REVISTA
IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI
ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE
NR 174 DIN 15 MARTIE 2018
RELIGIE
ORTODOXĂ 15 Martie
Sf Mc Agapie, Plisie și
Timolau
Sfinţii
Mucenici Agapie, Plisie, Timolau († 303-305) – Aceşti sfinţi mucenici au
pătimit în vremea împăratului Diocleţian (284-305) în Cezareea Palestinei, din
porunca guvernatorului Urban. Agapie era din cetatea Gaza, Timolau din Pont,
Plisie (Puplie) era din Egipt. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la
15 martie
Biserica
Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii Mucenici Agapie, PLisie, Timolau si cei
impreuna cu dansii in fiecare an pe 15 martie.
Sfintii
mucenici Agapie, Plisie si Timolau au trait pe vremea imparatului Diocletian, o
perioada extrem de tulbuera din pricina persecutiilor intreprinse impotriva
crestinilor. Agapie se tragea din cetatea Gaza, Timolau din Pontus Euxin, cei
doi Dionisie din Tripoli, Fenicia, Romil din Diospole iar Plisie impreuna cu
cei doi Alexandri din Egipt. Acestia au patimit in Cezareea Palestinei, unde
ighemon era Urban, in cel de-al doilea an al prigonirii.
Intrucat a
fost dat ordin imparatesc ca in toate cetatile si tarile crestinii sa fie
obligati sa se inchine la idoli si sa se jertfeasca intru acestia, renuntand la
credinta cea dreapta, foarte multi credinciosi au fost intemnitati si
torturati. Poporul elin se aduna sa vada crestinii tinuti in legaturi, unde
Sfantul Timotei a fost ars.
Mai apoi,
Agapie si Tecla au fost aruncati la fiarele salbatice. Totusi, este vorba
despre un alt mucenic agapie care a patimit inaintea acestuia, alaturi de
Sfanta Tecla si de Mucenicul Timotei.
Sfintii
Muncenici Agapie, PLisie, Timolau si cei impreuna cu dansii, vazand toate cele
ce se petreceau aici, se aprinsesera cu ravna dupa Domnul si si-au legat
singuri si de buna voie mainile inapoi cu legaturi, lasand astfel sa se
inteleaga ca sunt dispusi sa patimeasca pentru Mantuitor, strigand inaintea
ighemonului ca sunt crestini.
Urban,
vazand acesti tineri atat de inversunati, nu voia sa ii omoare indata. La
inceput ighemonul le promite fel-de-fel de rasplati doar sa se inchine
idolilor, incercand sa ii convinga sa nu renunte la frumusetea lor a tineretii.
Tinerii
refuzand, sunt aruncati in inchisoare. La cateva zile ighemonul ordona ca
acesti sfinti sa fie adusi inaintea lui incercand inca o data a ii convinge. Ii
va supune la o serie de torturi in speranta ca acestia isi vor lepada credinta
in Hristos. Totusi, acestia au rabdat cu vitejie si refuza crunt sa se inchine
idolilor. Tocmai de aceea acestia au fost osanditi la teiere.
Astfel primesc
acesti sfinti mucenici cununa muceniciei si isi dau sufletele in mainile
Domnului.
Aceşti
sfinţi mucenici, multpătimitori, au fost pe vremea împărăţiei lui Diocleţian
(284-305); Agapie era din cetatea Gazei, Timolau din Pontul Euxinului, cei doi
Dionisie din Tripoli - Fenicia, Romil din Diospole, unde era ipodiacon la
biserică, iar Plisie şi cei doi Alexandri erau din Egipt. Şi au pătimit în
Cezareea Palestinei, de la ighemonul Urban, întru al doilea an al prigonirii de
atunci.
Dându-se păgâna poruncă împărătească prin toate ţările şi cetăţile, ca toţi
creştinii să fie siliţi la închinarea la idoli şi la necuratele lor jertfe,
atunci, săvârşindu-se un oarecare praznic de Dumnezeu urât în cetatea Cezareei
şi popor fără număr adunându-se din satele cele de prinprejur, s-a pregătit
priveliştea la care creştinii cei ţinuţi în legături aveau să fie munciţi. Tot
poporul elinesc cel fără de număr s-a adunat la acea privelişte, unde mai întâi
Sfântul Mucenic Timotei - care se prăznuieşte în nouăsprezece zile ale lunii
august -, a fost ars, după multe munci.
După aceea, Sfinţii Mucenici Agapie şi Tecla au fost daţi spre mâncare
fiarelor. Însă nu acest Agapie, care acum se cinsteşte, ci altul cu acelaşi
nume, care a pătimit mai înainte de acesta, împreună cu Sfânta Tecla şi cu cel
mai sus amintit, cu Sfântul Mucenic Timotei, care se pomeneşte în august. O
privelişte ca aceasta plină de sânge săvârşindu-se, aceşti şase tineri viteji,
creştini cu credinţa, care acum se cinstesc, adică mucenicii: Plisie, Timolau,
Romil, doi Alexandru şi un Dionisie, aprinzându-se cu râvnă după Hristos şi-au
legat singuri mâinile înapoi, în semn că fără teamă doresc să pătimească pentru
Hristos şi sunt gata să se dea ori în foc, ori la mâncarea fiarelor pentru
dragostea lui Hristos.
Apoi degrabă alergând în mijlocul priveliştei, înaintea ighemonului Urban cu
mare glas au strigat: "Suntem creştini!"
Ighemonul, văzându-i tineri cu trupul, nu voia să-i piardă îndată. Ci, mai
întâi i-a sfătuit mult cu amăgiri ca să se închine idolilor şi să nu se piardă
singuri, fiind într-o frumuseţe ca aceea a tinereţii. După aceea, a poruncit
să-i arunce în temniţă. După câteva zile s-a scris în numărul legaţilor lui
Hristos, Sfântul Agapie, bărbat cinstit între creştini şi slăvit pentru nevoinţa
sa cea purtătoare de chinuri. Căci mai înainte de multe ori arătase mare
îndrăznire întru mărturisirea numelui lui Hristos şi suferise multe munci.
Într-acea vreme iarăşi fiind prins, împreună cu sluga lui, Dionisie Egipteanul,
s-a aruncat lângă cei şase tineri, făcându-se opt la număr. De multe ori
ispitindu-i şi în multe feluri muncindu-i, deoarece nu s-au lepădat de Hristos
şi toate muncile le-au răbdat cu vitejie, au fost osândiţi la tăiere.
Şi toţi în această zi şi-au pus capetele pentru Capul Bisericii, Hristos
Domnul, în ale Cărui mâini şi-au dat sfintele lor suflete; şi au luat de la El
cununile biruinţei, în Biserica ce se bucură în ceruri.
PSALMII
PSALMII
121-125
Psalmul 121
Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: "În casa Domnului vom
merge!"
|
|
Stăteau picioarele noastre în curţile tale, Ierusalime!
|
|
Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale cărei porţi sunt
strâns-unite.
|
|
Că acolo s-au suit seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui
Israel, ca să laude numele Domnului.
|
|
Că acolo s-au aşezat scaunele la judecată, scaunele pentru casa lui
David.
|
|
Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului şi pentru îndestularea celor ce te
iubesc pe tine.
|
|
Să fie pace în întăriturile tale şi îndestulare în turnurile tale.
|
|
Pentru fraţii mei şi pentru vecinii mei grăiam despre tine pace.
|
|
Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune ţie.
|
Psalmul 122
1.
|
Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei.
|
2.
|
Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt
ochii slujnicei la mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri către Domnul
Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi spre noi.
|
3.
|
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că mult ne-am săturat
de defăimare,
|
4.
|
Că prea mult s-a săturat sufletul nostru de ocara celor îndestulaţi şi de
defăimarea celor mândri.
|
Psalmul 123
1.
|
De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună Israel!
|
2.
|
De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva
noastră,
|
3.
|
De vii ne-ar fi înghiţit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva
noastră.
|
4.
|
Apa ne-ar fi înecat pe noi, şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
|
5.
|
Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspăimântătoare.
|
6.
|
Binecuvântat este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi spre vânare dinţilor
lor.
|
7.
|
Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa s-a
sfărâmat şi noi ne-am izbăvit.
|
8.
|
Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi
pământul.
|
Psalmul 124
1.
|
Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în
veac cel ce locuieşte în Ierusalim.
|
2.
|
Munţi sunt împrejurul lui şi Domnul împrejurul poporului Său, de acum şi
până în veac.
|
3.
|
Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta drepţilor, ca să
nu-şi întindă drepţii întru fărădelegi mâinile lor.
|
4.
|
Fă bine, Doamne, celor buni şi celor drepţi cu inima;
|
5.
|
Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce
lucrează fărădelegea. Pace peste Israel!
|
Psalmul 125
1.
|
Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere.
|
2.
|
Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră şi limba noastră de veselie;
atunci se zicea între neamuri: "Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!"
|
3.
|
Mari lucruri a făcut Domnul cu noi: ne-a umplut de bucurie.
|
4.
|
Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi.
|
5.
|
Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
|
6.
|
Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni
cu bucurie, ridicând snopii lor.
|
ARTĂ
CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI 15 Martie – ZIUA 25
A. GUSTĂRI
Roşii
umplute cu salată de vinete
· 6 roşii tari;
· 3 vinete mari;
· 1 ceapă;
· Sare;
· 150 ml ulei
Se
coc vinetele la flacără, se curăţă de coajă fierbinţi fiind, se aşază pe un
fund de lemn înclinat, se răsfiră, se îndepărtează seminţele cu o lingură de
lemn şi se pudrează cu sare.
După
15 – 20 minute se toacă cu tocătorul de vinete.
Se
pun în salatieră şi se freacă cu o lingură de lemn până devin spumoase,
adăugând ulei, puţin câte puţin (150 ml ulei la 3 vinete mari).
După
gust se amestecă ceapa tocată mărunt sau rasă pe răzătoare.
Se
poate servi ca atare, ornată cu roşii şi frunze de pătrunjel sau ca umplutură
pentru roşii.
Cacă
dorim să albim compoziţia salatei de vinete adăugăm puţină zeamă de lămâie.
Se
spală roşiile şi se pot umple întregi sau tăiate transversal în două.
Se
taie un căpăcel la partea unde a fost codiţa la roşiile mai mici şi se golesc
de o parte din pulpă şi seminţe, cu ajutorul unei linguriţe.
Se
presară în interior un praf de sare şi, după 5 – 10 minute, se aşază cu partea
scobită în jos ca să se scurgă apa extrasă de sare.
După
câteva minute se umplu cu salată de vinete.
Se
decorează cu frunze de pătrunjel şi fileuri de ardei.
Se
serveşte câte o roşie de persoană, ca gustare.
B. SALATE
Salată
orientală de cartofi
· 6 cartofi mari;
· 1 – 2 cepe;
· Sare;
· Piper măcinat;
· 10 – 15 măsline;
· 3 linguri ulei;
· 1 lingură oţet;
· 1 legătură pătrunjel verde
Se
spală cartofii şi se pun la fiert în apă clocotită cu sare.
Se
curăţă 1 – 2 cepe, se lasă să stea în apă 1 – 2 ore, apoi se taie în feliuţe.
Când
cartofii sunt fierţi, se scurg de apă şi, fierbinţi fiind, se curăţă de coajă,
se taie în felii rotunde, se aşază într-o legumieră, se presară cu sare şi
piper, se adaugă sosul vinegret şi se acoperă.
Sosul
vinegret se prepară astfel: se pun într-un castron 3 linguri ulei, 1 lingură
oţet, sare şi piper şi se amestecă cu furculiţa sau cu telul până când uleiul
se emulsionează şi devine lăptos. Se poate adăuga şi pătrunjel verde.
După
ce cartofii s-au răcit, se adaugă ceapa şi 10 – 15 măsline.
C. SOSURI
Sos
vinegret
Sosul
vinegret se prepară astfel: se pun într-un castron 3 linguri ulei, 1 lingură
oţet, sare şi piper şi se amestecă cu furculiţa sau cu telul până când uleiul
se emulsionează şi devine lăptos. Se poate adăuga şi pătrunjel verde.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă
de roşii
· 1 morcov;
· 1 păstrânac;
· 1 ceapă;
· 1 ardei gras;
· 1 kg roşii;
· 1 linguriţă zahăr;
· Sare;
· ½ ceaşcă orez;
· 1 legătură pătrunjel;
· 2 linguri ulei
Se
pun la fiert în apă clocotită un morcov şi un păstârnac tăiaţi în patru, o
ceapă întreagă şi un ardei gras.
Separat
se fierb roşiile cu puţină apă şi apoi se pasează.
La
zeama de roşii se adaugă lichidul în care au fiert legumele şi se dau împreună
câteva clocote.
În
acest timp se adaugă o linguriţă de zahăr şi sarea necesară, după gust, apoi
două linguri ulei.
La
sfârşit se adaugă orezul şi se mai dă un clocot.
Se
serveşte cu pătrunjel verde presărat deasupra.
E. MÂNCĂRURI
Vinete
imam baialdi
· 6 vinete;
· 2 cepe;
· 4 roşii;
· Sare;
· Ulei;
· Foi de dafin;
· Cimbru;
· stafide
Se
taie vinetele în două pe lungime, se opăresc 10 – 15 minute în apă cu sare,
apoi se scurg.
Când
s-au răcorit se scobesc şi se scoate o parte din pulpă.
Se
înăbuşă 2 cepe tocate cu ulei.
Se
adaugă la ceapă pulpa de vinete tocată, roşiile tocate în bucăţi mari, sare şi
se lasă să se înăbuşe în continuare.
Când
legumele sunt pătrunse, se iau de pe foc şi se adaugă o mână de stafide.
Se
umplu jumătăţile de vinete cu compoziţia pregătită şi se aşază una lângă alta
într-o tavă.
Se
toarnă deasupra o ceaşcă de ulei, se adaugă o foaie de dafin şi cimbru şi se
dau la cuptor la foc potrivit, circa 2 ore, până când vinetele sunt bine
pătrunse.
Se
servesc reci. Dacă este posibil se prepară cu o zi înainte.
F. DULCIURI
Turtă
dulce
· 250 g zahăr;
· 500 g făină;
· 50 ml ulei;
· 1 linguriţă bicarbonat;
· 100 g nuci;
· 100 g rahat;
· 1 ½ linguriţă scorţişoară;
· 1 linguriţă cuişoare
Se
ard 100 g zahăr, se sting cu 400 g apă şi se adaugă restul de zahăr.
În
siropul obţinut se adaugă făina, bicarbonatul, uleiul şi mirodeniile.
La
sfârşit se adaugă o parte din nucă, desfăcută în sferturi, şi rahat tăiat în
bucăţi mici şi dat prin făină.
Se
toarnă într-o tavă unsă compoziţia şi se presară deasupra restul de nucă şi
rahat.
Se
coace la foc potrivit 40 minute.
ISTORIE
15 Martie
Evenimente
·
933: Regele Henric I al Germaniei îi învinge pe maghiari in batalia
de la Riade, în apropiere de râul Unstrut. După această înfrângere, in
timpul domniei lui Henric, triburile maghiare n-au mai năvălit în regatul sau. Bătălia de la Riade sau bătălia de la Merseburg s-a dat între
trupele din Francia Răsăriteana conduse de regele Henric I și cele ale
maghiarilor, în nordul Thuringiei lângă râul Unstrut pe 15 martie 933. Bătălia
a fost rezultatul deciziei Sinodului de Erfurt de a nu mai plăti tribut
maghiarilor în 932. După cronicarul saxon Widukind de Corvey, aceasta a fost o
victorie importantă pentru Francia Răsăriteană.
·
1412 – Este încheiat acordul secret de la Lublau
între Polonia şi Ungaria, o intelegere care reprezenta un mare pericol
pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în
sfere de influenţă. La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru
cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal al regelul Poloniei – Vladislav
Iagiello. Regele Ungariei, Sigismund, dorea readucerea
Moldovei sub suzeranitate ungară, dar regele Vladislav Iagiello era un suveran
prea puternic pentru a putea fi înlăturat. Ambii monarhi convin la un acord
secret de compromis, Acordul secret de la Lublau, prin care Ungaria recunoştea
suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei cu condiţia ca Moldova să apere Ungaria
împotriva turcilor. În cazul în care domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun ar
refuza acest ajutor armat Moldova urma să fie împărţită în două: Ungaria luînd
ţara de jos cu linia munţilor, Bîrladul şi Chilia, iar Polonia partea de nord
cu Iaşii, linia Nistrului şi Cetatea Albă. Domnul
moldovean nu a avut cunostinta de existenţa acordului de la Lublau,iar
acesta nu a fost aplicat, datorită faptului că Moldova şi-a
onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui
polon, apărîndu-i de turci pe polonezi. Sigismund de
Luxemburg (n. 14 februarie 1368, Nürnberg – d. 9 decembrie 1437, Znaim,
Moravia, azi Republica Cehă), principe elector de Brandenburg din 1378 până în
1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al
Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433
până la moartea sa în 1437. Vladislav al II-lea din dinastia Iagello (în limba
poloneză Władysław II Jagiełło, în germană Wladyslaw Jagiello, n. circa 1362 –
d. 1 iunie 1434 la Gródek) a fost rege al Poloniei între anii (1386 – 1434).
Împreună cu vărul său, Vitold, mare duce al Lituaniei au încheiat uniunea
polono-lituaniană (pactul de alianță de la Horodlo pe Bug) în pofida
conflictelor familiare anterioare între Vladislav și tatăl lui Vitold. Vitold
este convertit la religia ortodoxă și, cu toate că a devenit creștin,
conflictul cu teutonii rămâne neînlăturat.
·
1493: Cristofor Columb se
întoarce în Spania după prima sa călătorie în America. Cristofor Columb (n. între august și
octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) navigator italiano-spaniol. A navigat spre
vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat
reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind
cunoscută numai Lumea Veche.
·
1545: Incepe prima reuniune a
Conciliulului Tridentin sau Conciliul
de la Trento, cel de-al nouăsprezecelea sinod ecumenic (recunoscut
doar de Biserica Catolică), ținut între 1545 si 1563, pentru clarificarea
problemelor apărute odată cu Reforma protestanta.
·
1659 - Principele Transilvaniei, Acatiu Barcsay (ales de
marele vizir Mehmet Köprulu Pasa) a hotărît scutirea preoţilor români de
dijmele în vite şi cereale.
·
1848: La Budapesta se declanseaza revolutia
maghiara impotriva dominatiei habsburgice. Poetul
național, Sándor Petőfi, a citit mulțimii adunate în fața Muzeului Național o
listă cu cele 12 puncte importante pentru independență. Au urmat evenimente sângeroase în Pesta și
Buda (demonstrații în masă care l-au forțat pe guvernatorul imperial să accepte
toate cele cele 12 puncte ale actului revoluției), urmate de diverse răscoale
în țară, care au permis reformiștilor maghiari să formeze noul guvern condus de
primul ministru Lajos Batthyány. Acesta a adoptat o serie de reforme, cunoscute
sub numele de Legile din Aprilie, care au creat un sistem politic democratic în
Ungaria. Din cauza revoluției din Viena, austriecii au trebuit sa accepte la
început guvernul maghiar, dar după ce revoluția austriacă a fost înfrântă și
Franz Joseph I l-a înlocuit pe tronul Austriei pe unchiul său Ferdinand I al
Austriei, care era handicapat mintal, nu au mai recunoscut guvernul
revolutionar maghiar. Ruptura finală între Viena și Pesta a avut loc atunci
când mareșalului Lamberg i-a fost dat controlul întregii armate a Ungariei.
Câteva zile mai târziu Lamberg a fost atacat și ucis la sosirea în Pesta de
către o mulțime revoluționară, la care, drept răspuns, Curtea Imperială a
ordonat dizolvarea guvernului maghiar, ca incapabil să păstreze ordinea
publică. Acesta a fost punctul de ruptură și începutul războiului între
revoluționarii din Ungaria și trupele imperiale austriece, la comanda cărora a
fost numit feldmareșalul croat Josip Jelačić (în locul generalului Franz
Lamberg, care fusese asasinat). La 29 mai 1848, la Cluj, Dieta Transilvaniei
(formata din 116 de maghiari, 114 secui 114 și 35 sași), a ratificat unirea cu
Ungaria. Românii și germanii nu au fost de acord cu aceasta decizie. La 10
iunie 1848, ziarul Wiener Zeitung scria: ” În orice caz, unirea Transilvaniei,
nu este valabila, iar întreaga lume trebuie să recunoasca justețea protestului
poporului român.La 25 februarie 1849 reprezentanții populației românești au
trimis la Viena imparatului austriac Memorandumul națiunii române din Marele Principat
al Transilvaniei, Banatului, din teritoriile învecinate în Ungaria și Bucovina,
cerand unirea Bucovinei, Transilvaniei și Banatului sub aceeasi guvernare (…)
unirea tuturor românilor din statul austriac într-o singură națiune
independenta sub conducerea Austriei. Datorită succesului revoluției maghiare,
imparatul Franz Joseph a trebuit să ceară ajutor de la „jandarmul Europei”,
țarul Nicolae I al Rusiei, in martie 1849. Rusii au trecut de Sud trecătorile
montane carpatice (de-a lungul frontierei de Transilvania și Țara Românească).
La 18 iulie, trupele imperiale austriece au capturat Buda și Pesta. Trupele
Rusiei au inregistrat la randul lor succese în est, astfel ca situația
revolutionarilor maghiari a devenit din ce în ce mai disperată. Generalul revolutionar
de origine poloneza Josef Bem a fost înfrânt pe 31 iulie 1849 în bătălia de la
Albești, lângă Sighișoara. Chemat de Lajos Kossuth să se retragă în Ungaria,
acesta a luat parte pe 9 august 1849, la bătălia de la sud de Timișoara, unde
trupele revoluționare maghiare au fost înfrânte de aliații austrieci și ruși.
La 13 august, după mai multe infrangeri amare, revolutia maghiara a fost
infranta, iar armata revoluționară a capitulat la Șiria. Generalul Józef Bem a
fugit în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam și a devenit înalt
funcționar sub numele de Amurat Pașa. Comandanții trupelor revoluționare, cu
excepția lui Bem, au fost judecați pentru înaltă trădare, 13 generali
revolutionari fiind executati la Arad. Prim-ministrul Batthyány a fost executat
în aceeași zi la Pesta. Practic, evenimentele revoluționare și războiul
revoluționar din anii 1848-49, au reprezintat unul din cele mai importante
conflicte militare din istoria maghiară. Mulți dintre liderii și
participanții la revolutie, incluzându-i pe Lajos Kossuth, István Széchenyi,
Sándor Petőfi, József Bem, fac parte din randul celor mai respectate
personalități ale Istoriei Ungariei, iar aniversarea izbucnirii
revoluției, 15 martie, este una din cele trei sărbători naționale maghiare.
·
1873 - Este adoptată legea organică care fixează atribuţiile
Ministerului de Externe şi ale reprezentanţelor politice ale României în
străinătate.
·
1876: A apărut, la București, ziarul
"Timpul", organul de presă al Partidului Conservator, la care
au lucrat Mihai Eminescu, Ion Slavici și I.L. Caragiale. Timpul
a fost un important ziar apărut la București într-o primă etapă între 15 martie
1876 și 17 martie 1884. În urma fuziunii Partidului Conservator cu Partidul
Liberal-Sincer în urma căruia a apărut Partidul Liberal-Conservator are loc la
18 martie 1884 și fuziunea ziarului Timpul cu ziarul Binele public apărând în
locul lor noul ziar România. Începând cu 13 noiembrie 1889 revine la numele
inițial, Timpul, și apare sub acest nume până pe 14 decembrie 1900. După
fuziunea cu ziarul Constituționalul apare din 15 decembrie 1900 sub numele de
Conservatorul ca organ oficial al Partidului Conservator până la data de 15
noiembrie 1914. La ziarul Timpul au activat Mihai Eminescu, Ion Luca
Caragiale și Ioan Slavici.
·
1876: Se
încheie la Bucureşti, România, Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă
pentru o perioadă de 10 ani. Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă a
fost creată pe principiul aplicării tarifului acordat naţiunii celei mai
favorizate şi al egalităţii de tratament între cele două părţi.
·
1883: Se
consemnează debutul propriu-zis al scriitorului român Barbu Ştefănescu
Delavrancea cu nuvela Sultănică. Nuvela a fost semnată Argus şi publicată în
cotidianul România liberă. Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858,
București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat
român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei
și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri)
Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.
·
1892: A fost patentată prima scară rulantă de către Jesse W.
Reno din New York.
·
1892: Se fondează clubul de fotbal Liverpool F.C. Liverpool Football Club, pe scurt
Liverpool FC, este un club de fotbal din Liverpool, Anglia, care evoluează în
Premier League. De la fondarea sa în 1892, Liverpool a câștigat cel mai mare
număr de Cupe UEFA, Supercupe ale Europei și Cupe ale Ligii. Terenul propriu al
clubului este stadionul Anfield, cu o capacitate de 45.362 de locuri, aflat la
aproape trei mile de centrul orașului Liverpool. Clubul a fost fondat la 15
martie 1892 de către John Houlding, proprietarul lui Anfield. Houlding a decis
formarea propriei echipe după ce Everton părăsise Anfield în urma unei dispute
asupra închirierii. Numele original avea să fie Everton F.C., dar a fost
schimbat în Liverpool F.C. (după ce F.A. a refuzat recunoașterea echipei sub
numele precizat inițial). Clubul a fost implicat în două dintre cele mai mari
tragedii din fotbalul european — la Heysel în 1985 și Hillsborough în 1989.
După Heysel, cluburilor engleze le-a fost interzisă participarea în
competițiile europene pentru o perioadă de cinci ani, șase în cazul lui
Liverpool.
·
1899: Premiera piesei istorice "Cezar și Cleopatra",
de George Bernard Shaw. George
Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin – d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint
Lawrence), scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în
1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de
limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor
de piese de teatru, cât și în calitate de critic de artă și publicist politic.
·
1904: Este
înfiinţată Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe Naturale din
gubernia tarista Basarabia.
·
1906: A luat ființă compania britanică Rolls Royce. Rolls-Royce
Limited a fost un producător de mașini, iar din 1914 a început să producă și
motoare de avioane. A fost fondată de Charles Stewart Rolls și Henry Royce pe
15 martie 1906 ca rezultat al unui parteneriat format în 1904. În 1971,
Rolls-Royce a fost afectată de dezvoltarea motorului cu reacție avansate RB211,
rezultând în naționalizarea companiei ca Rolls-Royce (1971) Limited. În 1973,
divizia mașini a fost separată de compania părinte ca Rolls-Royce Motors.
Rolls-Royce (1971) Limited a continuat ca, companie naționalizată până a fost
privatizată în 1987 ca Rolls-Royce plc.
·
1908: A avut loc, la Paris, prima audiție a "Rapsodiei spaniole",
de Maurice Ravel. Joseph
Maurice Ravel (n. 7 martie 1875, Ciboure – d. 28 decembrie 1937, Paris),
compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet
pentru orchestră în Do major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese
compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere.
·
1915: A avut loc, la București, prima
audiție a "Simfoniei a II-a în La major op. 17", de George Enescu.
·
1916: Președintele Woodrow Wilson trimite
4.800 trupe americane peste granița SUA-Mexic pentru urmărirea lui Pancho Villa. Pancho Villa (Doroteo Arango Arámbula)
poreclit „Pancho” (n. 5 iunie 1878, San Juan del Río, Durango, Mexic – d. 20
iulie 1923, Parral, Chihuahua, Mexic) a fost un erou național mexican. Pancho a
fost chiar de dușmanii săi admirat fiind numit de adepții săi: luptător pentru
libertate, guerillo, general, gouverner, star de film, și revoluționar. Pancho
Villa a fost un comandant de guerilla și tâlhar, care a luptat în revoluția
mexicană contra dictatura lui Diaz. După terminarea revoluției, noul regim de
conducere prezintă pe Villa ca o icoană poporului, cu toate că el de acest
regim a fost omorât. Puntru adepții dictatorului Diaz, Pancho Villa a fost un
„bandit sângeros” în schimb cea mai mare parte a mexicanilor îl considerau un
Robin Hood mexican.
·
1917 – Abdică Ţarul Nicolae al II-lea, eveniment care marchează sfîrşitul
dinastiei Romanovilor şi a Imperiului Ţarist in Rusia. Tarul Nicolae al
II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (n. 6 mai 1868 (SN 18 mai) –
d. 17 iulie 1918) a fost ultimul împărat al Rusiei. A domnit din 1894 pana la
abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârșitul revolutiei din februarie. A fost
asasinat impreună cu întreaga sa familie de către bolșevici la ordinul direct
al luiLenin. A fost canonizat de Biserica OrtodoxA Rusa dupa caderea regimului
comunist in aceasta tara.
·
1922: După ce Egiptul își câștigă independența față de Marea Britanie, Fuad I devine rege al Egiptului. Fuad I al Egiptului Fuad I, Regele
egiptului și al Sudanului, suverin ai Nubia, Kordofan, și al Darfur n. 26
martie 1868 – d. 28 aprilie 1936, a fost primul rege al egiptului din era
modernă. a devenit Sultanul egiptului în 1917 la succedat pe fratele său Husayn
Kamil a devenit rege în 1922 cănd Britania a garantat independența egiptului.
Ahmed Fuad s-a născut în Giza un palat în Cairo, era membru dinastiei Muhammad
Ali o familie de origină albană care a ajuns pe vremea imperiului Otoman, mama
lui era Farial Kadin.
·
1939 - Ocuparea regiunilor cehe de către Germania
hitleristă. Violînd acordul de la München, Hitler ocupă Boemia şi Moravia, transformate
în "protectorat" german. Slovacia devine "independentă", cu
un regim dictatorial de extremă dreaptă, condus de monseniorul Tiso.
·
1939: Ca urmare
a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia, în România s-a decretat
mobilizarea generală. Pe întreg teritoriul României au avut loc manifestații în
sprijinul Cehoslovaciei. Pe 14 martie 1939, bucurându-se de sprijinul
Germaniei, Jozef Tiso a proclamat independența Slovaciei. A doua zi dimineața,
armatele germane, violând acordurile semante cu șase luni mai înainte la
München, au invadat și ocupat ce mai rămăsese din Cehia – Boemia și Moravia –
și au înființat aici un protectorat. Președintele Emil Hácha nu a dat ordine
armatei să reziste invaziei străine. Statul cehoslovac a dispărut de pe
harta politică a Europei pentru aproape șase ani. Au fost înființate
statul-marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei, care era sub controlul
total al Germaniei Naziste, și Republica Slovacia, stat satelit al Reichului,
dar care nu a fost ocupat de trupele germane. Franța și Anglia nu au
întreprins nicio acțiune concretă împotriva Germaniei. Doar invadarea Poloniei
i-au determinat pe anglo-francezi să intervină, ceea ce a dus la declanșarea
celui de-al doilea război mondial.
·
1945: Al Doilea Război
Mondial: Armata română duce lupte grele
pentru eliberarea orașului cehoslovac Branska-Bystrica.
·
1954 - Debutează programele emise de Studioul teritorial
Cluj al Radiodifuziunii Române.
·
1964: Echipa de handbal masculin a României a câștigat campionatul mondial din Cehoslovacia după ce a învins în finală echipa Suediei cu scorul
de 25 - 22 și a devenit pentru a două oară campioană mondială.
·
1966 - S-a creat, la Bucureşti, Asociaţia de Drept
Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI).
·
1974: Arpad Kiss, pilot planorist, a efectuat primul zbor cu primul
deltaplan românesc, AK-22.
·
1985 - Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor, stabilită
printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, intitulată “Principiile
directoare pentru protecţia consumatorilor”. Marcată pentru prima oara în
România în 1991.
·
1990: URSS anunță
că declarația de independență a Lituaniei este
invalidă. Lituania este o
țară baltică în Europa de Nord. Capitala țării este Vilnius. Granița de vest a
țării o constituie Marea Baltică. În nord se învecinează cu Letonia, în sud-est
cu Belarus, în sud cu Polonia iar în sud-vest cu Rusia prin exclava sa
Kaliningrad, obținută în urma redefinirii multor granițe în Europa la începutul
perioadei numită a Cortinei de fier. Populația Lituaniei este de aproximativ 3
milioane, iar capitala și cel mai mare oraș este Vilnius. Lituanienii sunt un
popor baltic. Atât limba oficială, lituaniana cât și letona sunt singurele
limbi din ramura baltică a familiei de limbi indo-europene care încă se mai
vorbesc astăzi.
·
1990: In
judetul Harghita maghiarii au aniversat Revolutia ungara de la 1848. Cu aceasta
ocazie s-a abordat drapelul maghiar pe institutiile publice, primarii, case de
cultura, scoli, spitale, case particulare. Pentru sarbatorirea acestei
zile au venit din Ungaria peste 10.000 de persoane care au provocat incidente
la Satu Mare, Sovata, Targu Mures si in alte localitati, ceea ce a determinat,
in zilele urmatoare, organizarea unor contra-manifestatii care vor duce la
ciocniri violente intre partea romana si cea maghiara. Conflictul interetnic de
la Târgu Mureş s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19
martie şi 21 martie 1990.
·
1990 - Crearea Partidului Unităţii Naţionale Române (PUNR).
·
1991: A luat ființă Fundația Europeană Nicolae
Titulescu cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a
stimula și întreține interesul pentru viața și activitatea diplomatică a
lui Nicolae Titulescu. Nicolae
Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un
diplomat, jurist, profesor și om politic român, în repetate rânduri ministru al
afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii
Națiunilor. A fost membru titular (din 1935) al Academiei Române.
·
1994: În Belarus, a fost
adoptată Ziua Constituției. Belarus,
denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în
Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către
vest, și Lituania și Letonia către nord-vest. Capitala țării este Minsk; printre
alte orașe mari se numără Brest, Hrodna, Gomel, Moghilău și Vitebsk (Vițebsk).
Peste 40% dintre cei 207.600 km² sunt împăduriți, iar principalele sectoare
economice sunt agricultura și industria prelucrătoare.
·
1996: ONU a
lansat un proiect pentru salvarea Africii de subdezvoltare
prin acordarea a 25 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani și mobilizarea
agențiilor împotriva sărăciei și maladiilor. Proiectul "Inițiativa
specială privind Africa".
·
1999: In
România, au fost retrase din circulaţie bancnotele cu valoarea nominală de
1.000 şi 5.000 de lei, emisiunile 1991-1993.
·
1999: Curtea de
Apel Bucuresti a anulat pentru a doua oara Hotararea de Guvern, privind
infiintarea Universitatii “Petoffi-Schiller”.
·
1999: Curtea de
Apel Bucuresti a respins cererea lui Miron Cozma de intrerupere a executarii
pedepsei de 18 ani de inchisoare, data de catre Curtea Suprema de Justitie, in
data de 15 februarie 1998, pentru instigare la subminarea puterii de stat, in
legatura cu mineriada din septembrie 1991.
·
2004: Oamenii de știință au raportat descoperirea Sednei, cel mai distant obiect din sistemul solar observat
până acum. Sedna este o
posibilă planetă pitică din Sistemul Solar. Se pare că este cel mai îndepărtat
obiect de Soare cunoscut din Sistemul Solar. Când se află la periheliu, Sedna
se află la o distanță de 72 unități astronomice. La afeliu, Sedna este la 532
unități astronomice depărtare de Soare. Acest obiect transneptunian face o
rotație în jurul Soarelui o dată la 10.500 de ani și este ultima planetă pitică
descoperită (în 2009) după Ceres (1801), Pluton (1929), Eris (2003), Haumea
(2004) și Makemake (2005).
·
2006: Adrian Năstase își
anunță demisia din fruntea Camerei Deputaților și din funcția de președinte executiv al PSD după ce 37 din filialele PSD din teritoriu i-au
acordat un vot de blam. Adrian
Năstase (n. 22 iunie 1950, București), politician social-democrat român, fost
profesor de drept public internațional. Între 1990-1992 a fost ministru de
externe al României din partea FSN, apoi președinte al Camerei Deputaților
între 1992-1996 respectiv 2004-2006, din partea PDSR respectiv PSD. Între
decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României.
·
2011: Regele Bahrainului, Hamad bin Isa Al
Khalifa, declară stare de urgență timp de
trei luni în urma protestelor
din Bahrain din 2011. Bahrain, este un conglomerat de 33 de
mici insule din Golful Persic. În trecutul îndepărtat, Bahrain, a fost ocupat
de fenicieni care au numit Bahrain, „Delmon”, care înseamnă „Țara
vieții”. De-a lungul secolelor alte civilizații, au ocupat Bahrainul
inclusiv portughezii. De fapt, râmășite ale acestor civilizații sunt încă
vizibile în Bahrain. Practic, toți locuitorii din Bahrain au sosit din
alte părți. Suniții din Peninsula Arabică și șiiții din provincia de est a
Arabiei Saudite și din Iran și Irak. Protestele din Bahrain din 2011 sunt o
serie de demonstrații din Golful Persic, Bahrain. Ca parte a Protestelor din
Africa și Orientul Mijlociu din 2010–2011, protestatarii din Bahrain au cerut
inițial libertate politică și egalitate pentru populația Shi’a și s-au extins la
a cere finalul monarhiei după un raid ucigaș nocturn, la 17 februarie împotriva
protestatarilor de la Pearl Roundabout în Manama. Protestatarii au campat patru
zile în Manama la Pearl Roundabout, care funcționează ca centru de comandă al
protestelor de acolo. Hamad Bin Isa Al Khalifa, (născut la 28 ianuarie 1949 în
Riffa, Bahrain) este actualul rege al Bahrain (din 2002), care au fost anterior
Emir (din 1999). El este fiul lui Isa bin Salman al Khalifa. A urmat Facultatea
de drept de la Cambridge, Anglia, iar mai târziu colegiile militare din Regatul
Unit (inclusiv Sandhurst) și Statele Unite ale Americii (inclusiv Fort
Leavenworth). Hamad Bin Isa Al Khalifa are un mare interes pentru păstrarea
patrimoniului și continuă să participe la o serie de activități sportive și de
hobby-uri, inclusiv vânătoare de șoimi, golf, pescuit, tenis si fotbal.
Nașteri
·
1493: Anne de Montmorency, conetabil al Franței (d. 1567). Anne
de Montmorency (n. 15 martie 1493, Castelul Chantilly – d. 12 noiembrie 1567,
Paris) a fost șef suprem al armatei, conetabil (șef suprem al armatei, după
rege) și mareșal în Franța, fiind unul dintre cei mai importanți conducători
militari francezi din secolul XVI.
·
1638: Împăratul Shunzhi al Chinei (d. 1661)
·
1767: S-a
nascut Andrew Jackson, al 7-lea presedinte al SUA (d. 8 iunie 1845), cel de-al
saptelea presedinte al SUA (1829-1837), erou al bataliei de la aNew Orleans
(1815) si unul dintre fondatorii Partidului Democrat.
·
1779: Lord Melbourne, prim
ministru al Marii Britanii (d. 1848)
·
1812: Maria
Burada, prima femeie din Moldova care a
tradus piese de teatru (d. 1886)
·
1830: Paul Heyse, scriitor
german, laureat al Premiului
Nobel (d. 1914)
·
1831: S-a nascut Pantazi Ghica, prozator, dramaturg si publicist; secretar
particular al lui Nicolae Balcescu, s-a numarat printre comisarii pentru
propaganda ai Revolutiei de la 1848-1849; frate cu prozatorul Ion
Ghica (d. 17 iulie 1882, București). Pantazi Ghica
(n. 15 martie 1831 – d. 17 iulie 1882) a fost un scriitor și critic literar
român, cunoscut sub unul din pseudonimele Tapazin, G. Pantazi sau Ghaki. A
urmat studii la Paris, pe care nu le-a terminat. Alături de fratele său, Ion
Ghica, a participat la Revoluția română de la 1848, ca secretar al lui Nicolae
Bălcescu care l-a trimis comisar cu propaganda în județele Prahova și Buzău,
fapt pentru care a fost condamnat la exil. Revenit la Buzău ca prefect liberal,
în 1866, Pantazi a fost însărcinat să pregătească o vânătoare pentru prințul
Carol. Când domnitorul a dus pușca la ochi ca să tragă într-un urs, animalul a
început sa joace. Prefectul, temându-se de răspundere, se gândise sa folosească
un urs țigănesc, îmblânzit. Carol s-a supărat că i se strică plăcerea
cinegetică și l-a destituit pe Pantazi. Pantazi Ghica a fost căsătorit cu Camille
Guyet de Fernrx. Pantazi Ghica a primit lumina la 15 septembrie 1863 în loja
bucureșteană Înțelepții din Heliopolis, în chiar anul renașterii acesteia din
cenușa lojei Steaua Dunării. La 5 octombrie 1863, la 32 de ani, Pantazi Ghica a
fost ridicat la rangul de Maestru Mason.
·
1915: S-a
nascut la Râșcani, Bălți, in Basarabia, Imperiul Rus, zoologul și biologul
român Nicolae Botnariuc; (d. 1 martie 2011). Nicolae Botnariuc (n. 15 martie
1915, Râșcani, Bălți, Basarabia, Imperiul Rus – d. 1 martie 2011) a fost un
zoolog și biolog român, ales ca membru al Academiei Române (corespondent în
1974 și titular în 1990). A fost autor a peste 150 de lucrări științifice, a
condus colectivul de elaborare a lucrării Fauna României, ca și prima expediție
românească transafricană (1970-1971). A fost membru de onoare al Academiei de
Științe a Moldovei.
·
1920: Donnall
Thomas, medic american, laureat al Premiului
Nobel (d. 2012)
·
1924: Iuri
Bondarev, scriitor, critic literar, scenarist
rus
·
1927 - S-a născut Carl Smith, cântăreţ şi chitarist country
american.
·
1930: Jores Alfiorov,
fizician rus, laureat al Premiului
Nobel
·
1932 - S-a născut Arif Mardin, producător american.
·
1940 - S-a născut Phil Lesh (Philip Chapman), basist american
(Grateful Dead).
·
1941: Mahmoud Darwish,
poet și prozator palestinian (d. 2008)
·
1941 - S-a născut Mike Love, vocalist, saxofonist şi
compozitor american (Beach Boys).
·
1942 - S-a născut Hughie Flint, baterist britanic (Manfrd
Mann, Alexis Korner, John Mayall, Savoy Brown, McGuiness-Flint).
·
1944 - S-a născut Joachim Kuhn, pianist german de jazz.
·
1944 - S-a născut Sly Stone, vocalist, chitarist, clăpar şi
compozitor american (Sly & The Family Stone).
·
1946 - S-a născut Howard Scott, chitarist american (War).
·
1947 - S-a născut Ry Cooder, chitarist, vocalist şi compozitor
american.
·
1949 - S-a născut Daniel Berquiny, numele de scenă al lui
Daniel Leibovici, dresor de animale, celebru în America şi în Italia. A dublat,
în scenele periculoase turnate cu animale, actori în filmele: “Sandokan, tigrul
Malaeziei”, “Misterele Junglei Negre”. A revenit în România, după 33 de ani, în
noiembrie 2001, cu spectacolul “Brasil, Brasil”, prezentat la Circul “Globus”
din Bucureşti.
·
1951: Viorela
Filip, solistă vocală româncă
·
1955 - S-a născut Dee Snider, vocalist şi compozitor
american (Twisted Sister).
·
1962 - S-a născut Terence Trent d'Arby, vocalist şi
compozitor american.
·
1962 - S-a născut Steve Coy,
baterist britanic (Dead Or Alive)
·
1964: Ion
Mihalache, pictor român
·
1964 - S-a născut Rockwell (Kennedy Gordy), cântăreţ şi
compozitor american.
·
1968 - S-a născut Sabrina (Salerno), cântăreaţă de origine
italiană.
·
1981: Young Buck, rapper
american
·
1996: Connor Ball,
cântăreț britanic, membru al trupei The Vamps
Decese
·
44 i.Hr.: Dictatorul
roman Caius Iulius Cezar este asasinat de Marcus Brutus, Decimus Brutus si
cativa senatori. Complotistii sperau ca prin inlaturarea dictatorului Cezar sa
reinstaureze republica, insa actiunea lor a condus la declansarea unui al
doilea război civil.
·
1190: Isabelle de Hainaut, prima soție a regelui Filip al II-lea al Franței
(n. 1170)
·
1842: A murit compozitorul italian Luigi Cherubini; (n.8 sau
14 septembrie 1760). Luigi Cherubini (n. 1760, Florența – d. 1842, Paris), a
fost un compozitor francez, de origine italiană. A compus operele: Lodoïska
(1791), Eliza (1794), Acagiul (1800), Medeea (1797), Anacreon (1803). A mai
scris cantate, simfonii, cvartete de coarde, sonate pentru pian. Este autorul
unui curs de contrapunct și de fugă și al unei metode de canto.
·
1891: Théodore de Banville, scriitor francez (n. 1823)
·
1919 - A murit Oprea Demetrescu, compozitor şi dirijor. A
editat prima revistă muzicală în limba română (“Musicul Român”, 1861).
·
1937: H. P. Lovecraft,
scriitor american (n. 1890).
Howard Phillips Lovecraft
(n. 20 august 1890 în Providence, Rhode Island – d. 15 martie 1937, în
Providence, Rhode Island) scriitor american, considerat unul dintre părinții
literaturii fantastice a începutului secolului XX.
·
1938: Nabrut, Vladimir,
poet rus (n. 1888)
·
1940 - A murit filosoful şi publicistul Nae Ionescu.
Profesor al Universităţii bucureştene, Nae Ionescu, prin prelegerile şi
cursurile susţinute, a avut o mare influenţă asupra tinerei generaţii,
determinînd mulţi intelectuali ai vremii să se îndrepte, vremelnic, spre
extrema dreaptă (n.16.06.1890). Nicolae C. Ionescu (mai
cunoscut ca Nae Ionescu, n. 16 iunie 1890, Brăila – d. 15 martie 1940,
București) a fost un filozof, logician, pedagog și jurnalist român. Orientarea
sa filozofică a fost numită trăirism. A știut să adune în jurul său și să
eleveze o pleiadă de membri ai generației de aur interbelice a literaturii și
gândirii românești ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil
Cioran, Vasile Moisescu și George Murnu. În anii 1930 a fost puternic implicat
în politică, susținându-l inițial pe Regele Carol al II-lea și apoi Mișcarea
legionară.
·
1942 - A murit Vasile Demetrius, poet, prozator şi
traducător (n.01.10.1878).
·
1949 - A murit Gheorghe Brăescu, prozator, membru al
cercului Sburătorul (n.29.01.1871).
·
1962: Arthur Holly Compton, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1892)
·
1964: Moare
Al.O.Teodoreanu (Pastorel), poet, prozator,epigramist roman; (n.30 iulie 1894,
Dorohoi,jud.Botosani). Păstorel Teodoreanu (pseudonimul lui Alexandru Osvald
Teodoreanu, n. 30 iulie 1894, Dorohoi – d. 17 martie 1964) a fost un avocat și
scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de
seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin
epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este Hronicul măscăriciului
Vălătuc, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu Gargantua și
Pantagruel. A fost fiul cel mai mare al lui Osvald Teodoreanu, avocat ieşean de
renume şi al Sofiei Teodoreanu, fiică a compozitorului Gavriil Muzicescu,
profesoară la Conservatorul din Iaşi si fratele scriitorului Ionel Teodoreanu.
·
1968 - A murit Mihail Cosma, poet, prozator, jurnalist.
Stabilit în Franţa, a colaborat la mişcarea suprarealistă. A semnat sub
pseudonimul Claude Sernet (n.24.05.1902).
·
1970: Arthur Adamov,
dramaturg francez (n. 1908)
·
1975: Moare
armatorul grec Aristotel Onassis, celebru in epoca datorita casatoriei sale cu
vaduva fostului presedinte american John Kennedy, Jaqueline Bouvier ; (n.20
ianuarie 1906).
·
1977: Tudor
Măinescu, poet, prozator satiric,
epigramist (n. 1892)
·
1981: René Clair, regizor francez (n. 1898)
·
1986: A murit
marele actor roman Alexandru Giugaru; (n. 1897). Alexandru Giugaru (n. 23 iunie
1897, Huși; d. 15 martie 1986) a fost un actor român de comedie. Prin Decretul
nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii
Populare Romîne, actorului Alexandru Giugaru i s-a acordat titlul de Artist
Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări
valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. Ulterior (după anul 1960,
dar înainte de 1966) a primit și titlul de Artist al Poporului. Pentru
activitatea sa, în anul 1964 a obținut Premiul de Stat. A fost distins cu
Ordinul Muncii clasa II (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului
Caragiale»” și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate
îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Astăzi,
Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele.
·
1988 - A murit compozitorul Gheorghe Carp (n.08.09.1924).
·
2001 - A murit Ioan Ladea, specialist în acupunctură şi om
de litere (n.17.02.1935).
·
2004: Philippe
Lemaire, actor francez (n. 1927)
·
2004: John Pople, chimist
englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1925)
·
2015: A decedat
actorul român de teatru și film.Eusebiu Ștefănescu (n. 2 mai 1944, Ploiești). Îl puteți revedea în Colierul de turcoaze, Liceeni rock and
roll. Eusebiu Ștefănescu (n. 3 mai 1944, Câmpina – d.
15 martie 2015, București) a fost un actor de teatru și film, cunoscut
recitator și autor român . A făcut un an de Filologie, dar a absolvit „Actoria”
la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC)
din București, în 1967, la clasa profesorului Alexandru Finți. A debutat la
Teatrul de Stat din Timișoara cu rolul Marga, din „Pădurea spânzuraților” de
Liviu Rebreanu, în regia Mariettei Sadova. A jucat apoi la Teatrul Municipal
Ploiești, la Teatrul Mic și la Teatrul Național din București. Două roluri
principale au fost „Despot Vodă” din piesa lui Vasile Alecsandri și „Ivanov”
din piesa omonimă de Anton Cehov. În filme a jucat, din cauza aspectului fizic,
mai mult roluri de nemți. Eusebiu Ștefănescu a fost căsătorit de două ori, are
un fiu din prima căsătorie, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu. A fost prieten cu
poetul Nichita Stănescu, poezia lui preferată fiind „Strigǎt de ferire” a
acestuia, precum și „Glossă” de Mihai Eminescu și „Vino deseară, doamna mea” de
George Stanca. Eusebiu Ștefănescu a fost el însuși poet.
Sărbători
·
În
calendarul ortodox: Sf Mc Agapie, Plisie și Timolau. Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie, Timolau
(† 303-305) – Aceşti sfinţi mucenici au pătimit în vremea împăratului
Diocleţian (284-305) în Cezareea Palestinei, din porunca guvernatorului Urban.
Agapie era din cetatea Gaza, Timolau din Pont, Plisie (Puplie) era din Egipt.
Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 15 martie.
·
În
calendarul romano-catolic: Sf. Longin, martir; Sf. Luiza
de Marillac, călugăriță
·
In Ungaria –
Ziua națională
·
In Japonia
– Festivalul fertilitatii Hōnen Matsuri.
·
Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor, stabilită printr-o
rezoluţie a Adunării Generale a ONU, intitulată “Principiile directoare pentru
protecţia consumatorilor”. Marcată pentru prima oara în România în 1991
ARTE
15 Martie
MUZICĂ
15 Martie
Rapsodia
Spaniolă de Maurice Ravel:
Luigi Cherubini
Carl Smith, cântăreţ şi chitarist country american
Carl Smith Greatest Hits
Phil Lesh (Philip Chapman), basist american (Grateful Dead)
Mike Love, vocalist, saxofonist şi compozitor american (Beach
Boys)
Mike Love (The Beach Boys)
Hughie Flint, baterist britanic (Manfrd Mann, Alexis Korner, John
Mayall, Savoy Brown, McGuiness-Flint)
Joachim Kuhn, pianist german de jazz
Sly Stone, vocalist, chitarist, clăpar şi compozitor american (S Sly & The Family Stone -
Howard Scott, chitarist american (War)
Ry Cooder, chitarist, vocalist şi compozitor american
Viorela Filip
Dee Snider, vocalist şi compozitor american (Twisted Sister)
Twisted Sister -
Terence Trent d'Arby, vocalist şi compozitor american
Steve Coy, baterist britanic (Dead Or
Alive)
Dead Or Alive
Rockwell (Kennedy Gordy), cântăreţ şi
compozitor american
Sabrina (Salerno), cântăreaţă de origine
italiană
Mega Mix Sabrina Salerno:
Young Buck, rapper american
Connor
Ball,
cântăreț britanic, membru al trupei The Vamps
Connor Ball:
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Prokofiev - The Symphonies n°1,2,3,4,5,6,7 / Scythian Suite (Century's recording : Walter Weller)
INSTRUMENTAL A RITMO DE SALSA.Selección de Cecil González
The Very Best Of Romantic Saxophone & Piano Music // 1 Hour Relaxing Romantic Instrumental Music
Great Old English Love Songs - Best Romantic Love Songs Of All Time
POEZIE
15 Martie
Vasile Demetrius, poet, prozator şi traducător
Biografie
DEMETRIUS Vasile (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu),
se naste la I oct. 1878, Scheii Brasovului - moare in 15 mart. 1942, Bucuresti.
Prozator, poet si traducator.
Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe).
Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction.
Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction.
Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic.
A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).
Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.
Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista.
Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii.
Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat.
Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.
Prozator, poet si traducator.
Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe).
Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction.
Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction.
Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic.
A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).
Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.
Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista.
Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii.
Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat.
Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.
OPERA:
Versuri. Buzau, 1901 (ed. II, Bucuresti, 1929): Trepte rupte, versuri. Bucuresti, 1906: Tineretea Casandrei, roman, Bucuresti, 1913 (ed II. 1924); Puterea farmecelor si alte nuvele. Bucuresti. 1914 (ed. II, Puterea vrajitor si alte nuvele. 1929); Sonete, Bucuresti, 1914; Cintarea[a, nuvele. Bucuresti, 1916 (ed. II. 1928); Canarul mizantropului, versuri, Bucuresti, 1916; Scoala profesionala „Arhiereul Gherasim", Bucuresti, 1916 (ed. II, 1923); Motanul ucigas. Bucuresti, 1918; Dragoste ne'un-partasita, nuvele. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1930); Pacatul rabinului. Bucuresti. 1920: Strigoiul, Bucuresti. 1920 (ed. II, 1929); Orasul bucuriei. roman. Bucuresti, 1920; Matei Dumbarau. Urmarea si srirsitul romanului Orasul bucuriei. Bucuresti, 1920; Paradisul rusinos (Orasul bucuriei. Matei Dumbarau), Bucuresti. 1920; Domnul colonel. Din epoca neutralitatii romane, 1914-l916, roman. Bucuresti, 1920; Domnul deputat, roman. Bucuresti, 1921 (ed. noua, 1957); Pentru parerea lumii, Bucuresti, 1921: Vagabondul, nuvele, Bucuresti. 1922 (ed. II, 1936): Unchiul Nastase si nepotul sau Petre Nlcodim, Bucuresti, 1923; Fecioarele, versuri. Bucuresti, 1925; Nuvele alese. Bucuresti, 1925: Norocul cucoanei Frosa. Bucuresti. 1926; Vieti zdrobite, Bucuresti, 1926; Monahul Damian, Bucuresti, 1928 (ed. II, 1933); Cocorii, versuri, Bucuresti, 1942; Versuri alese. Bucuresti, 1943; Nuvele, pref. de I. Manole, Bucuresti, 1952: Scrieri alese. l-II, ed. ingrijita, pref. si note de Margareta Feraru, Bucuresti, 1967; Poezii, ed. si pref. de E. Manu, Bucuresti, . Traduceri: G. de Maupassant, Horla, Bucuresti, 1914; H. de Balzac, Neamul Marana, Bucuresti, 1916; D. Merejkovski, Moartea teilor, Bucuresti, 1916; B. Ibafiez, Floare de mai. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1937); idem, Coliba fermecata. Bucuresti, 1919; D. Merejkovski, Leo-nardo da Vinci, Bucuresti, 1920; idem, invierea zeilor. Bucuresti, 1921 (ed. II, 1924); Stendhal, Schitul din Parma, Bucuresti. 1922; D. Merejkovski, Petru cel Mare, Bucuresti, 1923; idem, Giocon-da. Braila, 1924; B. lbanez, Flaminzll La Horla, Bucuresti, 1923; Ch. Dickens, David Copperfwld. I-III, Bucuresti, 1929; Blasco lbanez, O tragedie de pomina. Bucuresti, 1929 (ed. II, 1931); J. H. Fabre, Minunile instinctului la ginganii. Paianjenul. Lacusta verde. Bucuresti, 1931; W. A. Hoffman. O mireasa la loterie, Bucuresti, f. a.; Blasco Ibahez, In padurea de portocali. Bucuresti, 1932; idem, Don Rafael, Bucuresti, 1937; W. Shakespeare, Macbeth, Bucuresti, f.a.; idem, Hamlet, Bucuresti, f.a.; H. Taine. Despre Balzac si despre Stendhal. Bucuresti, f.a.; Povestiri si povesti pentru copiii destepti, Bucuresti, 1940; II. de Balzac, Jupin Cor-nelius. Bucuresti, 1941; L. Bromfield, Vin ploile, MI, Bucuresti, 1947. |
REFERINTE CRITICE:
I. Trivale, Cronici literare, 1915; N. Davidescu, Aspecte. II: E. Lovinescu, Istoria, IV; Perpessicius, Mentiuni, I; G. Cali-nescu, Istoria; G. Galaction, Oameni si ginduri din veacul meu, 1955; M. Sadoveanu, Marturisiri, 1960; G. Galaction, Opere alese, II, 1961; D. Micu, inceput; V. Eftimiu, Portrete si amintiri, 1965; Perpessicius, Opere, II, 1967; C. Ciopraga, Literatura; I. Peltz, Amintiri din viata literara, 1974; F. Aderca, Contributii, I; R. Boureanu, Vazuti in oglinda timpului. 1987; I. Chendi, Scrieri, II. 1989. |
Vremea
rea
Calaretu-n crasma, calu sade-n ploaie
Ulita-i pustie, fara felinare;
Singur face semne noptii, se-ncovoaie,
Un copac ce-ti scuipa frunza neagra, mare.
Crasma, c-o fereastra, s-ar putea sa piara
Sub acoperisul tras pe ochi, hoteste;
Gata e lumina-i sa se stranga: gheara,
Sa se sfarme casa, ca strivita-n cleste.
Tot mai mult grumazul calului se pleaca;
L-a uitat stapanul, ieslea e departe.
Ploaia, fara preget, galgaie, se-neaca!
Diavolul framanta nori, in ciururi sparte.
Ulita-i pustie, fara felinare;
Singur face semne noptii, se-ncovoaie,
Un copac ce-ti scuipa frunza neagra, mare.
Crasma, c-o fereastra, s-ar putea sa piara
Sub acoperisul tras pe ochi, hoteste;
Gata e lumina-i sa se stranga: gheara,
Sa se sfarme casa, ca strivita-n cleste.
Tot mai mult grumazul calului se pleaca;
L-a uitat stapanul, ieslea e departe.
Ploaia, fara preget, galgaie, se-neaca!
Diavolul framanta nori, in ciururi sparte.
Cămătăreasa
Din prag te-ntampina mirosul de tamaie;
Icoane pretutindeni, ca pe-o catapeteasma:
Latra de langa soba un
Bubi ros de raie,
O ramura de salce se vestejea-n agheazma.
In mijlocul odaii, ca din podea ivita,
Facandu-si ochii roata pe mobile, batrana isi odihnea pe tine privirea-i ascutita,
Pe cand, cu dibacie, si-o mai umbrea cu mana.
Te masura din guler, treptat, pana la ghete
Apoi, ingrijorata, se ghemuia pe-o lada,
Intr-un ungher.
Cu sila, priveai pe un perete
Sau in tavanul vanat, ce-ameninta sa cada.
Batrana-si facea cruce cu limba-n cerul gurii,
Stangaci rupeai tacerea, scotandu-ti amanetul.
Zambea cu mila baba; iar setea cautaturii
Si-o potolea-n facutul tigarii: tabietul.
«Ceasornicul acesta l-am cumparat in vara,
E nou si umbla bine, cu nouazeci de lei!»
Batrana-si facea
cruce, ofta cu jale-amara,
Privea la sfantul
Gheorghe si te-ntreba: «Cat vrei?»
Si, ca si cum aflatul acela deschisese
O rapa: asteptarea, grabitele nevoi
Ce te-adusese-n casa unei camatarese,
Se pravaleau nauce, ca turmele de oi.
Cucernicia, varsta camataresei, jocul
Privirilor, vestmantul din petece carpit,
Nu-ngaduiau sa fie de partea ta
Norocul,
Primeai ori cat, si iute! ca de-un lesin zorit.
Te petrecea batrana, trecandu-si limba fina
Pe buzele-i uscate, facandu-si cruci mereu.
Apoi, in fata lazii de amaneturi plina, isi infigea privirea, adanc, spre
Dumnezeu!
Icoane pretutindeni, ca pe-o catapeteasma:
Latra de langa soba un
Bubi ros de raie,
O ramura de salce se vestejea-n agheazma.
In mijlocul odaii, ca din podea ivita,
Facandu-si ochii roata pe mobile, batrana isi odihnea pe tine privirea-i ascutita,
Pe cand, cu dibacie, si-o mai umbrea cu mana.
Te masura din guler, treptat, pana la ghete
Apoi, ingrijorata, se ghemuia pe-o lada,
Intr-un ungher.
Cu sila, priveai pe un perete
Sau in tavanul vanat, ce-ameninta sa cada.
Batrana-si facea cruce cu limba-n cerul gurii,
Stangaci rupeai tacerea, scotandu-ti amanetul.
Zambea cu mila baba; iar setea cautaturii
Si-o potolea-n facutul tigarii: tabietul.
«Ceasornicul acesta l-am cumparat in vara,
E nou si umbla bine, cu nouazeci de lei!»
Batrana-si facea
cruce, ofta cu jale-amara,
Privea la sfantul
Gheorghe si te-ntreba: «Cat vrei?»
Si, ca si cum aflatul acela deschisese
O rapa: asteptarea, grabitele nevoi
Ce te-adusese-n casa unei camatarese,
Se pravaleau nauce, ca turmele de oi.
Cucernicia, varsta camataresei, jocul
Privirilor, vestmantul din petece carpit,
Nu-ngaduiau sa fie de partea ta
Norocul,
Primeai ori cat, si iute! ca de-un lesin zorit.
Te petrecea batrana, trecandu-si limba fina
Pe buzele-i uscate, facandu-si cruci mereu.
Apoi, in fata lazii de amaneturi plina, isi infigea privirea, adanc, spre
Dumnezeu!
Șarpele și ea
Un muschi intr-o camasa de cortel
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
AL. O.
TEODOREANU (PĂSTOREL)
Biografie
Păstorel
Teodoreanu (pseudonimul lui Alexandru
Osvald Teodoreanu, n. 30
iulie 1894, Dorohoi - d. 17
martie1964) a fost un avocat și scriitor român,
cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă alboemei ieșene și bucureștene. A rămas în
literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este Hronicul
măscăriciului Vălătuc, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu Gargantua și
Pantagruel. Este fratele romancierului Ionel
Teodoreanu.
Poetul și prozatorul
Debutează cu versuri
în săptămânalul Capitala al lui Ion Th. Florescu, apoi colaborează la mai multe
reviste (Viața românească, Versuri și proză, Însemnări literare, Adevărul,
Adevărul literar și artistic, Gândirea, Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea
literară și artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul literar,
Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea și la multe alte
publicații, iar după a doua conflagrație mondială la Lumea lui George Călinescu
și mai târziu la Magazin). Primul volum publicat a fost Hronicul
măscăriciului Vălătuc, aducându-i scriitorului prețuirea unor critici
prestigioși, precum Paul Zarifopol. Activitatea literară a continuat însă mai
mult intermitent. În anii '30 i-au apărut două volume de epigrame: Strofe
cu pelin de mai pentru/contra Iorga Neculai șiVin și apă, trei
cărți de proză: Mici satisfacții, Un porc de câne și Bercu
Leibovici și două volume de publicistică diversă, sub genericul Tămâie
și otravă. Poeziile apar în volumul Caiet din 1938. A
scris în colaborare cu Adrian Maniu basmul dramatizat Rodia de aur[1], pus în scenă la
Naționalul bucureștean în stagiunea 1929/1930. În 1957, 1966 și 1989 au apărut
antologii din proza sa, iar în 1972 un volum, tot antologic, de Versuri.
În anul 1973 apare postum volumul Gastronomice, reeditat în 2000.
Opera lui Al. O.
Teodoreanu a circulat și oral, iar în timpul regimului comunist chiar
clandestin. După 1989, epigramistul a fost redescoperit, mai ales cu acele
versuri celebre prin opoziția spirituală față de ordinea de lucruri din regimul
comunist. Din păcate, unele dintre textele ce i se atribuie, mai mult vulgare
decat spirituale, nu îi aparțin, iar altele circulă în mai multe variante care
nu îi mai pot fi atribuite epigramistului.
Al. O. Teodoreanu a
realizat (în colaborare cu Jean Grosu) o traducere în limba
română a romanului Peripețiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek, publicată in 1956.
Textul acestei traduceri a fost republicat de mai multe ori, bucurându-se de un
deosebit succes. Neîndoielnic, savoarea acestei traduceri se datorează geniului
satiric al lui Al. O. Teodoreanu.
Oenologul
Pasiunea sa de gurmand
și iubitor de vinuri se baza pe calitățile sale gustative remarcabile. Este
îndeobște cunoscut faptul că Păstorel Teodoreanu era chemat întotdeauna să
arbitreze orice dispută în domeniul identificării și categorisirii degustării produselor
obținute din struguri, adică vinuri și coniacuri.
Calitățile sale
gustative și experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în
degustarea vinurilor românești, în special, îl făcea capabil să identifice cu o
"precizie uluitoare" nu numai soiul de vin, podgoria și anul
fabricației, dar și alte amănunte, cum ar fi orientarea geografică a locului pe
care se găsea via din care se fabricase vinul, cât de pur era acesta (în sensul
folosirii unei singure varietăți de, să zicem, Muscat Otonel), regimul pluvial
al anului respectiv în locul unde se găsea via etc.
A scris și un Tratat
despre vinuri, coniacuri și tehnica degustării acestora, care din păcate,
rămânând doar în manuscris, este astăzi considerat pierdut.
În anii comunismului
Arestat fiind în
perioada comunismului de către Securitate, la interogatorii i
s-a cerut să divulge adevaratele sentimente ale prietenilor săi despre regimul
politic. A evitat un răspuns direct, dar în cele din urmă a informat
Securitatea despre lipsa aparentă de loialitate a Mariei Tănase.[2]
Opera
·
Hronicul mascariciului Valatuc București, (1928); ediția II, București, 1930; ediție
îngrijită și prefață de Titus Moraru, Cluj, 1972; ediție îngrijită și postfață
de Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; ediție îngrijită și postfață de Petre D.
Anghel, București, 1992;
·
Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o
scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu ilustrații de Ion Sava și gravuri
de Teodor Kiriacof, Iași,(1931)
·
Tămâie și otravă (1934)-(1935), I-II, București;
ediție îngrijită de Alexandru Ruja, Timișoara, 1994;
·
Versuri (1972), ediție îngrijită de Ilie Dan, prefață
de D.I. Suchianu, introducere de Ion Rotaru, București;
·
Gastronomice (1973), ediție îngrijită de Grigore Damirescu
și Valentin Borda, postfață George Muntean, București;
·
De re culinaria (1977), ediție îngrijită de Rodica
Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București;
·
Epigrame și alte rime vesele (1997), ediție îngrijită de Rodica Pandele,
prefață de Alexandru Paleologu, București;
|
Mihail Cosma, poet, prozator, jurnalist
Biografie
Ernest
Spirt (n. 24 mai 1902, Tîrgu-Ocna, d. 15 martie 1968, Paris), mai cunoscut sub
pseudonimele Mihail Cosma şi Claude Sernet, este un scriitor român avangardist.
În scrierile lui Stephan Roll şi altor prieteni din perioada Integral, apare
sub numele de alint Nesty.
Debutează în 1921 la "Sburătorul literar", iar după 1923 colaborează la "Punct", "Integral" şi "unu". A fost editor şi al unei reviste efemere numite "Discontinuite". În 1928 se stabileşte în Franţa, unde va participa la mişcare de rezistenţă - ceea ce îi va atrage inserarea de către Paul Éluard în "Antologia rezistenţei franceze".
În perioada interbelică a publicat sub mai multe pseudonime în Elveţia, Franţa, Algeria, Brazilia. Unele poezii au mai apărut însă şi în România, în "Revista Fundaţiilor Regale" (sub numele de Mihai Cosma) şi în cele două caiete-supliment ale aceleaşi reviste.
A rămas în istoria literaturii franceze sub pseudonimul de Claude Sernet.
Până în 1968 i-au apărut mai multe volume de poezii, precum şi traduceri în limba franceză a unor scrieri de Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar şi Tudor Arghezi. De asemenea, a tradus în franceză primele poeme ale lui Tristan Tzara. A mai colaborat cu Cahiers de Sud. În 1964 a fost distins cu Premiul Salonului de la Paris.
Debutează în 1921 la "Sburătorul literar", iar după 1923 colaborează la "Punct", "Integral" şi "unu". A fost editor şi al unei reviste efemere numite "Discontinuite". În 1928 se stabileşte în Franţa, unde va participa la mişcare de rezistenţă - ceea ce îi va atrage inserarea de către Paul Éluard în "Antologia rezistenţei franceze".
În perioada interbelică a publicat sub mai multe pseudonime în Elveţia, Franţa, Algeria, Brazilia. Unele poezii au mai apărut însă şi în România, în "Revista Fundaţiilor Regale" (sub numele de Mihai Cosma) şi în cele două caiete-supliment ale aceleaşi reviste.
A rămas în istoria literaturii franceze sub pseudonimul de Claude Sernet.
Până în 1968 i-au apărut mai multe volume de poezii, precum şi traduceri în limba franceză a unor scrieri de Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar şi Tudor Arghezi. De asemenea, a tradus în franceză primele poeme ale lui Tristan Tzara. A mai colaborat cu Cahiers de Sud. În 1964 a fost distins cu Premiul Salonului de la Paris.
Privelişti pentru o domniţă medievală. Blazon
Pădure smaraldină, pe care fremătase
Amurgul unui soare temut de hiacint,
Şi crini de-nsingurare sau limpede mătase
În glastre chinuite de-un glorios argint.
Castel cu ziduri moarte şi trudnice arcade,
Şi zare biruită de-un lăturalnic drum:
(- Priveşte-adânca noapte cum, fără margini, cade
Pe liniştea cu stele cucernice de scrum).
O stranie şi verde cunună de ferigă
Umbrind, pe culmi de aur, regatul fără nor,
Şi punte mohorâtă, în searbăda verigă;
Pe-un neted turn de stâncă; amarul Koh-I-noor.
- Acolo, înserarea e cea din urmă ţară
Cu lebede cărunte şi lacuri de safir;
Căci vremuri de-ntuneric, spre tine, se-nălţară
Mărindu-ţi amintirea cu-n negru trandafir.
Poveşti nelămurite, prin gândul tău, gemură,
Înfiorând, albastru, un zbor necunoscut;
Resfrângeri potolite undi-vor sub armură,
Şi neguri vor descinde pe gârbovul meu scut
Încât, prin întomnarea cărărilor înguste
Când luna va descreşte pe-un vânăt orizon,
Spre calda cruciadă a zorilor înguste
Voi rătăci, fugarnic, eternul tău blazon.
Amurgul unui soare temut de hiacint,
Şi crini de-nsingurare sau limpede mătase
În glastre chinuite de-un glorios argint.
Castel cu ziduri moarte şi trudnice arcade,
Şi zare biruită de-un lăturalnic drum:
(- Priveşte-adânca noapte cum, fără margini, cade
Pe liniştea cu stele cucernice de scrum).
O stranie şi verde cunună de ferigă
Umbrind, pe culmi de aur, regatul fără nor,
Şi punte mohorâtă, în searbăda verigă;
Pe-un neted turn de stâncă; amarul Koh-I-noor.
- Acolo, înserarea e cea din urmă ţară
Cu lebede cărunte şi lacuri de safir;
Căci vremuri de-ntuneric, spre tine, se-nălţară
Mărindu-ţi amintirea cu-n negru trandafir.
Poveşti nelămurite, prin gândul tău, gemură,
Înfiorând, albastru, un zbor necunoscut;
Resfrângeri potolite undi-vor sub armură,
Şi neguri vor descinde pe gârbovul meu scut
Încât, prin întomnarea cărărilor înguste
Când luna va descreşte pe-un vânăt orizon,
Spre calda cruciadă a zorilor înguste
Voi rătăci, fugarnic, eternul tău blazon.
Prefata pentru un baedecker
Atlas geografic cea mai frumoasa poezie
zambet acid peste oceane si trenuri
viata sau succesiune de gari si debarcadere
duc gandul mai departe dupa cum un hamal o valiza.
zambet acid peste oceane si trenuri
viata sau succesiune de gari si debarcadere
duc gandul mai departe dupa cum un hamal o valiza.
Tudor Măinescu, poet, prozator
satiric, epigramist
Biografie
MAINESCU Tudor (prenumele la nastere: Constantin), se
naste la 23 febr. 1892, Caracal - moare in 15 mart. 1977, Bucuresti.
Poet, prozator si traducator.
Fiul lui Vasile Mainescu, functionar la posta, si al Theoniei (n. Dobritescu).
Clasele primare si gimnaziale la Craiova, Bucuresti si Mizil, iar liceul la Ploiesti si Galati. Urmeaza un an la Facultatea de Medicina din Bucuresti, altul la Conservatorul de Arta Dramatica (clasa CI. Nottara), apoi Facultatea de Drept, inceputa la Bucuresti si terminata la Iasi (licenta in 1923).
Intra in magistratura (1924), ca ajutor de judecator la Celari, apoi judecator la Tribunalul din Slatina, urcind ulterior toate treptele ierarhiei, pina la cea de consilier la Curtea de Apel din Bucuresti.
Debuteaza cu versuri satirice la revista Scena (1916).
Remarcat de G. Topirceanu, este prezentat si publicai in revista insemnari literare (1919).
Debut editorial cu volum de versuri O picatura de parfum (1929), bine primit de Al. A. Philippide, T. Arghezi. D. Botez, s.a.
Publica apoi epigrame (Suris, 1931), versuri (O fata mica se inchina, 1935), schite si povestiri (Intimplari vesele pentru oameni tristi, 1943) si colaboreaza intens la Viata Romaneasca. Gindul nostru, Adevarul literar si artistic, Vremea, Universul literar, Bilete de papagal.
Curentul literar, Universul, Veac nou etc. Dupa 1944, scriitorul devine mai prolific, publicind noi volum de versuri (Flori si ghimpi 1956; Florile prieteniei, 1959; Versuri clare, 1961; Florile vietii, 1962; Soare cu dinti, 1972), satire, fabule si epigrame (Muzica usoara, 1961), schite satirice si povestiri (Schite oarecum vesele, 1966; Curatitorii de pete, 1974), carti pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roseam 4, 1968; Dana, Dan si Robotei, 1976).
A prefatat si ingrijit o ed. din epigramele lui Cincinal Pavelescu (1966). Traduce din O. Ceciotchina, G. Boiko, V. Hugo, A. Seghers, P. Antokolski, S. Marsak, Racine, Martial, La Fontaine, VI. Ciocov, Tudor Mainescu Ayme, Si. Leacock, Juvenal s.a. Colaboreaza la Gazeta literara. Steaua, lasul literar. Orizont, Tribuna, Albina, Tinarul scriitor, Familia, Presa noastra, Cravata rosie. Luminita, Arici Pogonici, Urzica etc.
Situat de G. Calinescu „in traditia lui Cincinat Pavelescu, iar de Al. A. Philippide „intre Caleidoscopul lui A. Mirea si versurile lui Topirceanu", Tudor Mainescu a cultivat cu predilectie epigrama, fabula, schita si povestirea cu finalitate educativa, dar mai ales lirica umoristica. in conceptia sa, poezia este o „indeletnicire galanta"
Poet, prozator si traducator.
Fiul lui Vasile Mainescu, functionar la posta, si al Theoniei (n. Dobritescu).
Clasele primare si gimnaziale la Craiova, Bucuresti si Mizil, iar liceul la Ploiesti si Galati. Urmeaza un an la Facultatea de Medicina din Bucuresti, altul la Conservatorul de Arta Dramatica (clasa CI. Nottara), apoi Facultatea de Drept, inceputa la Bucuresti si terminata la Iasi (licenta in 1923).
Intra in magistratura (1924), ca ajutor de judecator la Celari, apoi judecator la Tribunalul din Slatina, urcind ulterior toate treptele ierarhiei, pina la cea de consilier la Curtea de Apel din Bucuresti.
Debuteaza cu versuri satirice la revista Scena (1916).
Remarcat de G. Topirceanu, este prezentat si publicai in revista insemnari literare (1919).
Debut editorial cu volum de versuri O picatura de parfum (1929), bine primit de Al. A. Philippide, T. Arghezi. D. Botez, s.a.
Publica apoi epigrame (Suris, 1931), versuri (O fata mica se inchina, 1935), schite si povestiri (Intimplari vesele pentru oameni tristi, 1943) si colaboreaza intens la Viata Romaneasca. Gindul nostru, Adevarul literar si artistic, Vremea, Universul literar, Bilete de papagal.
Curentul literar, Universul, Veac nou etc. Dupa 1944, scriitorul devine mai prolific, publicind noi volum de versuri (Flori si ghimpi 1956; Florile prieteniei, 1959; Versuri clare, 1961; Florile vietii, 1962; Soare cu dinti, 1972), satire, fabule si epigrame (Muzica usoara, 1961), schite satirice si povestiri (Schite oarecum vesele, 1966; Curatitorii de pete, 1974), carti pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roseam 4, 1968; Dana, Dan si Robotei, 1976).
A prefatat si ingrijit o ed. din epigramele lui Cincinal Pavelescu (1966). Traduce din O. Ceciotchina, G. Boiko, V. Hugo, A. Seghers, P. Antokolski, S. Marsak, Racine, Martial, La Fontaine, VI. Ciocov, Tudor Mainescu Ayme, Si. Leacock, Juvenal s.a. Colaboreaza la Gazeta literara. Steaua, lasul literar. Orizont, Tribuna, Albina, Tinarul scriitor, Familia, Presa noastra, Cravata rosie. Luminita, Arici Pogonici, Urzica etc.
Situat de G. Calinescu „in traditia lui Cincinat Pavelescu, iar de Al. A. Philippide „intre Caleidoscopul lui A. Mirea si versurile lui Topirceanu", Tudor Mainescu a cultivat cu predilectie epigrama, fabula, schita si povestirea cu finalitate educativa, dar mai ales lirica umoristica. in conceptia sa, poezia este o „indeletnicire galanta"
(„Eu nu scriu pentru domnii critici care
Analizeaza toate si complica, Eu scriu aicea pentru cea mai mica Si cea mai neatenta cititoare" Unui critic) |
, a carei orchestratie este cronica rimata, aceasta insa „cerind verva, spirit, inteligenta vie". Primele volume de versuri (O picatura de parfum, 1929; Suris, 1931; O fata mica se inchina, 1935) contin numeroase madrigaluri, romante si lieduri, cu multe sonuri si motive din Bacovia, Cerna, Minulescu, Topirceanu sau Anghel. Nu lipsesc parodiile originale (bunaoara la Rapsodiile lui Topirceanu":
„Vintul a scapat din arc
Pe soseaua Viilor Leganind usor prin parc Stuful mustariilor" sau la poezia bacoviana: „Iubita mea, da-mi mina. Priveste, toamna vine Prin vinturi reci de seara, asculta cum respira N-ai auzit ce straniu si ce uscat fosnira Copacii plini de frunze? Da-mi mina Fara tine Mi-e frica-n clipa asta. O! recile surdine imi par preludiul mortii. Bolnavii azi tusira Mai mult. Noian de frunze sub soare-ngalbenira"). |
in plina expansiune simbolista, poetul retine sinestezia de culori („E-atita alb in albele petale"), miresme („parfumul de narcise si garoafe") si sunete („Usor si linistit, cu mersul moale,/ Se-apropie plapind, inabusit./ Ascult Si-aerienele sandale/ Par molcome silabe-ntr-un soptit" -Seara), poetizind parcul cu „linistitele alei", interioarele luxoase sau tinuturile exotice.
Volumele de versuri Florile prieteniei (1959) si Florile vietii (1962) elogiaza realizarile poporului in anii democratiei populare, in contrast cu „timpurile urite si umilitoare". Subiectele sint cele comune epocii: santierele, uzinele, viata ostaseasca etc, primul volum incluzind si un ciclu de traduceri din poetii unor tari socialiste.
Foarte apreciata la vremea respectiva a fost verva epigramistica a lui Tudor Mainescu Vizibila inca in Surls (1931), aceasta coordonata va predomina in Muzica usoara (1961), in Bagaje usoare (1961), precum si in cele doua culegeri cu caracter antologic, sugestiv intitulate Flori si ghimpi (1956) si Soare cu dinti (1972). Uneori acide pina la sarcasmul pamfletului, alteori bonome si delicate, epigramele vizeaza cel mai adesea moravuri din viata noastra literara, fiind insa prea legate de ocazional. Schitele si povestirile umoristice din Intimplari vesele pentru oameni tristi (1943), cu multe titluri reluate in Schite oarecum vesele (1966) si Curatitorii de pete (1974), contin satire virulente la adresa unor personaje si mentalitati luate de obicei din lumea judecatoreasca sau din cea a unei umanitati umile (mica functionarime). Daca adaugam la acestea si cartile de versuri pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roscatu 4, 1968 -replica la proza lui Minulescu, 3 si cu Rezeda 4; Dana, Dan si Robotei, 1976), precum si numeroasele sale traduceri, mai cu seama din scriitori latini si francezi, obtinem profilul unui scriitor fecund, al carui loc in istoria literara ramine cel fixat de el insusi intr-un Autoportret:,.Putin poet, putin artist,/ Si chiar putin epigramist".
OPERA:
O picatura de parfum, versuri. Bucuresti, 1929; Surls, versuri. Bucuresti, 1931; O fata mica se inchina, versuri, Bucuresti, 1935; Intimplari vesele pentru oameni tristi, schije si povestiri, Bucuresti, 1943; Flori si ghimpi, versuri. Bucuresti, 1956 (ed. II, 1967); Florile prieteniei, versuri, Bucuresti, 1959; Bagaje usoare, cronici rimate, ghicitori, epigrame, Bucuresti, 1961; Muzica usoara. satire, fabule, epigrame, Bucuresti, 1961; Versuri clare. Bucuresti, 1961; Florile vietii, poezii, cuvint catre cititori de D. Botez, Bucuresti, 1962; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor. Bucuresti, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit (pe muzica de M. Neagu, cu desene de Clelia Otone si FI. Obreja), Bucuresti, 1965; Schite oarecum vesele. Bucuresti, 1966; 3 si cu Roscatu 4, Bucuresti, 1968; Soare cu dinti, versuri, cuvint inainte de F. Bailesteanu, Bucuresti, 1972; Curatitorii de pete, nuvele. Bucuresti. 1974; Dana, Dan si Robotei, Bucuresti, . Traduceri: Olga Ceciotchina, China eliberata, trad. de P. Bandrabur si ~, Bucuresti. 1951; G. Boiko, Vom fi mineri, in romaneste de ~, Bucuresti, 1954; Victor Hugo. Mizerabilii, roman. trad. din lb. fanceza de Lucia Demetrius, - si I. Costin, l-V, Bucuresti, 1954-l955; Anna Seghers, Nunta Ia Haiti, nuvele. in romaneste din lb. germana de -, Bucuresti, 1955; Pavel Antokolski, Pe-o ulicioara dincolo de Arbat, poem, in romaneste de - si A. Antonescu. Bucuresti, 1956; Victor Hugo. Marion Delorme, drama in cinci acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1957; Racine, Teatru. Fedra, in romaneste de -, pref. de Elena Vianu. Bucuresti, 1959; G. Boiko, Surorile strengarite, in romaneste de ~, Bucuresti, 1960; S. Marsak, Despre un hipopotam. Cum sa te porti. Poveste despre doi pisoi, trad. de ~, Bucuresti, 1960; Marcus Valerius Martialis, Epigrame, trad. de ~, note de T. Costa, Bucuresti, 1961: La Fontaine, Fabule, trad. de ~, Bucuresti, 1961; Vladimir Ciocov, Versuri, in romaneste de ~. Bucuresti, 1964; Marcel Aymel Omul care trece prin zid, schite, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti. 1965; Stephen Leacock, Povestiri umoristice, trad. de ~ si Michaela Ghitescu, pref. de ~, Bucuresti, 1965; Juvenal, Epigrame, in romaneste de ~ si Al. Hodos, pref. de I. Fischer, Bucuresti, 1967: |
REFERINTE CRITICE:
Al. A. Philippide, in Adevarul literar, nr. 463, 1929; T. Arghezi, in Ramuri, nr. 10-l1, 1929; D. Botez, in Viata Romaneasca, nr. 1l-l2, 1929; E. Jebeleanu, in Dimineata, 20 ian. 1936; I. Oarcasu, in Steaua, nr. 9, 1956; D. Costea, in lasul literar, nr. 10, 1956; M. Petroveanu, in Gazeta literara, nr. 32, 1956; AI. Hanta, in Tinarul scriitor, nr. . 1957; C. Baltag, in Gazeta literara, nr. 28, 1959; Gh. Ciompec, in Luceafarul, nr. 13, 1959; M. Tomus, in Steaua, nr. 12, 1961; L. Ulici, in Contemporanul, nr. 51, 1965; E. Manu, in Luceafarul, nr. 20, 1968; Perpessicius, Opere, IV-V, 197l-l972; Al. Raicu. in Romania literara, nr. 12, 1977. |
Unui confrate care scrie
cam mult
Prea mult scrie maestrul, poate
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Unui confrate care scrie
cam mult
Prea mult scrie maestrul, poate
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Unei cochete
Ai o inimă ce-mi pare
Schimbătoare-n sentimente.
Ca şi părul tău, ea are
Ondulaţii permanente.
Schimbătoare-n sentimente.
Ca şi părul tău, ea are
Ondulaţii permanente.
Duritate
Igrec cam brutal a fost
Când i-a spus lui Ics pe drept:
"Nu eşti prost fi'ndcă eşti prost,
Prost eşti de te crezi deştept!"
Când i-a spus lui Ics pe drept:
"Nu eşti prost fi'ndcă eşti prost,
Prost eşti de te crezi deştept!"
Avertisment
Se supără cei proşti de-o glumă bună,
Iar cei inteligenţi de una rea;
Cum nu ştiu despre-a mea ce-o să se spună,
Tu fii prudent şi nu te supăra.
Iar cei inteligenţi de una rea;
Cum nu ştiu despre-a mea ce-o să se spună,
Tu fii prudent şi nu te supăra.
TEATRU/FILM 15 Martie
Cu
Alexandru Giugaru
Biografie Alexandru
Giugaru
Marele actor Alexandru Giugaru s-a nascut la 23 iunie 1897, in
Huși. A absolvit Liceul Cuza Voda din orașul natal si in 1916 era absolvent al
Conservatorului de Arta Dramatica din București.
A jucat împreuna cu o trupa de artiști la cinematografele
bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revista, dar si pe scena
Teatrului Armatei.
La Teatrul Național din Bucuresti a jucat in spectacole ca cele
din Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu : O
scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, alaturi de Grigore
Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, etc, Revizorul
de Gogol, cu care a mers in turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, in
turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti
alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu Take, Ianke
și Cadâr regizata de Ion Fintesteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc.
Primul film in care a apărut este Nabadaile Cleopatrei, in 1925.
Alexandru Giugaru a fost căsătorit si a avut doi copii, un fiu
si o fiică. A murit la 15 martie 1986.
·
Balcescu / (1974)
·
Frații Jderi (1974)
- Parintele Dragomir Trailer
·
Răpirea
fecioarelor (1968) - Boierul Manolache Belivaca
·
Vin cicliștii (1968)
- mecanic de locomotiva
·
Corigenta
domnului profesor (1966)
·
Haiducii (1966) - Boier Belivaca
·
Mofturi 1900 (1964)
·
Tudor (1963) - Boierul Glogoveanu
·
Doi
băieţi ca pâinea caldă (1962)
·
Post restant (1961)
·
Bădăranii (1960) - Negustorul Lunardo
·
Băieții noștri (1959)
·
Telegrame (1959)
·
D'ale
Carnavalului / D'ale carnavalului (1958) - Iancu Pampon
·
Două lozuri (1957)
·
Directorul
nostru (1955)
·
Popescu 10 / Popescu 10
în control (1955)
·
O scrisoare
pierduta (1953) - Zaharia Trahanache
·
Bulevardul
'Fluieră Vântu' (1950)
·
O noapte
furtunoasa / O noapte furtunoasă (1943) - Negustorul de
cherestea Jupan Dumitrache
·
Casatoria (1929)
·
Venea o moara
pe Siret / Venea o moara pe Siret / Sturmfluth der Liebe (1929)
- primar
·
Cererea in
casatorie (1926)
·
Pacala
si Tandala la Bucuresti (1926) - vardist
·
Legenda
celor doua cruci (1925) - logofat Gheorghe
·
Nabadaile
Cleopatrei (1925)
Badaranii (1960) - film complet:
Directorul nostru(1955):
D'ale carnavalului (1958):
Cu
Eusebiu Ștefănescu
Biografie
Eusebiu Ștefănescu
Eusebiu
Stefanescu s-a nascut in data de 3 mai 1944 la Ploiesti. El a jucat in filme
importante precum: Colierul de turcoaze, Ringul etc. Actorul Eusebiu Ștefănescu
a murit, în noaptea de 14 spre 15 martie 2015, la Spitalul Militar din
București, la vârsta de 70 de ani.
·
Lumea lui Geo Saizescu (2014)
·
Mr. Peabody & Sherman / Dl. Peabody și Sherman (2014)
- judecător (dialog versiune dublată) Trailer
·
Saving Santa / Salvându-l pe Moș Crăciun (2013)
- (dublaj română) Trailer
·
The Smurfs 2 / Ștrumpfii 2 (2013) - Papa
Ştrumpf (versiune română) Trailer
·
Iubire elenã (2012)
·
Winnie the Pooh / Winnie de pluș (2011) -
narator (dublaj) Trailer
·
Iubire elenă (2010)
·
Păcală se întoarce (2006) - deputat
'Câinii cu covrigi în coadă' Trailer
·
Despre morți numai de bine (2005)
·
Hacker (2004)
·
Merge și așa (2004)
·
Bolondok éneke (2003) - Head of the
Hospital
·
Ce lume veselă... (2002)
·
Triunghiul Morții (1999)
·
Trahir (1993)
- Militian
·
Ce zi frumoasa! / (1992)
·
Liceenii Rock 'n' Roll (1992)
·
Vinovatul (1991)
·
Miss Litoral (1990)
·
Momentul adevarului (1989)
·
Maria și marea (1988)
·
Figurantii (1987)
·
Noi, cei din linia întâi (1986)
·
Pădurea de fagi (1986)
·
Colierul de turcoaze (1985)
·
Ringul (1985)
GÂNDURI
PESTE TIMP 15 Martie
SFATURI UTILE 15 Martie
Despre varice
Varicele sau venele varicoase reprezinta una
dintre cele mai frecvente boli ale venelor care afecteaza populatia. Varicele
se definesc ca fiind vene marite, largite, noduroase. Orice vena poate deveni
varicoasa, dar cel mai des acestea se intalnesc la nivelul membrelor
inferioare, in zona coapselor, in partea posterioara a genunchilor si pe
muschii gambelor.
Femeile
sunt mai predispuse sa se confrunte cu varice. Schimbarile hormonale din timpul
sarcinii, premenstruatiei sau de la menopauza pot fi factori care favorizeaza
aparitia varicelor. Hormonii feminini tind sa relaxeze peretii venelor.
Tratamentul cu hormoni sau anticonceptionalele cresc riscul aparitiei venelor
varicoase.
Care sunt cauzele aparitiei varicelor?
Varicele
apar in momentul in care venele nu mai functioneaza corespunzator. Daca
arterele au rolul de a conduce sangele oxigenat de la inima spre fiecare celula
din organism, venele duc sangele incarcat cu dioxid de carbon la inima, pentru
ca acesta sa ajunga apoi la plamani si sa fie oxigenat.
Asa
cum am mentionat mai sus, varicele ce intalnesc cel mai des la nivelul
membrelor inferioare. Aici sangele urca spre inima impotriva gravitatiei, deci
are nevoie de ajutor pe care il primeste din partea elasticitatii venelor, a
contractiilor musculare care imping sangele si a unor valve ce se gasesc la
nivelul venelor. Cand aceste valve nu isi mai indeplinesc functia, sangele se
acumuleaza si stagneaza la nivelul venelor, in loc sa sa se reintoarca la
inima.
·
Predispozitia
genetica – determina slabiciunea
peretelui venos si a valvelor.
·
Varsta – cu cat se inainteaza in varsta, cu atat se pierde
din elasticitatea vaselor sanguine, iar valvele se slabesc permitand sangelui,
care ar trebui sa se indrepte spre inima, sa se intoarca spre picior.
·
Sarcina – unele dintre femeile insarcinate dezvolta vene
varicoase. Sarcina duce la cresterea volumului de sange in corp, dar descreste
fluxul sanguin de la membrele inferioare spre pelvis. Aceasta schimbare
circulatorie este realizata pentru a ajuta cresterea fatului, dar creste riscul
producerii acestor varice care pot sa apara mai ales in al
treilea trimestru de sarcina, cand uterul poate apasa pe vena
cava inferioara in abdomen, impiedicand fluxul normal al sangelui dinspre
membrele inferioare. Varicele care apar in timpul sarcinii in general dispar
fara tratament, dupa nastere,
intre 3 si 12 luni.
·
Statul in
picioare pe perioade indelungate –
impiedica intoarcerea sangelui spre inima daca nu exista contractura musculara
(pasit, alergat etc).
·
Presiunea la
nivelul abdomenului – la pacientii care au ascita
de exemplu.
·
Obezitatea
Care sunt semnele si simptomele varicelor?
Debutul
afectiunii este de obicei lent. In general, varicele nu provoaca durere si apar
inchise la culoare, rasucite si umflate. Cand provoaca durere, se asociaza cu
mai multe semne si simptome precum:
·
Senzatie de greutate in gambe mai
ales la mers
·
Crampe musculare
·
Umflaturi
·
Durere care se acutizeaza in pozitie
sezanda dupa o perioada indelungata de stat in picioare
·
Mancarimi in jurul venei afectate
·
Ulcere cutanate (indica o problema
grava cardiovasculara si necesita atentia imediata a unui medic)
Foarte
frecvent, primele varice apar la nivelul gambei, apoi la coapsa.
Care sunt metodele de diagnostic ale varicelor?
Examinarea
fizica – se examineaza membrul sau
membrele afectate cu pacientul stand in picioare (pentru a vedea daca exista
umflaturi) sau in pozitie sezanda. De asemenea, este important sa ii spuneti
medicului cu ce semne sau simptome va confruntati.
Ecografia
Doppler – este o metoda neinvaziva
pentru a vedea daca exista o insuficienta valvulara, dar nu permite aprecierea
severitatii acesteia.
Flebografia – in examinarea varicelor este doar uneori
recomandata, fiind o metoda complexa ce necesita personal experimentat si
foloseste substanta de contrast. Investigatia se realizeaza cu pacientul in
pozitie ortostatica (adica in picioare). Flebografia este esentiala atunci cand
se are in vedere o interventie chirurgicala asupra sistemului venos profund.
Varicografia – presupune injectarea de contrast la nivelul
varicelor. Pacientul este asezat in pozitie orizontala, iar picioarele sunt
tinute usor mai sus fata de nivelul capului. Metoda permite vizualizarea
traiectului venelor modificate varicos si eventual evidentierea „sursei”
acestora. Poate fi combinata cu flebografia.
Care sunt modalitatile de tratament al varicelor?
Se recomanda ca tratamentul varicelor sa se inceapa de la aparitia
primelor simptome.
Evitarea statului in picioare sau tinutului picioarelor incrucisate
pentru mult timp.
Un stil de viata sanatos care implica o alimentatie echilibrata si
miscare previne aparitia in continuare a varicelor sau incetineste dezvoltarea
celor deja existente.
Se recomanda sa se tina picioarele usor ridicate in timpul somnului
pentru a ajuta fluxul sanguin.
Ciorapii compresivi – sunt accesibili, se gasesc de cumparat la orice
farmacie. Acestia se muleaza pe picior si creeaza presiune astfel incat sa
imbunatateasca circulatia sanguina. Folosirea lor este utila in formele
moderate.
In
cazul varicelor voluminoase sau daca metodele deja mentionate nu functioneaza,
daca durerea devine severa si apar alte complicatii medicul poate recomanda
alte tratamente precum:
Scleroterapia – prin aceasta procedura se injecteaza o solutie in
venele cu varice. In scurt timp varicele incep se estompeze. Chiar daca deseori
este necesar sa se aplice procedeul de mai multe ori la aceeasi vena, atat timp
cat scleroterapia este efectuata corect, se observa imbunatatiri.
Macroscleroterapia – se bazeaza pe acelasi mecanism ca si scleroterapia,
dar se foloseste pentru varicele mari.
Terapia
cu laser – in prezent se utilizeaza o
noua tehnologie – tratamentele cu laser pentru venele varicoase de tip panza
de paianjen sau cele foarte mici. Operatia cu laser presupune
trimiterea unor fascicule de laser pe regiunea afectata. In timp, varicele se
estompeaza si dispar. Nu implica incizii.
Folosirea
unui cateter – se utilizeaza un tub subtire
(cateter) care se introduce in vena marita si al carui varf se incalzeste.
Odata cu scoaterea lui, caldura distruge vena varicoasa. Se obicei se
utilizeaza pentru venele mai mari.
Flebectomie – se indeparteaza vene mici cu varice prin efectuarea
unor punctii la nivelul pielii. Cicatricile sunt minime si se poate realiza in
ambulator.
Smulgerea
venelor (stripping) – asa cum ii spune si numele,
aceasta procedura presupune indepartarea unei vene. Desi poate parea ceva de
speriat, circulatia nu este afectata deoarece venele profunde preiau volumul de
sange a celei indepartate.
Operatia
endoscopica – aceasta interventie este
necesara doar in cazul in care membrele prezinta ulceratii. Chirurgul foloseste
o camera video mica, pe care o introduce in membrul afectat pentru a putea
vizualiza venele, dupa care le indeparteaza prin mici incizii.
Care sunt complicatiile asociate varicelor?
Complicatiile
desi sunt rare, indica o problema cardiovasculara grava si este obligatorie
prezentarea la spital. Exista mai multe tipuri de complicatii precum:
Tromboflebita – inseamna formarea unui cheag de sange care poate fi
situat intr-un vas de sange superficial si atunci vorbim despre o tromboflebita
superficiala sau exista posibilitatea ca acel cheag de sange sa se formeze
intr-un vas profund si atunci apare tromboflebita profunda.
Tromboflebita
superficiala se manifesta prin:
·
Senzatie de caldura in zona afectata
·
Durere
·
Roseata si umflaturi
·
Prezenta unui nodul dureros si dur
·
Are risc redus de a cauza embolii
pulmonare.
Tromboflebita
profunda este insotita de:
·
Durere spontana
·
Edeme si caldura locala
·
Febra (37-39)
·
Tahicardie (uneori)
·
Sensibilitate la palpare
Aceasta
trebuie corect diagnosticata si tratata cat mai repede. Netratarea la timp,
creste riscul dislocarii cheagului de sange care migreaza spre plamani cauzand
embolie ce poate conduce in final la deces. Se instituie de urgenta tratament
cu anticoagulante (heparina, trombostop), indepartand astfel riscul declansarii
unei embolii, ducand totodata la vindecare.
Ulceratii – rani deschise care presupun pierderi de substanta la
nivelul pielii. Apar in imediata vecinatate a venelor varicoase, dar mai ales
la nivelul gleznelor. Initial apar sub forma unui punct decolorat. Si in
aceasta situatie este necesar sa va adresati unui medic!
Edeme
gambiere – se refera la acumularea de
lichid in tesuturile de la nivelul gambei. Se insotesc cu:
·
Inflamatie
·
Disconfort
·
Prurit (mancarime).
Foarte
rar se intampla sa apara rupturi ale venelor.
In
timp varicele se pot agrava chiar daca se schimba sau se imbunateste modul de
viata. Desi au un aspect neplacut mai ales pentru femei, de regula nu cauzeaza
probleme medicale majore. Totusi, pentru a evita orice complicatie care ar
putea sa apara, este bine sa va adresati medicului dumneavoastra inca de la
primele simptome.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu