REVISTA 

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI

ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 172 DIN 13 MARTIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 13 Martie

Aducerea moaștelor Sf Ier Nichifor, patriarhul Constantinopolului; Sf Mc Hristina din Persia

Împăratul Leon Armeanul, (813 – 820) nu a respectat hotărârile Sinodului VII ecumenic de la Niceea, ci a pornit din nou lupta împotriva icoanelor. În această perioadă, ierarhii care au luptat împotriva iconoclasmului au fost trimişi în exil. Printre aceştia s-a numărat şi Patriarhul Nichifor care a fost exilat în insula Proconis, şi care a trecut la cele veşnice la 2 iunie 828, după 13 ani de exil. În secolul al IX-lea, binecredincioşii împăraţi Teodora şi Mihail, împreună cu cei mai de seamă monahi ai timpului au hotărât restabilirea cultului icoanelor, l-au alungat pe patriarhul Ioan şi l-au ales şi rânduit ca patriarh pe Metodie. După patru ani, patriarhul Metodie a cerut împăraţilor să aducă la Constantinopol moaştele Sfântului Nichifor, care fusese îngropat în Biserica „Sfântul Teodor“ de pe acea insulă. Moaştele au fost întâmpinate de împărat, senatori şi mulţi credincioşi cu lumânări aprinse, iar apoi au fost aşezate în Biserica Sfinţilor Apostoli, la data de 13 martie.

Acest mare arhiereu, Sfântul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, a fost izgonit din scaunul său pentru cinstirea sfintelor icoane, în insula Proconez, de către împăratul Leon Armeanul (814-820). Şi vieţuind el în surghiun vreme de 13 ani, a răposat în pace în anul 828 şi a fost îngropat în biserica Sfântului Teodor, din acea insulă, biserică zidită de el. În anul 842, după ce a sărbătorit cu multă strălucire biruinţa dreptei credinţe în Duminica Ortodoxiei, Sfânta Teodora împărăteasa şi fiul ei Mihail, primind sfatul Sfântului Metodie, Patriarhul Constantinopolului, au hotărât să aducă în cetatea de scaun moaştele Sfântului Patriarh Nichifor. Drept aceea, fericitul Metodie a luat cu sine mare sobor de arhierei şi mergând în insula Proconez a ridicat moaştele Sfântului Nichifor, pe care le-a aşezat cu cinste într-o raclă nouă de mare preţ. Astfel le-a adus la Constantinopol, unde au fost întâmpinate de împărat şi maica sa, precum şi de mulţime multă de popor. Cinstitele odoare au fost aşezate spre cinstire în Biserica Sfinţilor Apostoli.

După ce urâtorul de Dumnezeu împărat Teofil a încetat din viaţă, iar sceptrul împărăţiei a fost luat de binecredincioşii împăraţi Teodora şi Mihail, pe lângă toate celelalte fapte bune pe care le-au făcut, ei s-au arătat, deopotrivă, plini de evlavie faţă de toate cele sfinte. Mânaţi fiind de astfel de gânduri, ei au trimis de au chemat pe cei mai de seamă dintre monahii timpului, cercetând împreună cu ei cele ce trebuiau săvârşite pentru punerea din nou în cinste a sfintelor icoane. Toţi căzând la înţelegere cu ei, au alungat de pe scaunul patriarhal pe nelegiuitul Ioan şi în bună înţelegere şi cu voia lui Dumnezeu au aşezat ca patriarh pe marele Metodie. Şi îndată Biserica lui Dumnezeu şi-a recăpătat vechea strălucire, împodobindu-se cu sfintele şi cinstitele icoane. Cei ce o conduseseră până atunci cu nevrednicie au fost înlocuiţi cu cei ce se străduiau cu păzirea învăţăturilor celor drepte.

După trecere de patru ani de la aceasta, preasfinţitul Metodie, mânat fiind de râvnă dumnezeiască, a grăit către cinstita împărăteasă şi către Mihail: „Nu este drept ca cinstitele şi sfintele moaşte ale cucernicului şi preacuviosului între patriarhi Nichifor, care a fost surghiunit pentru credinţa cea nepătată a Bisericii şi a scaunului patriarhal şi care şi-a săvârşit viaţa în surghiun, să nu fie aduse în Constantinopol”. Deci, şi împărăteasa şi Mihail gândind la fel cu el, au trimis de îndată ca să fie aduse în cetate moaştele sfântului Nichifor. Împreună cu preoţii şi călugării şi mulţimea de popor, care au pornit către biserica sfântului Teodor, în care se găseau aşezate moaştele sfântului mărturisitor Nichifor, a pornit însuşi marele Metodie.

Şi ajungând acolo şi sărutând cu toţii sfintele moaşte şi făcând litanie cu priveghere de toată noaptea şi cu cântări, au desfăcut mormântul în care se găsea trupul acela preacinstit şi mult pătimitor şi l-au găsit cu totul întreg şi nestricat, cu toate că de la aşezarea lui acolo trecuseră nouăsprezece ani. Deci, luându-l şi aşezându-l într-o raclă, l-au dus pe mâinile preoţilor şi ale monahilor, cu lumânări aprinse şi cu cântări până la corabia împărătească şi au pornit spre Constantinopol. Iar de îndată ce au trecut de strâmtoarea cetăţii, însuşi împăratul şi tot senatul cu lumânări aprinse în mâini le-au ieşit întru întâmpinare, iar după oprirea corabiei, sărutând racla sfântului şi luând-o pe umeri au depus-o în biserica cea mare. Şi făcând acolo priveghere, toată noaptea, a doua zi de dimineaţă luându-l de acolo, în acelaşi chip l-au dus şi l-au aşezat în biserica sfinţilor apostoli, în ziua a treisprezecea a lunii martie, în aceeaşi zi, adică, în care fusese trimis în surghiun.

Tot astăzi, Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sf. Mc. Hristina din Persia.

Viaţa Sfintei Muceniţe Hristina din Persia 

Cine a fost Sfânta Muceniţă Hristina din Persia?

Pentru mărturisirea neclintită a credinţei ei în Hristos ea a fost torturată cu cruzime în Persia, în veacul al patrulea.

De la aceste schinghiuri şi biciuiri neîncetate ea a slăbit atât de mult, încât a murit. Sufletul ei, lăsând în urmă trupul ei torturat, a intrat în bucuria lui Hristos, împăratul şi Stăpânul.

PSALMII

Psalmii 111 – 115

Psalmul 111

1.	Fericit bărbatul care se teme de Domnul; întru poruncile Lui va voi foarte.
2.	Puternică va fi pe pământ seminţia Lui; neamul drepţilor se va binecuvânta.
3.	Slavă şi bogăţie în casa lui şi dreptatea lui rămâne în veacul veacului.
4.	Răsărit-a în întuneric lumină drepţilor, Cel milostiv, îndurat şi drept.
5.	Bun este bărbatul care se îndură şi împrumută; îşi rânduieşte vorbele sale cu judecată, că în veac nu se va clinti.
6.	intru pomenire veşnică va fi dreptul; de vorbire de rău nu se va teme.
7.	Gata este inima lui a nădăjdui în Domnul; întărită este inima lui, nu se va teme, până ce va ajunge să dispreţuiască pe vrăjmaşii săi.
8.	Risipit-a, dat-a săracilor; dreptatea lui rămâne în veacul veacului.
9.	Puterea lui se va înălţa întru slavă. 10. Păcătosul va vedea şi se va mânia, va scrâşni din dinţi şi se va topi. Pofta păcătoşilor va pieri.

Psalmul 112

1.	Lăudaţi, tineri, pe Domnul, lăudaţi numele Domnului.
2.	Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până în veac.
3.	De la răsăritul soarelui până la apus, lăudat este numele Domnului.
4.	Înalt este peste toate neamurile Domnul, peste ceruri este slava Lui.
5.	Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce locuieşte întru cele înalte
6.	Şi spre cele smerite priveşte, În cer şi pe pământ?
7.	Cel ce scoate din pulbere pe cel sărac şi ridică din gunoi pe cel sărman,
8.	Ca să-l aşeze cu cei mari, cu cei mari ai poporului Său.
9.	Cel ce face să locuiască cea stearpă în casă, ca o mamă ce se bucură de fii.

Psalmul 113

1.	La ieşirea lui Israel din Egipt, a casei lui Iacob dintr-un popor barbar,
2.	Ajuns-a Iuda sfinţirea Lui, Israel stăpânirea Lui.
3.	Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi.
4.	Munţii au săltat ca berbecii şi dealurile ca mieii oilor.
5.	Ce-ţi este ţie, mare, că ai fugit? Şi ţie Iordane, că te-ai întors înapoi?
6.	Munţilor, că aţi săltat ca berbecii şi dealurilor, ca mieii oilor?
7.	De faţa Domnului s-a cutremurat pământul, de faţa Dumnezeului lui Iacob,
8.	Care a prefăcut stânca în iezer, iar piatra în izvoare de apă.
9.	Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui Tău se cuvine slavă, pentru mila Ta şi pentru adevărul Tău,
10.	Ca nu cumva să zică neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?"
11.	Dar Dumnezeul nostru e în cer; în cer şi pe pământ toate câte a voit a făcut.
12.	Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri de mâini omeneşti:
13.	Gură au şi nu vor grăi; ochi au şi nu vor vedea;
14.	Urechi au şi nu vor auzi; nări au şi nu vor mirosi;
15.	Mâini au şi nu vor pipăi; picioare au şi nu vor umbla, nu vor glăsui cu gâtlejul lor.
16.	Asemenea lor să fie cei ce-i fac pe ei şi toţi cei ce se încred în ei.
17.	Casa lui Israel a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor şi apărătorul lor este.
18.	Casa lui Aaron a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor şi apărătorul lor este.
19.	Cei ce se tem de Domnul au nădăjduit în Domnul; ajutorul lor şi apărătorul lor este.
20.	Domnul şi-a adus aminte de noi şi ne-a binecuvântat pe noi; a binecuvântat casa lui Israel, a binecuvântat casa lui Aaron,
21.	A binecuvântat pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici împreună cu cei mari.
22.	Sporească-vă Domnul pe voi, pe voi şi pe copiii voştri!
23.	Binecuvântaţi să fiţi de Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
24.	Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
25.	Nu morţii Te vor lăuda pe Tine, Doamne, nici toţi cei ce se coboară în iad,
26.	Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum şi până în veac.

Psalmul 114

1.	Iubit-am pe Domnul, că a auzit glasul rugăciunii mele,
2.	Că a plecat urechea Lui spre mine şi în zilele mele Îl voi chema.
3.	Cuprinsu-m-au durerile morţii, primejdiile iadului m-au găsit; necaz şi durere am aflat
4.	Şi numele Domnului am chemat: "O, Doamne, izbăveşte sufletul meu!"
5.	Milostiv este Domnul şi drept şi Dumnezeul nostru miluieşte.
6.	Cel ce păzeşte pe prunci este Domnul; umilit am fost şi m-am izbăvit.
7.	Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, că Domnul ţi-a făcut ţie bine;
8.	Că a scos sufletul meu din moarte, ochii mei din lacrimi şi picioarele mele de la cădere.
9.	Bine voi plăcea înaintea Domnului, în pământul celor vii.

Psalmul 115

1.	Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit foarte.
2.	Eu am zis întru uimirea mea: "Tot omul este mincinos!"
3.	Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?
4.	Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema.
5.	Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Său.
6.	Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.
7.	O, Doamne, eu sunt robul Tău, eu sunt robul Tău şi fiul roabei Tale; rupt-ai legăturile mele.
8.	Ţie-ţi voi aduce jertfă de laudă şi numele Domnului voi chema.
9.	Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Lui,
10.	În curţile casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 23 - 13 Martie

A.  PLĂCINTE

Mingiuţe cu măsline

·       1 borcan măsline verzi umplute cu gogoşari;

·       250 g margarină;

·       3 ceşti făină;

·       1 linguriţă sare

Se lasă măslinele în strecurătoare de seara să se scurgă.

Din margarină, făină şi sare se face un aluat moale, care se împarte în grămăjoare de mărimea unei nuci.

Se întind în foi mingiuţele, pe fiecare se aşază o măslină, apoi se înfăşoară şi se modelează mingiuţe.

Se aşază în tavă şi se coc la cuptor la foc potrivit ½ ore cât să se rumenească uşor.

B.  SALATE

Salată de orez

·       1 ceaşcă orez;

·       4 ardei graşi;

·       4 roşii mari bine coapte;

·       4 cepe potrivite;

·       Ulei;

·       Oţet;

·       Sare;

·       Piper;

·       1 legătură mărar

Orezul se alege, se spală şi se fierbe în apă cu sare, după care se pune într-o salatieră.

Roşiile crude şi ardeii copţi se taie mărunt.

La fel ceapa şi mărarul.

Se amestecă toate ingredientele, potrivindu-se de sare şi piper măcinat.

C.  SOSURI

Sos de hrean

Se rade hreanul pe răzătoarea mică, se pune în sosieră, se sărează, se toarnă peste el oţet îndulcit cu o linguriţă de zahăr.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de cartofi

·       500 g cartofi;

·       50 g margarină;

·       1 lingură făină;

·       1 morcov;

·       1 rădăcină pătrunjel;

·       1 ţelină mică;

·       Sare;

·       Piper

Se curăţă zarzavatul, se spală, se taie bucăţele şi se pune într-o oală de 3 litri.

Se curăţă şi cartofii şi se taie în cubuleţe.

Se pun în oală şi se acoperă cu apă caldă.

Pe măsură ce apa scade, se completează cu apă caldă, astfel ca legumele cât fierb să fie mereu cuprinse de zeamă.

După ce zarzavatul a fiert se face separat un rântaş din ½ lingură margarină şi o lingură făină care se stinge cu apă.

Se amestecă rântaşul cu supa şi se lasă să mai dea un clocot împreună.

Se adaugă sare şi piper măcinat după gust.

Înainte de a se lua de pe foc se pune o lingură de pătrunjel verde fin tocat şi puţin ulei.

E.  MÂNCĂRURI

Mâncare de ţelină cu măsline

·       4 ţeline mari;

·       1 ceapă mare;

·       1 lingură bulion;

·       1 lingură făină;

·       1 ceaşcă ulei;

·       20 măsline;

·       Sare;

·       Zahăr

·       1 legătură pătrunjel

Se curăţă ţelinele, se taie felii rotunde, care, larândul lor se taie în două.

Se prăjesc în ulei, apoi se aşază în cratiţă.

Se rumeneşte o ceapă tăiată mărunt, se pune un vârf de lingură de făină, se adaugă bulionul, sare şi puţin zahăr.

Se toarnă sosul în cratiţă peste ţelină, se adaugă măslinele.

Se lasă să dea în fiert, apoi se dă la cuptor.

Când mâncarea este suficient de scăzută se aşază pe platou şi se presară cu pătrunjel fin tocat.

F.  DULCIURI

Gogoşele

·       2 ½ ceşti apă caldă;

·       ¼ ceaşcă ulei;

·       4 linguriţe drojdie uscată sau 40 g drojdie proaspătă;

·       4 ceşti făină;

·       ½ linguriţă sare;

·       1 lingură coajă de lămâie rasă sau scorţişoară

Sirop:

·       1 ceaşcă zahăr;

·       ½ ceaşcă miere;

·       1 ceaşcă apă;

·       1 linguriţă zeamă de lămâie;

·       1 lingură scorţişoară

Se dizolvă drojdia de bere într-o ceaşcă cu apă caldă în care s-a adăugat o linguriţă de zahăr şi se lasă 5 – 10 minute la loc cald.

Într-o oală se amestecă restul ingredientelor, se adaugă drojdia dizolvată şi se toarnă în lighenaş peste făină.

Se amestecă bine cu lingura şi se lasă 20 minute să crească.

Aluatul se mai bate puţin şi pentru că este moale, se ia cu lingura şi se pun mingiuţe în uleiul bine încins.

Se utilizează o tigaie adâncă cu ulei suficient.

Se scot şi se pun într-o strecurătoare să se scurgă uleiul care prisoseşte.

Se aşază în platou şi se toarnă peste ele siropul, care se obţine, fierbând timp de 5 minute ingredientele pentru sirop.

După preferinţă se poate presăra şi nucă măcinată peste sirop.

În loc de sirop se poate folosi sos de ciocolată.

·       1 pachet cacao;

·       1 ceaşcă apă;

·       1 ½ ceaşcă zahăr;

·       1 vanilie

Se pun toate ingredientele într-o oală la foc şi se fierb 5 minute amestecând cu multă grijă.

După ce sosul se leagă se lasă să se răcească.

Se poate utiliza imediat sau se păstrează la frigider.

ISTORIE PE ZILE 13 Martie

Evenimente

·         624: Are loc Bătălia de la Badr din Hejaz, in vestul actualei Arabii Saudite. A fost o bătălie-cheie din istoria Islamului, și a fost prima dintr-o serie de bătălii între arabii musulmani și arabii păgâni politeisti din tribul Quraish din orasul Mecca. Musulmanii condusi de Muhammad i-au înfrânt pe pagani   Bătălia a fost  o victorie decisivă pentru Mohamed si este una dintre puținele lupte menționate în Coran, cartea sfanta a mahomedanilor.

·         1781: Astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta Georgium Sidus, cunoscută ulterior sub denumirea de Uranus. Sir Frederick William Herschel (în germană Friedrich Wilhelm Herschel n. 15 noiembrie 1738 Hanovra, Principatul Braunschweig-Lüneburg, Sfântul Imperiu Roman – d. 25 august 1822 Slough lângă Windsor, Marea Britanie) a fost un astronom, inventator și muzician britanic de origine germană. Uranus este a șaptea planetă de la Soare și a treia că mărime (după diametru). Uranus este mai mare ca diametru însă mai mică sub aspectul masei decât Neptun. Plasat pe o orbită de 19 ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului, Uranus, ca și Neptun, primește foarte puțină căldură. Cu un diametru de 52.000 km, Uranus este de 2 ori mai mic decât Saturn, dar de 5 ori mai mare decât Terra (Pământul). Este înconjurat de inele întunecate și are 27 sateliți.

·         1809: Regele Gustav al IV-lea al Suediei este detronat in urma unei lovituri de stat. Gustav IV Adolf (n. 1 noiembrie 1778 în Stockholm; d. 7 februarie 1837 în St. Gallen), a fost rege al Suediei din anul 1792 si a fost ultimul rege al Suediei care a condus si Finlanda. Domnia sa a fost de rău augur și s-a sfarsit brusc. La 21 februarie 1808 Rusia a invadat Finlanda, care facea parte din Suedia, sub pretextul de a-i convinge pe suedezi să adere la Sistemul Continental al lui Napoleon. Danemarca a declarat, de asemenea, război Suediei. În doar câteva luni după aceea, aproape toată Finlanda a fost pierdută și anexată de Rusia, iar la 17 septembrie 1809, în urma Tratatului de la Hamina, Suedia a pierdut o treime din teritoriile sale estice în favoarea Rusiei. La 29 martie, pentru a salva coroana de fiul său, Gustav a abdicat în mod voluntar, însă pe 10 mai, Parlamentul suedez, dominat de armată, a declarat că nu numai Gustav pierdea tronul ci toată familia sa. La 5 iunie, ducele Carol a fost proclamat rege sub numele de Carol al XIII-lea al Suediei, după ce a acceptat o nouă constituție liberală, care a fost ratificată a doua zi. Gustav și familia sa au părăsit Suedia în decembrie 1809. A divorțat în 1812. Fostul rege, acum cunoscut sub numele de “Contele de Gottorp” sau “Colonelul Gustafsson” a dus o viață agitata, rătăcind prin Europa. A murit într-o tavernă din St. Gallen, Elveția, alcoolic și fără nici un ban.

·         1848: Începutul revoluției burgheze în Austria. Răscoala populară din Viena.

·         1892: Are loc Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român din Transilvania, in care a fost definitivat textul Memorandumului, redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu. Iuliu Coroianu (n. 1847, Craidorolț, Satu Mare – d. 29 martie 1927, Cluj) a fost un jurist român din Transilvania, frate al Clarei Maniu.

·         1893: Începe la Bucureşti  Congresul de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR). A durat pana la 3 aprilie 1893, fiind primul partid politic muncitoresc din România. Congrese ale P.S.D.M.R. au urmat în 1894, 1897, 1898 şi 1899.

·         1900: În Franța, ziua de muncă pentru femei și copii este limitată prin lege la 11 ore.

·         La 9 - 13 martie 1907 flacară răscoalelor ţărăneşti din România cuprinde toată Muntenia şi Oltenia, unde a cunoscut o violenţă deosebită şi considerîndu-se apogeul răscoalei ţărănești din 1907. La începutul secolului XX, în România, țărănimea constituia peste 80% din populație dintre care majoritatea aveau foarte puțin pămînt în poroprietate iar a zecea parte din ei chiar deloc. Majoritatea țăranilor trăiau din ceea ce lucrau, în dijmă sau pe plată, la marele proprietar vecin. În România acelei perioade, identic precum în Rusia, Polonia, Ungaria, existau proprietari de latifundii foarte mari care se întindeau pe zeci și chiar sute de mii de hectare. Diferența enormă dintre cantitatea de pămînt deținută de marii latifundiari și cea deținută de țărani constituie o primă cauză a nemulțumirilor țărănimii. O altă cauză este impunerea țăranilor spre cultivarea culturilor destinate exclusiv exportului (grîu, rapiță, etc), marii latifundiari dorind să scotă profituri maxime din exportul de alimente. Orientarea agriculturii spre export în România vine încă din vreme principatelor românești în urma tratatului de la Adrianopol (1829), tratat care a deschis hotarele principatelor pentru comerțul cu occidentul. Creșterea fenomenului arendășiei, constituie a treia și cea mai importantă cauză a răscoalei. Boierii nu mai doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor, trecînd cu traiul la oraș. Acest fenomen a avut loc pînă și în zona Moldovei, cea mai conservatoare din România. Prin urmare boierii și marii latifundiari, închiriau domeniile lor unor intermediari (arendași), primind în schimb o sumă fixă (arendă). Arendașii, deseori străini de sat și chiar de neam, la rîndul lor încercau să obțină de pe seama țăranului profituri cît mai mari într-o perioadă cît mai scurtă de timp. Arendașii fiind mult mai duri și neînduplecațu cu țăranii decît boierii ajunsese să fie dușmanul principal al țărănimii din România. Răscoala țărănească din 1907, pornind din nordul Moldovei a ajuns pînă în Oltenia, cuprinzînd toată România. Mai multe proprietăți ale latifundiarilor au fost distruse, iar numeroși arendași au fost uciși sau răniți. Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încît liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea. Liberalii au făcut ceea ce nu se puteau hotărî să faca conservatorii și anume să folosească armata și tunurile împotriva țăranilor. A fost o adevărată tragedie fiind omorîți circa 11 000 - 12 000 oameni, cifră neconfirmată deoarece nu s-a făcut nicodată un raport integru al victimelor.

·         1910: Apare la Bucureşti, România, revista săptămînală social-politică şi literară “Facla’ sub conducerea lui N.D.Cocea. Ulterior revista va apărea sub redacţia lui Ion Vinea, cu întreruperi, pînă în 1940. Nicolae D. Cocea (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad – d. 1 februarie 1949, București), avocat, scriitor, jurnalist, publicist român și politician comunist.

·         1917: A fost semnat de către cancelarul Bethmann-Hollweg şi ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin, Documentul de la Viena, prin care se prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial. Ottokar Czernin (nume complet Ottokar Theobald Otto Maria Czernin; n. 26 septembrie 1872, Castelul Dimokur, Boemia – d. 4 aprilie 1932, Viena) a fost un diplomat și politician austriac, ministrul de externe al Imperiului Austro-Ungar în timpul Primului Război Mondial, în perioada decembrie 1916-aprilie 1918. Anterior, între 1913-1916, a fost ambasadorul Austro-Ungariei la București. Este considerat artizanul Păcii de la Brest-Litovsk cu Rusia (3 martie 1918), și al Păcii de la Buftea-București cu Regatul României (7 mai 1918).

·         1917:  În localul redacţiei ziarului Cuvînt moldovenesc din Chişinău, este convocată şedinţa în cadrul căreia un grup de intelectuali intre care se aflau   Pantelimon Halippa, P.Gore, V.Harea, O.Ghibu, R.Cioflec, au discutat despre crearea unei organizaţii politice în Gubernia Basarabia, aflata sub stapanire ruseasca
Pe 18 martie 1917, în cadrul aceleiaşi redacţii a ziarului, cu participarea a 21 persoane, se decide crearea Partidului Naţional Moldovenesc şi se adoptă programul acestuia.

·         1920: Este promulgată legea pentru reforma agrară în Basarabia, România. Legea fusese adoptată de Sfatul Ţării la 27 noiembrie 1918.

·         1920: Este demis guvernul Alexandru Vaida-Voievod, în componenţa căruia au fost şi trei basarabeni : Ion Pelivan – ministru al justiţiei, Ion Inculeţ şi Pantelimon Halippa – miniştri secretari de stat. Urmează un nou guvern în frunte cu generalul Alexandru Averescu care va dizolva Parlamentul României la 25 martie 1920.

·         1925: În statul american Tennessee, predarea Teoriei evoluţioniste în şcoliile publice a fost interzisă prin lege.

·         1928: Premiera filmului Maiorul Mura, singura peliculă ce păstrează prezența pe ecran a actorului Gheorghe Timică.

·         1930: Clyde W. Tombaugh anunţă descoperirea planetei Pluto. Pluton este o planetă pitică din Sistemul Solar, a doua ca mărime după Eris. Până în 2006 a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, atât în ordinea distanței față de Soare, cât și a descoperirii. Pluton împreună cu satelitul său Charon sunt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se află în interiorul niciunuia dintre cele două corpuri

·         La 12 - 13 martie 1933 un grup de militanţi de stînga se desprind din Partidul Social-Democrat şi se constituie în Partidul Socialist din România. Conducerea noului partid în revine lui Constantin Popovici.

·         1934: S-a născut, în studiourile Walt Disney, celebrul personaj de desen animat Donald Duck, care a debutat în filmul The little hen, la 9 iunie 1934. În anul 1943, Donald devine, cu adevărat un star și primește Premiul Oscar pentru rolul din The Fuerhrer's Face.

·         1936: A avut loc premiera absolută, la Opera Mare din Paris, a tragediei Oedip, de George Enescu.

·         1941 - Decret-lege pentru mobilizarea agricolă.

·         1944 - Charles Sorensen se retrage din funcţia de preşedinte al Ford Motor Company, după o lungă perioadă în care a fost mâna dreapta a lui Henry Ford. Sorensen a fost una dintre cele mai respectate personalităţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acesta a fost contactat pentru a produce motoare de avion, dar americanul a promis că Ford va face avioane întregi şi în timp record uzina americană a produs 500 de avioane, adică de trei ori mai mult decât putea să producă United Aircraft, companie aeronautică acontată de stat pentru a face avioane pe timp de război. Charles Sorensen, o personalitate rezervată puţin interesată de expunerea publică, a decis că este momentul să se retragă o dată cu numirea lui Harry Bennet, cel pe care mulţi l-au acuzat de metode aproape mafiote în a conduce compania.

·         1945: A avut loc, la Cluj, ședința solemnă a guvernului României cu prilejul instituirii administrației românești asupra întregii Transilvanii.

·         1946 - Greva record a muncitorilor de la General Motors, care dura din Noiembrie 1945 a fost încheiată în acea zi, în urma unei înţelegeri între Sindicatul Muncitorilor din Industria Auto şi conducerea G.M. Greva a rămas în istorie pentru proporţiile căpătate, 175.000 de muncitori sistând lucrul pentru a solicita salarii mai mari. Greva a generat şi alte evenimente similare în industria americană, liderii sindicali reuşind prin acest val să ofere mai multe beneficii angajaţilor.

·         1948: Au fost inaugurate uzinele Honda, punandu-se bazele Honda Motor Co. – care in scurt timp va cunoaste si succesul ca urmare a productiei de biciclete motorizate. In anii ’50 Honda devine leader  mondial in industria de motociclete.

·         1969 - Walt Disney lansează în acea zi producţia cinematografică The Love Bug. Într-o perioadă în care maşinile însemnau pentru americani dimensiuni tot mai mari şi puteri crescute, această peliculă a adus un important capital de imagine "broscuţei" Volkswagen Beetle. Prin crearea personajului Herbie, regizorul Robert Stevenson, a reuşit să spună o poveste pentru cei mari şi cei mici, despre automobile şi despre puterea celor mici de a se impune. Volkswagen Beetle se afla pe o pantă ascendentă în ceea ce priveşte popularitate peste Ocean şi acest film a devenit cea mai vizionată peliculă a anului 1969. Nu doar maşina a influenţat audienţa producţiei, ci şi invers, vânzările VW Beetle crescând consistent, după ecranizare şi pe 17 Februarie 1972 Beetle devie cea mai vândută maşină din istorie, luând locul lui Ford T.

·         1979: Intră în vigoare Sistemul Monetar European (SME). A fost creat cu scopul de a controla fluctuațiile cursurilor de schimb în țările Comunității Europene, cu excepția Marii Britanii.

·         1980 - Henry Ford II se retrage din funcţia de CEO al Ford Motor Company, numindu-l în locul său pe Philip Caldwell. În acel an dinastia Ford la conducerea companiei pe care au fondat-o a fost curmată. Ca şi bunicul său, Henry Ford II a fost un lider foarte dedicat organizaţiei şi cunoscând foarte bine compania a venit exact cu măsurile potrivite, pentru a o îmbunătăţi. Acesta a schimbat gestiunea Ford şi a îmbunătăţit relaţia cu sindicatele şi personalul productiv.

·         1992: În estul Turciei, un cutremur de 6,8 pe scara Richter face peste 500 de victime.

·         1996: S-a desfășurat, în localitatea egipteană Sharm el-Sheikh, la inițiativa SUA, prima reuniune internațională la nivel înalt consacrată luptei împotriva terorismului și continuării procesului de pace în Orientul Mijlociu.

·         2000: Prima vizită în Vietnam a unui șef al Pentagonului, William Cohen, de la încheierea războiului dintre SUA și această țară (1973).

·         2003: Antropogeneză: Revista Nature informează că s-au găsit în Italia urme ale oamenilor cu poziție vericală vechi de 350.000 de ani.

·         2009: Are loc, la Bacău, primul zbor pe un avion supersonic (MIG - 21 Lancer) a unei femei pilot din România (sublocotenent Simona Măierean). Simona Maierean (n. 17 aprilie 1984 la Comăneşti, Suceava) este o femeie ofiţer de aviaţie din România, fiind prima româncă ce a zburat cu un avion supersonic. Acest zbor a avut loc pe 13 martie 2009, iar aparatul de zbor a fost un MiG-21 LanceR.

·         2013: Conclavul Cardinalilor a ales cel de-al 266-lea Suveran Pontif. A fost ales Jorge Mario Bergoglio, care și-a ales numele de Papa Francisc. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio, (n. 17 decembrie 1936, Buenos Aires) este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741).[1][2] De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.

Nașteri

·         2: Apollonius din Tyana, filosof. Apollonius din Tyana (n. cca 40 – d. cca 120) a fost un discipol al lui Pitagora. S-a remarcat încă de tânăr prin capacitățile sale de vindecare și clarviziune. A călătorit foarte mult, răspândind cunoștințele dobândite. Profesa artele hermetice și filozofia. Scopul său era de a demonstra lumii întregi că în spatele imaginilor icoanelor, al ceremoniilor religioase, al miracolelor de orice natură, se află Dumnezeu. Despre Apollonius tradiția afirmă că a călătorit în Shambala, centrul spiritual al planetei. Credința propagată de predicatorul Apollonius din Tyana, contemporan cu Isus, n-a avut darul să se impună în lume, fiind ulterior dată aproape uitării, la fel ca și alte curente religioase marcante ale vremii (credința propagată de Simon Magul, cultul religios al zeului iranian Mithra și cultul zeiței egiptene Isis).

·         1372: Ludovic I, Duce de Orléans, fratele regelui Carol al VI-lea al Franței (d. 1407)

·         1615: S-a nascut Papa Inocenţiu al XII-lea; (d. 1700). Papa Inocențiu al XII-lea (nume laic: Antonio Pignatelli; n. 13 iunie 1615 la Neapole; d. 27 septembrie 1700 la Roma) a fost un nobil neapolitan și papă al Romei din 1691 până în 1700.

·         1733: Joseph Priestley, teolog, filosof englez (d. 1804)

·         1741: S-a născut Iosif al II-lea, împărat al Austriei (1764-1790), fiul împărătesei Maria Theresa . Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam din Casa de Habsburg-Lothringen, (d. 20 februarie 1790, Viena), a fost împărat al Sfântului Imperiu Romano- German între anii 1765-1790 si de asemenea, rege al Ungariei, Boemiei etc. A fost primul fiu al împărătesei Maria Terezia și al soțului acesteia, împăratul Francisc I, cooptat la conducerea imperiului habsburgic după moartea tatălui său în anul 1765. Coregența a încetat la moartea mamei sale, în anul 1780. În politica externă a intrat adesea în conflict cu mama sa, Maria Terezia, atunci când a impus în ciuda voinței acesteia, prima împărțire a Poloniei, în anul 1772 și a anexat Galiția la Austria. În 1774 a obținut Bucovina de la Imperiul Otoman. A vizitat în mai multe rânduri, în anii 1768, 1770, 1773, 1783 și 1786, Banatul, Transilvania și Bucovina, unde a primit cu solicitudine petițiile oamenilor și a intrat în conștiința colectivă ca „bunul împărat”. Hotelul „Împăratul Romanilor” din Sibiu a fost denumit astfel în amintirea lui Iosif al II-lea. Tot lui i se datorează numele comunelor grănicerești, învecinate, din județul Bistrița-Năsăud: Salva, Romuli, Parva și Nepos, în urma exlamației “Vă salut mici nepoți ai Romei” (în Latină: “Salve parvae nepos Romuli”). În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost adeptul iluminismului, secularizând averile mănăstirești, însă sprijinind emanciparea parohiilor. A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania, cum ar fi bisericile ortodoxe din Brașov și în special din Mărginimea Sibiului.

·         1753: Louise Marie Adélaïde de Bourbon, soția lui Philippe Égalité (d. 1821)

·         1763: Guillaume Marie Anne Brune, mareșal francez (d. 1815)

·         1764: Contele Grey, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1845)

·         1781: Karl Friedrich Schinkel, architect german (d. 1841)

·         1855: Percival Lowell, astronom american (d. 1916)

·         1865 - S-a născut fizicianul Dragomir Hurmuzescu, membru al Academiei Române. A pus bazele învăţămîntului electrotehnic românesc şi a realizat, în 1925, primele experienţe de radio din ţara noastră (m.31.05.1954).

·         1865: Endre Aczél (Ármin Adler), scriitor, jurnalist și redactor maghiar (d. 1935)

·         1881: S-a nascut actorul român Tony Bulandra; (d. 1943).

·         1887: S-a nascut generalul român Gheorghe Mihail; (d.2 februarie 1982). A participat la campania din Bulgaria din 1913 în fruntea unei companii din Regimentului 34 Infanterie Constanța. În toamna anului 1916, proaspătul maior Gheorghe Mihail se distinge în luptele de pe Valea Buzăului la comanda Batalionului 2, fiind rănit la 7 octombrie. Refăcut s-a întors la comanda unității sale, cu care a participat la bătălia de Mărășești. Batalionul II/Regimentul 34 Infanterie a rezistat pe poziții și respins 3 atacuri succesive, câștigând timpul necesar intervenției rezervelor și luând 62 de prizonieri și 2 mitraliere. octombrie 1933 – Șef al Secției Informații a Marelui Stat Major
noiembrie 1937 – ianuarie 1938 – Șef al Casei Militare Regale
februarie – octombrie 1939 – Subsecretar de Stat la Ministerul Apărării Naționale 4 iulie 1940 – Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Evenimentele de la 23 august 1944 l-au găsit la București. A fost numit imediat Șef al Marelui Stat Major și a ordonat Armatelor 3 și 4, aflate pe frontul din Moldova, să se retragă pe linia Adjud-Nămoloasa-Focșani-Brăila și să se opună oricărei încercări de dezarmare. Până la 31 august a coordonat lichidarea trupelor germane de pe teritoriul românesc. A refuzat categoric cererea mareșalului Malinovski de a desființa diviziile române din interiorul țării sau a de le trimite pe front. A refuzat de asemenea să semneze Protocolul de colaborare militară, a cerut în repetate rânduri eliberarea soldaților luați prizonieri de sovietici în Moldova dupa 24 august, dar fără succes. Demisionează pe data de 12 octombrie 1944 datorită neînțelegerilor cu noii aliați, și a faptului că nu era de acord cu depășirea frontierelor din anul 1940 de trupele române. Pe 20 ianuarie 1948 este arestat și judecat împreună cu Ion Gigurtu și alți membri ai cabinetului său pentru măsurile luate împotriva comuniștilor în 1940. A fost condamnat pe 23 ianuarie 1957 la 12 detenție riguroasă și confiscare a averii, trecând prin penitenciarele Văcărești, Pitești, Ocnele Mari, Sighet și Jilava. A fost eliberat de la închisoarea de la Jilava pe 10 octombrie 1957 pe baza decretului de amnistie din 25 septembrie 1957. A decedat aproape 25 de ani mai târziu, pe 2 februarie 1982.

·         1888: Silviu Dragomir, istoric român (d. 1962)

·         1891: S-a nascut Felix Aderca, prozator, dramaturg, poet român; (d. 1962). A luat parte la ședințele cenaclului Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri și romancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane de anticipație din literatura română, Orașele scufundate. A fost căsătorit cu Rubina Aderca (n. Penchas) 1912-1925, apoi cu poeta Sanda Movilă. Este tatăl lui Marcel Aderca, de asemenea scriitor.

·         1899: John van Vleck, fizician american (d. 1980)

·         1900: Petre P. Panaitescu, istoric, filolog român (d. 1967)

·         1900: S-a nascut Giorgios Seferis, poet grec, laureat al Premiului Nobel; (d.20 septembrie 1971). A fost unul dintre cei mai importanti poeti greci ai secolului 20 și laureat al premiului Nobel pentru literatura.

·         1907: S-a nascut Mircea Eliade, prozator, istoric al religiilor, romancier, eseist; (d. 1986). Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București – d. 22 aprilie 1986, Chicago) a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor român la Universitatea din Chicago. Filozof și istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990)

·         1916: Cella Dima, actriță română (d. 2000)

·         1922 - S-a născut scriitorul american Jack Kerouac (m.21.10.1969).

·         1926: Filofteia Simionescu, sculptoriță română

·         1933: Sergiu Eremia, dirijor, compozitor român

·         1933 - S-a născut Mike Stoller, compozitor american (Leiber & Stoller).

·         1936: Alexandra Indrieș, critic literar și prozatoare română (d. 1993)

·         1939: Neil Sedaka, cântăreț american

·         1939: Dragomir Horomnea, prozator, dramaturg român

·         1940 - S-a născut Daniel Bennie, vocalist american (Reflections).

·         1943: Constantin Năstăsescu, matematician român

·         1949 - S-a născut Donald York, vocalist american (Sha Na Na).

·         1952: S-a nascut regizorul Cristian-Valeriu Hadji-Culea.

·         1952: Florin Șlapac, prozator, poet, traducător român

·         1953 - S-a născut Jurgen Fritz, clăpar şi compozitor german (Triumvirate).

·         1959 - S-a născut Ronnie Rogers, chitarist şi compozitor britanic (T'Pau).

·         1960 - S-a născut Adam Clayton, basist irlandez (U2).

·         1967 - S-a născut Mihai Iordache (Sarmalele Reci).

·         1989: Răzvan Ochiroșii, fotbalist român

·         1992: Lucy Fry, actriță australiană

Decese

·         600: A decedat Leandro, episcopul de Sevilla, in timpul pastoririi caruia a fost abandonata erezia arianista in Spania vizigota. Este considerat sfant atat in Biserica Ortodoxa cat si in cea Catolica; (n.cca.534, in Cartagina).

·         1569: A murit Ludovic I de Bourbon, proeminent general hughenot si fondator al casei de Condé; (n.7 mai 1530). Ludovic de Bourbon-Condé, prinț de Condé (7 mai 1530 – 13 martie 1569) a fost un proeminent lider general hughenot, fondator al Casei de Condé, o ramură a Casei de Bourbon. A fost cel de-al cincilea fiu a lui Charles de Bourbon, Duce de Vendôme, fratele mai mic a lui Antoine de Bourbon căsătorit cu Ioana a III-a a Navarrei (fiul lor, nepotul lui Condé, a devenit regele Henric al IV-lea al Franței). Ca general în armata franceză, Condé a luptat în Bătălia de la Metz, în 1552, când François, Duce de Guise a apărat cu succes orașul de forțele împăratului Carol al V-lea, și în Bătălia de la St Quentin, în 1557. După ce s-a convertit la protestantism, a fost suspectat de a fi implicat în Complotul de la Amboise în 1560. Condé a fost ucis în Bătălia de la Jarnac, 1569. Fiul său Henri, a devenit, de asemenea, general huguenot.

·         1767: Maria Josepha de Saxonia, Delfină a Franței, mama regelui Ludovic al XVI-lea (n. 1731)

·         1808: Regele Christian al VII-lea al Danemarcei (n. 1749)

·         1867: Louise Caroline de Hesse-Cassel, ducesă de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (n. 1789)

·         1881: Este asasinat ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei (1 martie conform calendarului iulian aflat in vigoare atunci în Rusia). A înfăptuit o reforma agrară in 1861, prin care erau eliberați țăranii de șerbie și aveau dreptul să cumpere pământul pe care îl munceau (cu termen de plată în 49 de ani). Din cauza opoziției moșierimii, reforma a devenit un compromis care foarte apropiat de eșec, după eliberarea din iobăgie, țăranii rămanand în medie cu 30% mai puțin pământ spre cultivare, decât înaintea Edictului, fapt care se pare că l-a convins pe Alexandru, cu puțin timp înainte de asasinarea lui, să admită cererea insistentă a societății și chiar a unei părți a nobilimii de adâncire a reformelor, prin înființarea unui parlament (Duma). A continuat politica de cuceriri:
1858–anexează ținutul Amur, care aparținea Chinei
1859–supune Caucazul de răsărit, după un război care a durat aproape 50 de ani
1863–înăbușește răscoala din Polonia, urmată de represalii sângeroase
1864–supune Caucazul de apus
1865–cucerește Tașkentul
1867–cucerește Turkestanul
1868–cucerește Samarkandul și Buhara
1873 și 1876–cucerește hanatele Hivei și Kokand, din Asia Centrală
1877–1878– poartă războiul ruso-turc.
În martie 1881 este asasinat de anarhiști. Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 10 martie 1845 – d. 1 noiembrie 1894) a fost împărat al Rusiei din 14 martie 1881 până la decesul său în 1894. Spre deosebire de tatăl său, Alexandru al III-lea a fost de-a lungul întregii sale domnii un împărat conservator care a dus pe culmi noi principiul „Autocrație, ortodoxie și naționalism” al lui Nicolae I. Un slavofil convins, Alexandru al III-lea a crezut că Rusia poate fi salvată de la haos prin îndepărtarea rușilor (în frunte chiar cu el) de influența ocidentală subversivă. Cel mai important sfătuitor al țarului a fost Constantin Petrovici Pobedonosțev, profesor particular al lui Alexandru al III-lea și al fiului acestuia, Nicolae al II-lea, și conducătorul Sfântului Sinod din 1880 până în 1895. El îi învățase pe elevii lui imperiali să se teamă de libertatea cuvântului și de presă și să urască democrația, constituția și sistemul parlamentar. În timpul lui Pobedonosțev, revoluționarii au fost persecutați, iar politica de rusificare a căpătat o dezvoltare copleșitoare în tot imperiul. În timpul domniei lui Alexandru al III-lea, s-a consfințit alianța cu Franța republicană, Rusia bucurându-se de credite importante din această țară pentru dezvoltarea industriei naționale.

·         1901: A murit Benjamin Harrison, al 23-lea preşedinte al SUA; (n. 1833). Harrison a fost înaintea mandatului prezidențial senator de Indiana. Benjamin Harrison este nepotul lui William Henry Harrison, cel de-al nouălea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1841 – 4 aprilie 1841). A participat la Războiul civil în calitate de colonel de infanterie, pentru scurt timp și general de brigadă. A câștigat mandatul prezidențial prin voturile electorilor, deși pierduse alegerile populare.

·         1915: Grigore Gabrielescu, tenor (n. 1859)

·         1971: Rockwell Kent, pictor și grafician american (n. 1882)

·         1975 - A murit Ivo Andric, scriitor şi diplomat iugoslav, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1961 (romanul “Podul de pe Drina”) (n.10.10.1892).

·         1976: Sergiu Dan, prozator, traducător (n. 1903)

·         1976: Alexandru Colfescu, critic muzical (n. 1899)

·         1996 - A murit Krzysztof Kieslowski, unul dintre cei mai cunoscuţi regizori polonezi (filmele: “Decalogul”, “Trei culori”) (n.27.06.1941).

·         2000: Victor Tufescu, geograf român (n. 1908)

·         2002: Hans-Georg Gadamer, filosof german (n. 1900)

·         2014: Ahmad Tejan Kabbah, fost președinte al statului Sierra Leone (n. 1932)

·         2015: Maria Vicol, scrimeră olimpică română (n. 1935)

·         2015: Daevid Allen, poet, chitarist și compozitor australian (n. 1938)

·         2015: Lia van Leer, pionieră și animatoare a vieții cinematografice în Israel (n. 1924)

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Aducerea moaștelor Sf Ier Nichifor, patriarhul Constantinopolului; Sf Mc Hristina din Persia

·         În calendarul romano-catolic: Sf. Teodora, martiră

·         În calendarul greco-catolic: Aducerea moaștelor Sf. Nichifor, arhiepiscop († 846)

ARTE 13 Martie

INVITAȚIE LA OPERĂ 13 Martie

Oedip de George Enescu

 Georges Enesco - Œdipe, opéra: 

MUZICĂ 13 Martie

Sergiu Eremia, dirijor, compozitor român

Ostasi ai cerului albastru Sergiu Eremia: 

Mike Stoller, compozitor american (Leiber & Stoller)

Jerry Leiber and Mike Stoller: 

Neil Sedaka

Donald York, vocalist american (Sha Na Na)

Jurgen Fritz, clăpar şi compozitor german (Triumvirate)

Ronnie Rogers, chitarist şi compozitor britanic (T'Pau)

Adam Clayton, basist irlandez (U2)

U2 -

Mihai Iordache (Sarmalele Reci)

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Giovanni Marradi - Kiss Of Fire Collection

Best English Love Songs 2018 New Songs Playlist - Songs Perfect For Falling In Love HD

Relaxing Saxophone Music | Jazz Music | Smooth Cafe Background Instrumental Music

Romantic Guitar Duets

POEZIE 13 Martie

Felix Aderca, prozator, dramaturg, poet român

Biografie Felix Aderca

Felix Aderca (n. 13 martie / 26 martie, 1891, comuna Puieşti, judeţul Vaslui - d. 12 decembrie 1962, Bucureşti) este pseudonimul literar al unui prozator, poet, estetician şi eseist român, de origine evreiască. Numele său real era Zelicu Froim Adercu.

Urmează şcoala primară la Puieşti, apoi Liceul Carol I din Craiova, neterminat. A fost un autodidact. După o tentativă de a se stabili la Paris, revine la Craiova unde devine funcţionar la Ministerul Muncii. Ia parte la şedinţele cenaclului Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri şi romancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane de anticipaţie din literatura română, Oraşele scufundate. Este tatăl lui Marcel Aderca, de asemenea scriitor.

Opere

* Motive şi simfonii, 1910 (poezii)
* Stihuri venerice, Editura Benvenisti, Craiova, 1912 (poezii)
* Fragmente. Romanţe, 1912 (poezii)
* Reverii sculptate, 1912 (poezii)
* Ţapul, 1921 (roman)
* Domnişoara din strada Neptun, Editura Librăriei Socec & Co. S.A., Bucureşti, 1921
* Personalitatea: Drepturile ei în artă şi în viaţă, Editura Librăriei Socec, Bucureşti, 1922 (cu prefaţă de C. Rădulescu-Motru)
* Idei şi oameni, Alcalay & Calafeteanu, Bucureşti, 1922 (schiţe)
* Moartea unei republici roşii, Editura Ancora, Bucureşti, 1924 (roman)
* Omul descompus, 1925 (roman "pirandellian")
* Zburătorul, 1925
* Femeia cu carnea albă, 1927
* Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic, Editura Ancora, Bucureşti, 1929
* Mărturia unei generaţii, Editura S. Ciornei, Bucureşti, 1929 (cu măşti de Marcel Iancu)
* Mireasa multiplă (Ţapul), 1932
* Aventurile d-lui Ionel Lăcustă Termidor, 1932
* Al doilea amant al doamnei Chatterley, 1933
* Oraşele înecate, Editura Vremea, Bucureşti, 1936
* 1916, 1936
* Oameni excepţionali, Editura Vremea, Bucureşti, 1937
* A fost odată un imperiu... Rasputin (roman foileton, în 9 volume), Editura Socec, 1939
* Domnişoara din strada Neptun. Zeul iubirii. Omul descompus,
* Zeul iubirii, 1945 (ediţia a treia a cărţii "Ţapul")
* Revolte, Fundaţia Culturală Regală "Regele Mihai I", Bucureşti, 1945 (roman)
* Magellan, întâia călătorie în jurul lumii, Editura Forum, Bucureşti, 1946
* Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, Editura Cartea Rusă, Bucureşti, 1947
* C. Dobrogeanu-Gherea: viaţa şi opera, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1947
* În valea Marelui Fluviu (viaţa unor seminţii în vecinătatea Dunării acum patru-cinci mii de ani), Editura Tineretului, Bucureşti, 1955
* Cristofor Columb, amiralul oceanului, Editura Tineretului, Bucureşti, 1957
* Patru ciudate întâmplări, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957
* Jurnalul lui Andrei Hudici, Editura Tineretului, Bucureşti, 1958 (copertă şi ilustraţii de A. Alexe)
* Un călăreţ pierdut în stepă: din vremea lui Petru cel Mare, Editura Tineretului, Bucureşti, 1961
* Amiralul oceanului, Cristofor Columb, Editura Tineretului, Bucureşti, 1963 (roman)
* Oraşele scufundate, 1966 (ediţia a 2-a a romanului "Oraşele înecat"; ediţie îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu)
* Scrieri alese, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967 (în 2 volume)
* Die Unterwasserstadte (Oraşele scufundate), Editura Kriterion Verlag, Bukarest, 1970 (ediţie în germană; copertă de Hans Stendl şi cuvânt înainte de Franz Storch)
* Murmurul cuvintelor. Versuri (1913-1923), Editura Minerva, Bucureşti, 1971 (ediţie îngrijită de Marcel Aderca, prefaţă de Eugen Barbu)
* Teatru, Cartea Românească, Bucureşti, 1974 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Marcel Aderca)
* Domnişoara din strada Neptun, Editura Minerva, Bucureşti, 1982 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* Contribuţii critice, Editura Minerva, Bucureşti, 1983
* Zeul iubirii, Editura Argo, Timişoara, 1991 (ediţie îngrijită de Eugen Pavel; grafician: Marius Mateaş)
* Oraşele scufundate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993
* Zeul iubirii (Ţapul). Femeia cu carnea albă, Editura Nemira, Bucureşti, 1993 (roman/nuvele; ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* Oameni excepţionali. Jurnal intim, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Valentin Chifor)
* 1916, Editura Hasefer, Bucureşti, 1997 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis; roman)
* Petru cel Mare: întâiul revoluţionar, constructorul Rusiei, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* C. Dobrogeanu-Gherea: viaţa şi opera, Princeps Edit, Iaşi, 2003
* Oraşele scufundate, Editura Minerva, Bucureşti, 2006
* Femeia cu carnea albă, Editura Nemira, Bucureşti
* Aventurile d-lui Ionel Lacusta-Termidor, Editura Naţională, Bucureşti
* Întâia călătorie în jurul lumii (Basm adevărat), Editura Socec, Bucureşti
* Prin lentile negre. Rime graţioase. Panteism (poezii)
* Vreţi să descoperim America? Fantasticele călătorii ale lui Cristofor Columb, Editura Forum, Bucureşti

Epilog

Cum de crezui că în tiparul mic
al stihului ar încăpea un suflet care vine
descifrând cu jocul liniilor fine
legile care creează din nimic?
Aritmetică, dicţionar, geografie -
ce gând nesăbuit avui
să-ncerc în ritmul graiului să pui
ritmul viu şi linia ta vie...

Geografie

Trupeşă deşi copil
toată curbe îmbinate,
genele-nchid tremurate
pe desenul tău subtil.
Te-aş asemui, nebună
cum te văd, cu plinul glob
peste care cade zob
când de soare, când de lună.
Brâu bogat lucind ca pana
cu agate şi smaralde -
Malta, Cipru-n ape calde -
mijlocu-ţi, Mediterana.
Cârlionţii peste salbe
de la tâmple-n râs de soare
când se zbat par călătoare
gheţuri din fiorduri albe.
Iară şoldul, cum eşti scundă,
împlinitu-s-a precum
vasele-ocolesc în drum
coasta Africii, rotundă.
Şi picioruşele albe se scurg
ca râuri spre sudul sidefat
sub îmbinarea cărora se zbat
eternele timpuri ce curg.

In amore

De când te ştiu, Iubire!...
Eram doar un copil de ceară,
o-nflorată mlădiţă subţire -
un nor pe cer de seară.
De când te vream!... Deşi
din suflet
fâşii
mi-ai smuls -
deşi
gonitu-mi-ai fără răsuflet
al vinelor puls.
Ţii minte?
Te-aşteptam sub meri
să vii; te-aşteptam să-mi ceri
iubiri,
iar eu nătâng îţi dam gândiri
îţi dam dureri.
Acelaşi sunt, tot eu!
Nu râde că-s atât de mare şi de greu
că port pe umăr universuri,
că sunt ateu
şi că scriu versuri.
Cum te uitasem!...
Cum
mă rupse viaţa din mătasea
firelor ce împletiseşi
când sub mărul de la drum
inimii urziseşi
casa.
Te uitasem! Dintr-odată
mintea se urcă pe scara înţelegerii
şi roată
ochii şi-i făcu...
O! Cât mă duru!
De ce nu te-am avut atunci
să-mi arunci
în ochi un pumn de pulbere -
umanele munci
în beznă să se spulbere.
Să fi orbit.
De ce-am ghicit
că vilele pe culmi de munţi
cu ninse frunţi,
că imensele punţi
zvârlite pe-ntinderi de apă -
(probleme de-oţele
făcute să-ncapă
în fantastice schele)
c-armonica-nvârtire
a roţilor ce zdrumică atomul,
ce sfredelă pământ,
ce ţine omul
pe fire
de vânt
sunt picături de sânge, supte
de mizerie, ventuza
ce şi-a prins în inimi buza
să se-nfrupte,
sunt morţi
de foame, ce-au deschis
spre vis
ale cugetului porţi.
Cum n-am putut să smulg din căngi
demonicul ciclon de răzvrătiri!
L-aş fi dezlănţuit cu crăngi
din vârf de munte
să spulbere umanele duhniri
târâte de pământ -
să lunece pe imensitate
doar aripa de vânt -
o punte
pe eternitate.

Florin Șlapac, prozator, poet, traducător român

Biografia

S-a nascut in 13 martie 1952 in Constanta. 
Este absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, specialitatea Limba si literatura engleza (1974).

In 1972 debuteaza publicistic in revista "Amfiteatru".

Debutul editorial in 1985 cu volumul Matei si Eva (doua romane, Ed. Dacia), precedat de debutul poetic in volumul colectiv Caiet de poezie (Ed. Eminescu, 1973), aparut in urma concursului organizat de editura.

Colaboreaza cu proza scurta, fragmente de roman, poeme si traduceri beletristice la revistele: "Alma Mater", "Tribuna", "Luceafarul", "Romania literara", "Vatra", "Euphorion", "Tomis", "Orizont", "Cronica", "Convorbiri literare", "Contrapunct", "Familia", "Contrafort", "artPanorama" s.a. Dupa debut, publica volumele: Jucaria (roman, Ed. Dacia, 1989; editia a II-a revazuta, Ed. Paralela 45, 2000); Centrul schimbator ai atentiei (proza scurta, Ed. Cartea Romaneasca, 1990); La inima fermecata (roman, Ed. Niculescu, 1995); Zapodie (poem, Ed. Niculescu, 1996); Salonul refuzatilor (proza scurta, Ed. Ex Ponto, 1998); Fara pereche (roman, Ed. Univers, 2000). 

In 1999 publica o editie revazuta a volumului de debut, Matei si Eva (Ed. Ex Ponto). Este prezent in antologia Generatia '80 in proza scurta alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa (Ed. Paralela 45, 1998). in acelasi timp are o bogata activitate de traducator din literaturile engleza si americana: Raymond Chandler, Isaac Asimov, Norman Spinrad, Malcom Lowry s.a.

A obtinut urmatoarele premii: premiul pentru proza al revistei "Tribuna" (1986), prcmiui Filialei "Dobrogea" a Uniunii Scriitorilor din Romania (1995), premiul pentru proza la Concursul National de Literatura "Alexandru Odobescu" (Calarasi, 1998).
In 1997 i se acorda o bursa de documentare in Scotia, iar in 1999 o alta in Spania.

Lucreaza ca si redactor la revista literara "Tomis" si redactor-sef al revistei-caiet de literatura "Amphion", ambele din Constanta.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania- ASPRO.

Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Dana Dumitriu - Sa povestim de luni pina duminica ("Romania literara", nr. 35/1986); Liviu Petrescu - Universul prozatorului ("Tomis", nr. 10/1986); Bogdan Ghiu -Mai multe realisme ("Contrapunct", nr. 10/1990); Irina Petras - Florin Spalac - "Jucaria" ("Steaua", nr. 7/1990, reluat in volum Literatura romana contemporana, Ed. Didactica si Pedagogica, 1994); Nicolae Prelipceanu -Spectacolul cuvintelor ("Romania libera", 21 nov. 1996); Dan Persa ("Zburatorul", nr. l-2-3/1996); Romulus Bucur - Povestea cuvintelor ("Arca", nr. l-2-3/1997); Dan-Silviu Boerescu - Goblenuri si camee ("Curentul", 19 mai 1998); Florenta Albu - La ospatul vorbelor cie duh ("Viata Romaneasca", nr. 4-5/1998); Gabriel Dimisianu - Un optzecist discret ("Romania literara", nr. 38/1998); Adina Dinitoiu ("Observator cultural", nr. 34/2000); Magda Raduta ("Observator cultural", nr. 47/2001) s.a.

Referinte critice; "A doua carte (Jucaria, Ed. Dacia, 1989) indreptateste asteptarea si presimtirea valorii. Este o carte, o spun de la inceput, exceptionala, care trebuie sa il aduca pe Florin Slapac acolo unde ii e locul, adica in rindul numelor de referinta ale generatiei tinere (). Jucaria este, in felul ei, o carte loiala" (Bogdan Ghiu, "Contrapunct", nr. 10/1990) "Florin Slapac, jucatorul, este in aceasta carte [Jucaria] poet. Savoarea limbii este atit de perfecta incit fiecare fragment poate deveni autonom: decupat din intregul, altminteri geometric construit, el palpita, comunica, indragostit de cuvinte, le insteleaza asa incit istoria si discursul isi disputa intiietatea intr-p partida cu totul remarcabila." (Irina Petras, "Steaua", nr. 7/1990) "Florin Slapac deschide o fereastra spre cai nebanuite, in orice caz neincercate pina acum. Ce-i drept, cu originala sa carte, Zapodie, el isi inchide la loc fereastra, paci a urma pe aceasta cale e a te arunca in gol, deoarece numai primul conteaza Jn ce priveste atmosfera poemului, ea ne-o aminteste pe cea dintr-o alta cajte de rascruce - de data aceasta in proza scurta - Manualul intamplarilor de Stefan Agopian. In cartea lui Florin Slapac, inspirat publicata de Editura Njpulescp, ironia si inventia, nu numai lingvistica, produc efectul de vis al unei |umi in care ai vrea repede sa evadezi, ca-n unele basme." (Nicolae Prelipceanu, "Romania libera", 21 nov. 1996) "Daca stai sa asculti zisele gramaticului, intri chiar in povestea vorbei pe care nu credeai s-p mai afli teafara dupa atita amar de vreme: bogata inca in scorneli, asezata in straturi aurifere, cu toate miezurile si parfumele vechimii () calatoria lui Zapodie petrecindu-se intr-un ev continuu, spre sfirsitul nesfirsital limbii-.." (Florenta Albu, "Viata Romaneasca", nr. 4-5/1998) "Asistam in prozele lui Florin Slapac la numeroase transmutatii, transmiteri de insusiri de la fiinte la obiecte si invers, nu o data fiintele se pietrifica iar obiectele se insufletesc. Procesele acestea marturisesc si ele despre ceea ce spuneam mai inainte ca este mentalitatea discretionara a autorului, de stapin absolut in raporturile sale cu textul pe care il produce si, in ultima instanta, de stapin absolut al realitatii pe care textul ar fi sa o rasfringa. Impulsul marturisit este acela «de a-i veni de hac», nu eliminind-o din text, desigur, ci constringind-o prin «deformare» sa-si inmulteasca mesajele semnificative." (Gabriel Dimisianu, "Romania literara", nr. 38/1998)

TEATRU/FILM 13 Martie

Cu Cella Dima

Biografie Cella Dima

Cella Dima (n. 13 martie 1916 - d. 4 martie 2000) a fost o mare actriță româncă de teatru și film.

A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa III (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”și cu Ordinul Meritul Culturalclasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Filme cu Cella Dima

·         Brigada Diverse intră în acțiune / B.D. intră în acțiune (1970) - D-na Rizescu

·         La patru pași de infinit (1964)

·         Mofturi 1900 (1964)

·         Cerul n-are gratii (1962)

·         Porto-Franco (1961)

·         S-a furat o bombă (1961)

·         Bădăranii (1960) - Margarita

·         Bulevardul 'Fluieră Vântu' (1950)

Badaranii HQ: https://youtu.be/AnPEsLr7JqU

BD in alerta(1971),HD: https://youtu.be/O45dXPIQYF8.

BD intra in actiune(1970),HD: https://youtu.be/FBqXQD26gNY.

Cartea cu jucarii - Tudor Arghezi

Orizont pierdut - James Hilton 1993

Nunta de argint - Paul Geraldy

Stridia si perla - William Saroyan 1982

Jertfa - Esko Korpilinna 1969

GÂNDURI PESTE TIMP 13 Martie

Citate Mircea Eliade: Vă ror să le citiți pe fondul muzical prezentat aici: 

Piano Solo - Classical Mix

·         India are meritul de a fi adăugat o nouă dimensiune în Univers: aceea de a exista liber.

·         În societăţile aşa-numite "primitive", orice secret este o primejdie. Lucrul tăinuit devine, prin simpla lui tăinuire, primejdios omului şi colectivităţii.

·         Şi prieteniile îşi au viaţa lor. Durează atât timp cât sunt necesare creşterii a doua suflete. Vine un timp când prietenia unui anumit om e o povară; nu-ţi mai spune nimic şi nu-i mai spui nimic. Osmoza dintre sufletele voastre s-a sfârşit. Sunteţi acum unul faţă de altul, două organisme complet închise. Trebuie să cauţi alte organisme, alte suflete cărora să vă puteţi deschide, pentru a primi sau a da bucurii, dureri, experienţe de tot felul. O prietenie care durează o viaţă întreagă este, pentru mine, un miracol. Poate să fie o simplă obişnuinţă şi atunci e tristă şi neinteresantă. Dar poate să fie şi o "căsătorie spirituală", un miracol propriu zis. Unirea sufletească s-a făcut, atunci, peste graniţele omenescului.

·         Rareori cred că se degradează mai penibil un bărbat ca într-o criză absurdă de gelozie.

·         Virtutea magică a aurului şi jadului se aplică şi dincolo de viaţa biologică.

·         Nemurirea sufletului e o consolare. Dar nu trebuie să abuzăm de ea.

·         Dacă adevărul nu se află prin dragoste, oriunde s-ar afla el, nu mă interesează.

·         Misiunea istorică a unui popor se judecă după creaţiunile lui spirituale. Singure valorile culturale justifică existenţa şi misiunea unui popor. Istoria nu ţine seamă de popoare sterile din fire.

·         Setea trupurilor noastre a fost greu de stins atunci. Parcă nu mai era îmbrăţişare contopirea aceea din urmă, când cu adevărat se topeau contururile, dispărea carnea, ne uitam respiraţia, mistuiţi amândoi de o singură - însângerată şi nesăţioasă - gură. De mai multe ori am nădăjduit că la capătul răpirii aceleia vom întâlni, împreună, moartea. N-am ştiut că poate fi atât de ispititoare moartea, atât de caldă - voluptate fără spasm, beatitudine fără strigare.

·         Se confundă prea des moartea cu cadavrul.

·         Sunt uneori stări care parcă îşi pierd durata. Nu ştii - sau nu-ţi aduci aminte - când au început, ce le-a dezlănţuit, cum se transformă. Şi totuşi, din beatitudinea aceea turbure se desprinde uneori un cuvânt, un strigăt, o melodie sau măcar o singură notă muzicală, care îţi rămâne necontenit prezentă, fără să te mire precaritatea sau chiar nesemnificaţia ei.

·         Părerea mea este că femeia care te iubeşte absolut e stăpânită de o forţă demonică, puternică, obscură, care sfârşeşte prin a te strivi. O asemenea femeie te anuleză, te descompune. Este o forţă mult mai tare decât tine.

·         Amintirile sunt icoanele timpului pierdut.

·         Dac-ai şti cât am fugit de tine, până te-am întâlnit.

·         Dincolo de voluptate, dincolo de rut, este cu putinţă o regăsire desăvârşită în îmbrăţişare, ca şi cum ai cuprinde - pentru întâia oară - o altă parte din tine care te "încheie", te completează, revelându-ţi o altă experienţă a lumii, îmbogăţită cu alte, noi dimensiuni...

·         Nu poţi scăpa de anumite lucruri decât trăindu-le, nu poţi limpezi anumite obsesii decât privindu-le în faţă, şi nu poţi cunoaşte adevărata dragoste decât depăşind-o. Nu poţi stăpâni decât acele lucruri la care ai renunţat, de care te-ai eliberat, nu prin detaşare de ele însele, ci prin detaşare de dorinţa fructelor lor.

·         Ce oameni excepţionali trec pe lângă noi, anonimi şi noi admirăm prosteşte atâţia neghiobi, numai pentru că au vorbit de ei presa şi opinia publică.

·         Eu am înţeles de ce nu sunt mulţumit. Pentru că mi-am deschis sufletul prietenilor.