REVISTA 

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI

ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 173 DIN 14 MARTIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 14 Martie

Sf Cuv Benedict de Nursia; Sf Sfințit Mc Alexandru, preotul

Preacuviosul părintele nostru Benedict al Nursiei (n. 480 d.Hr. – d. 543) este unul dintre întemeietorii monahismului în Europa Apuseană. A scris o rânduială monahală care este respectată până astăzi de ordinul călugărilor benedictini din Apus şi a fost sursă de inspiraţie pentru alte rânduieli monahale apusene. Este prăznuit la 14 martie.

Sfântul Cuvios Benedict din Nursia – Sfântul Benedict, al cărui nume în limba latină înseamnă „binecuvântatul”, s-a născut în jurul anului 480 în provincia romană Nursia având părinţi bogaţi şi creştini. Părinţii lui l-au trimis la şcolile din Roma în vremea când o stăpâneau herulii regelui barbar Odoacru. Roma trecea atunci printr-o decădere din punct de vedere moral. Aceasta l-a mâhnit pe tânărul Benedict în aşa măsură încât a părăsit cetatea şi pe colegii vicioşi şi s-a retras în munţii Subiaco unde a rămas trei ani. Acolo l-a găsit monahul Roman care l-a şi tuns în monahism. În acest timp a fost învrednicit de Bunul Dumnezeu puterea de a face minuni şi vindecări. Apoi, a devenit stareţ la Mănăstirea Vicovara la cererea călugărilor de acolo. După un timp, a revenit în Subiaco.

Împreună cu ucenicii săi, printre care şi fii de senatori ca Maur şi Placidiu, a zidit mai multe mănăstiri precum cea din Monte-Casino (Italia), întemeiată de Sfântul Benedict la anul 529. Viaţa Sfântului a fost scrisă de Sfântul Grigorie cel Mare sau Dialogul după încredinţările celor patru ucenici ai acestuia: Constantin, Valentin, Simplicius şi Onorat. Cu şase zile înainte de sfârşitul vieţii pe pământ Sfântul şi-a săpat mormântul. În ziua a şasea a cerut să fie dus în Biserică. S-a împărtăşit cu Sfintele Taine şi după ce a dat îndemnuri ucenicilor a trecut la cele veşnice în aceeaşi zi de 14 martie 543. Sfântul Benedict a trăit până la vârsta de 63 de ani. Scolastica, sora lui, trecuse la Domnul în luna februarie a aceluiaşi an. O parte din moaştele Sfântului Benedict se află la Mănăstirea Casino. O altă parte au fost duse pe la sfârşitul veacului al VII-lea la Mănăstirea Fleury din Franţa.

Tot astăzi, Biserica face pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Alexandru din Pidna (Macedonia)

Lumea în mijlocul căreia a trăit sfântul Alexandru din Pidna, trăia în întunecimea înşelăciunii. Dar el, strălucind întocmai ca o stea prealuminoasă, a dat pe faţă nebunia răucredincioşilor, a rănit cu cuvintele sale, întocmai ca şi cu nişte săgeţi, pe vrăjmaşul cel trufaş şi a doborât la pământ toată înşelăciunea, propovăduind şi mărturisind cu îndrăznire pe Hristos în vremea persecuţiei împăratului Maximin (305-311). Pentru aceasta, cei ce se găseau în fruntea înşelăciunii, neputând suferi până în cele din urmă, îndrăzneala şi vitejia lui, s-au străduit, cu diferite meşteşugiri, să nimicească tăria lui. Dar nefiind în stare să izbutească aceasta, i-au tăiat capul cu sabia. Dumnezeu l-a răsplătit cu harul tămăduirilor; căci sfintele lui moaşte vindecă de toată boala pe cei ce cu credinţă se apropie de ele.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

PSALMII

Psalmii 116 – 120

Psalmul 116

1.	Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele;
2.	Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.

Psalmul 117

1.	Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
2.	Să zică, dar, casa lui Israel, că este bun, că în veac este mila Lui.
3.	Să zică, dar, casa lui Aaron, că este bun, că în veac este mila Lui.
4.	Să zică, dar, toţi cei ce se tem de Domnul, că este bun, că în veac este mila Lui.
5.	În necaz am chemat pe Domnul şi m-a auzit şi m-a scos întru desfătare.
6.	Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul.
7.	Domnul este ajutorul meu şi eu voi privi cu bucurie pe vrăjmaşii mei.
8.	Mai bine este a Te încrede în Domnul, decât a Te încrede în om.
9.	Mai bine este a nădăjdui în Domnul, decât a nădăjdui în căpetenii.
10.	Toate neamurile m-au înconjurat şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
11.	Înconjurând m-au înconjurat şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
12.	Înconjuratu-m-au ca albinele fagurele, dar s-au stins ca focul de spini şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
13.	Împingându-mă m-au împins să cad, dar Domnul m-a sprijinit.
14.	Tăria mea şi lauda mea este Domnul şi mi-a fost mie spre izbăvire.
15.	Glas de bucurie şi de izbăvire în corturile drepţilor: "Dreapta Domnului a făcut putere,
16.	Dreapta Domnului m-a înălţat, dreapta Domnului a făcut putere!"
17.	Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile Domnului.
18.	Certând m-a certat Domnul, dar morţii nu m-a dat.
19.	Deschideţi-mi mie porţile dreptăţii, intrând în ele voi lăuda pe Domnul.
20.	Aceasta este poarta Domnului; drepţii vor intra prin ea.
21.	Te voi lăuda, că m-ai auzit şi ai fost mie spre izbăvire.
22.	Piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta s-a făcut în capul unghiului.
23.	De la Domnul s-a făcut aceasta şi minunată este în ochii noştri.
24.	Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea.
25.	O, Doamne, mântuieşte! O, Doamne, sporeşte!
26.	Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului; binecuvântatu-v-am pe voi, din casa Domnului.
27.	Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă. Tocmiţi sărbătoare cu ramuri umbroase, până la coarnele altarului.
28.	Dumnezeul meu eşti Tu şi Te voi lăuda; Dumnezeul meu eşti Tu şi Te voi înălţa. Te voi lăuda că m-ai auzit şi ai fost mie spre mântuire.
29.	Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.

Psalmul 118

1.	Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
2.	Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L caută cu toată inima lor,
3.	Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.
4.	Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.
5.	O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!
6.	Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta spre toate poruncile Tale.
7.	Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăţ judecăţile dreptăţii Tale.
8.	Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârşit.
9.	Prin ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.
10.	Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.
11.	În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greşesc ţie.
12.	Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
13.	Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii Tale.
14.	În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăţia.
15.	La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte căile Tale.
16.	La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita cuvintele Tale.
17.	Răsplăteşte robului Tău! Voi trăi şi voi păzi poruncile Tale.
18.	Deschide ochii mei şi voi cunoaşte minunile din legea Ta.
19.	Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
20.	Aprins e sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale, în toată vremea.
21.	Certat-ai pe cai mândri; blestemaţi sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.
22.	Ia de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
23.	Pentru că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale.
24.	Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.
25.	Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
26.	Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; învaţă-mă îndreptările Tale.
27.	Fă să înţeleg calea îndreptărilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale.
28.	Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.
29.	Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta mă miluieşte.
30.	Calea adevărului am ales şi judecăţile Tale nu le-am uitat.
31.	Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă ruşinezi.
32.	Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea.
33.	Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale şi o voi păzi pururea.
34.	Înţelepţeşte-mă şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima mea.
35.	Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.
36.	Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie.
37.	Întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea; în calea Ta viază-mă.
38.	Împlineşte robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
39.	Îndepărtează ocara, de care mă tem, căci judecăţile Tale sunt bune.
40.	Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă.
41.	Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău,
42.	Şi voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.
43.	Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului, până în sfârşit, că întru judecăţile Tale am nădăjduit,
44.	Şi voi păzi legea Ta pururea, în veac şi în veacul veacului.
45.	Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat.
46.	Am vorbit despre mărturiile Tale, înaintea împăraţilor, şi nu m-am ruşinat.
47.	Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
48.	Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit şi am cugetat la îndreptările Tale.
49.	Adu-Ţi aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat nădejde.
50.	Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că cuvântul Tău m-a viat.
51.	Cei mândri m-au batjocorit peste măsură, dar de la legea Ta nu m-am abătut.
52.	Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din veac, Doamne, şi m-am mângâiat.
53.	Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoşilor, care părăsesc legea Ta.
54.	Cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele.
55.	Adusu-mi-am aminte de numele Tău, Doamne, şi am păzit legea Ta.
56.	Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am căutat.
57.	Partea mea eşti, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta.
58.	Rugatu-m-am feţei Tale, din toată inima mea, miluieşte-mă după cuvântul Tău.
59.	Cugetat-am la căile Tale şi am întors picioarele mele la mărturiile Tale.
60.	Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.
61.	Funiile păcătoşilor s-au înfăşurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.
62.	La miezul nopţii m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru judecăţile dreptăţii Tale.
63.	Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale.
64.	De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învaţă.
65.	Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău.
66.	Învaţă-mă bunătatea, învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile Tale am crezut.
67.	Mai înainte de a fi umilit, am greşit; pentru aceasta cuvântul Tău am păzit.
68.	Bun eşti Tu, Doamne, şi întru bunătatea Ta, învaţă-mă îndreptările Tale.
69.	Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale.
70.	Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat.
71.	Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăţ îndreptările Tale.
72.	Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur şi argint.
73.	Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi voi învăţa poruncile Tale.
74.	Cei ce se tem de Tine mă vor vedea şi se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.
75.	Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi întru adevăr m-ai smerit.
76.	Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău.
77.	Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este.
78.	Să se ruşineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptăţit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale.
79.	Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc mărturiile Tale.
80.	Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez.
81.	Se topeşte sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
82.	Sfârşitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: "Când mă vei mângâia?"
83.	Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
84.	Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc?
85.	Spusu-mi-au călcătorii de lege deşertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne.
86.	Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă!
87.	Puţin a fost de nu m-am sfârşit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale.
88.	După mila Ta viază-mă şi voi păzi mărturiile gurii mele.
89.	În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne în cer;
90.	În neam şi în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul şi rămâne.
91.	După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare ţie.
92.	De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aş fi pierit intru necazul meu.
93.	În veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne.
94.	Al Tău sunt eu, mântuieşte-mă, că îndreptările Tale am căutat.
95.	Pe mine m-au aşteptat păcătoşii ca să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.
96.	La tot lucrul desăvârşit am văzut sfârşit, dar porunca Ta este fără de sfârşit.
97.	Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.
98.	Mai mult decât pe vrăjmaşii mei mai înţelepţit cu porunca Ta, că în veac a mea este.
99.	Mai mult decât învăţătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este.
100.	Mai mult decât bătrânii am înţeles, că poruncile Tale am căutat.
101.	De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale.
102.	De la judecăţile Tale nu m-am abătut, că Tu ai pus mie lege.
103.	Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!
104.	Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptăţii.
105.	Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumină cărărilor mele.
106.	Juratu-m-am şi m-am hotărât să păzesc judecăţile dreptăţii Tale.
107.	Umilit am fost până în sfârşit: Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău.
108.	Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoieşte-le Doamne, şi judecăţile Tale mă învaţă.
109.	Sufletul meu în mâinile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat.
110.	Pusu-mi-au păcătoşii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.
111.	Moştenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.
112.	Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire.
113.	Pe călcătorii de lege am urât şi legea Ta am iubit.
114.	Ajutorul meu şi sprijinitorul meu eşti Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.
115.	Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi şi voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.
116.	Apără-mă, după cuvântul Tău, şi mă viază şi să nu-mi dai de ruşine aşteptarea mea.
117.	Ajută-mă şi mă voi mântui şi voi cugeta la îndreptările Tale, pururea.
118.	Defăimat-ai pe toţi cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor.
119.	Socotit-am călcători de lege pe toţi păcătoşii pământului; pentru aceasta am iubit mărturiile Tale, pururea.
120.	Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile Tale m-am temut.
121.	Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate.
122.	Primeşte pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri.
123.	Sfârşitu-sau ochii mei după mântuirea Ta şi după cuvântul dreptăţii Tale.
124.	Fă cu robul Tău, după mila Ta, şi îndreptările Tale mă învaţă.
125.	Robul Tău sunt eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte mărturiile Tale.
126.	Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta.
127.	Pentru aceasta am iubit poruncile Tale, mai mult decât aurul şi topazul.
128.	Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată calea nedreaptă am urât.
129.	Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu.
130.	Arătarea cuvintelor Tale luminează şi înţelepţeşte pe prunci.
131.	Gura mea am deschis şi am aflat, că de poruncile Tale am dorit.
132.	Caută spre mine şi mă miluieşte, după judecata Ta, faţă de cei ce iubesc numele Tău.
133.	Paşii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, şi să nu mă stăpânească nici o fărădelege.
134.	Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor şi voi păzi poruncile Tale.
135.	Faţa Ta arat-o robului Tău şi mă învaţă poruncile Tale.
136.	Izvoare de apă s-au coborât din ochii mei, pentru că n-am păzit legea Ta.
137.	Drept eşti, Doamne, şi drepte sunt judecăţile Tale.
138.	Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale şi cu tot adevărul.
139.	Topitu-m-a râvna casei Tale, că au uitat cuvintele Tale vrăjmaşii mei.
140.	Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte şi robul Tău l-a iubit pe el.
141.	Tânăr sunt eu şi defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
142.	Dreptatea Ta este dreptate în veac şi legea Ta adevărul.
143.	Necazuri şi nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.
144.	Drepte sunt mărturiile Tale, în veac; înţelepţeşte-mă şi voi fi viu.
145.	Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale voi căuta.
146.	Strigat-am către Tine, mântuieşte-mă, şi voi păzi mărturiile Tale.
147.	Din zori m-am sculat şi am strigat; intru cuvintele Tale am nădăjduit.
148.	Deschis-am ochii mei dis-de-dimineaţă, ca să cuget la cuvintele Tale.
149.	Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă viază.
150.	Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege, dar de la legea Ta s-au îndepărtat.
151.	Aproape eşti Tu, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul.
152.	Din început am cunoscut, din mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele.
153.	Vezi smerenia mea şi mă scoate, că legea Ta n-am uitat.
154.	Judecă pricina mea şi mă izbăveşte; după cuvântul Tău, fă-mă viu.
155.	Departe de păcătoşi este mântuirea, că îndreptările Tale n-au căutat.
156.	Îndurările Tale multe sunt Doamne; după judecata Ta mă viază.
157.	Mulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut.
158.	Văzut-am pe cei nepricepuţi şi mă sfârşeam, că n-au păzit cuvintele Tale.
159.	Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru mila Ta mă viază.
160.	Începutul cuvintelor Tale este adevărul şi veşnice toate judecăţile dreptăţii Tale.
161.	Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricoşat inima mea.
162.	Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoară mare.
163.	Nedreptatea am urât şi am dispreţuit, iar legea Ta am iubit.
164.	De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale.
165.	Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi nu se smintesc.
166.	Aşteptat-am mântuirea Ta, Doamne, şi poruncile Tale am iubit.
167.	Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale şi le-a iubit foarte.
168.	Păzit-am poruncile Tale şi mărturiile Tale, că toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne.
169.	Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înţelepţeşte.
170.	Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă izbăveşte.
171.	Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învăţat îndreptările Tale.
172.	Rosti-va limba mea cuvintele Tale, că toate poruncile Tale sunt drepte.
173.	Mina Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales.
174.	Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, şi legea Ta cugetarea mea este.
175.	Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda şi judecăţile Tale îmi vor ajuta mie.
176.	Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat.

Psalmul 119

1.	Către Domnul am strigat când m-am necăjit şi m-a auzit.
2.	Doamne, izbăveşte sufletul meu de buzele nedrepte şi de limba vicleană.
3.	Ce se va da ţie şi ce vei câştiga de la limba vicleană?
4.	Săgeţi ascuţite cu cărbuni aprinşi trase de Cel puternic.
5.	Vai mie, că pribegia mea s-a prelungit, că locuiesc în corturile lui Chedar!
6.	Mult a pribegit sufletul meu.
7.	Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram; când grăiam lor, se luptau cu mine în zadar.

Psalmul 120

1.	Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul meu.
2.	Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
3.	Nu va lăsa să se clatine piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce păzeşte.
4.	Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce păzeşte pe Israel.
5.	Domnul te va păzi pe tine, Domnul este acoperământul tău, de-a dreapta ta.
6.	Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea.
7.	Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău.
8.	Domnul va păzi intrarea ta ieşirea ta de acum şi până în veac.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 24 - 14 Martie

A. PLĂCINTE, GUSTĂRI

Vărzări

* ½ kg aluat de pâine;

* 1 ceaşcă ulei;

* 2 cepe;

* piper;

* 1 varză murată

Se căleşte ceapa în ulei, se adaugă varza tăiată fideluţă, piperul şi se lasă pe foc să scadă foarte bine.

        Se poate adăuga şi puţin mărar.

        Aluatul se întinde în foaie de 3 cm grosime şi se taie în pătrate cu latura de 15 cm.

        În fiecare pătrat se pune o lingură de umplutură care, între timp, s-a răcit.

        Se strâng colţurile în formă de plic şi încă o dată colţurile nou formate astfel ca umplutura să fie bine închisă.

        Se lasă la cald să crească.

Înainte de a fi date la cuptor se ung cu apă cu sare în care s-a adăugat un praf de cimbru.

        Se coc la foc potrivit 40 minute.

B. SALATE

Salată de porumb

* 1 conservă boabe de porumb;

* 1 lingură oţet;

* 1 lingură muştar picant;

* sare;

* 3 linguri ulei;

* 1 legătură pătrunjel

Se amestecă într-un castron oţetul cu muştarul şi sarea, se adaugă uleiul puţin câte puţin şi se toarnă sosul obţinut peste boabele de porumb.

Deasupra se presară pătrunjel tocat fin.

C. SOSURI

Sos de roşii

* 300 g roşii bine fierte şi strecurate sau ½ lingură bulion pastă;

* ½ pahar apă;

* 2 linguriţe margarină;

* ½ linguriţă zahăr;

* 1 linguriţă oţet;

* sare

        Se pun la fiert roşiile fără apă şi se strecoară, sau bulionul cu ½ pahar apă, zahărul, oţetul şi sarea şi se lasă să dea câteva clocote.

        Se adaugă margarina şi se mai lasă să fiarbă puţin.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă de varză dulce

* 1 litru apă;

* ½ varză dulce;

* 1 morcov;

* 1 rădăcină pătrunjel;

* 1 ceapă;

* 6 roşii mari;

* sare;

* 2 linguri margarină;

* zeamă de lămâie după gust;

* 1 legătură pătrunjel

        Morcovul, rădăcina de pătrunjel şi ceapa, curăţate şi spălate se dau pe răzătoare şi se prăjesc uşor într-o lingură de margarină.

        Se adaugă apa şi se lasă să fiarbă 10 – 15 minute, apoi se pune varza tăiată fin.

        După ce dă câteva clocote, se adaugă roşiile opărite şi trecute prin strecurătoare, sarea şi se lasă să fiarbă până ce este moale varza.

        La sfârşit se adaugă verdeaţa tocată.

E. MÂNCĂRURI

Budincă de spanac

* 1 kg spanac;

* 2 linguri făină;

* 2 linguri margarină;

* sare;

* 1 legătură mărar

Se înlătură cotoarele frunzelor şi se spală bine fiecare frunză în parte sub jet de apă, se opăresc în apă cu sare.

Se scurg şi se amestecă cu făina dizolvată într-o ceaşcă de zeamă reţinută de la opăritul spanacului.

Se amestecă bine cu margarina şi se toarnă într-o tavă tapetată cu făină şi margarină şi se dă la cuptor 30 minute.

Se răstoarnă pe un platou şi se serveşte fierbinte.

După preferinţă la servit se poate adăuga sos de roşii.

F. DULCIURI

Melcişori

Aluat:

·       1 ceaşcă zahăr;

·       ¾ ceaşcă apă caldă;

·       4 linguriţe drojdie uscată;

·       500 g făină;

·       Sare;

·       100 g margarină;

·       Coaja rasă de la 1/2 lămâie

Umplutura:

·       2/3 ceaşcă stafide;

·       2/3 ceaşcă nucă măcinată sau migdale;

·       2 linguri zahăr;

·       Zahăr pudră

Se face un aluat cu ingredientele de mai sus şi drojdia dizolvată mai întâi în apă caldă cu o linguriţă de zahăr.

Aluatul care trebuie să fie moale se lasă să crească la cald ½ ore.

Se împarte aluatul în două şi se întind pe rând foi de 3 cm grosime.

Pe fiecare foaie se întinde jumătate din amestecul de stafide, nucă şi zahăr.

Se rulează foaia şi se taie bucăţi de 3 cm grosime care se aşază cu partea tăiată în jos, una lângă alta, în tava bine unsă.

Se mai lasă 10 minute la cald să crească şi apoi se coc la foc potrivit.

Când se scot se pudrează cu zahăr din belşug.

ISTORIE 14 Martie

Evenimente

·         1489:  Regina Ciprului, Catherina Cornaro, vinde regatul sau Veneției. Catherine Cornaro (25 noiembrie 1454 – 10  iulie 1510), a fost ultima regina a Ciprului. Nobila venețiana a devenit regină a Ciprului, dupa căsătoria cu James al II-lea, rege al Ciprului, Ierusalimului și Armeniei. Căsătoria s-a incheiat în 1468, dar în următorii patru ani, James a urmarit alte alianțe posibile prin căsătorie, în special cu regatul Napoli. În 1472, Caterina a plecat în cele din urmă in Cipru, unde a avut loc ceremonia oficială de casatorie, dar James a murit în 1473, lăsând-o cu un copil nenăscut mostenitor al  regatului, viitorul  James al III- lea; (n. august 1473). Conducerea Ciprului a fost confiscata de către arhiepiscopul de Nicosia și aliații săi napolitani, insa la scurt timp, Caterina a fost repusa pe tron la  intervenția Veneției. Moartea timpurie a fiului Caterinei (1474) a precipitat conspirațiile, dar toate au fost dejucate de catre venetieni, care au acaparat  puterea treptat. Caterina, a domnit in Cipru din 1474 pana la  14 martie 1489, cand a fost silita să abdice și să vândă administrarea țării, Republicii  Veneția. Potrivit lui George Boustronios, “La 14 februarie, regina îmbrăcat în negru și însoțita de baroni și doamnele lor, a pornit călare. In momentul în care  a parasit Nicosia, cu ochii in lacrimi, întreaga populație s-a lamentat. “ Ea a fost primita cu onoruri la Veneția, care i-a dat in posesie  castelul și orașul Asolo. A murit după ce a fugit din Asolo, atunci  când castelul ei a fost ocupat de trupele imperiale.

·         1800: Cardinalul Barnaba Chiaramonti a devenit Papa Pius al VII-lea. S-a nascut la 14 august 1742 in Cesena, Italia si a fost  episcop al Romei si papa al Bisericii Catolice, până la moartea sa în 1823.

·         1837: Apare la Iaşi Alăuta românească, prima revistă literară din Moldova. Alăuta românească a fost un supliment al gazetei Albina româneascăşi a fost publicată pînă la 1 septembrie 1838.

·         1881: Parlamentul român votează legea de constituire a Regatului României, urmând ca la data de 10 mai același an, Carol I să fie încoronat ca primul rege al României. Ideea constituirii Regatului României aparținuse oamenilor politici de la Bucureşti, încă de când din țara noastră îşi cucerise cu enorme sacrificii materiale şi umane, independenţa în Războiul din 1877-1878, însă puterile europene nu se grăbeau să trateze România ca partener egal în complexul relaţiilor internaţionale datorită faptului că statul nu era o monarhie ce putea să aibă relații cu marile case regale europene. Astfel, atitudinea deseori ostilă a cercurilor politice şi diplomatice europene, făcea deosebit de dificilă cooperarea pe cale diplomatică cu marile puteri ale Europei și de aceea era necesară transformarea cât mai urgentă a statului român în Regat. Oportunitatea ridicării României la rangul de Regat avea să reprezinte subiectul unei şedinţe a Consiliului de miniştri adunaţi la data de 14 martie 1881, când corpurile legislative reunite au votat în unanimitate proiectul de lege potrivit căruia România s-a transformat în Regat, acest lucru fiind recunoscut imediat şi de marile case regale ale Europei. Răspunzând la felicitările Parlamentului şi ale membrilor Guvernului, Carol I preciza că primea titlul de Rege nu pentru sine, ci pentru „mărirea ţării”, iar acest lucru s-a văzut destul de repede, deoarece după acest important eveniment, prestigiul Regatului României pe plan internaţional a crescut simțitor și a făcut ca țara noastră să reprezinte un element de o reală stabilitate în zona sud-est europeană. Odată votată legea de proclamare a regatului, festivităţile de încoronare a Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta vor fi stabilite a avea loc la data de 10 mai 1881, iar această data nu a fost aleasă întâmplător, ci ea reprezenta o data importantă pentru viitorul rege Carol I și anume, ziua de 10 mai a anului 1866 era ziua când Carol intra pentru prima data în capitala României și era aclamat de peste 30.000 de români.

·         1895: Regele Carol I al României inaugurează Biblioteca Centrală Universitară din București.

·         1912: A avut loc o tentativa de asasinat asupra regelui Vittorio Emanuelle al III-lea al Italiei.

·         1938: Adolf Hitler intră în Viena unde este aclamat de 200.000 de austrieci. Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria – d. 30 aprilie 1945, Berlin) om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.

·         1939: Slovacia isi declară in urma presiunilor Germaniei naziste independența.

·         1950: FBI a emis in premiera lista celor mai cautati zece raufacatori, ”Ten Most Wanted”. Divizia de Investigatii Criminale (CID) a FBI a facut o selectie a dosarelor celor mai cautati infractori, in acest sens fiind mobilizati numerosi ofiteri. Ideea a fost preluata de catre directorul FBI, la acea vreme J. Edgar Hoover, de la un jurnalist, William Kinsey – redactor-sef la International News Service, predecesor al United Press International.Discutand despre posibilitatea de a-i identifica mai usor pe ”baietii rai”, jurnalistul a propus publicarea unui articol. Lista ”Ten Most Wanted Fugitives” a fost realizata de agentii speciali ai CID si de functionari ai Departamentului de Afaceri Interne din SUA. Acestia au propus criteriile dupa care sa fie selectati ”candidatii”, iar ultimul cuvant l-a avut directorul general al FBI. Persoana care s-a aflat pentru cea mai indelungata perioada in ”Ten Most Wanted Fugitives” a fost Donald Eugene Webb, care a fost inclus in lista in 1981, unde a ramas 25 de ani, 10 luni si 27 de zile. Acesta a fost acuzat de uciderea unui politist intr-o mica localitate din Pennsylvania si a fost a 375-a persoana inclusa in lista. In 31 martie 2007 a fost eliminat din randul celor mai cautati raufacatori, fara sa fi fost prins. Pe lista Ten Most Wanted il gasim pe Osama Bin Laden (seful al-Qaida, urmarit pentru atentatele asupra Ambasadei SUA din Tanzania si din Kenya din 7 august 1988, cand au murit peste 200 de persoane, dar si pentru alte atacuri teroriste pe tot cuprinsul globului. Pe capul lui s-a pus o recompensa de 25 de milioane de dolari, la care s-au mai adaugat alte 2 milioane de dolari provenite dintr-un alt fond decat al Departamentului american de Justitie).  Sunt doua criterii importante dupa care marii infractori sunt inclusi in ”Ten Most Wanted Fugitives”: in primul rand trebuie sa fi comis infractiuni extrem de grave care sa fie considerate periculoase pentru un numar mare de persoane, iar includerea in lista scurta sa fie necesara pentru a stimula capturarea sa, stiut fiind ca se ofera recompense importante pentru orice informatie. 

·         1962: Au început lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, creat la 20 decembrie1961, ca urmare a Rezoluției celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale aONU (din 1983, Conferința pentru dezarmare). La lucrări a participat și România.

·         1964: Jack Ruby a fost găsit vinovat pentru uciderea lui Lee Harvey Oswald, asasinul președintelui american John Fitzgerald Kennedy.

·         1966: A avut loc premiera filmului Răscoala, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Mircea Mureșan. Filmul a obținut premiul Opera prima, la Festivalul de Film de la Cannes.

·         1990: Mihail Gorbaciov este ales președinte al Uniunii Sovietice de Congresul deputaților. Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931), conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

·         1992: Osemintele marelui diplomat roman Nicolae Titulescu, aduse din Franta, au fost reinhumate la Brasov. Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat, jurist, profesor și om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii Națiunilor. A fost membru titular (din 1935) al Academiei Române.

·         2004: Papa Ioan Paul al II-lea are cel de-al treilea pontificat ca lungime din toate timpurile.

·         2004: Vladimir Putin este reales președinte al Rusiei cu 71% din voturile exprimate. Vladimir Vladimirovici Putin (n. 7 octombrie 1952, Leningrad, URSS, astăzi Sankt Petersburg, Rusia) om politic rus. Al 2-lea și al 4-lea Președinte al Rusiei. În prezent ocupă pentru a treia oara funcția de președinte al Federației Ruse.

·         2008: O serie de revolte si demonstratii de protest impotriva ocupatiei chineze izbucnesc in Tibet si capitala Lhasa.

Nașteri

·         1681: S-a nascut  Georg Philipp Telemann, compozitor, dirijor si organist german. Georg Philipp Telemann (n. 14 martie 1681 – d. 25 iunie 1767) a fost un compozitor, multi-instrumentist și scriitor german din perioada barocului. Un muzician aproape complet autodidact, a devenit un compozitor împotriva dorințelor familiei sale. După ce a studiat în Magdeburg, Zellerfeld și Hildesheim Telemann a intrat la Universitatea din Leipzig pentru a studia dreptul dar ulterior a ales să înceapă o carieră în muzică. A deținut posturi importante în Leipzig, Sorau, Eisenach și Frankfurt înainte să se stabiliească la Hamburg în 1721 unde a devenit directorul muzical al celor mai importante cinci biserici din oraș. Deși cariera lui Telemann a prosperat, viața sa personală era problematică: prima sa soție a murit la doar câteva luni după căsătorie iar a doua sa soție a avut relații extraconjugale și a acumulat o datorie mare la jocurile de noroc înainte să îl părăsească pe Telemann. Telemann a fost unul dintre cei mai prolifici compozitori din istorie (cel puțin din perspectiva lucrărilor care mai există astăzi) și era considerat de contemporanii săi ca fiind unul dintre cei mai importanți compozitori germani ai vremii – a fost comparat favorabil cu prietenul său Johann Sebastian Bach, care l-a făcut pe Telemann nașul de botez al fiului său Carl Philipp Emanuel Bach, și cu George Frideric Handel pe care Telemann îl cunoștea personal. Muzica lui Telemann incorporează câteva stiluri naționale (francez și italian) și uneori este inspirată din muzica folclorică poloneză. Astăzi Telemann este considerat un important compozitor de tranziție de la baroc la clasicism.

·         1804: S-a născut Johann Strauss – tatăl, compozitor, violonist și dirijor austriac (d. 1849). Johann Strauss (tatăl) (n. 14 martie 1804, Viena – d. 25 septembrie 1849, Viena) a fost un compozitor romantic austriac, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner, așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală. Cea mai cunoscută piesă a sa este probabil Marșul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky), în timp ce valsul cel mai renumit este probabil Lorelei Rheinklänge, op. 154.

·         1807: Josephine de Leuchtenberg, soția regelui Oscar I al Suediei și Norvegiei (d. 1876)

·         1820: S-a născut Victor Emanuel al II-lea al Italiei, primul rege al Italiei unificate (d. 1878). Victor Emanuel II al Italiei (italiană: Vittorio Emanuele II) (n. 14 martie 1820 – 9 ianuarie 1878) a fost supranumit „Regele gentilom”. Victor Emmanuel al II-lea a fost primul rege al al Italiei Unite. Monarh liberal, i-a acordat încredere lui Cavour, fără a renunța niciodata la propria sa autoritate. Pentru supușii săi, Victor Emmanuel al II-lea a fost il re galantuomo, „regele gentilom”, cel care a păstrat Constituția liberală „dăruită” Piemontului de tatăl său, Carol Albert. Proclamat În 1861 „rege al Italiei prin Îndurarea lui Dumnezeu și a Națiunii„, el desăvârșește unitatea italiană, Încheiată În 1878. La 27 ianuarie 1861 s-au ținut alegeri pentru primul parlament al noului Regat al Italiei. În martie, Victor Emmanuel a fost recunoscut ca rege al Italiei. Noul Parlament s-a Întrunit la Torino, care rămăsese centrul de forță al Italiei, pentru că unificarea fusese o ocupare de către Piemont. Nu numai constituția, dar și sistemele legislativ și administrativ ale Piemontului au fost extinse, sau mai potrivit spus, impuse În restul tării. Regele și-a păstrat titlul său piemontez de Victor Emmanuel II – nu a devenit Victor Emmanuel 1 al Italiei. Pe plan social și religios, Cavour continua opera începută de Massimo d’Azeglio. în ciuda reticențelor lui Victor Emmanuel al II-lea, care dorește să menajeze papalitatea, Cavour impune reducerea privilegiilor ecleziastice. Partizan al unei „Biserici libere într-un stat liber„, el structurează net congregațiile, a căror expansiune încearcă s-o frâneze, și obține suprimarea avantajelor fiscale ale Bisericii și totodată confiscarea bunurilor ordinelor contemplative. Roma ia imediat poziție și își recheamă nunțiul de la Torino. O atmosferă anticlericală pare a emana acum din regatul Piemontului

·         1822: Teresa a celor Două Sicilii, soția împăratului Pedro al II-lea al Braziliei (d. 1889)

·         1823: Théodore de Banville, scriitor francez (d. 1891)

·         1844: Umberto I, rege al Italiei (d. 1900)

·         1854: s-a născut Alexandru M. Macedonski, poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român. Poezia lui Macedonski este eclectică, are elemente împrumutate de la parnasianism, simbolism, sau romantism. Pînă în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de faptură romantică, cu versuri lungi, şi cu un pronunţat caracter satiric, scrie ciclul Nopţilor, caracterizat şi printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopţile al poetului romantic francez Alfred de Musset. După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare. În acest an scrie Rondelurile, iar discursul liric este rezultatul unui efort de sinteză şi se bazează pe o metaforă concretă. Poetul renunţă la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie şi muzicalitate.Tot în aceeași perioadă scrie: Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina japonezului, Rondelul cîinilor, Rondelul lucrurilor. Macedonski e unul dintre puţinii autori români de rondel. Spre sfîrşitul vieţii a scris celebrele cicluri: Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vînturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927).

·         1879 - S-a născut pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck. A realizat peisaje panoramice, compoziţii decorative cu figuri, picturi murale, dintre care cea mai importantă este „Istoria negoţului românesc", situată în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti (m.29.10.1973).

·         1879: S-a nascut Albert Einstein, fizician german, autorul teoriei relativitatii si laureat al Premiului Nobel pentru Fizica (1921). A emigrat in 1933 in SUA, unde s-a naturalizat in 1940, a fost profersor universitar la Berlin si Princeton. Pana sa ajunga aici, Albert Einstein a studiat la Munchen, unde familia sa avea un mic magazin de aparate electrice. Desi nu a vorbit pana la varsta de 3 ani, inca de tanar a aratat o curiozitate vie pentru natura si o abilitate inascuta in intelegerea conceptelor matematice dificile. La 12 ani a invatat singur geometrie euclidiana. Cand avea 15 ani, a renuntat la scoala, profitand si de faptul ca familia sa s-a mutat la Milano, in Italia. Totusi, a absolvit liceul la Arrau, in Elvetia, si s-a inscris la Politehnica din Zurich. A lucrat ca meditator si suplinitor, iar in 1902 a devenit examinator la Biroul de Patente din Berna. In 1903 s-a casatorit cu Mileva Maric, cu care fusese coleg de facultate. Au avut doi fii, dar in cele din urma au divortat. Einstein s-a recasatorit insa mai tarziu. Cand Hitler a venit la putere in Germania, in 1933, Einstein a emigrat in Statele Unite. A obtinut un post la Institutul de studii avansate din Princeton, New Jersey, unde a si incetat din viata in data de 18 aprilie 1955. A pubicat studii nenumarate, care au revolutionat lumea: “Relativitatea: teoria speciala si generalizata”(1916), “Despre sionism”(1931), “Constructori ai universului”(1932), “De ce razboi?”(scrisa impreuna cu Sigmund Freud), “Lumea asa cum o vad eu”(1934), “Evolutia fizicii”(1938), si “Din ultimii mei ani”(1950). Documentele adunate ale lui Einstein sunt publicate intr-o opera de mai multe volume incepand din 1987. Este cunoscut mai ales pentru Teoria relativitatii, dar a avut contributii importante si in alte domenii ale fizicii. A devenit faimos pentru explicarea efectului fotoelectric (pentru care a castigat premiul Nobel), fiind de asemenea un pionier in mecanica cuantica.

·         1883: Grigore Tabacaru, pedagog, gazetar, publicist român (d. 1939)

·         1885: S-a nascut Constantin I. Gane, scriitor roman, autorul lucrarii “Trecute vieti de doamne si domnite”.

·         1888: Stanisław Wędkiewicz, lingvist polonez apropiat de cultura română, profesor al filologilor Grigore Nandriș și Petru Caraman (d. 1963)

·         1897: Ionel S. Pavel, medic român, membru al Academiei Române și al Academiei de Medicină din Franța (d. 1991)

·         1898: Ștefan Constantinescu, pictor monumentalist român (a decorat pavilionul românesc la Expozițiile internaționale de la Paris (1937) și New York (1939) (d. 1983)

·         1898: Mircea Damian, prozator și publicist român (d. 1948)

·         1904: Doris Eaton Travis, actriță și dansatoare americană (d. 2010)

·         1908: S-a nascut (14 martie s.n./27 martie s.v), fizicianul si academicianul roman Serban Titeica; (d. 1985). Șerban Țițeica (n. 14 martie (S.N. 27 martie) 1908, București – d. 28 mai 1985, București) a fost un fizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985). Este unanim considerat drept fondatorul școlii române de fizică teoretică. A făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare

·         1912 - S-a născut Les Brown (Lester Raymond), clarinetist şi şef de orchestră american.

·         1919: S-a nascut Alexandru Paleologu, eseist, critic literar si om politic.(d.2 septembrie 2005) (2000 - Premiul de Excelenţă în Cultură Româna) ("Bunul-simţ ca paradox. Eseuri", "Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor", "Sfidarea memoriei", "Despre lucruri cu adevărat importante", "L'Occident est a l'Est") (m. 1 septembrie 2005). Alexandru (Alecu) Paleologu (n. 14 martie 1919, București – d. 2 septembrie 2005, București) a fost un scriitor, eseist, critic literar, diplomat și om politic român. S-a născut într-o veche familie boierească ale carei origini sunt probabil în Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat din Lesbos în Țările Române, la începutul secolului al XVIII-lea. Prin diverse înrudiri, Paleologu a fost descendent al domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1944, a fost referent la Comisia Română de Aplicare a Armistițiului, iar între 1946 și 1948 este atașat de legație la Ministerul Afacerilor Externe al României. Urmărit de Securitate, se ascunde sub un nume fals (Ion Crăifăleanu) în orașul Câmpulung-Muscel până în ianuarie 1956, când fapta pentru care fusese urmărit se prescrisese și putea reintra în legalitate. În 1959 este arestat în lotul Noica-Pillat. Arestările în respectivul lot încep în decembrie 1958, cu Constantin Noica, iar ultimul arestat din lot, în ianuarie 1960, este Nicolae Steinhardt. Sunt arestați 23 de intelectuali de prestigiu, anchetați și condamnați la pedepse de la 6 ani până la 25 de ani muncă silnică. Paleologu este arestat pe 8 septembrie 1959 (la ora 2 noaptea este obligat să-și strângă câteva lucruri, fiind apoi urcat într-o dubă și dus la celebra închisoare „Malmaison” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (București) și condamnat la 14 ani de muncă silnică cu confiscarea averii. În timpul detenției a fost racolat de Securitate ca informator. A fost grațiat în 1964. După revoluția română din 1989, a fost numit Ambasador al României în Franța începând cu 31 decembrie 1989 , și demis în iunie 1990 din cauză că simpatiza cu „golanii” din Piața Universității (numindu-se chiar „ambasadorul golanilor”), cât și din cauza vederilor sale monarhiste. După aceea, devine membru al Partidului Alianței Civice, înființat de Nicolae Manolescu, fiind ales între 1992 și 1996 senator în circumscripția electorală Argeș. Și-a continuat mandatul de senator din partea Partidului Național Liberal, fiind între 1996 și 2000 senator de Vrancea și între 2000 și 2004 senator de București. În 1990 a fost ales Mare Maestru al Marii Loji Masonice Naționale din România, cu sediul la Paris Din 1992 a fost președinte al Consiliului Fundației Societatea Civilă.

·         1920: Pavel Bellu, poet și prozator român (d. 1988)

·         1922 - S-a născut Les Baxter, pianist, compozitor şi şef de orchestră american.

·         1924: Marcian Bleahu, geolog român

·         1929:  S-a nascut Vadul Rașcov, județul interbelic Soroca din Basarabia,  popularul actor roman Iurie Darie-Maximciuc (n. 14 martie 1929, – d. 9 noiembrie 2012 în București) (din filmografie: „Dragoste la zero grade”, „Cucoana Chirita”). Actorul Iurie Maximciuc Darie a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios in grad de Cavaler, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

·         1931: Aurel Giurumia, actor român de teatru și film (d. 2004)

·         1931 - S-a născut Phil Phillips (John Phillip Baptiste), cântăreţ şi chitarist american.

·         1933 - S-a născut actorul britanic Michael Caine (“Funeralii la Berlin”, “Omul care vroia să fie rege”)

·         1933: S-a nascut Quincy Jones, cantaret, compozitor, producator, lider de formatie, producator de film si de televiziune american.

·         1947: Billy Crystal, actor american

·         1940: Luminița Cazacu, regizoare și scenografă româncă de film de animație

·         1945 - S-a născut Jasper Carrott, cântăreţ, actor şi compozitor britanic.

·         1945 - S-a născut Walter Parazaider, saxofonist american (Chicago).

·         1946 - S-a născut actriţa Carmen Galin (“Faleze de nisip”, “Saltimbancii”).

·         1947 - S-a născut Jona Lewie, cântăreţ şi compozitor britanic (Terry Dactyl & The Dinosaurs).

·         1947 - S-a născut Peter Skellern, cântăreţ şi compozitor britanic.

·         1949 - S-a născut Ollie Halsall, chitarsit britanic (Scaffold, Tempest).

·         1955: Marta Petreu, poetă și eseistă româncă

·         1957 - S-a născut Chris Redburn, basist britanic (Kenny).

·         1958: S-a nascut Albert de Monaco, printul suveran al statului Monaco. Albert al II-lea (Albert Alexandre Louis Pierre Grimaldi; n. 14 martie 1958) este capul Casei Grimaldi și actualul conducător al Principatului Monaco. Este fiul lui Rainier al III-lea de Monaco și al soției acestuia, Grace Kelly.

·         1963 - S-a născut Steve Lambert, vocalist, chitarisr şi compozitor britanic (Roman Holliday).

·         1972: Bogdan Cantaragiu, politician român

·         1979: Nicolas Anelka, fotbalist francez

Decese

·         313: Împăratul  chinez Jin Huidi (sau Huai)  este executat de Liu Cong, conducătorul statului Xiongnu. Împăratul Huai  a fost un împărat din dinastia Jin (265-420) si  a fost capturat în 311, iar mai târziu executat în  in anul 313.

·         752: Moare Papa Zaharia. Papa Zaharia s-a nascut in anul 659 si a condus Biserica Romano – Catolica intre anii 741 – 752. Papa Zaharia provine dintr-o familie de greci așezați în Calabria, la Santa Severina (KR). Conform „Liber Pontificalis„, Papa Zaharia a fost fiul lui Polichronius. După moartea predecesorului său, Papa Grigore al III-lea la 29 noiembrie 742, Zaharia a fost ales papă pe 5 decembrie 742. Prin farmecul și înțelepciunea sa, Papa Zaharia a reușit să evite atacurile și cuceririle lombarde. Papa Zaharia a extins papalitatea în trei dioceze în Germania, a restaurat biserici catolice la Roma și a extins în mod sensibil teritoriile aflate sub influența catolică. Papa Zaharia a tradus din latină în greacă importantele dialogurile ale lui Papa „Grigore I cel Mare” (născut la cca. 540, papă în anii 590-604)

·         968:  A decedat Sfanta  Mathilda (n. cca 895), soția regelui Henric I al Germaniei, primul domnitor din dinastia ottoniană saxona (sau Liudolfing). Fiul lor cel mai mare Otto, i-a urmat tatălui său pe tron ca rege al Germaniei (Francia Răsăriteană) și  mai târziu a fost încoronat  Împărat Romano – German  în anul 962,  încheind  astfel perioada in care tronul  a fost neocupa incepand cu anul  924 la moartea împăratului  Berengar I de Italia. Sf. Matilda a fondat mai multe instituții religioase, inclusiv i mănăstirile Sf Wigbert din Quedlinburg si Pöhlde, Enger, și Nordhausen în Turingia. Ea a fost mai târziu canonizata, iar cultul ei este raspandit in Saxonia și Bavaria. Ziua de sărbătorire a  Sf. Matilda, în conformitate cu calendarul regional german de sfinți este 14 martie.

·         1471: Sir Thomas Malory, autor englez (n. 1405)

·         1803: A murit poetul german Fr. Gottlieb Klopstock (“Mesiada”, “Moartea lui Adam”).

·         1883: A murit Karl Marx, fondator al socialismului stiintific, al materialismul dialectic si istoric si al economiei politice stiintifice. Karl Marx s-a nascut la 5 mai 1818 in orasul Trier din Prusia (Germania). A studiat dreptul la Universitatea din Bonn si apoi istoria si filozofia la Universitatea din Berlin. In 1841 si-a sustinut teza de doctorat intitulata ”Deosebirea dintre filozofia naturii la Democrit si filozofia naturii la Epicur”. A avut o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea. Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848: “Manifestul Partidului Comunist” in care sublinia ca “Istoria tuturor societăților cunoscute este istoria luptei de clasă” si care avea drept motto celebrul indemn: ”Proletari din toate tarile uniti-va!”. Cea mai importanta lucrare a sa este “Capitalul”. Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Din punct de vedere religios, Marx a început drept creștin fidel, iar idealul comunist l-a îmbrățișat tot în calitate de creștin, devenind membru al Ligii celor Drepți, o organizație crestina comunista. Mai târziu a devenit ateu și a făcut Liga celor Drepți să apostazieze de la credința creștină, rebotezând-o drept Liga Comuniștilor.

·         1887: Carol Popp Szathmary, pictor și fotograf român (n. 1812)

·         1965: A murit inginerul Dimitrie Leonida, unul dintre pionierii electrificarii Romaniei, organizator al primului muzeu tehnic din tara (1909), azi “Muzeul tehnic prof.ing. D. Leonida”, si al primei expozitii a electricitatii din Romania (1928).
A studiat electricitatea la Politehnica din Charlottenburg in Germania. În anul IV va concepe proiectul “Metropolitanului din București“, cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe – Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret , fiind printre cei dintâi care au propus construirea unei rețele de metrou în București. Proiectul sau de diplomă avea ca tema “Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz.” A fost membru al „American Institute of Electrical Engineers“ (1920);membru al „American Associations for the Advencement of Science“ (1920); membru al Royal Society of Arts din Londra (1935); A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. Este laureat al Premiului de Stat clasa I și titlul de Laureat la Premiului de Stat pentru întreaga sa activitate științifică didactică și pentru pregătirea de cadre în domeniul energetic (1954). În anul 1961 i s-a oferit Ordinul Muncii clasa I. Numele său este purtat de mai multe instituții de învățământ din București, Iași, Constanța, Oradea și Petroșani, de străzi din mai multe localități, de cel mai important Muzeu Tehnic din România și de o stație de metrou din București.

·         1983 - A murit actorul francez Maurice Ronet, impus prin filmele „noului val francez”, cu precădere ale regizorului Louis Malle (”Păsările se duc să moară în Peru”, ”Casa de sub arbori”) (n.13.04.1927).

·         1989: Zita de Bourbon-Parma, soția lui Carol I al Austriei, ultimul împărat al Imperiului Austro-Ungar (n. 1892)

·         1989: Dumitru Floarea-Rariște, scriitor și traducător român (n. 1914)

·         1995: A murit istoricul literar Gheorghe Hrimiuc-Toporas, coautor al “Dictionarului limbii romane de la origini pina la 1900” (Ed. Academiei, 1979); ( n.1947).

·         1995: William Alfred Fowler, fizician american (n. 1911)

·         1997: A murit Fred Zinnermann, realizator de film american de origine austriaca. (n.29 aprilie 1907).

·         1998: Boris Deșliu, poet, eseist și prozator român (n. 1917)

·         1999 - A murit istoricul George G. Ursul. S-a născut în 1937, la Hamilton (Canada), ca fiu al unei familii de preoţi români ortodocşi din Bucovina, care a emigrat în SUA la începutul secolului. A fost vice-consul onorific al României în SUA.

·         2000: Nicolae Minei, istoric român (n. 1922)

·         2002 - A murit Rudolf Hell, considerat inventatorul faxului; în anul 1929, a conceput un dispozitiv, denumit „Hellschreiberg”, care transmitea textele pe cale electronică, permiţând expedieri rapide în toată lumea (n.19.12.1901).

·         2002: Hans-Georg Gadamer, filosof german (n. 1900)

·         2005: Vasile Spătărelu, compozitor și profesor român (n. 1938)

·         2006: Lennart Meri, scriitor, regizor și politician estonian (n. 1929)

·         2008: A decedat Chiara Lubich (n. 22 ianuarie 1920), o activistă italiană catolică, liderul și fondatorul Mișcării Focolarelor. Mișcarea Focolarelor sau Opera Mariei, este o organizație internațională, o mișcare laică din Biserica Catolică care promovează idealurile de unitate și de frăție universală, așa cum cere Iisus conform povestirii din Evanghelie, Ion (17,21). Este o mișcare cu o vocație ecumenică dedicata dialogului dintre oamenii apartinand unor zone culturale diferite. Fondată in 1943 în Trento, in nordul Italiei de Chiara Lubich ca o mișcare religioasă, Mișcarea Focolarelor, deși a fost la început romano-catolică, acum leagă și include majoritatea religilor creștine și non-creștine, uneori chiar și cele non-religioase. Este cunoscută și sub alte denumiri precum “Opera Mariei”, sau “Lucrarea Mariei”. Mișcarea Focolare opereaza în 182 de tari și are peste 100.000 de adepți. Numele mișcării provine de la cuvântul italian “inimă” sau “cămin”

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sf Cuv Benedict de Nursia; Sf Sfințit Mc Alexandru, preotul;

·         În calendarul romano-catolic: Sf. Matilda, regină.

·         În calendarul greco-catolic: Sf. Benedict de Norcia, cuvios, patronul Europei († 547)

·         Ziua limbii estone

·         Ziua Pi. Ziua pi este o celebrare anuală a constantei matematice π (pi). Ziua pi este serbată pe 14 martie (3/14 în formatul lună/zi) din moment ce 3, 1 și 4 sunt primele trei cifre importante ale lui π. În 2009 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a susținut desemnarea unei „zile pi” și celebrarea ei în întreaga lume.^. În anul 2015, Ziua pi a căpătat o importanță deosebită pe 3/14/15 la 9:26:53 (a.m. și p.m.), data și ora reprezentând primele 10 cifre ale lui π. Aceeași secundă a conținut de asemenea un anumit moment, numit Pi Instant, corespunzător tuturor cifrelor lui π.

ARTE 14 Martie

MUZICĂ 14 Martie

Georg Philipp Telemann

The Best of Telemann:

Johann Strauss – tatăl, compozitor, violonist și dirijor austriac

Johann Strauss Sr. "Radetzky March" performed by Vienna 

Les Brown (Lester Raymond), clarinetist şi şef de orchestră american

Les Baxter, pianist, compozitor şi şef de orchestră american

Phil Phillips (John Phillip Baptiste), cântăreţ şi chitarist american

Phil Phillips - Sea Of Love:

Quincy Jones, compozitor american

Jasper Carrott, cântăreţ, actor şi compozitor britanic

Jasper Carrott: 

Walter Parazaider, saxofonist american (Chicago)

Chicago - 

Jona Lewie, cântăreţ şi compozitor britanic (Terry Dactyl & The Dinosaurs)

JONA LEWIE -

Peter Skellern, cântăreţ şi compozitor britanic

Peter Skellern: .

Ollie Halsall, chitarsit britanic (Scaffold, Tempest)

Ollie Halsall: 

Chris Redburn, basist britanic (Kenny)

Kenny: 

Steve Lambert, vocalist, chitarisr şi compozitor britanic (Roman Holliday)

ÎNREGISTRĂRI NOI: 

LAS 100 MELODIAS MAS BELLAS DE LA HISTORIA. ( Parte 1).Selección de Cecil González.

T. Albinoni - Adagio in G minor for Organ and Strings HQ

George Frideric Handel | Dixit Dominus Hwv 232 | Classical Baroque Music

Perfect Love Song Instrumental Music Piano Cover – Best Relaxing Music 2018 – Just Relax And Enjoy

Mozart Serenades | Classical Music | Focus Studying Reading Brain Power

POEZIE 14 Martie

Alexandru Macedonski

Biografie

Alexandru M. Macedonski (n. 14 martie 1854; d. 24 noiembrie 1920) a fost un poet şi prozator, dramaturg, șef de cenaclu literar, publicist român.

Născut la Bucureşti în mahalaua "Precupeţii-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 şi adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii româneşti unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească.

Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometeşti, pe valea Amaradiei, în judeţul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a păşit pragul celei mai vechi (şi mai importante, pe atunci) şcoli primare a Craiovei din epoca sa, şcoala de la biserica Obedeanu. După absolvirea cursurilor şcolii primare, viitorul poet este înscris, în septembrie 1865, în prima clasă a Colegiului din Craiova. Plecat după absolvirea clasei a IV-a gimnazială, la numai 16 ani, în străinătate, colindă de unul singur Austria, Italia, Elveţia, apoi din nou Italia, pentru a se stabili, în 1872, la Bucureşti.

Poezia lui Macedonski este eclectică, are elemente împrumutate de la parnasianism, simbolism, sau romantism. Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de faptură romantică, cu versuri lungi, şi cu un pronunţat caracter satiric, scrie ciclul Nopţilor, caracterizat şi printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopţile al poetului romantic francez Alfred de Musset.

După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare. În acest an scrie Rondelurile, iar discursul liric este rezultatul unui efort de sinteză şi se bazează pe o metaforă concretă. Poetul renunţă la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie şi muzicalitate.Tot în aceeași perioadă scrie: Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina japonezului, Rondelul câinilor, Rondelul lucrurilor.

Macedonski e unul dintre puţinii noştri autori de rondel. Spre sfârşitul vieţii a scris celebrele cicluri: Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927).

A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat Bronzes.

Macedonski este şi fondatorul revistei şi cenaclului Literatorul, o grupare formată în 1880 ca reacţie a influenţei germane a grupării Junimea. Poetul a încercat astfel să relanseze caractarul neolatin al limbii şi literaturii române. Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activităţii lor scriitoriceşti, numeroşi tineri talentaţi, printre care George Bacovia, Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa - Literatorul. În 1873 scoate ziarul Oltul, iar în 1896 revista Liga ortodoxă în care vor debuta alţi mari scriitori: Tudor Arghezi, Gala Galaction.

Teoretician al simbolismului şi promotor al noii poezii: Arta versului (1890); Poezia viitorului (1892). A fost influenţat de instrumentalismului poetului belgian René Ghil.
În februarie, anul 1919 boala de inimă face progrese. Peste câteva luni scrie ultima serie de Rondeluri.

Este numit de Octavian Goga, ministrul cultelor şi artelor, sef de birou clasa I. Socotindu-se retrogradat, refuză demn această "ofensă".  Apare în "Universul literar"ultima poezie tipărită de Macedonski în timpul vietii este: Rondelul apei din ograda japonezului.

În septembrie 1920 este țintuit definitiv la pat având un consult medical excesiv.

La 24 noiembrie poetul moare inhalând parfum de trandafiri, cerut cu aviditate. Este înmormântat la Cimitirul Bellu.

A fost ales ca membru post-mortem al Academiei Române (în 2006).

Noapte de martie

Trebuia într-acea noapte ca să sufle vântul rece,
Ca să viscolească-afară, ca și azi, neapărat,
Iar copacii printre crivăț la pământ să se aplece
Când mă-mpinse-n astă lume pântecul ce m-a purtat.
Maica-mea, de-a lungu-ntinsă, de abia scăpă cu zile...
Moartea groaznică, ce-n umbră mulțumirea și-o rânjea,
Înghețată sărutare-și-aplecase peste ea
Și pe-obraz îi scuturase flori de vinete zambile.
Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală,
Vrând să șeadă pe un scaun, doborât de osteneală,
Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit,
Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată,
Nu sărea ca o leoaică să-l oprească deodată
Printr-un țipăt ascuțit.

Toți îmi fură împotrivă, numai doctorul, săracu'!
Se-ncercase, făr' să știe, să mă scape de nevoi, --
Doctore, primi-te-ar sfântul, și pe tine, doică, dracu',
Că mă nasc fără de voie nu puteați ghici și voi?
Voi puteați băga de seamă, când cuprinși de turburare,
Că de voie nu se iese încleștat de două fiare, --
Și-mi făcusem datoria de-a voi să nu mă nasc...
Poate că trăisem încă într-această lume mare
Ce mă face ca să sufăr, ca să râd sau ca să casc.
Poate-mi aduceam aminte chiar de viețile-mi trecute,
Care, bune ca și rele, nu-mi fuseseră plăcute.
Poate cunoșteam ce este a trăi și a muri,
Poate nu mai vream să intru și să ies pe-aceeași poartă,
Poate că fugeam de viață, poate că-mi fugeam de soartă,
Poate vream în neființă, o problemă-a urmări,
Poate n-adunasem încă de pe câmpul veciniciei
Toată iarba-nțelepciunii, toată floarea poeziei,
Poate nu-mi sosise timpul pe pământ să reapar,
Poate vream să nasc vreun rege, poate vreun bandit vulgar,
Poate vream târând în urmă o armată numeroasă
Ca să trag peste popoare brazda mea cea sângeroasă
Și să renvieze-n mine Alexandru sau Cezar.
Poate vream să fiu vreun Neron peste-o altă Romă nouă,
Ca s-apar posterității cum și el ne-apare nouă
Și să-i las ca o enigmă caracterul meu bizar.
Poate vream să fiu, din contra, un cioban-nnegrit de soare,
Cu cămașa desfăcută peste pieptu-i de atlet,
Și să stau, cântând din bucium, într-a codrului răcoare
Pe când apele la vale, vorba lor și-o spun încet.
Poate vream ca să fiu umbră, poate vream să fiu lumină,
Trăsnet care mistuiește, aer, apă, fum, scântei,
Sau o floare ce pe țărmuri de pâraie se înclină
Și dă vântului, ce-i este amorez, parfumul ei.
Poate vream să fiu de toate sau nimica să fiu poate,
Poate chiar că niciodată să fiu om nu m-am gândit,
Să m-adun de pe tot locul, să fiu unul strâns din toate
Și să-mi las nemărginirea ca să intru-n mărginit.
Și ce luptă trebuiește din ce sunt să fiu iar visul,
Și ce crude suferințe până ce să trec abisul
Ce desparte vecinicia de un trai și lung și mic;
Până ce uitând de lupta ce-o dusei cu nenorocul,
Să-ncetez să mai fiu timpul și să nu mai fiu nici locul,
Și să pot să fiu din toate fără ca să fiu nimic.
Părul meu de așteptare o s-albească sau să cadă,
Ochii mei au să privească câte n-ar voi să vadă,
Pieptul meu are să geamă sub atingeri de dureri,
Corpul meu o să se plece cu încetul în ruine,
Mintea mea n-o să mai pună graniți între rău și bine,
Și veninu-amărăciunei îl voi bea chiar din plăceri.
Cel puțin de-am ști ursita ce îndeplinim în lume,
De-am ști golul care-l umplem c-o făptură și c-un nume,
Sau de-am ști de ce ne ducem, sau de-am ști de ce venim
Naștem oare pentru-a naște, și trăim ca să trăim?
Sau tot scopul nostru este să lăsăm mereu în urmă,
Prin copiii care-i naștem, alte umbre ca și noi
Ce-n pustiurile vieții, însemnează câte-o urmă
Ștearsă de furtuna vremii sau de alte urme noi?

Toți îmi fură împotrivă într-acea fatală noapte,
Și zdrobit de-mpotrivire m-am născut și am trăit;
Dar nici Muzele pe-atuncea, legănându-mă în șoapte,
Nu puteau ca să prevadă c-am să fiu un urgisit.
Muzicile răsunară la botezul meu cu fală,
Și părea că intru-n viață pe o poartă triumfală
Iar purtat între dantele, de-ofițeri muiați în fir,
Mă plimbam din brațe-n brațe, fraged ca un trandafir.
Pare că fusese-o lume destinată să m-aștepte,
Și că am de moștenire tronuri pe-ale căror trepte
Pun coroane seculare toți feciorii de-mpărați.
A! batjocură amară!... Eu eram din condamnați,
Făceam parte din ocnașii ce pe șubrede picioare
Își târăsc ale lor zile ca ghiulele-obositoare,
Și de-aveam să urc, cu timpul, pe vreo culme radioasă
Ca și eu să-mi aflu tronul, era tocmai pe Calvar,
Noapte, blestemată noapte, clipă rea și nemiloasă,
Înfiereze-te azi plânsul ca și râsul meu amar. 

Rondelul domnitei

Iesind din balta Craiovita,
Unde-a fost crai Craiovisin,
Vapaie, vezi plutind domnita
Mai argintata ca un crin.

Sub luna-i tremura cosita,
In suflet poarta ca un chin,
Plutind pe balta Craiovita,
Unde-a fost crai Craiovisin.

Isi duse viata-ntr-un suspin,
Nedandu-si nimanui gurita,
Dar a ramas mironosita
Din veacul cel de tot crestin,
Plutind pe balta Craiovita.

Cantecul Ploaiei

Ploua, ploua,
Ploua cât poate sa ploua.
Cu ploaia ce cade, m-apasa
Durerea cea veche, cea noua…
Afara e trist ca si-n casa,
Ploua, ploua.

Ploua, ploua…
Ploua cât poate sa ploua…
Zadarnic vor cântece clare
Ca florile umezi de roua
Cei vecinic scutiti de-ntristare…
Ploua, ploua.

Ploua, ploua…
Ploua cât poate sa ploua…
Fiinta mea si simtirea
Sufar si plâng amândoua…
Viata-si urmeaza-ndârjirea…
Ploua, ploua.

Ploua, ploua,
Ploua cât poate sa ploua…
Rapana-n geamuri ca-n tobe…
Spinteca inima-n doua
Cântecul ploaiei de cobe…
Ploua, ploua… 

Pavel Bellu

Biografie

A văzut lumina zilei la 14 martie 1920 în localitatea Vrăniuţ, judeţul Caraş-

Severin.

Şcoala primară a făcut-o în localitatea natală.

Studiile secundare le-a urmat la Liceul „General Dragalina” din Oraviţa. Ca liceean,

împreună cu colegii Ion I. Mioc, Gheorghe Croitoru, Aurel D. Bugariu, a radactat, cu

sprijinul prof. Mihai Novac, în cadrul Societăţii de lectură „Simion Mangiuca”, o revistă

scrisă de elevi şi pentru elevi – Generaţia de mâine/1936-1938/.

Cu doi ani mai înainte, a debutat ca poet, în revista Vasiova a ziaristului Petru E.

Oancea, la vârsta de 14 ani, semnând Paul Belu, elev de liceu.

Interesul pentru literatură l-a stăpânit şi în continuare, participând an de an la

concursurile Tinerimea Română, organizaţie culturală deschisă celor mai buni elevi

de la toate liceele româneşti de pretutindeni. În aprilie 1938, a participat împreună cu

Damaschin Mioc, istoricul de mai târziu şi Ion Munteanu, viitorul medic, remarcânduse

în mod deosebit.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a absolvit Şcoala de ofiţeri activi de

administraţie.

După război, între anii 1945-1948, a urmat cursurile Universităţii din Cluj, obţinând

diploma de licenţă în fi lozofi e. A devenit apoi doctor în estetică.

A funcţionat ca profesor (1950-1954), secretar literar al teatrului Naţional din Cluj

(1955-1959), economist la Întreprinderea Utilaje de Transport (1959-1965) şi responsabil

al fi lialei Fondului Plastic din Cluj (1965-1968).

A colaborat la: Vasiova, Generaţia de mâine, Iconar, Societatea de mâine, Universul

literar, România literară, Vremea, Luceafărul, Înnoirea, Vestul, Fruncea, Flamura,

Zbucium, Banatul, Dacia, Tinereţea, Rânduri bănăţene, Brazde bănăţene, Propoem,

Contrapunct, Steaua şi Tribuna din Cluj, Orizont din Timişoara, Teatru şi Flacăra din

Bucureşti.

A debutat cu volumul de poezii Candelabre albastre, 1936, editura revistei Luceafărul,

Timişoara.

A mai publicat: Flori de piatră, versuri, 1940, editura Regionalei Astra Bănăţeană,

Timişoara; Douăzeci de poeme, 1944; Elogiul simplicităţii, versuri, 1967; Arhitectura

gândului, versuri, 1977; poemul dramatic Avram Iancu, 1972; eseul Blaga în marea

trecere, 1970; Lebăda solară, 1984.

Familiarizarea cu teatrul şi cercetarea trecutului istoric l-au determinat să-şi încerce

capacitatea de creaţie şi în alte genuri. Astfel, în afara poemului dramatic Avram Iancu,

i-au mai apărut volumul de piese istorice într-un act Iancu şi pajura, avându-l ca erou pe

Avram Iancu, şi Capul din fântână cu eroul principal Tudor Vladimirescu.

Romanul Fericita jale a Cumbriei evocă fi gura lui Eftimie Murgu, iar romanul Focul

rece are ca erou o altă fi gură din trecutul Banatului, respectiv familia Mocioni.

Pavel Bellu fi gurează în antologiile: 11 poeţi bănăţeni (de Ion Stoia Udrea, 1942);

Poezia nouă bănăţeană (de Virgil Birou, 1944); Rumanische lyrik (de Franyo Zoltan,

1969); Lirica timişoreană (de Nicolae Tirioi, 1970); Ţara poeţilor (de Nicolae Ioana,

1971); Epigrame şi epigramişti (de Ion I. Mioc, 1973); Gorunul lui Horea (de V. Fanache,

1974); Copilăria evocată de poeţi (de Ion N. Voiculescu, 1975); Dansul săbiilor (de Ion

Arieşanu şi Ion Velican, 1975).

Pavel Bellu a făcut parte din redacţiile revistelor: Generaţia de mâine, Oraviţa;

Luceafărul, Timişoara; Tinereţea, Bucureşti; Viaţa, Bucureşti.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A trecut în lumea umbrelor în 1988, la Cluj.

Epigrama

Nici sunete de harpă, nici clavir,
Surâs tăios - dar nu o lătrătură...
Să fie spuse toate cu măsură
Căci versul e satiric, nu satir.

Unui maestru supărat

Că suntem proşti, maestre, de acord!
Mata eşti muntele. Noi, doar cristale
Ce reflectăm, atât de monocord,
Înţelepciunea mare-a dumitale!

Contrast

Înţelepciunea, reflectând în sine,
Zâmbeşte blândă, cu priviri senine;
Prostia stă, în schimb, întunecată;
De golul ei nu râde niciodată.

Bănatule!

Drept, nici în faţa istoriei capul nu ţi l-ai

plecat.

Retras în munţii tăi de piatră, ai aşteptat

Clipa cea mare, - când poţi să-ţi spui,

Cu ascuţiş de sabie, aspru cuvânt.

Ţi-ai crescut fl ăcăii în şcoală de flinte şi cânt.

Şi vremea te-a ocolit ca pe munţi,

Căci tu eşti munte!

Sunt încă zimbrii de curaj în pădurile tale

cărunte

Şi feciorii tăi se iau la-ntrecere cu ei,

Meşteşugind arme noi.

În sufl etullor mare, dospesc revolte,

Cum dospesc vijeliile-n nori.

Ceasul Vremii nu-ţi poate măsura nici

viaţa, nici Avântul.

Soarele este tatăl copiilor tăi

Şi-i ţine pentru vremuri mari.

Ei l-au înţeles! Şi şi-au spus, fără prihană,

legământul, înfrăţiţi cu codrii de stejar.

Dar până la clipa cea mare, înfloresc visuri

şi cântece…

O! În astea nimeni, nici chiar zeii nu-i pot întrece!

Călăresc roibi de furtună, străbat mări de catran

Şi ucid şarpele Legendei, ca bunicul tău

Dejghinat din cremene,

Uriaşul şi neînvinsul Iovan Iorgovan.

Şi nu-şi fac griji de ceea ce or să fie odată!

O ştiu:

Vor fi viaţa vie a veacului viu, –

De aceea pasul lor sfrunteazănencununatele

zări…

- Bănatule, Bănatule, înger de fier,

Pe largii tăi umeri de piatră

Porţi legende, vremuri noi şi flinte de cer, -

Istoriei româneşti de mâine

Cel mai aspru, cel mai dârz şi cel mai

viteaz cavaler!

Marta Petreu

Biografie Marta Petreu

Marta Petreu -- este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic -- (n. 14 martie 1955), profesor de filosofie la Universitatea din Cluj, editor, eseist şi poet român. S-a format în ambianţa intelectuală a mişcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

Profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi redactor-şef (din 1990) al revistei Apostrof, publicaţie mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România şi de Fundaţia Culturală Apostrof.

Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti, cu lucrarea Valenţele estetice ale anamorfozei logice (1992).

Poezie

Aduceţi verbele (1981) 
Dimineaţa tinerelor doamne (1983) 
Loc psihic (1991) 
Poeme neruşinate (1993) 
Cartea mîniei (1997) 
Apocalipsa după Marta (1999) 
Falanga (2001) 
Scara lui Iacob (2006) 
O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franţa, la Editura „Le Temps qu’il Fait“.

Eseist şi istoric al filosofiei româneşti

Teze neterminate, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1991 
Jocurile manierismului logic (1995) 
Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României“ (1999 ; ediţia a doua, 2004 ; carte apărută în S.U.A., în 2005, cu titlul An Infamous Past: E. M. Cioran and the Rise of Fascism in România) 
Ionescu în ţara tatălui (2001 ; ediţia a doua, 2002) 
Filosofia lui Caragiale (2003); 
Filosofii paralele (2005) 
Despre bolile filosofilor. Cioran (2008, volum apărut întîi în Serbia, cu titlul O bolestima filozofa. Cioran) 
Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian, Iaşi, Ed. Polirom, 2009 


Premii

Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1981, 1997), Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2003, 2005, 2006), Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2003), Premiul revistei Poesis (1993, 2001), Premiul „George Bacovia“ al revistei Contemporanul (1993), Premiul „Nichita Stănescu“ (1997), Premiul „Henri Jacquier“ (2001), Marele Premiu „Lucian Blaga“ (2002), Premiul „Tudor Arghezi“ (2008), Premiul Salonului de Carte Oradea (1993), Premiul Salonului Naţional de Carte Cluj (1997), Trofeul Societăţii „Eugen Ionescu“ (Slatina, 2001), Premiul internaţional „Lillian Hellman/Dashiell Hammett Grant“ pe 2001, acordat de Human Rights Watch.

Face parte din gruparea literară Echinox; este membrã a Uniunii Scriitorilor din România şi a Fundaţiei Culturale Apostrof.

Coborarea Ingerilor

Nu exista iubire. Slava tie: nu mai exista. Exista
numai gura asta spurcata a mea care spune
cuvinte: bucurie tandrete dragoste dimineata
sens lumina iarba placere

Dar pe lume exista numai cruzime

si ploaia asta de sânge
hemoragia asta întunecata a ta

Oho! degeaba ploua cu sânge: noua nu ne mai pasa
în zadar ne faci semne
Nu exista iubire Domine nu
Noi suntem pe de-a-ntregul ai tai

Oho! ai tai umblam prin stratul negru de sânge
ca prin iarba de toamna cu bruma

Suntem ai tai Domine. Cad din cer
ca niste fulgi care latra
câinii tai. Ninge cu javre
Urla la stele boturi flamânde de câine
Da. Suntem ai tai. Tata. Hulim în numele tau:
faca-se deci voia ta de calau

Eu sunt Marta. În genunchi ma asez. Întind grumazul. Amin.

Dupa Cadere

Apropie-te
înveleste-ma în privirea ta ca-ntr-o placenta albastra
cuprinde-ma strâns
asa cum teaca adaposteste sabia

Eu îti dau târcoale eu te adulmec
ca pe un câmp proaspat cosit
Da. Te recunosc: esti barbat
deci amintirea mea de dinaintea caderii
Da. Esti pur si simplu originea
coastele tale arcuite sunt matricea frumoasa calda
sunt spatiul meu natal
Oho! înca înainte de a fi fost facuta
ti-am ascultat izvorul sângelui susurul singuratatii
eu am trait mirarea cu care cutreierai gradina
Le recunosc mi le-amintesc
îmi amintesc bezna de catifea a carnii tale
Te-adulmec acum
si-mi amintesc unitatea

Da. Te cunosc
esti într-adevar originea
esti carnea din care am fost extrasa
smulsa modelata
si aruncata în aceasta padure înzapezita
sa-ti fiu parte sa-ti tin tovarasie

Esti chiar originea din care am fost extrasa
când tu dormeai somnul cel greu divin

Esti barbat
fii deci adapostul meu
fii mierea neagra a dorintei
fii buruiana cea rea si laptoasa a dragostei
si împlinirea
acum
dupa cadere

 Ingerul Tanar

Asteapta. Mai este de mers. Pâna dincolo mai asteapta

Nici o exasperare nu-i destul de acuta
nici o violenta destul de intensa
Launtric sfarâmata - nimic nu ma omoara

Mai asteapta. Mai este. Pâna dincolo mai asteapta

Parasita de gratie stau si astept
fiara de prada amantul cel tânar
El - mutul luntrasul îngerul trecerii

Dorinta de viata somnul adapostul umed credinta
jocul castalian cu monade
carnea noastra pulsatil poftitoare
sunt numai costume: de frivol carnaval de bâlci satesc
de divort de parazi militare

Un cerc negru se face tandari si se reface pe creierul meu
o obada

Noaptea la trei dimineata la patru la cinci
stau cu capul în palme. Oho. Carbonizata sunt. Pomul vietii a murit
Ma contin în ghearele mele osoase
cum contine o urna cenusa

Domine somnoros Domine absent Domine vid
nici o violenta nu-i de ajuns pentru mine
din pacate nimic nu ma poate ucide nimic nu ma termina nimic nu ma poate odihni

El luntrasul îngerii trecerii amantul cel tânar animalul fierbinte
de prada
el întârzie el se lasa dorit 

Boris Deșliu, poet, eseist și prozator român

Prezentare

Doresc să vă prezint un poet, un poet care a strigat tăcut, cum au strigat atâția alții în regimul de tristă amintire. Boris Deșliu (1917 - 1998) are o biografie interesantă. De naționalitate bulgară alege să devină cetățean român în 1940 la cedarea cadrilaterului. Face două facultăți, cea de Drept și cea de Litere și Filosofie, unde îi are profesori pe Mircea Eliade și Tudor Vianu. Va alege să profeseze ca avocat, refuză colaborarea cu PCR și, ca tânăr membru al PNȚ, este sistematic respins de conducerea socialistă atunci când dorește să își publice versurile. Reușise să debuteze în 1935 la revista Rod nou și ultima apariție fusese  în Lumealui G. Călinescu. Cu ajutorul lui Ion Caraion scoate în 1970 (o perioadă de relaxare în România în toate domeniile) la editura Litera volumașul Zi dramatică, volum pe care l-am gasit la un anticariat cu un autograf al autorului dat pentru Virgil Carianopol.
Ion Caraion, care își intitulează intervenția Ceremonie discretă, se ocupă delicat de poeziile poetului avocat, trimițând în același timp săgeți către poeții acelor vremuri acceptați de edituri (nu le dă nume) și pe care nu îi vedea mai valoroși. Tăcerea lui Boris Deșliu este văzută ca o maturitate a spiritului şi trecută alături de tăcerea autoimpusă a altor colegi de condei (aș putea cita cel puțin încă șase-șapte poeți de care marele public n-a auzitzice Ion Caraion), fără însă a i se spune cauza Totuși, criticul ratează ocazia de a ataca criticii care nu mai duc muncă de decoperire a valorilor tinere.
Nu doar atitudinea aceasta retrasă este apreciată de critic la Boris Deșliu, ci și versurile, asemănându-l cu Ion Vinea prin alegoriile folosite sau cu străfulgerările lui Lucian Blaga. Un Ilarie Voronca foarte mult epurat (sic!) , preferând cascadelor de imagini  doar cioburi și stropi din câte o furtună sonoră își continuă I. Caraion mica ceremonie.
Păcat, acest autor nici după revoluția din 1989 nu a reușit să publice un volum nou. Apare sporadic în antologii, apoi, ceva mai consistent, postum. În 2002 editura Vremea publică Jurnal de avocat, un bogat material care vorbește despre procesele avute în care, nu o dată, au fost implicați scriitori sau oameni de vază ai istoriei noastre.
Pentru că wikipedia nu oferă nicio dată despre acest autor, am găsit totuși aceste informații, plus cele oferite de Ion Caraion, la Mircea Stănescu, care are un blog foarte interesant și pe care nu ar fi rău să îl vizitați ( clik aici).

O să redau câteva dintre poeziile incluse în plachetă, poezii care fac un corp comun prin imagini surprinzătoare (n-am văzut încă moaște putrede, fără șerpi e cerul pitit, în tramvai e o liniște ca-n cimitir) și tatonări filosofice(metafizică metafizică/ femeie de stradă a tuturor/ te strecori în patul filosofilor), care îi vor lua cititorului sufletul prin surprindere.

AȘTEPT SĂ TREACĂ PLOAIA ÎNTR-UN GANG

Veacul nesigur e bun în gangul adăpostit.

Se ridică duhul asfaltului eliberat ca o ceață.

Toate filmele îmi trec prin față

amintind de pregătiri, undeva, de plecare, 

cu multe despărțiri sfâșâietoare

Ireal și incert locul meu de odihnă acasă.

Mă urmărește o idee fixă, un germen de nebunie,

o boală de piept și un vânt de melancolie

pe o canava de rumoare.

Duc gândul până în pânzele albe

și stau într-un bloc de răcoare.

Anticărie. Ana Marie. Lotion. Institut

Un lent progres al bolii de piept

Un fel de vag proiect lăuntru-n afară

pe fundalul marelui bulevard.

Poate stă, să mai aștept.

Mă copleșește naiv vechea iubire uitată

cu gările vechi, cu grădinile ei reînviată

iar am s-o uit, iat am s-o uit, dar în gang mi se pare că niciodată.

PERDEAUA

O perdea se zbate

la etajul trei al unui mare imobil.

Fereastra rămase deschisă, nu era nimeni acasă.

Vântul și ploaia începuse și încercau să o smulgă.

Fusese cândva o ființă romantică, vaporoasă, de tul

care surâdea trecătorilor de la un geam luminat

fluturând ca un steag al libertății

și avântându-se pură spre cer în zilele clare.

Dar acum vântul o smulgea nemilos, o lovea și în curând

ea abea mai sufla, îmbătrânită.

Ploaia o biciuia și în curând a devenit o momâie

udă, prelungă, pleoștită și resemnată sub săgețile ploii.

Puțin mai târziu

o mână osoasă, scheletică, o trage violent înăuntru și o voce aspră se aude

zicându-i, destul, uite în ce hal ai ajuns

și îi închide fereastra

asupra lumii. -

LAMPA

Nici prlegerea despre silogismul cartezian de la facultatea de filosofie

n-avea claritatea unei lămpi cu gaz făcute de mama.

Dar am stat cu empiriști la sfat

și cu șcepticii m-am desfătat

gazun-n lampă până a secat

sticla lămpi pân-s-a afumat.

(ciclul Fumurile orașului)

SĂ RUPEM LEGEA ACEASTA A CASTITĂȚII

Să rupem legea aceasta a castității.

Arborii simplificați de somn urcă la ferestre ca să vadă

paradisul nostru izgonit.

Fără șerpi, fără îngeri, fără șerpi e cerul pitit.

Caste curg lăuntru la lumină.

Dacă stingi se strecoară ogari sângeroși pe sub uși,

ne invadează, ne invadează din tindă păpuși,

crapă bubonic în fiecare por un boboc altoit, dar trupul e o pustiită grădină

Iubito rămâi goală-n păduri ca Genoveva de Brabant

pentru dorința-naltă a copacilor, potolește josnicia arbuștilor

Melci desbracă pe iarba desgustului umed al sărutărilor

Păunițe desbracă-n grădini de frumusețe cuvântul amant.

OMUL FĂRĂ AMINTIRI

Ce făptură minunată sunt

Îmi surâd în orice oglindă, ce știți voi, mă mângâi bucuros pe obraz,

singur vorbesc, cânt și tușesc ca să mă ascult.

Mă sprijin, ca să-mi văd fâlfâiala mâinilor, în oglinzi, să nu caz.

Cu fiece femeie uitată sună în mine despletite trâmbițe de alpaca,

unghiile lor, ghiarele lor, nu pot să-mi zgârâie coaja ta-ta-ra-ra.

Nepreiteni grei ca niște chesoane, prieteni plesinind din bici, din cuvânt

vă uit la chip, apoi la veșmânt.

Ce făptură minunată sunt

Cântecele chiar, știute cândva, au o singură haină acum și

când le chem vin toate odată căci nu pot desluși

unde fiecare mi-a folosit, câte unul la fluierat, despărțit.

TEATRU/FILM 14 Martie

Răscoala

Rascoala: 

Cu Iurie Darie:

Biografie Iurie Darie

Nascut pe 14 martie 1929 in Vadul Rosu, Jud. Soroca, aflat astăzi în Republica Moldova, celebrul actor de teatru, film si televiziune, fiind dotat cu talent la desen, dar având și reale însușiri pentru scenă, Iurie Darie a dat examen atât la Institutul de Arte Plastice, cât și la cel de Artă Teatrală și Cinematografică, reușind la ambele, dar alegându-l pe ce din urmă, pe care l-a absolvit în 1952 la clasa marilor actori și profesori: Mihai Popescu si Marietta Sadova.
Absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica (IATC), actuala ATF, promotia 1952. Debuteaza in anul 1953, in "Nepotii gornistului", in regia lui Dinu Negreanu si alaturi de Marga Barbu si Liviu Ciulei.

A interpretat roluri memorabile in peste 40 de producții cinematografice, a fost si este actor al Teatrului de Comedie din Bucuresti unde i-a avut ca parteneri pe marii actori: Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Radulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Consuela Rosu, Stela Popescu, Silviu Stănculescu si Anca Pandrea.

Inainte de 1989 era extrem de cunoscut si prin intermediul televiziunii. unde s-a remarcat în emisiunile de televiziune pentru copii, în care actorul își etala abilitatea de a desena, uneori cu ambele mâini alaturi de o micuta co-prezentatoare, Mihaela.

A fost casatorit cu actrita Consuela Rosu cu care are un baiat Alexandru (Ducu) Darie, nascut in 1959 ce in prezent nu numai ca a mostenit talentul parintilor sai dar chiar se pare ca i-a depasit. În 2002, Alexandru Darie a devenit directorul prestigiosului Teatru Bulandra din București, iar în decembrie 2006 a fost ales președinte al Uniunii Teatrelor din Europa cu sediul la Paris.

Dupa moartea extrem de prematura a sotiei sale, el se indragosteste din nou, de data aceasta de colega sa Anca Pandrea cu care formeaza un cuplu demn de invidiat.

Povestea lor de dragoste incepe in urma cu 22 ani, cand, dupa ce a ramas vaduv, Iurie a fost invitat de Anca la o cafea. Prima intalnire a rezervat surprize. Cand sa se pregateasca de vizita, Anca si-a dat seama ca prietena ei a plecat in oras si a incuiat-o, din greseala, in casa. A fost nevoita sa iasa pe geam. A doua zi urma sa implineasca 40 de ani. Cand Iurie a sosit acasa la Anca, a trebuit sa intre si el, tot pe geam!

In 22 de ani, Iurie si Anca nu au stat despartiti mai mult de patru zile. 

Dupa doua decenii de amor, Iurie Darie si-a luat inima in dinti si a cerut-o de nevasta pe Anca Pandrea in cadrul unei emisiuni de divertisment, la Antena 1. Iurie Darie spune ca n-a premeditat momentul si ca, pur si simplu, asa a simtit atunci, ca trebuie sa-i ceara mana femeii pe care o iubeste nespus. Anca a inceput sa planga in momentul in care Iura, asa cum il alinta prietenii, a surprins-o cu intrebarea: “Vrei sa fii sotia mea?”. S-au programat de vreo trei ori la starea civila, dar n-au reusit sa ajunga niciodata pana acolo: ba si-a pierdut Anca buletinul, ba au avut spectacol in Germania, ba au plecat in Israel, la un festival de film. Cei doi au multumirea, totusi, ca nu traiesc in pacat, in fata lui Dumnezeu ei fiind casatoriti religios. 

"In urma cu cativa ani, trebuia sa nasim niste prieteni din Bailesti, asa ca preotul ne-a cam pus in fata faptului implinit, cununandu-ne religios. Pentru ca totul s-a intamplat pe nepusa masa, nici buchet de mireasa n-am avut, mi-a rupt cineva din curtea bisericii cateva flori si mi le-a pus in brate cu doar cateva secunde inainte de slujba", isi aminteste, amuzata, Anca. Dupa ce s-au casatori civil, "luna de miere au facut-o in Moldova. "Vrem sa vizitam toate bisericile si manastirile pentru a ne ruga pentru sanatatea si fericirea noastra si a celor dragi", a marturisit atunci Anca.

In 2004 filmeaza alaturi de partenera sa de viata in serialul de Televiziune "Numai Iubirea", iar in mai 2009 primeste premiul de excelenta pentru intreaga sa cariera actoriceasca la Festivalul Comediei romanesti.

Considerat un Zorro datorita rolului din "Muschetarul roman" este si in prezent la aceasta venerabila varsta, extrem de activ, implicat in multe proiecte de film si teatru, printre acestea numărându-se ilustrarea cu desene a două cărți, dar și realizarea unui CD cu muzică interpretată de el, in mici afaceri mai mult sau mai putin prospere.

Indragitul actor nu se sperie de trecerea timpului, el declarand intr-un interviu despre viata si profesie: "Am o naivitate permanenta in legatura cu trecerea timpului si viata mi-a demonstrat ca am avut dreptate. Cea mai mare satisfactie profesionala este atunci cand nu simti cum trece timpul si esti mereu in atentia publicului".

 Data decesului: 09.11.2012 

Filme cu Iurie Darie

Vezi filme

·         Maria Sa, Birlic! / (2010) - el insusi

·         Numai iubirea (2004) - Nichifor Dogaru

·         Triunghiul Morții (1999)

·         Punctul zero (1996)

·         Începutul adevărului / Oglinda (1994) - Generalul Sanatescu

·         Zâmbet de soare (1988)

·         În fiecare zi mi-e dor de tine (1987) - Theater manager

·         O zi la București (1987)

·         Cale libera (1986)

·         Cucoana Chirița (1986) Trailer

·         Ringul (1985)

·         Rămășagul (1984)

·         Viraj periculos (1983)

·         Portofelul / (1982) - escrocul international Camparno

·         Cowboys (1981) - Dave Arnold

·         Drumul oaselor (1980) - Boier Pana

·         Am fost șaisprezece (1979)

·         Cianura și picătura de ploaie (1978)

·         Ein April hat 30 Tage (1978) - Alvaro

·         Pentru patrie (1978) - maior Gheorghe Sontu

·         Revanșa (1978) - ilegalistul comunist Constantin David

·         Severino (1978)

·         Buzduganul cu trei peceți (1977) - Sigismund Bathory

·         Jucatorii de carti (1977)

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977) - Maior Gh. Sontu

·         Misterul lui Herodot (1976)

·         Blutsbruder (1975) - Bill Simmons

·         Muschetarul roman (1975) - Mihut Galateanu

·         Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Simion Jder

·         Frații Jderi (1974) - Simion Jder Trailer

  Buzduganul cu trei peceți (1977)

   O zi la București (1987)

Cu Aurel Giurumia:

Biografie Aurel Giurumia

Aurel Giurumia s-a nascut la Cernauti, la 14 martie 1931, si a absolvit Universitatea de Arta Teatrala sectia romana din Cluj, in 1954, sectia actorie, avand colegi de promotie actori ca Teofil Valcu, Constantin Stanescu, Emil Barladeanu.

In acelasi oras, la Teatrul National, a interpretat, pana in 1968, roluri in peste 50 de piese, majoritatea in regia lui Victor Ion Popa si Constantin Anatol. Dupa 1968 cand devine bucurestean si actor al Teatrului de Comedie, in mai bine de douazeci de ani, Aurel Giurumia a interpretat roluri de neuitat, indrumat de regizorii Lucian Giurchescu, Catalina Buzoianu, Dinu Cernescu, Sanda Manu, Alexandru Tocilescu, mai ales in "Cher Antoine" de Jean Anouilh, "Mutter Courage" de Bertolt Brecht, "Jocul dragostei si al intamplarii" de Marivaux, "Livada de visini" de A. P. Cehov si "Concurs de frumusete" de Tudor Popescu. Ultimul sau rol la Comedie a fost Chenneviette din "Scaiul" de Feydeau, in 1989, sub bagheta regizorala a lui Ion Lucian.

Sinceritatea interpretarii, umorul inconfundabil, directetea replicii si farmecul bonom l-au facut sa realizeze roluri memorabile in lung-metraje si seriale tv, in "Alo?... ati gresit numarul!" si "Doi baieti ca painea calda" (regia Andrei Calarasu), in "Piratii din Pacific" (regia Gilles Grangier, Sergiu Nicolaescu), "Gloria nu canta" (regia Alexandru Bocanet), "Eu, tu si Ovidiu" (regia Geo Saizescu), "Totul despre fotbal" (regia Andrei Blaier), "Saltimbancii" si "Un saltimbanc la Polul Nord" (regia Elisabeta Bostan, "Vara sentimentala" si "Duminica in familie" (regia Francisc Munteanu), “ Toate panzele sus “.

In "Musatinii" (regia Sorana Coroama-Stanca), Aurel Giurumia a fost un Moghila de neuitat, dand intreaga masura a talentului sau in rolul din ecranizarea pentru tv a "Viforului" de Barbu Stefanescu-Delavrancea.Se stinge din viata in urma unei indelungate suferinte la 30 Martie 2004 la Bucuresti.

Filme cu Aurel Giurumia

Vezi filme

·         Campioana (1990)

·         Duminica în familie (1987)

·         Liceenii (1987)

·         Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Agop

·         Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Agop

·         Pistruiatul 1 - Evadatul (1986) - Gruia

·         Pistruiatul 2 - Ascunzișuri (1986) - Gruia

·         Pistruiatul 3 - Insurectia (1986) - Gruia

·         Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) - Agop

·         Căsătorie cu repetiție (1985)

·         Promisiuni (1985)

·         Eroii nu au varsta (Serial TV) / Eroii n-au varsta (1984)

·         Un saltimbanc la Polul Nord (1984)

·         Fram (1983)

·         Lumini și umbre: Partea II (1982)

·         Totul pentru fotbal (1982) - antrenorul echipei "Gloria"

·         Ana și "hoțul" (1981)

·         De ce trag clopotele, Mitică? (1981)

·         Fiul munților (1981)

·         Grăbește-te încet (1981)

·         Lumini și umbre: Partea I / Lumini și umbre (1981)

·         Saltimbancii (1981)

·         Audiența (1979)

·         Acțiunea Autobuzul (1978) - Nasalie

·         Cianura și picătura de ploaie (1978)

·         Ciocolata cu alune (1978)

·         Din nou împreună (1978) - Smarandache

·         Expresul de Buftea (1978) - mecanic locomotiva

·         Eu, tu și Ovidiu (1977) - Grasul

·         Pretul succesului / (1977) - inaltul politician

Totul pentru fotbal (1978): https://youtu.be/RB2ksi70XyI.

  Campioana (1990)

Cu Carmen Galin

Biografie Carmen Galin

Carmen Galin s-a nascut pe 14 Martie 1946 la Iasi, fiind recunoscuta pana in anii ' 90 ca fiind inzestrata cu un talent specific ei, un talent aparte, o interpreta de teatru si film deosebita. Studenta a profesorului Dinu Negreanu, asist. Vasile Moldovan, face parte din promotia '67 a "Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale" din Bucuresti, alaturi de Irina Mazanitis (actrita la Teatrul "Odeon"), Ilie Gheorghe (actor consacrat la Nationalul din Craiova, remarcat mai ales in spectacolele lui Silviu Purcarete), Sybilla Oarcea, Eusebiu Stefanescu, Mitica Popescu, Cristina Stamate etc.

Carmen Galin a fost casatorita cu celebrul regizor Dan Pita, de care avea insa să divorțeze.

De la "Diminetile unui Baiat cuminte" /1966, la " Ilustrate cu Flori de Cîmp" /1974, "Pruncul, Petrolul si Ardelenii "/1981, " Mere rosii" la "Fram" /1983 si "Campioana "/1990 constat cu surprindere ca am vazut-o in toate fimele si am admirat-o pentru ingeniozitatea interpretarii sale.

Retrasa inca din 1995 din activitate, de pe scena "Teatrului National" din Bucuresti, (din cauza conducerii de atunci), Carmen Galin si-a dedicat garoafa rosie primita alaturi de diploma de rigoare, mentorului ei, regretatul Dinu Negreanu spunand: "Stiu de la dansul ca trebuie sa spui cuvintele la urma, nu teatral, ci cu adevar. Dintr-o perdea de ganduri recompui textul si te recompui si pe tine".

Din clipa aceea actrita Carmen Galin s-a retras total din viața publica. Modesta, fara a lasa sa se stie amanunte despre viata privata, aceasta actrita de un talent deosebit, de o sensibilitate si autencitate proprie rolurilor interpretate, se dedică, din umbră, numai acțiunilor umanitare.

Filme cu Carmen Galin

Vezi filme

·         Trenul din zori nu mai opreste aici / (1994)

·         Vinovatul (1991)

·         Campioana (1990) - Lili Oprescu

·         Secretul armei secrete (1988) - verisoara Zmeului

·         Zâmbet de soare (1988)

·         Secretul lui Nemesis (1985) - C. B. Mirea Trailer

·         Skazka stranstviy (1985) - Plague

·         Un saltimbanc la Polul Nord (1984) - Fanny

·         De dragul tău, Anca! (1983)

·         Faleze de nisip (1983)

·         Fram (1983)

·         Întunericul alb (1982)

·         Ana și "hoțul" (1981)

·         Pruncul, petrolul și ardelenii (1981)

·         Saltimbancii (1981)

·         Bietul Ioanide (1980) - Pica, fiica lui Ioanide

·         Labirintul (1980)

·         In asteptarea lui Lefty / (1979)

·         Ora zero (1979)

·         Profetul, aurul și ardelenii (1978) - Una dintre sotiile profetului

·         Curcanii / (1977)

·         Iarna bobocilor (1977) - Praxiteea

·         Mere roșii (1976) - Alice

·         Premiera (1976) - actrita Manuela

·         Tănase Scatiu (1976) - Sita, surdomuta

·         Ilustrate cu flori de câmp (1975) - Laura

·         Proprietarii (1973)

·         Drum în penumbră (1972)

·         Game pentru televiziune (1968)

·         K.O. (1968) - Silvia

Bietul Ioanide (1980)

“Faleze de nisip” 

 “Saltimbancii” 

Danton - Camil Petrescu

Pisălogii cu Dan Condurache, Dem Rădulescu, Ș.M.-Brăila, O. Cotescu

Imprastiind vestile - Lady Gregory 1968

Monopolul alcoolului - I.L.Caragiale

GÂNDURI PESTE TIMP 14 Martie

Alexandru M. Macedonski Citate:

Albert Einstein Citate:

Alexandru Paleologu Citate:

SFATURI UTILE 14 Martie

URGENȚE DE PRIMĂVARĂ ÎN GRĂDINĂ

Lucrări de igienă culturală

Tratamentele fitosanitare ori lucrările de igienă culturală care n-au fost realizate în toamnă sau în ferestrele iernii pot fi efectuate la sfârșitul repausului vegetativ sau la dezmugurire, în funcție de microclimat și tipul intervenției:

- suprimarea ramurilor cu simptome de boli-rapăn, făinare, foc bacterian, monilioză sau ulcerații produse de păduchele lânos;

- tăierea lăstarilor cu 5-6 cm mai jos de locul unde a fost localizat atacul de făinare anul precedent (lucrarea este specifică soiurilor sensibile la acest agent patogen, cum ar fi Jonathanul, la măr);

- tăieri de formare a coroanei, în plantațiile tinere și de regenerare, în livezile aflate în declin;

- suprimarea la 50-60 cm înălțime a puieților plantați în toamna trecută;

- distrugerea drajonilor porniți din rădăcină;

- îndepărtarea mărăcinilor din livezile clasice sau grădini cu pomi răzleți:

- lucrări de întreținere a solului între rânduri și în jurul pomilor;

- fertilizarea organică și/sau chimică.

Tratamente chimice

- Tratamente cu produse cuprice (atenție, fără sulfat de cupru, interzis în UE încă din 2007!), cu rol în dezinfectarea rănilor și reducerea riscului de atac de rapăn, atac bacterian, monilioză. Se poate utiliza unul dintre produsele: Funguran OH 300 SC 0,04-0,5%,Triumf 40 WG-0,25%, Flowbrix 0,35% sau Champ 77 WG-0,2%, Alcupral 50 PU-0,3% sau Kocide 2000-0,25%.

- Tratamente pentru combaterea dăunătorilor care iernează pe ramuri, în scoarță și în crăpăturile ei, în solzii mugurilor, ca larve, adulți sau ouă hibernante (purici meliferi, păduchi țestoși, păduchele din San José, păianjenul roșu, alte afide ), cu unul dintre produsele: Mospilan 20 SP/SG-0,045 kg/ha, Mospilan 20 SG + Toil (adjuvant) – 0,5%. Pentru tratamente în grădină iată și câteva exem­ple de doze folosite: pentru 10 litri de apă – 4 grame Mospilan + 50 ml Toil; pentru 30 litri de apă – 12 grame Mospilan + 150 ml Toil etc. Amestecul insecticidului și a adjuvantului se face direct în rezervorul mașinii de stropit. În cazul în care s-a depășit perioada optimă pentru stropit, iar pomul a intrat în vegetație, nu există pericolul arsurilor pe frunze sau muguri.

Foarte important de reținut:

- s-au restrâns/retras de la utilizare (Regulamentul UE 485/2013) produsele care au ca substanță activă Clotianidin, Imidacloprid și Tiametoxam;

- produsele care conțin substanțe active similare, dar sunt omologate, pot fi utilizate exclusiv după înflorire;

- tratamentul cu insecticid+ulei se aplică cel mult până (inclusiv) la începutul dezmuguritului, în faza de „urechiușe de șoarece”, la semințoase sau buton verde, la sâmburoase și obligatoriu până la dezmugurire, în cazul caisului și piersicului;

- este indicată o temperatură de peste +4 grade Celsius în perioada stropirii.

Intervenții în pomicultura ecologică

În plantațiile certificate ecologic sau în curs de reconversie se pot aplica produse omologate conform Regulamentului CE 843/2007. Pentru această perioadă se recomandă substanțele permise pe bază de hidroxid de cupru, oxiclorura de Cu sau oxidul de Cu, gen Bouille bordelaise – 0,5 % WDG sau Funguran OH 300 SC/ 0,044-0,065%, fără a depăși cantitatea de 6 kg/Cu/pe an/pe hectar, cu derogările aferente. Pentru dăunători se pot utiliza uleiuri parafinice (Ovipron 2000 –1,5 %)

Campania viticolă și pomicolă de primăvară înregistrează un vârf de lucrări ce se cer efectuate în timp util şi cu respectarea regulilor tehnice.

Spre sfârşitul lunii, la viile pe rod se aplică primele tratamente împotriva bolilor.  Campania viticolă de primăvară înregistrează un vârf de lucrări ce se cer efectuate în timp util şi cu respectarea regulilor tehnice.

În viile tinere se termină plantatul viţelor în masiv şi se completează golurile apărute cu viţe viguroase din soiurile plantate iniţial, se plantează la ghivece rezervă de viţe destinată plantării golurilor din timpul verii, se termină instalarea spalierilor din viile de anul 2 şi se înfiinţează culturile intercalate de legume: salată, mazăre de gradină, fasole de grădină, spanac, fasole boabe etc.

În viile pe rod, după terminarea lucrărilor fitotehnice la butuci, se execută afânarea adâncă pe solurile uşoare cu afânătorul cu gheare, pe solurile grele cu plugul fără cormane în agregat cu grapa pentru mărunţirea solului. În plantaţiile cu sistem de irigare se aplică irigarea de aprovizionare la pornirea viţelor în vegetaţie, iar spre sfârşitul lunii specialiştii recomandă executarea primelor tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor cu produse fitosanitare autorizate.

Calendarul lucrărilor în pomicultură din luna aprilie

În plantaţiile de pomi sunt necesare multiple lucrări în această perioadă, specialiştii Camerei Agricole Judeţene Botoşani recomandând efectuarea următoarelor lucrări:
– Se execută tratamentele fitosanitare la avertizare, pentru combaterea gargăriţei florilor de măr, aphidelor, acarienilor, rapănului, făinării, focului bacterian, păduchilor ţestoşi etc.;
– O atenţie deosebită se va acorda stropirilor de primăvară cu soluţiile clasice: zeama boerdeleză, zeama sulfocalcică, precum şi uleiuri de tip Oleocarbedan, Oleocalux,Oleodiazol;
– Se încheie plantările de pomi, arbuşti fructiferi şi parţial căpşuni şi se completează golurile din plantaţii;
– Se încheie tăierile de fructificare la speciile pomicole;
– După trecerea îngheţurilor şi a temperaturilor scăzute acolo unde s-au efectuat tăierile la cais şi piersic, cu lăsarea de ramuri rezervă, se fac corecturile necesare, cu care ocazie se lasă încărcătura normală de formaţiuni fructifere pe pom;
– Tăierile anuale la piersic sunt obligatorii având în vedere că fructifică mai ales pe ramuri mixte şi lungi în vârstă de 1 an;
– Tăierile de regenerare se aplică pomilor din plantaţiile îmbătrânite. Acestea se execută în vederea refacerii coroanelor, de a stimula pornirea de noi creşteri şi garnisirea acestora cu formaţiuni noi de rod;
– Se finalizează lucrarea solului prin executarea arăturii, discuirii între rânduri, peste tot sau în benzi alternative;
– În funcţie de încărcătura cu muguri de rod se administrează îngrăşăminte organice şi 1/3 din îngrăşămintele azotoase;
– Se verifică şi se completează grămezile cu materiale fumigene pentru prevenirea pierderilor cauzate de brume şi îngheţuri târzii.