5 FEBRUARIE 2018
RELIGIE ORTODOXĂ 4 Februarie
Sf
Mc Agata și Teodula
Sf Mc Agata
Sfânta Agata s-a
născut în cetatea Panorm (astăzi Palermo) din Sicilia. Fiind ea fecioară de
neam ales şi bogată de averi pământeşti, era strălucită şi cu frumuseţea
trupului, iar dragostea pentru Hristos era podoaba sufletului ei.
În acea vreme, împărăţind păgânul Deciu (249-251), iar
Cvintilian fiind pus dregător al Siciliei, a ieşit păgânească poruncă pentru
prigonirea şi uciderea creştinilor. Şi dregătorul, auzind de această fecioară
că este creştină, cuprins de gânduri necurate, a poruncit să fie adusă la
judecata lui, în cetatea Catania. Iar ea, pe drum, între ostaşi, nu înceta a-L
ruga pe Hristos să o întărească să-şi mărturisească fără temere credinţa.
Deci, intrând în Catania, a poruncit dregătorul să o ducă în
casa unei femei necredincioase, anume Afrodisia, ca să o despartă de credinţa
în Hristos şi să o întoarcă spre dragostea lumească. Dar ea, ţinându-se tare în
credinţă, dorea să moară mai bine de moarte mucenicească, decât să se lepede de
Hristos. Drept aceea, a fost dusă înaintea lui Cvintilian şi, mărturisind ea pe
Hristos, dregătorul a poruncit, după alte chinuri, să i se taie amândoi sânii.
Dar a vindecat-o noaptea Dumnezeu în închisoare prin arătarea Sfântului Apostol
Petru. Deci, au scos-o iarăşi la judecată şi, rămânând statornică în credinţă,
au târât-o pe cioburi ascuţite şi au ars-o cu cărbuni aprinşi. După acestea,
aruncată fiind în temniţă, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, la 5
februarie în anul 251.
Creştinii au îngropat trupul ei cu mare cinste, iar la
prohodirea ei un înger în chip de tânăr a pus în racla sfintei o tăbliţă de
piatră, apoi s-a făcut nevăzut. Pe tăbliţă scria: „Minte cuvioasă, cinste de la
Dumnezeu şi izbăvire patriei”. Multe minuni s-au făcut apoi prin cinstitele ei
moaşte.
În secolul al XI-lea sfintele moaşte au fost mutate la
Constantinopol, de unde au fost readuse în Sicilia de către cruciaţi, în anul
1204. Capul sfintei se păstrează astăzi la Mănăstirea Sfântul Pavel din Muntele
Athos, iar celelalte părţi în Catania (Italia), unde până astăzi ziua de 5
februarie este sărbătorită în chip strălucit.
Sfinta muceniţă Teodula
Pe vremea împăraţilor
Diocleţian (284-305) şi Maximian (305-311), era prefect în cetatea Azarvei
(Asia Mică) un bărbat cu numele Pelagiu, şi acesta a dezlănţuit prigoana
împotriva creştinilor. Atunci sfânta, fiind prinsă, a stat înaintea judecăţii
lui Pelagiu. Şi mărturisind înaintea tuturor pe Hristos Dumnezeu adevărat, a
fost spânzurată de perii capului de un chiparos, şi cu nişte frigări de fier înroşite
în foc i s-au străpuns sânii. Şi, zicând ea către ighemonul acela: unde sunt
dumnezeii tăi?, arată-mi-i ca să-i cinstesc pe cât îmi va fi cu putinţă, a fost
îndată coborâtă şi trimisă la templul lui Adrian, care era un templu însemnat
şi vestit. Sfânta, intrând în templu, a fãcut rugăciune către Dumnezeu, şi
suflând asupra statuii lui Adrian, aceasta a căzut jos şi s-a sfărâmat în trei.
Apoi, ieşind din templu, a zis către ighemon: intră şi dă mână de ajutor
dumnezeului tău, Adrian, căci căzând jos s-a sfărâmat. Iar el în grabă intrând
şi văzând statuia sfărâmată în trei, zăcând jos, s-a văitat cu multă durere.
Când a ajuns la urechile împăratului ceea ce se întâmplase, a fost trimis
îndată cel mai dintâi din oamenii împăratului cu sarcina că de va fi adevărat
că s-a sfărâmat statuia, să dea pe ighemon să fie sfâşiat de fiare. Şi aflând
ighemonul aceasta a îngenunchiat înaintea fericitei Teodula, rugând-o cu
lacrimi să se roage Dumnezeului ei, ca să refacă iarăşi statuia cea zdrobită,
şi să fie aşezată la locul unde se găsea; căci dacă se va face aceasta, el
însuşi va veni la credinţa lui Hristos şi se va face creştin. Atunci sfânta,
rugându-se lui Dumnezeu, îndată statuia cea sfărâmată, din dumnezeiască
poruncă, întreagă s-a aşezat la locul ei; şi aflând-o pe aceasta trimisul
împărătesc întreagă, întorcându-se a dus vestea împăratului, care a poruncit
ighemonului prin scrisori să chinuiască pe sfânta Teodula cu multe feluri de
chinuri şi la amară moarte să o dea.
Deci, ighemonul a poruncit
din nou ca sfânta să fie înţepată cu frigări de fier înroşite în foc şi se
mânia blestematul, văzând-o că nu-i pasã de chinuri. Atunci un oarecare
Komentarisie a zis ighemonului: dă-mi mie puterea asupra ei, şi de nu o voi
pleca să jertfească idolului Adrian, să mi se taie capul. Şi i s-a îngăduit lui
să facă împotriva sfintei tot ce va voi. Iar acesta a supus-o la grele chinuri,
dar sfânta, ridicându-şi ochii minţii la cer, se ruga lui Dumnezeu ca să-i dea
tărie şi răbdare pentru a putea suferi chinurile. Atunci Komentarisie, văzând
vitejeasca ei răbdare şi dându-şi seama că el îşi poate pierde viaţa, precum
spusese mai înainte, poftind pe sfântă la casa sa, o ruga să jertfească
împreună cu el idolilor. Atunci sfânta făcând pentru el rugăciune şi
întărindu-l cu cuvinte dumnezeieşti, l-a înduplecat să se facă el creştin. Şi
dimineaţa, Komentarisie înfăţişându-se, împreună cu sfânta, înaintea
ighemonului i-a zis: nu am putut îndupleca pe această slugă a adevăratului
Dumnezeu, ci mai vârtos ea m-a mântuit din întunericul necunoştinţei,
apropiindu-mă de Dumnezeu; şi luminându-mi ochii inimii mele, m-a adus Domnului
meu Iisus Hristos, adevăratul Dumnezeu. Atunci ighemonul aprinzându-se de
mânie, a poruncit să se taie acestuia capul cu sabia şi trupul să-i fie aruncat
în mare. Şi aşa şi-a săvârşit mucenicia sa Komentarisie, în ziua a douăzeci şi
patra a lunii ianuarie. Iar pe sfânta a poruncit să fie supusă la chinuri şi
mai grele, pe care ea le-a răbdat, rugându-se şi preaslăvind pe Dumnezeu.
Pentru aceasta ighemonul de nedumerire cuprins, a strigat cu mare glas: Ce voi
face cu aceasta care trebuie sã moară de moarte silnică, nu ştiu. Şi unul din
cei ce stăteau în fatã, cu numele Voitos, a zis: dă-mi-o mie, că eu nu sunt
atât de nebun ca Komentarisie, ca să mă las înduplecat şi amăgit de ea. Şi
ighemonul dându-i-o în primire, acesta a luat-o şi a dus-o la casa lui. Dar şi
acesta primind în inima sa cuvintele fericitei, a luat dumnezeiasca prefacere
ca şi Komentarisie. Şi a doua zi, mergând înaintea ighemonului împreună cu sfânta,
a zis: o, ighemonule, află că mă înfăţişez ţie ca să-ţi mărturisesc şi eu că
Hristos este Dumnezeu adevărat; nădejdile pe care tu le-ai pus în făgăduinţele
mele sunt zadarnice, căci mai bine este să rămân de minciună, şi să mă fac
împreună moştenitor cu Hristos, decât ţinând făgăduiala dată ţie, să câştig
gheena focului. Iar ţie ţi se cade să dai mulţumită adevăratului Dumnezeu,
Celui ce te-a mântuit pe tine şi să te apropii de El, precum ai făgăduit. Căci
nu numai că nu ţi-ai ţinut făgăduinţa; ci şi nerecunoscător arătându-te, pe
făcătoarea ta de bine la chinuri nesuferite ai dat-o. Aşa a vorbit acesta, iar
ighemonul a poruncit, să i se taie capul cu sabia. Iar pe fericită a poruncit
să fie din nou supusă la aspre chinuri. Şi Voitos săvârşindu-şi mucenicia prin
sabie, s-a mutat către Domnul, iar fericita a fost aruncată într-un cuptor
încins şi a primit împreună cu Evagrie şi cu Macarie şi cu alţi mulţi,
fericitul sfârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ISTORIE PE ZILE 5 Februarie
Evenimente
·
62 – Are loc la la Pompei un cutremur cu o
magnitudine estimată între 5 și 6 grade pe scara Richter. Orașele Pompei
si Herculaneum au fost grav avariate. Cutremurul pare să fi fost un
precursor al eruptiei vulcanului Vezuviu din anul 79 e.n. care a
distrus aceleași două orașe. Filosoful si dramaturgul roman Seneca cel Tanar a
scris despre acest cutremur in a șasea carte a lucrarii Naturales
questones, intitulat De Terrae Motu. Pompeii a
fost un oraş roman în apropierea oraşului Napoli, în regiunea Campania din
Italia. În urma erupţiei vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., oraşul Pompeii a
fost distrus şi acoperit de un strat gros de cenuşă şi piroclastite. Abia în
anul 1748 a fost redescoperit întâmplător, după ce mai întâi Herculaneum, o
altă localitate distrusă de aceeaşi erupţie a Vezuviului, fusese descoperită în
1738. Cercetările arheologice au scos la iveală o imensă cantitate de
informaţii detaliate despre viaţa citadină în Imperiul Roman la culmea
dezvoltării sale. În prezent, Pompeii este una dintre cele mai importante
atracţii turistice ale Italiei.
·
1286 – Filip cel Frumos este incoronat la Reims rege al Frantei (m. la 29
noiembrie, 1314) a fost regele Franței din 1285 până în 1314, membru al
dinastiei Capețiene. Filip cel
Frumos a fost fiul regelui Filip al III-lea (1245-1285) și al
reginei Isabela d’Aragon (1247-1271). La data de 14 august 1284 se căsătorește
cu Ioana I de Navara, devenind regele Navarei, din 1284 până în 1305, dupa
decesul acesteia. Cei doi au avut împreună șapte copii. Nu s-a recăsătorit
niciodată.
·
1535: Apare prima lege specifică referitoare la săraci și aparține
Parlamentului din Paris, Franța
·
1576 – Henric
de Navara reneaga catolicismul și se alătură forțelor protestante în
razboaiele religioase din Franta. Henric al IV -lea
(n.13 decembrie 1553 – d.14 mai 1610), a fost rege al Navarrei
(1572-1610) si rege al Frantei din 1589 pana in 1610. El a
fost primul monarh francez al casei de Bourbon. A promulgat Edictul de la Nantes în 1598,
care garanta libertățile religioase protestanților, ceea ce a dus la
incheierea războaielor religioase. El a fost asasinat de către un catolic
fanatic, Francois Ravaillac și a fost succedat la tron de fiul său,
Ludovic al XIII-lea. Considerat
uzurpator de catolici și trădător de către protestanți, Henry a fost greu
de acceptat de către populație și a scăpat de cel puțin 12 tentative de
asasinat. Un rege nepopular în timpul domniei sale, popularitatea lui Henry
foarte mult îmbunătățit postum.
·
1631 – Teologul
protestant englez Roger Williams emigrează la Boston. Roger Williams
(n.cca 1603 -.d.intre ianuarie și martie 1683) a fost un teolog englez
protestant, care a fost un susținător timpuriu de libertatea religioasă și
separarea bisericii de stat. În 1636, el a intemeiat colonia de Providence
Plantation, care a oferit un refugiu minorităților religioase. A fondat
prima biserică baptistă din America, in Providence. De
asemenea Williams a fost, fără îndoială, primul aboliționist
care a facut prima încercare de a interzice sclavia în coloniile
nord americane.
·
1690: S-a încheiat, la Sibiu, tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685 -1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial, Donald Heissler. Tratatul de la la 5/15 februarie 1690 la Sibiu
încheiat un tratat din 5 articole între domnul Moldovei i şi
împăratul habsburgic, prevedea garantarea domniei ereditare familiei Cantemir,
neimpunerea religiei catolice, ajutor reciproc în caz de invazie polonă. În
schimb,Moldova era obligată să le plătească imperialilor un tribut
de 50 000 de galbeni. Articolul al doilea prevedea: “Domnul va fi întărit pe
viaţă, iar fiului său mai mare i se va conferi titlul de conte.”
Cantemireştii, conform chiar spuselor ilustrului sau fiu Dimitrie
Cantemir, erau “coborâtori din vechiul neam al Cantemireştilor… de la Crâm”. Această idee este preluată de A.D. Xenopol:
“Cantemireştii sunt de origine tătari, după cum arată chiar numele lor: Han
Temir” . Conform acestei opinii, Teodor este primul reprezentant al familiei,
care în timpul domniei lui Ştefan cel Mare ar fi trecut în serviciul Ţării
Moldovei, fiind miluit de către domn cu o slujbă şi moşii în sudul ţării.
Ulterior, după ce tătarii cuceresc pământurile respective, Teodor primeşte trei
moşii în ţinutul Fălciu şi administrarea ţinutului Codru. P.P. Panaitescu
arăta că “în împrejurările specifice în care a scris Dimitrie Cantemir viaţa
tatălui său, el nu putea face operă de cronicar obiectiv, chiar sentimentele
fireşti ale unui fiu faţă de părintele său îl sileau să înfrumuseţeze, să
înnobileze figura morală a lui Constantin Vodă”, iar C. C. Giurescu,
probabil în baza informaţiei preluată din I. Neculce, consideră că domnul
“Constantin Cantemir era dintr-un neam modest de răzeşi, din satul Silişteni,
în judeţul Fălciului”. Viitorul domn al Ţării Moldovei s-a născut la 8
noiembrie 1612 în localitatea Silişteni. Rămânând fără părinţi şi cu moşiile
pustiite de tătari, tânărul Cantemir se înrolează ca mercenar în armata polonă
unde s-a aflat în serviciu la doi regi – Vladislav şi Jan Cazimir “…A servit
timp de şaptesprezece ani în armata polonă, ajungând “rotmistru”, sau căpitan
de cavalerie” [7]. S-a evidenţiat în bătăliile cu suedezii. În Polonia a făcut
cunoştinţă cu Langlois Franзois (gravor francez), care l-a găzduit pe Cantemir
la Paris în perioada 1643 – ianuarie 1647. Cariera militară i-a adus recunoaşterea şi respectul duşmanilor,
boierilor locali, dar şi al suzeranului. A deţinut cu precădere mai multe
dregătorii: “mai întâi vornic de Bârlad (1664-1668), apoi armaş (1668-1672),
serdar (1672-1681) şi mare clucer (1681-1684)” [10]. Cu toate că era fidel
Porţii, în domeniul politicii interne s-a manifestat contra domniilor
fanariote. Faptul a fost unul din principalele argumente pentru Şerban
Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, de a-l susţine pe Cantemir la
domnie. Având relaţii bune cu Suleyman-paşa, Şerban Cantacuzino a
organizat la Obluciţa o întâlnire a acestuia cu boieri moldoveni refugiaţi.
Eforturile lui Dumitraşcu Cantacuzino, care a trimis şi el o delegaţie la
Obluciţa au fost zadarnice. La 15/25 iunie 1685, după unele surse – la Babadag
, după altele – la Constantinopol, Cantemir este proclamat domn al Ţării
Moldovei. Din cei doi feciori ai
sai, Dimitrie a fost lăsat ostatic la Constatinopol. A fost printre
puţinii domni ai epocii sale care şi-au păstrat tronul până la
moarte. În pofida unei domnii plină de ameninţări, de situaţii duplicitare, de schimbarea
vectorilor politicii externe, de răsturnări dramatice de situaţie, Constantin
Cantemir a reuşit să asigure ţării o relativă stabilitate. Neştiinţa de carte,
originea răzeşească i-au fost compensate pe deplin de experienţa vieţii şi de
abilităţi înnăscute de diplomat şi administrator. În timpul domniei lui
Antioh Cantemir, osemintele lui Constantin Cantemir sunt aduse la mănăstirea
Mira, una din ctitoriile sale.
·
1818: Jean-Baptiste
Bernadotte, fost general al lui
Napoleon devine rege al Suediei și Norvegiei.
·
1852: Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg,
Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume, se deschide
publicului.
·
1867: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea
statului dualist Austro-Ungaria, în
cadrul căruia Transilvania rămânea încorporată Ungariei,
anulându-i-se autonomia.
· 1885: Regele Leopold al
II-lea al Belgiei a înființat Statul Independent
Congo în centrul Africii, stat pe
care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală.
·
1889: Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcțiunii
Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de
Interne, să ofere Agenției Telegrafice Române, care este în curs de organizare
la București, o "odae mare în casele ce ocupă". În aceeași
zi, directorul general al telegrafelor și poștelor răspunde că a luat măsurile
cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispozițiunea noii
agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa" spațiul
solicitat. (24 ianuarie/5 februarie)
·
1905: A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman,
la Teatrul Național
din București, cu Constantin Nottara în rolul principal
·
1919: A fost creată compania United Artists (UA),
unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut de
către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas
Fairbanks și D.W. Griffith.
·
1919 – Partidul
Muncii, format de un grup de oameni de cultură la Iaşi, România, în frunte cu
Paul Bujor şi Constantin I.Parhon, fuzionează cu Partidul Ţărănesc din Romania.
·
1935: are loc constituirea organizaţiei "Frontul românesc",
din aripa de dreapta a Partidului Naţional Ţărănesc, condusă de Alexandru
Vaida-Voievod. "Frontul românesc" a editat publicaţia cu
acelaşi nume din 1935 pînă în 1938. Organizaţia şi-a încetat activitatea la 30
martie 1938.
·
1945 – Are loc in
Bucuresti o demonstraţie violenta împotriva guvernului Rădescu, organizata şi
plătita de comunisti.
·
1946: Anglia și Statele
Unite ale Americii recunosc guvernul
condus de dr. Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România
·
1956 – Iau sfarsit
Jocurile Olimpice de iarna de la Cortina d’Ampezzo, Italia. Au participat
reprezentantii a 32 de natiuni. 821 atleti (134 femei si 687 barbati), s-au
intrecut in 24 de probe olimpice, intre 26 ianuarie si 5 februarie.
·
1958 – O bomba cu hidrogen americana s-a pierdut in Oceanul
Atlantic. O bomba nucleara de 3500 kg se
pierde in ocean in apropierea coastelor statului Georgia,
dupa ce avionul care transporta bomba s-a ciocnit in aer cu un avion de
vanatoare. Bomba nu a mai fost gasita niciodata…
·
1971: Aselenizarea navei
cosmice americane "Apollo 14" (a
fost lansată la 31 ianuarie 1971,
comandant al navei fiind Alan Shepard). Apollo 14 a fost a opta misiune din programul Apollo și a treia
care a dus oameni pe Lună. Ea a durat nouă zile, și a început cu lansarea de la
31 ianuarie 1971, și a continuat cu aselenizarea de la 5 februarie. Modulul
Lunar a aselenizat în formațiunea Fra Mauro; aceasta era destinația nereușitei
misiuni Apollo 13. În timpul celor două activități extravehiculare, s-au adunat
peste 45 kg de roci lunare și s-au efectuat mai multe experimente, printre care
studii seismice. Comandantul Alan Shepard a lovid două mingi de golf de pe
suprafața lunară cu o crosă improvizată adusă de pe Pământ. Pilotul modulului
de comandă Stuart Roosa a luat cu el câteva sute de semințe, dintre care multe
încolțiseră până la întoarcere.
·
1979: Are loc premiera filmului "Nea Mărin Miliardar"
în regia lui Sergiu Nicolaescu,
în rolul principal Amza Pellea. A fost unul dintre filmele cu cea mai mare audienta din
istoria cinematografului romanesc.
·
1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura
în lungime (6,92 m)
·
1990: S-a înființat, la București, Muzeul Țăranului
Român, continuatorul unor îndelungate
tradiții muzeale datând încă din 1875 când, la propunerea lui Titu Maiorescu, se
constituia, pe lângă Muzeul
de Antichități, cea dintâi secțiune de
artă textilă; la 1 octombrie 1906 a
fost înființat un muzeu autonom al artei țărănești, "Muzeul de etnografie,
artă națională, artă decorativă și industrială". Director fiind numit pictorul Horia Bernea.
·
1991: România a fost
aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC
(Consiliul Economic și Social al ONU)
·
1991: Franța, Spania și Italia au semnat protocolul
cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
·
1999: Reuniunea Comitetului Internaționalei Socialiste pentru
Europa Centrală și de Est (București, 5–6)
·
2003: A intrat în vigoare Charta Constituțională a Serbiei și
Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad.
·
2003 – Guvernatorul
Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat decizia Consiliului de
Administraţie al Băncii Centrale ca România să folosească drept monedă de
referinţă euro, cu începere de la 01 martie 2003, în locul dolarului SUA.
·
2003 - Secretarul de Stat american, Colin Powell,
prezintă în Consiliul de Securitate al ONU un rechizitoriu dur la adresa
Irakului, precum şi probe, înregistrări ale unor convorbiri telefonice şi
fotografii realizate de sateliţi, care dovedesc lipsa de cooperare a lui Saddam
Hussein cu inspectorii ONU.
·
2004: România a
devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul
de aderare. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord
(abreviat NATO în engleză şi OTAN în franceză şi spaniolă) este o alianţă
politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat
la Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 28 de state din Europa şi
America de Nord. Alianţa s-a format din state independente, interesate în
menţinerea păcii şi apărarea propriei independenţe prin solidaritate politică
şi printr-o forţă militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze
şi, dacă ar fi necesar, să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune
îndreptată împotriva ei sau a statelor membre. Iniţial, aceste state au fost:
Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie,
Norvegia, Portugalia, Olanda şi SUA. La 18 februarie 1952, au aderat la tratat
Grecia şi Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a devenit membră NATO. La
constituirea ei, ideea de bază a alianţei, menţinută timp de peste 50 de ani,
era aceea a realizării unei apărări comune, credibile şi eficiente. În acest
sens, în articolul 5 al Tratatului se specifică: „Părţile
convin ca un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele în Europa
sau în America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor şi în
consecinţă, dacă se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele,
exercitând dreptul sau individual sau colectiv la autoapărare, recunoscut de
articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite, va da asistenţă Părţii sau Părţilor
atacate, prin luarea în consecinţă, individual şi concertat cu celelalte părţi,
a acelor măsuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea forţei
armate, pentru a restaura şi a menţine securitatea zonei Nord-Atlantice.” Această
frază s-a referit la început la cazul în care URSS ar fi lansat un atac
împotriva aliaţiilor europeni ai Statelor Unite, în urma căruia SUA ar fi
trebuit să trateze Uniunea Sovietică ca şi cum ar fi fost atacată ea însăşi.
Totuşi temuta invazie sovietică din Europa nu a mai venit. În schimb, fraza a
fost folosită pentru prima dată în istoria tratatului la 12 septembrie 2001
drept răspuns la Atentatele din 11 septembrie 2001.
·
2015: Tabloul Nafea Faa Ipoipo ("Când
te vei căsători?"), pictat de francezul Paul Gauguin în
1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost
vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai
scumpă operă de artă din istorie.
Nașteri
·
976: Împăratul
Sanjō, al 67-lea împărat al Japoniei
(d. 1017)
·
1788: Robert Peel,
prim-ministru al Regatului Unit (d. 1850)
·
1840 – S-a nascut in Statele Unite, inventatorul Hiram Steven
Maxim; (d.24 noiembrie 1916). Printre invențiile sale se află și
mitraliera.
·
1851 – S-a nascut
Ştefan Hepites, fizician si meteorolog, membru al Academiei Române; a
înfiintat, în 1878, prima statie meteorologica româneasca, iar în 1884 a creat
prima statiune meteorologica la Bucuresti, la Scoala de Agricultura de la
Herastrau, mutata în 1888 la Filaret. A realizat, împreuna cu
I.St.Mutar, prima harta magnetica a României, de numele lui legându-se si
înfiintarea primelor statiuni seismologice din tara (n. Braila; (d.15
septembrie 1922).
·
1866: Arthur
Keith, anatomist și antropolog scoțian (d. 1955)
·
1878: S-a nascut
André Citroën, pionier al automobilelor franceze (d. 1935).
·
1884: Czimir
Funk, biochimist american de origine
poloneză (1911), cel care a
dat termenul „vitamina” (d. 1967)
·
1896 – S-a nascut
Nicolae Bagdasar, filosof, academician român; (n. Rosiesti, Vaslui;
d.21.04.1971).
·
1906 – S-a nascut
John Carradine, actor american; (d.27.11.1988).
·
1914 - S–a născut Alan Lloyd Hodkin, laureat
britanic al premiului Nobel pentru medicină în anul 1963 (m.20.12.1998).
·
1915: Robert Hofstadter,
fizician american (d. 1990)
·
1916 - S-a născut scriitorul Alexandru Baciu.
·
1917 - S-a născut poetul Grigore Cojan.
·
1919 – S-a nascut
omul politic grec Andreas Ghiorghios Papandreu; (d. 1996). Andreas
Papandreou (n. 5 februarie 1919 Chios – d. 23 iunie 1996 în Ekali) a fost un
politician grec. În urma puciului militar din anul 1967 a fost arestat, dar
ulterior a devinit prim-ministru al Greciei între anii 1981-1989 și 1993-1996.
În perioada 1974 – 1996 a fost lider al Mișcării Panhelenice Socialiste
(PASOK). Este tatăl lui Giorgos Andreas Papandreou.
·
1920: Irina
Eliade, traducătoare și prozatoare
(d. 1998)
·
1925: Matei
Gheorghiu, actor român (d. 2003)
·
1928: Hristu Cândroveanu, critic literar și poet
·
1931 - S-a născut Sumya Haruiya, directorul
Asociatiei de prietenie Japonia-România (din 1993). În perioada 1987-1990 a
fost lector de limba japoneza la Universitatea Bucuresti, iar între 1992-1997 –
lector de limba româna la Foreign Studies Institutes. A facut numeroase
traduceri din literatura româna (“Padurea spânzuratilor” de Liviu Rebreanu, “La
tiganci” de Mircea Eliade, “Satra” de Zaharia Stancu etc).
·
1932 - S-a născut scriitorul Virgil Ardeleanu.
·
1936 - S-a născut scriitoarea Ana Barbu.
·
1939 - S-a născut scriitorul Mihai Dolgan.
·
1940 – S-a nascut
Hans Ruedi Giger, pictor, sculptor si arhitect elveţian, autorul stilului
biomecanic si realizatorul efectelor speciale si al personajelor din filmul „Alien”.
·
1941 - S-a născut Henson Cargill, cântăreţ country
american.
·
1941: Kaspar
Villiger, președinte al Confederației Elvețiene
în 2002
·
1941: Barrett
Strong, cântăreț american
·
1942 - S-a născut Cory Wells, vocalist american
(Three Dog Night).
·
1943 - S-a născut Chuck Winfield, saxofonist
american (Blood, Sweat & Tears).
·
1944 - S-a născut Al Kooper, clăpar, chitarist şi
compozitor american (Blues Project, Blood, Sweat & Tears).
·
1944 - S-a născut scriitorul Tudor Vasiliu.
·
1946 – S-a nascut
Charlotte Rampling, actriţa britanică de film.
·
1949 - S-a născut Nigel Olsson, baterist britanic
(Spencer Davis Group, Elton John).
·
1957: Mircea
Romcescu, compozitor
·
1947: Alexandru
Pintescu, scriitor, traducător (d. 2002)
·
1962: Mihai Bisericanu,
actor și muzician
·
1964: Duff McKagan,
basistul trupei Guns N' Roses
·
1964: Laura
Linney, actriță americană
·
1965 – S-a nascut
Gheorghe Hagi, considerat cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor.
Gheorghe Hagi (n. 5 februarie 1965, Săcele, Constanța, jud. Constanța) este un
om de afaceri, antrenor și fost fotbalist român, supranumit Regele fotbalului
românesc și Maradona din Carpați. Este cel mai bun marcator din istoria
naționalei României cu 35 de goluri înscrise, record pe care îl împarte cu
Adrian Mutu. Gheorghe Hagi a jucat la echipele de club 515 meciuri și a marcat
283 de goluri , iar la echipa națională, a jucat 125 de meciuri reușind să
marcheze 35 de goluri. Așa că Gică Hagi a devenit cel mai bun jucător român (
regele fotbalului românesc ) cu un total de meciuri ( Club + Națională ) de 640
și 318 goluri.
·
1969: Bobby Brown, solist
american, soțul cântăreței Whitney Houston
·
1972: Mary Donaldson, soția
prințului moștenitor Frederik al
Danemarcei
·
1984: Carlos Tevez,
fotbalist argentinian
·
1985 – S-a nascut
fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo. Cristiano Ronaldo dos Santos
Aveiro (n. 5 februarie 1985, Funchal, Madeira, Portugalia), cunoscut ca
Cristiano Ronaldo, este un fotbalist portughez, care evoluează la clubul
spaniol Real Madrid și la echipa națională de fotbal a Portugaliei. Ronaldo
este considerat unul din cei mai buni fotbaliști din toate timpurile, alături
de rivalul său Lionel Messi. Este primul fotbalist portughez care a câștigat
Balonul de Aur de trei ori și al doilea jucător după Messi care câștigă Gheata
de aur de trei ori.
·
1988: Eric Bicfalvi,
fotbalist român
·
1992: Neymar da Silva Santos Júnior, fotbalist brazilian, jucător la Barcelona
Decese
·
523 – A decedat Alcimus Ecdicius Avitus (n.cca. 470), poet latin
și arhiepiscop de Vienne in Galia.A fost unul dintre ultimii
maeștri ai artei retoricii predate în școlile din Galia, în secolele 4 și
5. Scrisorile lui Avitus sunt de o importanță considerabilă pentru
istoria ecleziastică și politică a anilor între 499 și 518
si sunt, de asemenea, printre cele mai importante surse
primare ale istoriei politice, merovingiene timpurii.
·
1597 – Martiriul celor 26 de sfinți japonezi cu varste între 12 și
64 de ani executați prin crucificare. Intre acestia s-a numărat
calugarul iezuit Paul Miki (n.cca.
1565 la Kyoto in Japoniai),
unul din sfinții patroni ai Japoniei care a participat la răspândirea
crestinismului în Japonia. La vârsta de 22 de ani a intrat în
Ordinul iezuit din Japonia care pregătea iezuiți pentru
misionariat. In 1596 conducatorul Japoniei din acel timp Hideyoshi, a ordonat
interzicerea crestinismului in Japonia. In urma acestui ordin a fost ucis
crucificat Paul Miki împreună cu alți 25 de creștini martiri din Nagasaki. Ei
au fost primii martiri creștini din Japonia. Ei au fost beatificati in
1627 de papa Urban al VIII-lea, și au fost sanctificati de papa Pius al
IX-lea in 1862, dupa relegalizarea Bisericii Catolice in Japonia.
·
1790: William Cullen,
medic și chimist scoțian (n. 1710)
·
1859 – A murit Alecu
Russo, ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului “Cîntarea
României”, tipărit anonim; fără a revendica vreodată explicit această operă, a
furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din
istoria literaturii române; (n.17.03.1819). „Cântarea României” a fost publicata
pentru prima data in anul 1850 în România Viitoare, revistă politică a
românilor exilați la Paris, in versiune franceză. In limba romana va aparea în
România literară a lui Alecsandri in 1855. „Dar
ceea ce ar ajunge a face din Russo unul dintre numele mari ale literaturii
noastre e tânguirea intitulată „Cântarea României” … E o scurtă ochire
asupra trecutului țării, în toată vitejia și durerea ce cuprinde, cu blesteme
de profet fanatic împotriva ticăloșilor timpului de față și cu perspective
limpezi deschise asupra viitorului. O simțire tot atât de aleasă pe cât de
puternică, o mare putere de a concretiza în icoane gândurile de păreri de rău
sau de speranțe dau acestei scurte bucăți o valoare pe care unii n-au atins-o
și n-o ating, și nimeni, în curgerea vremurilor, n-a mai găsit astfel de
accente pentru a mângâia și îmbărbăta maica în suferință, «țara cea dragă», și
în același timp, pentru întâia oară se caută în desfășurarea venimentelor ce
alcătuiesc istoria noastră un rost filosofic“ (Nicolae Iorga).
·
1881: Thomas Carlyle,
scriitor și istoric scoțian (n. 1795)
·
1935 – Moare
Constantin C. Bacalbaşa, publicist (“Bucureştii de altădată”); (n.21.08.1856). A fondat ziarele cotidiene: Țara, Patriotul, Românimea
și revista umoristica Ghiță Berbecul. A fost membru fondator al Societății Presei și al Sindicatului
Ziariștilor, președinte al Sindicatelor Ziariștilor (din 1919) și a scris
volume despre Bucureștiul din anii 1800.
·
1937: Lou Andreas-Salomé, scriitoare de origine rusă (n. 1861)
·
1939 – A decedat
matematicianul Gheorghe Ţiţeica, deschizător de drumuri în geometria
diferenţială, membru, vicepreşedinte (1924-1925) şi secretar general
(1929-1939) al Academiei Române; (n.17.10.1873). Gheorghe Țițeica (n.
4/17 octombrie 1873, Drobeta Turnu-Severin – d. 5 februarie 1939, București) a
fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București
și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai
multor academii straine, doctor honoris causa al Universității din
Varșovia. Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica. Concepte ca: Problema
piesei de cinci lei (Teorema lui Țițeica), suprafață Țițeica sau curbă Țițeica
îi poartă numele.
·
1953 – Moare in
inchisoarea de la Sighet Iuliu Maniu, om politic român,presedinte al Partiului
National Taranec Roman, fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, de mai
multe ori prim-ministru al României, arestat de regimul comunist după 1947,
decedat în închisoarea Sighet (n.08.01.1873, Badacin, Simleul Silvaniei).
Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu
Marmației) om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la
Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie
1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al
Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947,
decedat în închisoarea Sighet. Membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.
În urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de
autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început
la 29 octombrie 1947. Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu
era condamnat la închisoare pe viață. Este trimis la penitenciarul din Galați,
pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august 1951 este
transferat împreună cu Ion Mihalache și alți național-țărăniști la Sighet.
Iuliu Maniu s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet, cadavrul său
fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului
Sighet. Iuliu Maniu a fost unul din cei mai importanți oameni politici
dintre cele două războaie mondiale. Victimă a regimului comunist din România,
Iuliu Maniu a întruchipat pentru mulți români, în timpul anilor grei ai
dictaturii comuniste, simbolul speranței și al dorinței de libertate.
·
1963 – în închisoarea din Râmnicu Sărat moare, grav bolnav şi lipsit de
orice asistenţă medicală, Ion Mihalache
Ion Mihalache (1882-1963) învăţător, lider istoric al PNŢ, preşedinte şi, alternativ, vicepreşedinte al PNŢ, ministru în mai multe guverne ţărăniste. Arestat la 65 ani (14 iulie 1947), a fost condamnat la temniţă grea pe viaţă, pentru “crima de înaltă trădare” (11 noiembrie 1947). Internat iniţial la Galaţi, a fost transferat la Sighet la 15 august 1951, apoi din 1955 la penitenciarul Râmnicu Sărat, unde a murit, grav bolnav şi lipsit de orice asistenţă medicală, la 5 februarie 1963.
***
Pe 4 ianuarie 1960, ofițerul de serviciu Năstase Grigore raportează comandatului închisorii: „Fiind chemat de către supraveghetorul” Mihu Gheorghe pe la orele 6.55, mi-a raportat că deținutul din celula 35, matricole 51, a ciocănit în scaun (…) am insistat să-mi spună dacă a ciocănit în scaun sau nu, el mi-a spus că nu, dar noi vrem să ne batem joc de el că nu mai este altul în toată Europa condamnat ca el fără proces de recurs și că să terminăm odată cu el. Pentru că a încercat să ia legătura cu deținutul de la celula 34 propun 4 zile izolare”.
În cursul anului 1960, mai multe referate medicale certifică agravarea stării sănătății lui Ion Mihalache, recomandându-i-se „regim la pat” câte 30 de zile. Ultimul referat, scris probabil în 1960, recomandă fixarea pe corpul deținutului a unei centuri pentru a împiedica strangularea vechii hernii inghinale care ar putea duce la „deces rapid”.
La aproximativ o lună de la aceste recomandări, Ion Mihalache este din nou pedepsit cu 5 zile izolare pentru următoarele: „În timp ce supravegheam am fost chemat de deținut prin ciocănituri în ușă și mi-a (sic) spus Domnule Șef dă-mi (sic) o îndrumare, aici este Mihalache, repetând acest cuvânt de două ori și eu l-am trimis la culcare”. Ofițerul de serviciu pune în raportul său următoarea concluzie: „ (…) acest deținut a mai avut asemenea cazuri când și-a spus numele fără să fie întrebat, cer să fie pedepsit cu 5 zile de izolare”. Este de presupus că Ion Mihalache, spunându-și numele cu glas tare, dorea ca deținuții din celulele vecine să afle că se găsește în închisoarea de la Râmnicu Sărat.
Din procesul verbal de constatare a decesului, aflăm că la 1 iunie 1962 Ion Mihalache „prezintă hemipareză (membrul inferior stâng și membrul superior stâng), fenomene care se remit. De remarcat însă că celelalte semne – dizartria – s-a menținut într-un grad atenuat”. Nici aceste indicii grave nu fac ca Ion Mihalache să fie internat într-un spital. Mai mult, în luna august 1962 se propune din nou pedepsirea cu 5 zile izolare pentru că: „a început să țipe în celulă de se auzea în toată secția (…) să i se repare geamul, însă geamul este în stare bună și era închis”.
Adresa nr. 136 din 5 februarie 1963, emisă de conducerea penitenciarului Râmnicu Sărat transmitea M.I. următoarele: „Vă facem cunoscut că în ziua de 5 februarie 1963 a decedat în penitenciarul Râmnicu Sărat numitul Ion Mihalache, fiul lui Iancu și al Ana, născut la 18 februarie 1882 în comuna Topoloveni, reg. Pitești, profesia învățător”.
din Ioana Voicu Arnăuțoiu, Ion Mihalache – trecerea prin infern în Romulus Rusan (ed.), Analele Sighet 5. Anul 1947 – Căderea cortinei, Fundația Academia Civică, 1997
***
Domnule P. Președinte și Onorat Tribunal,
Îndată ce am sosit la Curtea Marțială de la Siguranța Generală a statului, în seara zilei de 24 Octombrie – v-am declarat că – date fiind condițiunile în care s-a deschis Procesul de față, nu pot consimți a-mi organiza apărarea pe calea ce mi s-a indicat: depunerea listei de martori și de avocați.
Prin prezenta Declarație,
țin să formulez în scris motivele:
Procesul s-a înjghebat de către organele de siguranță ale statului – unde am fost deținut 103 zile: după ce, majoritatea fruntașilor din țară ai Partidului stau încă, cu miile, închiși în lagăre, începând din luna Martie – or ascunși departe de domiciliile lor, urmăriți pentru a fi arestați.
La Siguranța Statului, „Instrucția” s-a făcut – la cea mai mare parte de deținuți – sub presiunea alternativei: „acuzat” – sau „martor”: și nu pe bază de „instrucție la Cabinet” – și nu sub jurământ – cum s-a sperat până în ultimul moment.
Majoritatea martorilor propuși de acuzare se compune astfel de foști deținuți, unii încă deținuți, care vor fi aduși la proces, cu astfel de stare sufletească.
Martori ce i-aș propune eu ar fi puși în imposibilitate – fizică sau morală de a fi prezenți, admițând că timpul de câteva zile ar permite.
În aceleași condițiuni se găsesc avocații membri ai Partidului Național Țărănesc, care, cei ce nu se află încă închiși, au fost puși în fapt, după informațiuni certe, în mod neobicinuit până azi – în imposibilitate de a fi prezenți.
Dacă depindea de mine, n-aș fi primit, de asemenea, precum v-am comunicat, nici propunerea de „apărare din oficiu”.
Nu pot consimți să particip, de asemenea, ca pe cale normală, la desfășurarea unui proces, față de o instanță judecătorească, în care, în mod nefiresc, după mine, se critică întreg trecutul meu politic, trecut de linie dreaptă și luminoasă închinat binelui obștesc și Patriei, atât în timp de pace când am fost onorat de cetățenii din mai multe puncte ale Țării cu trimiterea ca deputat al lor în Parlament, în toate alegerile ce s-au desfășurat de la 1919 și până în toamna 1946, când mi s-au răpit drepturile de a vota și a fi ales – prin judecători anume trimiși:
Cât și în Războiul din 1916-1918, de unde m-am întors cu cele mai înalte decorații militare române și aliate.
Trecutul meu public, îmi dă dreptul să resping de la început, cu sentimentul firesc, abominabilele acuzări ce mi se aduc prin Rechizitoriu sau prin articolele penale invocate.
Nu pot de asemenea a lua act de critica ce se face prin Rechizitoriu – nu numai conducătorilor – ci și însuși Partidului Național Țărănesc de la începuturile sale.
Astfel de Procese se desbat în fața Națiunii, for suprem de judecată politică publică, prin: presă liberă, adunări libere, alegeri libere, desbateri parlamentare libere – în orice țară democratică.
Națiunea română, de mult și-a dat verdictul.
Îmi rezerv dreptul, ca în interesul cunoașterii faptelor reale – așa cum ele sunt reflectate în sufletul meu curat:
Atât de către Onorata Curte, înainte de pronunțarea sentinței:
cât și de către viitori istoriografi ai momentelor politice de azi,
să prezint un memoriu, sau să expun verbal: în ce constau faptele imputate, în mod concret.
26.10.947 ss/I. Mihalache
(Volum 2. p. 350)
din Teroarea. Documente ale procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache, editura Vremea, 1999
Ion Mihalache (1882-1963) învăţător, lider istoric al PNŢ, preşedinte şi, alternativ, vicepreşedinte al PNŢ, ministru în mai multe guverne ţărăniste. Arestat la 65 ani (14 iulie 1947), a fost condamnat la temniţă grea pe viaţă, pentru “crima de înaltă trădare” (11 noiembrie 1947). Internat iniţial la Galaţi, a fost transferat la Sighet la 15 august 1951, apoi din 1955 la penitenciarul Râmnicu Sărat, unde a murit, grav bolnav şi lipsit de orice asistenţă medicală, la 5 februarie 1963.
***
Pe 4 ianuarie 1960, ofițerul de serviciu Năstase Grigore raportează comandatului închisorii: „Fiind chemat de către supraveghetorul” Mihu Gheorghe pe la orele 6.55, mi-a raportat că deținutul din celula 35, matricole 51, a ciocănit în scaun (…) am insistat să-mi spună dacă a ciocănit în scaun sau nu, el mi-a spus că nu, dar noi vrem să ne batem joc de el că nu mai este altul în toată Europa condamnat ca el fără proces de recurs și că să terminăm odată cu el. Pentru că a încercat să ia legătura cu deținutul de la celula 34 propun 4 zile izolare”.
În cursul anului 1960, mai multe referate medicale certifică agravarea stării sănătății lui Ion Mihalache, recomandându-i-se „regim la pat” câte 30 de zile. Ultimul referat, scris probabil în 1960, recomandă fixarea pe corpul deținutului a unei centuri pentru a împiedica strangularea vechii hernii inghinale care ar putea duce la „deces rapid”.
La aproximativ o lună de la aceste recomandări, Ion Mihalache este din nou pedepsit cu 5 zile izolare pentru următoarele: „În timp ce supravegheam am fost chemat de deținut prin ciocănituri în ușă și mi-a (sic) spus Domnule Șef dă-mi (sic) o îndrumare, aici este Mihalache, repetând acest cuvânt de două ori și eu l-am trimis la culcare”. Ofițerul de serviciu pune în raportul său următoarea concluzie: „ (…) acest deținut a mai avut asemenea cazuri când și-a spus numele fără să fie întrebat, cer să fie pedepsit cu 5 zile de izolare”. Este de presupus că Ion Mihalache, spunându-și numele cu glas tare, dorea ca deținuții din celulele vecine să afle că se găsește în închisoarea de la Râmnicu Sărat.
Din procesul verbal de constatare a decesului, aflăm că la 1 iunie 1962 Ion Mihalache „prezintă hemipareză (membrul inferior stâng și membrul superior stâng), fenomene care se remit. De remarcat însă că celelalte semne – dizartria – s-a menținut într-un grad atenuat”. Nici aceste indicii grave nu fac ca Ion Mihalache să fie internat într-un spital. Mai mult, în luna august 1962 se propune din nou pedepsirea cu 5 zile izolare pentru că: „a început să țipe în celulă de se auzea în toată secția (…) să i se repare geamul, însă geamul este în stare bună și era închis”.
Adresa nr. 136 din 5 februarie 1963, emisă de conducerea penitenciarului Râmnicu Sărat transmitea M.I. următoarele: „Vă facem cunoscut că în ziua de 5 februarie 1963 a decedat în penitenciarul Râmnicu Sărat numitul Ion Mihalache, fiul lui Iancu și al Ana, născut la 18 februarie 1882 în comuna Topoloveni, reg. Pitești, profesia învățător”.
din Ioana Voicu Arnăuțoiu, Ion Mihalache – trecerea prin infern în Romulus Rusan (ed.), Analele Sighet 5. Anul 1947 – Căderea cortinei, Fundația Academia Civică, 1997
***
Domnule P. Președinte și Onorat Tribunal,
Îndată ce am sosit la Curtea Marțială de la Siguranța Generală a statului, în seara zilei de 24 Octombrie – v-am declarat că – date fiind condițiunile în care s-a deschis Procesul de față, nu pot consimți a-mi organiza apărarea pe calea ce mi s-a indicat: depunerea listei de martori și de avocați.
Prin prezenta Declarație,
țin să formulez în scris motivele:
Procesul s-a înjghebat de către organele de siguranță ale statului – unde am fost deținut 103 zile: după ce, majoritatea fruntașilor din țară ai Partidului stau încă, cu miile, închiși în lagăre, începând din luna Martie – or ascunși departe de domiciliile lor, urmăriți pentru a fi arestați.
La Siguranța Statului, „Instrucția” s-a făcut – la cea mai mare parte de deținuți – sub presiunea alternativei: „acuzat” – sau „martor”: și nu pe bază de „instrucție la Cabinet” – și nu sub jurământ – cum s-a sperat până în ultimul moment.
Majoritatea martorilor propuși de acuzare se compune astfel de foști deținuți, unii încă deținuți, care vor fi aduși la proces, cu astfel de stare sufletească.
Martori ce i-aș propune eu ar fi puși în imposibilitate – fizică sau morală de a fi prezenți, admițând că timpul de câteva zile ar permite.
În aceleași condițiuni se găsesc avocații membri ai Partidului Național Țărănesc, care, cei ce nu se află încă închiși, au fost puși în fapt, după informațiuni certe, în mod neobicinuit până azi – în imposibilitate de a fi prezenți.
Dacă depindea de mine, n-aș fi primit, de asemenea, precum v-am comunicat, nici propunerea de „apărare din oficiu”.
Nu pot consimți să particip, de asemenea, ca pe cale normală, la desfășurarea unui proces, față de o instanță judecătorească, în care, în mod nefiresc, după mine, se critică întreg trecutul meu politic, trecut de linie dreaptă și luminoasă închinat binelui obștesc și Patriei, atât în timp de pace când am fost onorat de cetățenii din mai multe puncte ale Țării cu trimiterea ca deputat al lor în Parlament, în toate alegerile ce s-au desfășurat de la 1919 și până în toamna 1946, când mi s-au răpit drepturile de a vota și a fi ales – prin judecători anume trimiși:
Cât și în Războiul din 1916-1918, de unde m-am întors cu cele mai înalte decorații militare române și aliate.
Trecutul meu public, îmi dă dreptul să resping de la început, cu sentimentul firesc, abominabilele acuzări ce mi se aduc prin Rechizitoriu sau prin articolele penale invocate.
Nu pot de asemenea a lua act de critica ce se face prin Rechizitoriu – nu numai conducătorilor – ci și însuși Partidului Național Țărănesc de la începuturile sale.
Astfel de Procese se desbat în fața Națiunii, for suprem de judecată politică publică, prin: presă liberă, adunări libere, alegeri libere, desbateri parlamentare libere – în orice țară democratică.
Națiunea română, de mult și-a dat verdictul.
Îmi rezerv dreptul, ca în interesul cunoașterii faptelor reale – așa cum ele sunt reflectate în sufletul meu curat:
Atât de către Onorata Curte, înainte de pronunțarea sentinței:
cât și de către viitori istoriografi ai momentelor politice de azi,
să prezint un memoriu, sau să expun verbal: în ce constau faptele imputate, în mod concret.
26.10.947 ss/I. Mihalache
(Volum 2. p. 350)
din Teroarea. Documente ale procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache, editura Vremea, 1999
·
1964: Dimitrie
G. Dinicu, pedagog, teoretician muzical
(n. 1898)
·
1978: Bogdan
Catul pictor, fiul istoricului
literar Gh.
Bogdan-Duică (n. 1897)
·
1986: Grigore Băjenaru, scriitor român (n. 1907)
·
1994: Marin
Bucur, istoric literar, eseist, prozator
român (n. 1929)
·
1999: Wassily Leontief,
economist rus, laureat Nobel (n. 1906)
·
2002: Constantin
Antonovici, sculptor, ucenic al lui Constantin Brâncuși în perioada 1947 - 1951 (n. 1911)
·
2004 – A murit John
Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse;
(n.29.06.1908). Apropiat colaborator si asociat al lui Walt Disney, Hench a
fost unul dintre artistii care au avut o contributie însemnata la realizarea
unor filme de desene animate devenite clasice, dar si la crearea parcurilor de
distractii care poarta numele celebrelor studiouri cinematografice.
·
2015: Val Logsdon Fitch,
fizician american, laureat Nobel (n. 1923)
Sărbători
- Sf Mc Agata și Teodula – Calendar creștin ortodox
- Sf. Agata, fecioară, martiră († 251). Agata (n. 235, Catania, Sicilia, d. 251) este o sfântă
şi martiră creştină. Sfânta Agata s-a născut la Catania, în Sicilia, şi
aici a suferit martiriul, probabil în cursul prigoanei din timpul
împăratului Decius (249-251). Conform izvoarelor istorice Sfânta Agata a
fost cerută în căsătorie de Consulul Quintian, dar ea l-a refuzat, fiindcă
îşi dăruise viaţa slujirii lui Cristos. Consulul a tot insistat, văzând că
nu are succes în propunerile sale, a recurs la ameninţări, dar şi aceastea
nu au convins-o pe Sfânta Agata să-şi schimbe răspunsul. Atunci Consulul
Quibtian a dat-o pe mâna călăilor supunând-o unor torturi groaznice, în
cele din urmă, deoarece nu a răspuns dorinţelor pretendentului, a fost
aruncată pe cărbuni încinşi. Cultul ei s-a răspândit încă din antichitate
în întreaga Biserică şi numele ei a fost introdus în Canonul Roman. Papa
Simachus, în jurul anului 500, i-a închinat o biserică la Roma, pe Via
Aurelia. Papa Grigore cel Mare i-a închinat o biserică ce fusese
construită în cca. 460 de gotul Ricimer (care era arian), care se mai
numeşte şi azi Santa Agata dei Goti. – Calendarul Greco-catolic
- Sf. Agata, fecioară, martiră – Calendarul romano-catolic
ARTE 5 Februarie
MUZICĂ
5 Februarie
Barrett
Strong
Henson Cargill, cântăreţ country american
Cory Wells, vocalist american (Three Dog Night)
Three Dog Night
Chuck Winfield, saxofonist american (Blood, Sweat & Tears)
Blood Sweat & Tears
Al Kooper, clăpar, chitarist şi compozitor american (Blues
Project, Blood, Sweat & Tears)
Al Kooper
Nigel Olsson, baterist britanic (Spencer Davis Group, Elton John)
Nigel Olsson with Sir Elton John:
Mircea Romcescu
Melodii de Mircea Romcescu:
Duff McKagan, basistul
trupei Guns N' Roses
Guns N Roses & Duff McKagan
Bobby Brown, solist
american, soțul cântăreței Whitney Houston
ÎNREGISTRĂRI NOI:
J S Bach: Concertos for 2 & 3 Harpsichords (BWV 1061 - 1064)
The Complete Goldberg Variations | Johann Sebastian Bach BWV 988
Charpentier (1643-1704) - Te Deum
POEZIE 5 Februarie
Hristu Cândroveanu, critic literar și poet
Biografie HRISTU CÂNDROVEANU
Scritor, critic literar, publicistu,
ziaristu, editor. S-amintă 5-li di Şcurtu 1928, tu hoara Babuc, giudeţlu
Durostor di-tu Cadrilater. Şcoala primarâ u feaţi tru hoara pârinteascâ şi
liceulu lu nchisi Silistra ş-lu bitisi tru Românii di ispetea câ Silistra câdzu
sumu Vuryârie.
Ari publicatâ:”
Antologia Liricâ Aromână, 1975”, “Antologie de Proză Aromână,” Editura Univers,
1977, Un Veac de poezie Aromână, colaboraţie cu Kira Iorgoveanu, Editura Cartea
Românească, 1985. Editeadzâ şi conduţi ca directoru revista Deşteptarea –
Revista Aromânilor, suplimentu a revistâľei Deşteptarea, revista Dimândarea.
Antologia poeziei străine în grai aromân, Editura Fundaţiei Culturale Aromâne
“Dimândarea Părintească” Bucureşti 2000, Antologia poeziei române clasice şi
moderne în grai aromân, Editura Fundaţiei Aromână “Dimândarea Părintească”,
Bucureşti 2003, Antologia poeziei române contemporane în grai aromân, Editura
Fundaţiei Culturale Aromâne “Dimândarea Părintească”, Bucureşti, 2004,
Caleidoscop aromân tu 5 tomuri tot la Editura Fundaţie Culturale Aromâne
“Dimândarea Părintească”, ABECEDAR ROMÂN – AROMÂN, colaboraţie cu Eugenia
Cândroveanu, Editura Fundaţiei Culturale Aromâne “Dimândarea Părintească”,
Bucureşti, 1997. “Erori de Calcul, poezi”, Editura Fundaţei Culturale Aromâne
“Dimândarea Părintească”, Bucureşti.
DIASPORÂ
Diasporâ şcretâ armânâ –
Tut loclu, nâ lume acaţ,
Maşi etili vahi va ş-u spunâ
Câti li vedz, ş-ma li tradz!
Cu suflitlu ranâ-aranâ,
Sorľi a tâi nu luţesc…
Tirańea a ta transilvanâ –
Maşi transilvańi u-aduchescu!
Ţ-grescu di tru Isturìe,
Boţi di păpâńi stri Sârunâ…
Fara-nâ vrutâ nu-anyie?
Isnafea-nâ iar nu-a si-adunâ?…
Pindul, Tomor, Peristere…
Toarili a noastri nâ grescu,
Ş-nâ ngreacâ pri sufliti, ere!
Ş-armâńiľi arâescu, arâescu…
EVLUYISIRE
Ş-astândzâ,
ş-mâni –
ca aèri,
ca totna –
creftu ş-nifânâtit va s-intru,
ş-sirin ca Luna
în fârâ di sinur
grâdińili di meri!
Aroşlu şi albul a
poamilor lor –
diadun va mi-acľeamâ,
ş-diznou
va lâ escu
culegâtor!
Mearili,
cu lâcrińi di-aroauâ pri eali –
va li azmulg
drept di pi dedz,
ş-apoia
va-ńi li analţ
steali,
pri terlu din mini!
Ş-va-ńi mi hrânescu –
cu seati,
s-mi satur cu poamili toati –
cu fapta,
cu mintea,
pri-aradhâ –
creftili,
coaptili,
pân’ amânat,
în marea mea
noapti…
Vluyie –
a voauâ,
cari li siminat trâ noi
ş-li featiţ s-acreascâ
tru aloatlu a loclui di-aoa,
trâ haraua a noastrâ lumeascâ!
SCRIATA
Arâeşti pâdurea,
Cupaciľi auşi dipunâ,
Dipunâ –
Ş-ceatia
I mpadi…
Eu singur,
Cu cheptlu-ńi,
Aţia –
Iu uranolu archişurâ,
Cadi!
Corba-ńi scriatâ, -
Cum s-ti arâd,
S-ti dipun?
Câ tini ţ-eşti oarbâ,
Iar noi –
Un câti un!…
TEATRU/
FILM 5 Februarie
Nea
Mărin miliardar: https://youtu.be/ilLAOVlFKx8.
Omul de zãpadã - A D Herz 1991
Functionarul de la domenii - Petre Locusteanu
SFATURI
UTILE 5 Februarie
REȚETĂ
VECHE, IEFTINĂ ȘI EFICIENTĂ PENTRU TRATAREA HIPERTENSIUNII ȘI SCĂDEREA
COLESTEROLULUI
Poporul amish este cunoscut pentru regimul strict de viata, din care
medicina si tehnologia moderna nu fac parte. Ei obisnuiau sa traiasca in
armonie cu natura si isi pregateau numai remedii naturiste pentru tratarea
diferitelor boli.
Printre multe altele, una dintre cele mai eficiente preparate traditionale este faimoasa reteta amish care poate vindeca variate afectiuni, intarind, in acelasi timp, sistemul imunitar.
Ne referim la o reteta care te va ajuta sa reduci hipertensiunea si nivelul colesterolului. Este usor de pregatit si este compusa din ingrediente la indemana. Tot ce trebuie sa faci este sa consumi tratamentul timp de 7 zile.
Printre multe altele, una dintre cele mai eficiente preparate traditionale este faimoasa reteta amish care poate vindeca variate afectiuni, intarind, in acelasi timp, sistemul imunitar.
Ne referim la o reteta care te va ajuta sa reduci hipertensiunea si nivelul colesterolului. Este usor de pregatit si este compusa din ingrediente la indemana. Tot ce trebuie sa faci este sa consumi tratamentul timp de 7 zile.
· Ghimbir maruntit ( 1 bucata de 2-3 cm)
· 1 catel de usturoi ( maruntit)
· 1 lingura de otet din cidru de mere
· 1 lingurita de miere
· 1 lingura de suc de lamaie
Pune toate ingredientele in blender si amesteca-le timp de 30 de secunde, la viteza mare. Apoi depoziteaza mixul lichid la frigider pentru 5 zile.
Utilizare:
Dupa scurgerea celor 5 zile, consuma tratamentul de doua ori pe zi. Ia o lingura dimineata, inainte de micul dejun, pe stomacul gol si inca una inaintea cinei.
In numai 3 zile vei observa primele rezultate si vei fi uimit!
Te vei simti revigorat si energic, reusind, in acelasi timp, sa reduci hipertensiunea si nivelul colesterolului!
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE
TÂNĂR 5 Februarie
GLUME
- Un muncitor, tanar, sanatos, casatorit de
3 ani, are 4 copii si sta la etajul 1. La parter sta un politist casatorit
de 11 ani, dar fara copii. La un moment dat, politistul de la parter il
intreaba pe muncitorul de la 1:
– Mai vecine, esti casatorit de 3 ani si ai deja 4 copii? Noi suntem casatoriti de atata timp, dar nu reusim sa facem copii. Nu ai un sfat pentru mine?
– Simplu. Iti trebuie doar un sapun si o matura.
– Da ??? Bine, un sapun si o matura. Mai departe?
– Diseara, cand te intorci de la serviciu, o bagi pe nevasta-ta sub dus si o speli cu sapunul de sus pana jos.
– Asa… De sus pana jos. Si apoi?
– Apoi, bati cu matura in tavan si cobor imediat…
- Un ucenic şi-a întrebat bătrânul dascăl:
– Câte feluri de oameni sunt?
Bătrânul i-a răspuns:
– Sunt patru soiuri de oameni:
Cei care ştiu si stiu ca stiu. Aceştia sunt învăţaţii.
Cei care ştiu, dar nu ştiu că ştiu. Aceştia sunt visătorii şi trebuiesc treziţi.
Cei care nu ştiu si stiu ca nu stiu. Ei trebuie ajutaţi să înveţe.
Cei care nu ştiu şi nu ştiu că nu ştiu. Aceştia sunt neghiobii, pentru care nu mai e mare lucru de făcut.
- Un reporter si un
cameraman de la un post TV merg intr-un sat pentru a face un reportaj
despre cum isi petrece ziua badea Ion. Ajunsi acolo, il roaga sa
povesteasca ce face in cursul zilei.
– Dar apoi, dimineata ma scol si trag un pahar de palinca.
– Stai, bade Ioane, ca nu-i bine sa apara pe TV ca bei de dimineata. Zi mai bine ca citesti ziarul.
– No, atunci… dimineata ma scol, citesc ziarul. Dupa aia dau la porc sa manance, dupa care mai citesc inca un ziar. Pana la pranz lucrez in atelier, timp in care citesc vreo doua-trei carti. La masa mai citesc vreo doua reviste, iar seara adun fanul de pe camp si citesc in acelasi timp presa de seara. Dupa cina ma duc la biblioteca satului cu pretenii, iar la 10 cand inchide biblioteca mergem cu toata trupa la Patrut, ca el are tipografie!
- Un american, un evreu şi
un român mor într-un acident de maşină şi ajung la porţile Raiului.
Sfântul Petru le zice:
– Uitaţi cum stă treaba, suntem cam aglomeraţi azi. Cine dă 500 de euro se poate întoarce pe Pământ.
– S-a făcut! zice americanul, scoţând 500 de euro.
Câteva clipe mai târziu se trezeşte în maşina serviciilor de urgenţă.
– Ce s-a întâmplat? întreabă un tip din echipa de intervenţie.
– Ultimul lucru care mi-l amintesc este că evreul negocia preţul iar românul susţinea că pentru el trebuie să plătească guvernul!
- Ion şi Maria, seara târziu, stau la poartă
singuri. Enervată că întârzie fie-sa, mama Mariei iese în prispa casei şi
strigă:
- Mărie, mai lasă-l pe Ionel odată şi intră în casă!
Maria răspunde:
- Bine, mamă, stai că-l mai las o dată şi vin.
CELE MAI BUNE BANCURI
GÂNDURI
PESTE TIMP 5 Februarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu