spre a fi consumate în același timp, deoarece au durate de digerare diferite.

Asocierea alimentelor care au durate diferite de digestie duce la apariția fermentării, făcând digestia să fie îngreunată. Fermentarea duce la apariția simptomelor precum balonare sau flatulență.

Un alt aspect demn de luat în seamă este că roșiile sunt alimente acidifiante în timp ce castraveții sunt alimente alcaline (recomandate pentru tratamentul aciditatii din stomac). Dacă sunt combinate, corpul tău se va umple de săruri, pentru că împreună formează o serie de săruri minerale ce îngreunează digestia si cer multe lichide, uneori păcălind creierul și solicitându-i băuturi în exces.

Așadar, castravetele și roșia nu sunt compatibile, de aceea nu ar trebui să fie consumate împreună. După ce au fost ingerate și au ajuns în stomac, începe să apară fermentația.

Iată și alte alimente ce nu trebuie consumate împreună:

1. Fructele nu se consumă imediat după masă, deoarece acestea necesită mai mult timp pentru a fi digerate. Consumându-le imediat după ce ai ingerat alte alimente, vei provoca o reacție asemănătoare fermentării vinului.

2. Pește și brânză

Deși este destul de consumată această asociere de alimente, nu este deloc una sănătoasă. Aceste două proteine prezintă durate de digerare diferite, ducând și la apariția fermentării.

3. Omletă cu carne

Deși sună destul de gustos, nu prea este sănătos! Alege doar un tip de proteină!

4. Pâine sau paste cu suc de fructe

Asociindu-le vei distruge enzimele răspunzătoare cu producerea digestiei.

5. Nu asocia legumele cu brânză!

6. Nu asocia pepenele roșu cu cel galben!

7. Nu consuma banană cu lapte!

8. Nu consuma fructe cu iaurt, vei duce la îngreunarea digestiei și la distrugerea florei intestinale!

GÂNDURI PESTE TIMP 23 Februarie