miercuri, 14 martie 2018


REVISTA 
IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI
ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE
NR 174 DIN 15 MARTIE 2018


RELIGIE ORTODOXĂ 15 Martie

Sf Mc Agapie, Plisie și Timolau

Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie, Timolau († 303-305) – Aceşti sfinţi mucenici au pătimit în vremea împăratului Diocleţian (284-305) în Cezareea Palestinei, din porunca guvernatorului Urban. Agapie era din cetatea Gaza, Timolau din Pont, Plisie (Puplie) era din Egipt. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 15 martie

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii Mucenici Agapie, PLisie, Timolau si cei impreuna cu dansii in fiecare an pe 15 martie.
Sfintii mucenici Agapie, Plisie si Timolau au trait pe vremea imparatului Diocletian, o perioada extrem de tulbuera din pricina persecutiilor intreprinse impotriva crestinilor. Agapie se tragea din cetatea Gaza, Timolau din Pontus Euxin, cei doi Dionisie din Tripoli, Fenicia, Romil din Diospole iar Plisie impreuna cu cei doi Alexandri din Egipt. Acestia au patimit in Cezareea Palestinei, unde ighemon era Urban, in cel de-al doilea an al prigonirii.
Intrucat a fost dat ordin imparatesc ca in toate cetatile si tarile crestinii sa fie obligati sa se inchine la idoli si sa se jertfeasca intru acestia, renuntand la credinta cea dreapta, foarte multi credinciosi au fost intemnitati si torturati. Poporul elin se aduna sa vada crestinii tinuti in legaturi, unde Sfantul Timotei a fost ars.
Mai apoi, Agapie si Tecla au fost aruncati la fiarele salbatice. Totusi, este vorba despre un alt mucenic agapie care a patimit inaintea acestuia, alaturi de Sfanta Tecla si de Mucenicul Timotei.
Sfintii Muncenici Agapie, PLisie, Timolau si cei impreuna cu dansii, vazand toate cele ce se petreceau aici, se aprinsesera cu ravna dupa Domnul si si-au legat singuri si de buna voie mainile inapoi cu legaturi, lasand astfel sa se inteleaga ca sunt dispusi sa patimeasca pentru Mantuitor, strigand inaintea ighemonului ca sunt crestini.
Urban, vazand acesti tineri atat de inversunati, nu voia sa ii omoare indata. La inceput ighemonul le promite fel-de-fel de rasplati doar sa se inchine idolilor, incercand sa ii convinga sa nu renunte la frumusetea lor a tineretii.
Tinerii refuzand, sunt aruncati in inchisoare. La cateva zile ighemonul ordona ca acesti sfinti sa fie adusi inaintea lui incercand inca o data a ii convinge. Ii va supune la o serie de torturi in speranta ca acestia isi vor lepada credinta in Hristos. Totusi, acestia au rabdat cu vitejie si refuza crunt sa se inchine idolilor. Tocmai de aceea acestia au fost osanditi la teiere.
Astfel primesc acesti sfinti mucenici cununa muceniciei si isi dau sufletele in mainile Domnului.
Aceşti sfinţi mucenici, multpătimitori, au fost pe vremea împărăţiei lui Diocleţian (284-305); Agapie era din cetatea Gazei, Timolau din Pontul Euxinului, cei doi Dionisie din Tripoli - Fenicia, Romil din Diospole, unde era ipodiacon la biserică, iar Plisie şi cei doi Alexandri erau din Egipt. Şi au pătimit în Cezareea Palestinei, de la ighemonul Urban, întru al doilea an al prigonirii de atunci.
    Dându-se păgâna poruncă împărătească prin toate ţările şi cetăţile, ca toţi creştinii să fie siliţi la închinarea la idoli şi la necuratele lor jertfe, atunci, săvârşindu-se un oarecare praznic de Dumnezeu urât în cetatea Cezareei şi popor fără număr adunându-se din satele cele de prinprejur, s-a pregătit priveliştea la care creştinii cei ţinuţi în legături aveau să fie munciţi. Tot poporul elinesc cel fără de număr s-a adunat la acea privelişte, unde mai întâi Sfântul Mucenic Timotei - care se prăznuieşte în nouăsprezece zile ale lunii august -, a fost ars, după multe munci.
    După aceea, Sfinţii Mucenici Agapie şi Tecla au fost daţi spre mâncare fiarelor. Însă nu acest Agapie, care acum se cinsteşte, ci altul cu acelaşi nume, care a pătimit mai înainte de acesta, împreună cu Sfânta Tecla şi cu cel mai sus amintit, cu Sfântul Mucenic Timotei, care se pomeneşte în august. O privelişte ca aceasta plină de sânge săvârşindu-se, aceşti şase tineri viteji, creştini cu credinţa, care acum se cinstesc, adică mucenicii: Plisie, Timolau, Romil, doi Alexandru şi un Dionisie, aprinzându-se cu râvnă după Hristos şi-au legat singuri mâinile înapoi, în semn că fără teamă doresc să pătimească pentru Hristos şi sunt gata să se dea ori în foc, ori la mâncarea fiarelor pentru dragostea lui Hristos.
    Apoi degrabă alergând în mijlocul priveliştei, înaintea ighemonului Urban cu mare glas au strigat: "Suntem creştini!"
    Ighemonul, văzându-i tineri cu trupul, nu voia să-i piardă îndată. Ci, mai întâi i-a sfătuit mult cu amăgiri ca să se închine idolilor şi să nu se piardă singuri, fiind într-o frumuseţe ca aceea a tinereţii. După aceea, a poruncit să-i arunce în temniţă. După câteva zile s-a scris în numărul legaţilor lui Hristos, Sfântul Agapie, bărbat cinstit între creştini şi slăvit pentru nevoinţa sa cea purtătoare de chinuri. Căci mai înainte de multe ori arătase mare îndrăznire întru mărturisirea numelui lui Hristos şi suferise multe munci. Într-acea vreme iarăşi fiind prins, împreună cu sluga lui, Dionisie Egipteanul, s-a aruncat lângă cei şase tineri, făcându-se opt la număr. De multe ori ispitindu-i şi în multe feluri muncindu-i, deoarece nu s-au lepădat de Hristos şi toate muncile le-au răbdat cu vitejie, au fost osândiţi la tăiere.
    Şi toţi în această zi şi-au pus capetele pentru Capul Bisericii, Hristos Domnul, în ale Cărui mâini şi-au dat sfintele lor suflete; şi au luat de la El cununile biruinţei, în Biserica ce se bucură în ceruri.

PSALMII

PSALMII 121-125

Psalmul 121
1.
Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: "În casa Domnului vom merge!"
2.
Stăteau picioarele noastre în curţile tale, Ierusalime!
3.
Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale cărei porţi sunt strâns-unite.
4.
Că acolo s-au suit seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui Israel, ca să laude numele Domnului.
5.
Că acolo s-au aşezat scaunele la judecată, scaunele pentru casa lui David.
6.
Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului şi pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine.
7.
Să fie pace în întăriturile tale şi îndestulare în turnurile tale.
8.
Pentru fraţii mei şi pentru vecinii mei grăiam despre tine pace.
9.
Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune ţie.

Psalmul 122
1.
Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei.
2.
Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt ochii slujnicei la mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri către Domnul Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi spre noi.
3.
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că mult ne-am săturat de defăimare,
4.
Că prea mult s-a săturat sufletul nostru de ocara celor îndestulaţi şi de defăimarea celor mândri.

Psalmul 123
1.
De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună Israel!
2.
De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
3.
De vii ne-ar fi înghiţit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva noastră.
4.
Apa ne-ar fi înecat pe noi, şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
5.
Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspăimântătoare.
6.
Binecuvântat este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi spre vânare dinţilor lor.
7.
Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit.
8.
Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi pământul.

Psalmul 124
1.
Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în veac cel ce locuieşte în Ierusalim.
2.
Munţi sunt împrejurul lui şi Domnul împrejurul poporului Său, de acum şi până în veac.
3.
Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta drepţilor, ca să nu-şi întindă drepţii întru fărădelegi mâinile lor.
4.
Fă bine, Doamne, celor buni şi celor drepţi cu inima;
5.
Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegea. Pace peste Israel!

Psalmul 125
1.
Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere.
2.
Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră şi limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: "Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!"
3.
Mari lucruri a făcut Domnul cu noi: ne-a umplut de bucurie.
4.
Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi.
5.
Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
6.
Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor.


ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI 15 Martie – ZIUA 25

A.  GUSTĂRI
Roşii umplute cu salată de vinete
·       6 roşii tari;
·       3 vinete mari;
·       1 ceapă;
·       Sare;
·       150 ml ulei
Se coc vinetele la flacără, se curăţă de coajă fierbinţi fiind, se aşază pe un fund de lemn înclinat, se răsfiră, se îndepărtează seminţele cu o lingură de lemn şi se pudrează cu sare.
După 15 – 20 minute se toacă cu tocătorul de vinete.
Se pun în salatieră şi se freacă cu o lingură de lemn până devin spumoase, adăugând ulei, puţin câte puţin (150 ml ulei la 3 vinete mari).
După gust se amestecă ceapa tocată mărunt sau rasă pe răzătoare.
Se poate servi ca atare, ornată cu roşii şi frunze de pătrunjel sau ca umplutură pentru roşii.
Cacă dorim să albim compoziţia salatei de vinete adăugăm puţină zeamă de lămâie.
Se spală roşiile şi se pot umple întregi sau tăiate transversal în două.
Se taie un căpăcel la partea unde a fost codiţa la roşiile mai mici şi se golesc de o parte din pulpă şi seminţe, cu ajutorul unei linguriţe.
Se presară în interior un praf de sare şi, după 5 – 10 minute, se aşază cu partea scobită în jos ca să se scurgă apa extrasă de sare.
După câteva minute se umplu cu salată de vinete.
Se decorează cu frunze de pătrunjel şi fileuri de ardei.
Se serveşte câte o roşie de persoană, ca gustare.

B.  SALATE
Salată orientală de cartofi
·       6 cartofi mari;
·       1 – 2 cepe;
·       Sare;
·       Piper măcinat;
·       10 – 15 măsline;
·       3 linguri ulei;
·       1 lingură oţet;
·       1 legătură pătrunjel verde
Se spală cartofii şi se pun la fiert în apă clocotită cu sare.
Se curăţă 1 – 2 cepe, se lasă să stea în apă 1 – 2 ore, apoi se taie în feliuţe.
Când cartofii sunt fierţi, se scurg de apă şi, fierbinţi fiind, se curăţă de coajă, se taie în felii rotunde, se aşază într-o legumieră, se presară cu sare şi piper, se adaugă sosul vinegret şi se acoperă.
Sosul vinegret se prepară astfel: se pun într-un castron 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare şi piper şi se amestecă cu furculiţa sau cu telul până când uleiul se emulsionează şi devine lăptos. Se poate adăuga şi pătrunjel verde.
După ce cartofii s-au răcit, se adaugă ceapa şi 10 – 15 măsline.

C.  SOSURI
Sos vinegret
Sosul vinegret se prepară astfel: se pun într-un castron 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare şi piper şi se amestecă cu furculiţa sau cu telul până când uleiul se emulsionează şi devine lăptos. Se poate adăuga şi pătrunjel verde.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă de roşii
·       1 morcov;
·       1 păstrânac;
·       1 ceapă;
·       1 ardei gras;
·       1 kg roşii;
·       1 linguriţă zahăr;
·       Sare;
·       ½ ceaşcă orez;
·       1 legătură pătrunjel;
·       2 linguri ulei
Se pun la fiert în apă clocotită un morcov şi un păstârnac tăiaţi în patru, o ceapă întreagă şi un ardei gras.
Separat se fierb roşiile cu puţină apă şi apoi se pasează.
La zeama de roşii se adaugă lichidul în care au fiert legumele şi se dau împreună câteva clocote.
În acest timp se adaugă o linguriţă de zahăr şi sarea necesară, după gust, apoi două linguri ulei.
La sfârşit se adaugă orezul şi se mai dă un clocot.
Se serveşte cu pătrunjel verde presărat deasupra.

E.  MÂNCĂRURI
Vinete imam baialdi
·       6 vinete;
·       2 cepe;
·       4 roşii;
·       Sare;
·       Ulei;
·       Foi de dafin;
·       Cimbru;
·       stafide
Se taie vinetele în două pe lungime, se opăresc 10 – 15 minute în apă cu sare, apoi se scurg.
Când s-au răcorit se scobesc şi se scoate o parte din pulpă.
Se înăbuşă 2 cepe tocate cu ulei.
Se adaugă la ceapă pulpa de vinete tocată, roşiile tocate în bucăţi mari, sare şi se lasă să se înăbuşe în continuare.
Când legumele sunt pătrunse, se iau de pe foc şi se adaugă o mână de stafide.
Se umplu jumătăţile de vinete cu compoziţia pregătită şi se aşază una lângă alta într-o tavă.
Se toarnă deasupra o ceaşcă de ulei, se adaugă o foaie de dafin şi cimbru şi se dau la cuptor la foc potrivit, circa 2 ore, până când vinetele sunt bine pătrunse.
Se servesc reci. Dacă este posibil se prepară cu o zi înainte.

F.  DULCIURI
Turtă dulce
·       250 g zahăr;
·       500 g făină;
·       50 ml ulei;
·       1 linguriţă bicarbonat;
·       100 g nuci;
·       100 g rahat;
·       1 ½ linguriţă scorţişoară;
·       1 linguriţă cuişoare
Se ard 100 g zahăr, se sting cu 400 g apă şi se adaugă restul de zahăr.
În siropul obţinut se adaugă făina, bicarbonatul, uleiul şi mirodeniile.
La sfârşit se adaugă o parte din nucă, desfăcută în sferturi, şi rahat tăiat în bucăţi mici şi dat prin făină.
Se toarnă într-o tavă unsă compoziţia şi se presară deasupra restul de nucă şi rahat.
Se coace la foc potrivit 40 minute.


ISTORIE 15 Martie

Evenimente
·         933: Regele  Henric I al Germaniei îi învinge pe maghiari in batalia de la Riade,  în apropiere de râul Unstrut. După această înfrângere, in timpul domniei lui Henric, triburile maghiare n-au mai năvălit în regatul sau. Bătălia de la Riade sau bătălia de la Merseburg s-a dat între trupele din Francia Răsăriteana conduse de regele Henric I și cele ale maghiarilor, în nordul Thuringiei lângă râul Unstrut pe 15 martie 933. Bătălia a fost rezultatul deciziei Sinodului de Erfurt de a nu mai plăti tribut maghiarilor în 932. După cronicarul saxon Widukind de Corvey, aceasta a fost o victorie importantă pentru Francia Răsăriteană.
·         1412 – Este încheiat acordul secret de la Lublau între Polonia şi Ungaria, o intelegere  care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă.  La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal al regelul Poloniei – Vladislav Iagiello. Regele Ungariei, Sigismund, dorea readucerea Moldovei sub suzeranitate ungară, dar regele Vladislav Iagiello era un suveran prea puternic pentru a putea fi înlăturat. Ambii monarhi convin la un acord secret de compromis, Acordul secret de la Lublau, prin care Ungaria recunoştea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei cu condiţia ca Moldova să apere Ungaria împotriva turcilor. În cazul în care domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun ar refuza acest ajutor armat Moldova urma să fie împărţită în două: Ungaria luînd ţara de jos cu linia munţilor, Bîrladul şi Chilia, iar Polonia partea de nord cu Iaşii, linia Nistrului şi Cetatea Albă. Domnul moldovean nu a avut cunostinta de existenţa acordului de la Lublau,iar acesta  nu a fost aplicat, datorită faptului că  Moldova  şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon, apărîndu-i de turci pe polonezi. Sigismund de Luxemburg (n. 14 februarie 1368, Nürnberg – d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă), principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437. Vladislav al II-lea din dinastia Iagello (în limba poloneză Władysław II Jagiełło, în germană Wladyslaw Jagiello, n. circa 1362 – d. 1 iunie 1434 la Gródek) a fost rege al Poloniei între anii (1386 – 1434). Împreună cu vărul său, Vitold, mare duce al Lituaniei au încheiat uniunea polono-lituaniană (pactul de alianță de la Horodlo pe Bug) în pofida conflictelor familiare anterioare între Vladislav și tatăl lui Vitold. Vitold este convertit la religia ortodoxă și, cu toate că a devenit creștin, conflictul cu teutonii rămâne neînlăturat.
·         1493Cristofor Columb se întoarce în Spania după prima sa călătorie în America. Cristofor Columb (n. între august și octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.
·         1545: Incepe prima reuniune a Conciliulului  Tridentin sau Conciliul de la Trento, cel de-al nouăsprezecelea sinod ecumenic  (recunoscut doar de Biserica Catolică), ținut între 1545 si 1563, pentru clarificarea problemelor apărute odată cu Reforma protestanta.
·         1659 - Principele Transilvaniei, Acatiu Barcsay (ales de marele vizir Mehmet Köprulu Pasa) a hotărît scutirea preoţilor români de dijmele în vite şi cereale.

·         1848: La Budapesta se declanseaza revolutia maghiara impotriva dominatiei habsburgice. Poetul național, Sándor Petőfi, a citit mulțimii adunate în fața Muzeului Național o listă cu cele 12 puncte importante pentru independență. Au urmat evenimente sângeroase în Pesta și Buda (demonstrații în masă care l-au forțat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revoluției), urmate de diverse răscoale în țară, care au permis reformiștilor maghiari să formeze noul guvern condus de primul ministru Lajos Batthyány. Acesta a adoptat o serie de reforme, cunoscute sub numele de Legile din Aprilie, care au creat un sistem politic democratic în Ungaria. Din cauza revoluției din Viena, austriecii au trebuit sa accepte la început guvernul maghiar, dar după ce revoluția austriacă a fost înfrântă și Franz Joseph I l-a înlocuit pe tronul Austriei pe unchiul său Ferdinand I al Austriei, care era handicapat mintal, nu au mai recunoscut guvernul revolutionar maghiar. Ruptura finală între Viena și Pesta a avut loc atunci când mareșalului Lamberg i-a fost dat controlul întregii armate a Ungariei. Câteva zile mai târziu Lamberg a fost atacat și ucis la sosirea în Pesta de către o mulțime revoluționară, la care, drept răspuns, Curtea Imperială a ordonat dizolvarea guvernului maghiar, ca incapabil să păstreze ordinea publică. Acesta a fost punctul de ruptură și începutul războiului între revoluționarii din Ungaria și trupele imperiale austriece, la comanda cărora a fost numit feldmareșalul croat Josip Jelačić (în locul generalului Franz Lamberg, care fusese asasinat). La 29 mai 1848, la Cluj, Dieta Transilvaniei (formata din 116 de maghiari, 114 secui 114 și 35 sași), a ratificat unirea cu Ungaria. Românii și germanii nu au fost de acord cu aceasta decizie. La 10 iunie 1848, ziarul Wiener Zeitung scria: ” În orice caz, unirea Transilvaniei, nu este valabila, iar întreaga lume trebuie să recunoasca justețea protestului poporului român.La 25 februarie 1849 reprezentanții populației românești au trimis la Viena imparatului austriac Memorandumul națiunii române din Marele Principat al Transilvaniei, Banatului, din teritoriile învecinate în Ungaria și Bucovina, cerand unirea Bucovinei, Transilvaniei și Banatului sub aceeasi guvernare (…) unirea tuturor românilor din statul austriac într-o singură națiune independenta sub conducerea Austriei. Datorită succesului revoluției maghiare, imparatul Franz Joseph a trebuit să ceară ajutor de la „jandarmul Europei”, țarul Nicolae I al Rusiei, in martie 1849. Rusii au trecut de Sud trecătorile montane carpatice (de-a lungul frontierei de Transilvania și Țara Românească). La 18 iulie, trupele imperiale austriece au capturat Buda și Pesta. Trupele Rusiei au inregistrat la randul lor succese în est, astfel ca situația revolutionarilor maghiari a devenit din ce în ce mai disperată. Generalul revolutionar de origine poloneza Josef Bem a fost înfrânt pe 31 iulie 1849 în bătălia de la Albești, lângă Sighișoara. Chemat de Lajos Kossuth să se retragă în Ungaria, acesta a luat parte pe 9 august 1849, la bătălia de la sud de Timișoara, unde trupele revoluționare maghiare au fost înfrânte de aliații austrieci și ruși. La 13 august, după mai multe infrangeri amare, revolutia maghiara a fost infranta, iar armata revoluționară a capitulat la Șiria. Generalul Józef Bem a fugit în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam și a devenit înalt funcționar sub numele de Amurat Pașa. Comandanții trupelor revoluționare, cu excepția lui Bem, au fost judecați pentru înaltă trădare, 13 generali revolutionari fiind executati la Arad. Prim-ministrul Batthyány a fost executat în aceeași zi la Pesta. Practic, evenimentele revoluționare și războiul revoluționar din anii 1848-49, au reprezintat unul din cele mai importante conflicte militare din istoria maghiară. Mulți dintre  liderii și participanții la revolutie, incluzându-i pe Lajos Kossuth, István Széchenyi, Sándor Petőfi, József Bem, fac parte din randul celor mai respectate personalități ale Istoriei  Ungariei, iar aniversarea izbucnirii revoluției, 15 martie, este una din cele trei sărbători naționale maghiare.
·         1873 - Este adoptată legea organică care fixează atribuţiile Ministerului de Externe şi ale reprezentanţelor politice ale României în străinătate.
·         1876: A apărut, la București, ziarul "Timpul", organul de presă al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai EminescuIon Slavici și I.L. Caragiale. Timpul a fost un important ziar apărut la București într-o primă etapă între 15 martie 1876 și 17 martie 1884. În urma fuziunii Partidului Conservator cu Partidul Liberal-Sincer în urma căruia a apărut Partidul Liberal-Conservator are loc la 18 martie 1884 și fuziunea ziarului Timpul cu ziarul Binele public apărând în locul lor noul ziar România. Începând cu 13 noiembrie 1889 revine la numele inițial, Timpul, și apare sub acest nume până pe 14 decembrie 1900. După fuziunea cu ziarul Constituționalul apare din 15 decembrie 1900 sub numele de Conservatorul ca organ oficial al Partidului Conservator până la data de 15 noiembrie 1914. La ziarul Timpul au activat Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.

·         1876: Se încheie la Bucureşti, România, Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă pentru o perioadă de 10 ani. Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă a fost creată pe principiul aplicării tarifului acordat naţiunii celei mai favorizate şi al egalităţii de tratament între cele două părţi.
·         1883: Se consemnează debutul propriu-zis al scriitorului român Barbu Ştefănescu Delavrancea cu nuvela Sultănică. Nuvela a fost semnată Argus şi publicată în cotidianul România liberă. Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.

·         1892: A fost patentată prima scară rulantă de către Jesse W. Reno din New York.
·         1892: Se fondează clubul de fotbal Liverpool F.C. Liverpool Football Club, pe scurt Liverpool FC, este un club de fotbal din Liverpool, Anglia, care evoluează în Premier League. De la fondarea sa în 1892, Liverpool a câștigat cel mai mare număr de Cupe UEFA, Supercupe ale Europei și Cupe ale Ligii. Terenul propriu al clubului este stadionul Anfield, cu o capacitate de 45.362 de locuri, aflat la aproape trei mile de centrul orașului Liverpool. Clubul a fost fondat la 15 martie 1892 de către John Houlding, proprietarul lui Anfield. Houlding a decis formarea propriei echipe după ce Everton părăsise Anfield în urma unei dispute asupra închirierii. Numele original avea să fie Everton F.C., dar a fost schimbat în Liverpool F.C. (după ce F.A. a refuzat recunoașterea echipei sub numele precizat inițial). Clubul a fost implicat în două dintre cele mai mari tragedii din fotbalul european — la Heysel în 1985 și Hillsborough în 1989. După Heysel, cluburilor engleze le-a fost interzisă participarea în competițiile europene pentru o perioadă de cinci ani, șase în cazul lui Liverpool.
·         1899: Premiera piesei istorice "Cezar și Cleopatra", de George Bernard Shaw. George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin – d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence), scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât și în calitate de critic de artă și publicist politic.
·         1904: Este înfiinţată Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe Naturale din gubernia tarista Basarabia.
·         1906: A luat ființă compania britanică Rolls Royce. Rolls-Royce Limited a fost un producător de mașini, iar din 1914 a început să producă și motoare de avioane. A fost fondată de Charles Stewart Rolls și Henry Royce pe 15 martie 1906 ca rezultat al unui parteneriat format în 1904. În 1971, Rolls-Royce a fost afectată de dezvoltarea motorului cu reacție avansate RB211, rezultând în naționalizarea companiei ca Rolls-Royce (1971) Limited. În 1973, divizia mașini a fost separată de compania părinte ca Rolls-Royce Motors. Rolls-Royce (1971) Limited a continuat ca, companie naționalizată până a fost privatizată în 1987 ca Rolls-Royce plc.
·         1908: A avut loc, la Paris, prima audiție a "Rapsodiei spaniole", de Maurice Ravel. Joseph Maurice Ravel (n. 7 martie 1875, Ciboure – d. 28 decembrie 1937, Paris), compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere.
·         1915: A avut loc, la București, prima audiție a "Simfoniei a II-a în La major op. 17", de George Enescu.

·         1916: Președintele Woodrow Wilson trimite 4.800 trupe americane peste granița SUA-Mexic pentru urmărirea lui Pancho Villa. Pancho Villa (Doroteo Arango Arámbula) poreclit „Pancho” (n. 5 iunie 1878, San Juan del Río, Durango, Mexic – d. 20 iulie 1923, Parral, Chihuahua, Mexic) a fost un erou național mexican. Pancho a fost chiar de dușmanii săi admirat fiind numit de adepții săi: luptător pentru libertate, guerillo, general, gouverner, star de film, și revoluționar. Pancho Villa a fost un comandant de guerilla și tâlhar, care a luptat în revoluția mexicană contra dictatura lui Diaz. După terminarea revoluției, noul regim de conducere prezintă pe Villa ca o icoană poporului, cu toate că el de acest regim a fost omorât. Puntru adepții dictatorului Diaz, Pancho Villa a fost un „bandit sângeros” în schimb cea mai mare parte a mexicanilor îl considerau un Robin Hood mexican.
·         1917 – Abdică Ţarul Nicolae al II-lea, eveniment care marchează sfîrşitul dinastiei Romanovilor  şi a Imperiului Ţarist in Rusia. Tarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (n. 6 mai 1868 (SN 18 mai) – d. 17 iulie 1918) a fost ultimul împărat al Rusiei. A domnit din 1894 pana la abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârșitul revolutiei din februarie. A fost asasinat impreună cu întreaga sa familie de către bolșevici la ordinul direct al luiLenin. A fost canonizat de Biserica OrtodoxA Rusa dupa caderea regimului comunist in aceasta tara.
·         1922:  După ce Egiptul își câștigă independența față de Marea BritanieFuad I devine rege al Egiptului. Fuad I al Egiptului Fuad I, Regele egiptului și al Sudanului, suverin ai Nubia, Kordofan, și al Darfur n. 26 martie 1868 – d. 28 aprilie 1936, a fost primul rege al egiptului din era modernă. a devenit Sultanul egiptului în 1917 la succedat pe fratele său Husayn Kamil a devenit rege în 1922 cănd Britania a garantat independența egiptului. Ahmed Fuad s-a născut în Giza un palat în Cairo, era membru dinastiei Muhammad Ali o familie de origină albană care a ajuns pe vremea imperiului Otoman, mama lui era Farial Kadin.
·         1939 - Ocuparea regiunilor cehe de către Germania hitleristă. Violînd acordul de la München, Hitler ocupă Boemia şi Moravia, transformate în "protectorat" german. Slovacia devine "independentă", cu un regim dictatorial de extremă dreaptă, condus de monseniorul Tiso.
·         1939: Ca urmare a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia, în România s-a decretat mobilizarea generală. Pe întreg teritoriul României au avut loc manifestații în sprijinul Cehoslovaciei. Pe 14 martie 1939, bucurându-se de sprijinul Germaniei, Jozef Tiso a proclamat independența Slovaciei. A doua zi dimineața, armatele germane, violând acordurile semante cu șase luni mai înainte la München, au invadat și ocupat ce mai rămăsese din Cehia – Boemia și Moravia – și au înființat aici un protectorat. Președintele Emil Hácha nu a dat ordine armatei să reziste invaziei străine.  Statul cehoslovac a dispărut de pe harta politică a Europei pentru aproape șase ani. Au fost înființate statul-marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei, care era sub controlul total al Germaniei Naziste, și Republica Slovacia, stat satelit al Reichului, dar care nu a fost ocupat de trupele germane. Franța și Anglia nu au întreprins nicio acțiune concretă împotriva Germaniei. Doar invadarea Poloniei i-au determinat pe anglo-francezi să intervină, ceea ce a dus la declanșarea celui de-al doilea război mondial.
·         1945Al Doilea Război Mondial: Armata română duce lupte grele pentru eliberarea orașului cehoslovac Branska-Bystrica.



·         1954 - Debutează programele emise de Studioul teritorial Cluj al Radiodifuziunii Române.
·         1956România și Birmania (Uniunea Myanmar) stabilesc relații diplomatice la nivel de legație.
·         1964: Echipa de handbal masculin a României a câștigat campionatul mondial din Cehoslovacia după ce a învins în finală echipa Suediei cu scorul de 25 - 22 și a devenit pentru a două oară campioană mondială.



·         1966 - S-a creat, la Bucureşti, Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI).
·         1974Arpad Kiss, pilot planorist, a efectuat primul zbor cu primul deltaplan românesc, AK-22.

·         1985 - Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor, stabilită printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, intitulată “Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”. Marcată pentru prima oara în România în 1991.
·         1990URSS anunță că declarația de independență a Lituaniei este invalidă. Lituania este o țară baltică în Europa de Nord. Capitala țării este Vilnius. Granița de vest a țării o constituie Marea Baltică. În nord se învecinează cu Letonia, în sud-est cu Belarus, în sud cu Polonia iar în sud-vest cu Rusia prin exclava sa Kaliningrad, obținută în urma redefinirii multor granițe în Europa la începutul perioadei numită a Cortinei de fier. Populația Lituaniei este de aproximativ 3 milioane, iar capitala și cel mai mare oraș este Vilnius. Lituanienii sunt un popor baltic. Atât limba oficială, lituaniana cât și letona sunt singurele limbi din ramura baltică a familiei de limbi indo-europene care încă se mai vorbesc astăzi.
·         1990: In judetul Harghita maghiarii au aniversat Revolutia ungara de la 1848. Cu aceasta ocazie s-a abordat drapelul maghiar pe institutiile publice, primarii, case de cultura, scoli, spitale, case particulare. Pentru sarbatorirea acestei zile au venit din Ungaria peste 10.000 de persoane care au provocat incidente la Satu Mare, Sovata, Targu Mures si in alte localitati, ceea ce a determinat, in zilele urmatoare, organizarea unor contra-manifestatii care vor duce la ciocniri violente intre partea romana si cea maghiara. Conflictul interetnic de la Târgu Mureş s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19 martie şi 21 martie 1990.


·         1990 - Crearea Partidului Unităţii Naţionale Române (PUNR).
·         1991: A luat ființă Fundația Europeană Nicolae Titulescu cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula și întreține interesul pentru viața și activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu. Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat, jurist, profesor și om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii Națiunilor. A fost membru titular (din 1935) al Academiei Române.

·         1994: În Belarus, a fost adoptată Ziua Constituției. Belarus, denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest. Capitala țării este Minsk; printre alte orașe mari se numără Brest, Hrodna, Gomel, Moghilău și Vitebsk (Vițebsk). Peste 40% dintre cei 207.600 km² sunt împăduriți, iar principalele sectoare economice sunt agricultura și industria prelucrătoare.
·         1996ONU a lansat un proiect pentru salvarea Africii de subdezvoltare prin acordarea a 25 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani și mobilizarea agențiilor împotriva sărăciei și maladiilor. Proiectul "Inițiativa specială privind Africa".
·         1999: In România, au fost retrase din circulaţie bancnotele cu valoarea nominală de 1.000 şi 5.000 de lei, emisiunile 1991-1993.
·         1999: Curtea de Apel Bucuresti a anulat pentru a doua oara Hotararea de Guvern, privind infiintarea Universitatii “Petoffi-Schiller”.
·         1999: Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea lui Miron Cozma de intrerupere a executarii pedepsei de 18 ani de inchisoare, data de catre Curtea Suprema de Justitie, in data de 15 februarie 1998, pentru instigare la subminarea puterii de stat, in legatura cu mineriada din septembrie 1991.
·         2004: Oamenii de știință au raportat descoperirea Sednei, cel mai distant obiect din sistemul solar observat până acum. Sedna este o posibilă planetă pitică din Sistemul Solar. Se pare că este cel mai îndepărtat obiect de Soare cunoscut din Sistemul Solar. Când se află la periheliu, Sedna se află la o distanță de 72 unități astronomice. La afeliu, Sedna este la 532 unități astronomice depărtare de Soare. Acest obiect transneptunian face o rotație în jurul Soarelui o dată la 10.500 de ani și este ultima planetă pitică descoperită (în 2009) după Ceres (1801), Pluton (1929), Eris (2003), Haumea (2004) și Makemake (2005).
·         2006Adrian Năstase își anunță demisia din fruntea Camerei Deputaților și din funcția de președinte executiv al PSD după ce 37 din filialele PSD din teritoriu i-au acordat un vot de blam. Adrian Năstase (n. 22 iunie 1950, București), politician social-democrat român, fost profesor de drept public internațional. Între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, apoi președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 respectiv 2004-2006, din partea PDSR respectiv PSD. Între decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României.

·         2011: Regele Bahrainului, Hamad bin Isa Al Khalifa, declară stare de urgență timp de trei luni în urma protestelor din Bahrain din 2011. Bahrain, este un conglomerat de 33 de mici insule din Golful Persic. În trecutul îndepărtat, Bahrain, a fost ocupat de fenicieni care au numit Bahrain, „Delmon”, care înseamnă „Țara vieții”. De-a lungul secolelor alte civilizații, au ocupat Bahrainul inclusiv portughezii. De fapt, râmășite ale acestor civilizații sunt încă vizibile în Bahrain. Practic, toți locuitorii din Bahrain au sosit din alte părți. Suniții din Peninsula Arabică și șiiții din provincia de est a Arabiei Saudite și din Iran și Irak. Protestele din Bahrain din 2011 sunt o serie de demonstrații din Golful Persic, Bahrain. Ca parte a Protestelor din Africa și Orientul Mijlociu din 2010–2011, protestatarii din Bahrain au cerut inițial libertate politică și egalitate pentru populația Shi’a și s-au extins la a cere finalul monarhiei după un raid ucigaș nocturn, la 17 februarie împotriva protestatarilor de la Pearl Roundabout în Manama. Protestatarii au campat patru zile în Manama la Pearl Roundabout, care funcționează ca centru de comandă al protestelor de acolo. Hamad Bin Isa Al Khalifa, (născut la 28 ianuarie 1949 în Riffa, Bahrain) este actualul rege al Bahrain (din 2002), care au fost anterior Emir (din 1999). El este fiul lui Isa bin Salman al Khalifa. A urmat Facultatea de drept de la Cambridge, Anglia, iar mai târziu colegiile militare din Regatul Unit (inclusiv Sandhurst) și Statele Unite ale Americii (inclusiv Fort Leavenworth). Hamad Bin Isa Al Khalifa are un mare interes pentru păstrarea patrimoniului și continuă să participe la o serie de activități sportive și de hobby-uri, inclusiv vânătoare de șoimi, golf, pescuit, tenis si fotbal.


Nașteri

·         1493Anne de Montmorency, conetabil al Franței (d. 1567). Anne de Montmorency (n. 15 martie 1493, Castelul Chantilly – d. 12 noiembrie 1567, Paris) a fost șef suprem al armatei, conetabil (șef suprem al armatei, după rege) și mareșal în Franța, fiind unul dintre cei mai importanți conducători militari francezi din secolul XVI.
·         1638Împăratul Shunzhi al Chinei (d. 1661)
·         1767: S-a nascut Andrew Jackson, al 7-lea presedinte al SUA (d. 8 iunie 1845), cel de-al saptelea presedinte al SUA (1829-1837), erou al bataliei de la aNew Orleans (1815) si unul dintre fondatorii Partidului Democrat.
·         1779Lord Melbourne, prim ministru al Marii Britanii (d. 1848)
·         1812Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (d. 1886)

·         1830Paul Heyse, scriitor german, laureat al Premiului Nobel (d. 1914)
·         1831: S-a nascut Pantazi Ghica, prozator, dramaturg si publicist; secretar particular al lui Nicolae Balcescu, s-a numarat printre comisarii pentru propaganda ai Revolutiei de la 1848-1849; frate cu prozatorul Ion Ghica (d. 17 iulie 1882, București). Pantazi Ghica (n. 15 martie 1831 – d. 17 iulie 1882) a fost un scriitor și critic literar român, cunoscut sub unul din pseudonimele Tapazin, G. Pantazi sau Ghaki. A urmat studii la Paris, pe care nu le-a terminat. Alături de fratele său, Ion Ghica, a participat la Revoluția română de la 1848, ca secretar al lui Nicolae Bălcescu care l-a trimis comisar cu propaganda în județele Prahova și Buzău, fapt pentru care a fost condamnat la exil. Revenit la Buzău ca prefect liberal, în 1866, Pantazi a fost însărcinat să pregătească o vânătoare pentru prințul Carol. Când domnitorul a dus pușca la ochi ca să tragă într-un urs, animalul a început sa joace. Prefectul, temându-se de răspundere, se gândise sa folosească un urs țigănesc, îmblânzit. Carol s-a supărat că i se strică plăcerea cinegetică și l-a destituit pe Pantazi. Pantazi Ghica a fost căsătorit cu Camille Guyet de Fernrx. Pantazi Ghica a primit lumina la 15 septembrie 1863 în loja bucureșteană Înțelepții din Heliopolis, în chiar anul renașterii acesteia din cenușa lojei Steaua Dunării. La 5 octombrie 1863, la 32 de ani, Pantazi Ghica a fost ridicat la rangul de Maestru Mason.

·         1915: S-a nascut la Râșcani, Bălți, in Basarabia, Imperiul Rus, zoologul și biologul român Nicolae Botnariuc; (d. 1 martie 2011). Nicolae Botnariuc (n. 15 martie 1915, Râșcani, Bălți, Basarabia, Imperiul Rus – d. 1 martie 2011) a fost un zoolog și biolog român, ales ca membru al Academiei Române (corespondent în 1974 și titular în 1990). A fost autor a peste 150 de lucrări științifice, a condus colectivul de elaborare a lucrării Fauna României, ca și prima expediție românească transafricană (1970-1971). A fost membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

·         1920Donnall Thomas, medic american, laureat al Premiului Nobel (d. 2012)
·         1924Iuri Bondarev, scriitor, critic literar, scenarist rus
·         1927 - S-a născut Carl Smith, cântăreţ şi chitarist country american.
·         1930Jores Alfiorov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel
·         1932 - S-a născut Arif Mardin, producător american.
·         1940 - S-a născut Phil Lesh (Philip Chapman), basist american (Grateful Dead).
·         1941Mahmoud Darwish, poet și prozator palestinian (d. 2008)
·         1941 - S-a născut Mike Love, vocalist, saxofonist şi compozitor american (Beach Boys).
·         1942 - S-a născut Hughie Flint, baterist britanic (Manfrd Mann, Alexis Korner, John Mayall, Savoy Brown, McGuiness-Flint).
·         1944 - S-a născut Joachim Kuhn, pianist german de jazz.
·         1944 - S-a născut Sly Stone, vocalist, chitarist, clăpar şi compozitor american (Sly & The Family Stone).
·         1946 - S-a născut Howard Scott, chitarist american (War).
·         1947 - S-a născut Ry Cooder, chitarist, vocalist şi compozitor american.
·         1949 - S-a născut Daniel Berquiny, numele de scenă al lui Daniel Leibovici, dresor de animale, celebru în America şi în Italia. A dublat, în scenele periculoase turnate cu animale, actori în filmele: “Sandokan, tigrul Malaeziei”, “Misterele Junglei Negre”. A revenit în România, după 33 de ani, în noiembrie 2001, cu spectacolul “Brasil, Brasil”, prezentat la Circul “Globus” din Bucureşti.
·         1951Viorela Filip, solistă vocală româncă

·         1955 - S-a născut Dee Snider, vocalist şi compozitor american (Twisted Sister).
·         1962 - S-a născut Terence Trent d'Arby, vocalist şi compozitor american.
·         1962 - S-a născut Steve Coy, baterist britanic (Dead Or Alive) 
·         1964Ion Mihalache, pictor român

·         1964 - S-a născut Rockwell (Kennedy Gordy), cântăreţ şi compozitor american.
·         1968 - S-a născut Sabrina (Salerno), cântăreaţă de origine italiană.
·         1981Young Buck, rapper american
·         1996: Connor Ball, cântăreț britanic, membru al trupei The Vamps



Decese

·         44 i.Hr.: Dictatorul roman Caius Iulius Cezar este asasinat de Marcus Brutus, Decimus Brutus si cativa senatori. Complotistii sperau ca prin inlaturarea dictatorului Cezar sa reinstaureze republica, insa actiunea lor a condus la declansarea unui al doilea război civil.
·         1190Isabelle de Hainaut, prima soție a regelui Filip al II-lea al Franței (n. 1170)
·         1842: A murit compozitorul italian Luigi Cherubini; (n.8 sau 14 septembrie 1760). Luigi Cherubini (n. 1760, Florența – d. 1842, Paris), a fost un compozitor francez, de origine italiană. A compus operele: Lodoïska (1791), Eliza (1794), Acagiul (1800), Medeea (1797), Anacreon (1803). A mai scris cantate, simfonii, cvartete de coarde, sonate pentru pian. Este autorul unui curs de contrapunct și de fugă și al unei metode de canto.
·         1891Théodore de Banville, scriitor francez (n. 1823)
·         1919 - A murit Oprea Demetrescu, compozitor şi dirijor. A editat prima revistă muzicală în limba română (“Musicul Român”, 1861).
·         1937H. P. Lovecraft, scriitor american (n. 1890). Howard Phillips Lovecraft (n. 20 august 1890 în Providence, Rhode Island – d. 15 martie 1937, în Providence, Rhode Island) scriitor american, considerat unul dintre părinții literaturii fantastice a începutului secolului XX.
·         1938Nabrut, Vladimir, poet rus (n. 1888)
·         1940 - A murit filosoful şi publicistul Nae Ionescu. Profesor al Universităţii bucureştene, Nae Ionescu, prin prelegerile şi cursurile susţinute, a avut o mare influenţă asupra tinerei generaţii, determinînd mulţi intelectuali ai vremii să se îndrepte, vremelnic, spre extrema dreaptă (n.16.06.1890). Nicolae C. Ionescu (mai cunoscut ca Nae Ionescu, n. 16 iunie 1890, Brăila – d. 15 martie 1940, București) a fost un filozof, logician, pedagog și jurnalist român. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A știut să adune în jurul său și să eleveze o pleiadă de membri ai generației de aur interbelice a literaturii și gândirii românești ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Vasile Moisescu și George Murnu. În anii 1930 a fost puternic implicat în politică, susținându-l inițial pe Regele Carol al II-lea și apoi Mișcarea legionară.

·         1942 - A murit Vasile Demetrius, poet, prozator şi traducător (n.01.10.1878).

·         1949 - A murit Gheorghe Brăescu, prozator, membru al cercului Sburătorul (n.29.01.1871).

·         1962Arthur Holly Compton, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1892)
·         1964: Moare Al.O.Teodoreanu (Pastorel), poet, prozator,epigramist roman; (n.30 iulie 1894, Dorohoi,jud.Botosani). Păstorel Teodoreanu (pseudonimul lui Alexandru Osvald Teodoreanu, n. 30 iulie 1894, Dorohoi – d. 17 martie 1964) a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este Hronicul măscăriciului Vălătuc, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu Gargantua și Pantagruel. A fost fiul cel mai mare al lui Osvald Teodoreanu, avocat ieşean de renume şi al Sofiei Teodoreanu, fiică a compozitorului Gavriil Muzicescu, profesoară la Conservatorul din Iaşi si fratele scriitorului Ionel Teodoreanu.

·         1968 - A murit Mihail Cosma, poet, prozator, jurnalist. Stabilit în Franţa, a colaborat la mişcarea suprarealistă. A semnat sub pseudonimul Claude Sernet (n.24.05.1902).

·         1970Arthur Adamov, dramaturg francez (n. 1908)
·         1975: Moare armatorul grec Aristotel Onassis, celebru in epoca datorita casatoriei sale cu vaduva fostului presedinte american John Kennedy, Jaqueline Bouvier ; (n.20 ianuarie 1906).
·         1977Tudor Măinescu, poet, prozator satiric, epigramist (n. 1892)

·         1981René Clair, regizor francez (n. 1898)
·         1986: A murit marele actor roman Alexandru Giugaru; (n. 1897). Alexandru Giugaru (n. 23 iunie 1897, Huși; d. 15 martie 1986) a fost un actor român de comedie. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Alexandru Giugaru i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. Ulterior (după anul 1960, dar înainte de 1966) a primit și titlul de Artist al Poporului. Pentru activitatea sa, în anul 1964 a obținut Premiul de Stat. A fost distins cu Ordinul Muncii clasa II (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»” și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Astăzi, Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele.



·         1988 - A murit compozitorul Gheorghe Carp (n.08.09.1924).
·         2001 - A murit Ioan Ladea, specialist în acupunctură şi om de litere (n.17.02.1935).
·         2004Philippe Lemaire, actor francez (n. 1927)
·         2004John Pople, chimist englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1925)
·         2015: A decedat actorul român de teatru și film.Eusebiu Ștefănescu (n. 2 mai 1944, Ploiești). Îl puteți revedea în Colierul de turcoaze, Liceeni rock and roll. Eusebiu Ștefănescu (n. 3 mai 1944, Câmpina – d. 15 martie 2015, București) a fost un actor de teatru și film, cunoscut recitator și autor român . A făcut un an de Filologie, dar a absolvit „Actoria” la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București, în 1967, la clasa profesorului Alexandru Finți. A debutat la Teatrul de Stat din Timișoara cu rolul Marga, din „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, în regia Mariettei Sadova. A jucat apoi la Teatrul Municipal Ploiești, la Teatrul Mic și la Teatrul Național din București. Două roluri principale au fost „Despot Vodă” din piesa lui Vasile Alecsandri și „Ivanov” din piesa omonimă de Anton Cehov. În filme a jucat, din cauza aspectului fizic, mai mult roluri de nemți. Eusebiu Ștefănescu a fost căsătorit de două ori, are un fiu din prima căsătorie, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu. A fost prieten cu poetul Nichita Stănescu, poezia lui preferată fiind „Strigǎt de ferire” a acestuia, precum și „Glossă” de Mihai Eminescu și „Vino deseară, doamna mea” de George Stanca. Eusebiu Ștefănescu a fost el însuși poet.


Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sf Mc Agapie, Plisie și Timolau. Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie, Timolau († 303-305) – Aceşti sfinţi mucenici au pătimit în vremea împăratului Diocleţian (284-305) în Cezareea Palestinei, din porunca guvernatorului Urban. Agapie era din cetatea Gaza, Timolau din Pont, Plisie (Puplie) era din Egipt. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 15 martie.
·         În calendarul romano-catolic: Sf. Longin, martir; Sf. Luiza de Marillac, călugăriță
·         In Ungaria –  Ziua națională
·         In Japonia –  Festivalul fertilitatii Hōnen Matsuri.
·         Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor, stabilită printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, intitulată “Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”. Marcată pentru prima oara în România în 1991


ARTE 15 Martie


MUZICĂ 15 Martie

Rapsodia Spaniolă de Maurice Ravel: 

Simfonia a II-a în La major op. 17", de George Enescu


Luigi Cherubini



Carl Smith, cântăreţ şi chitarist country american
Carl Smith Greatest Hits 



Phil Lesh (Philip Chapman), basist american (Grateful Dead)





Mike Love, vocalist, saxofonist şi compozitor american (Beach Boys)
Mike Love (The Beach Boys) 


Hughie Flint, baterist britanic (Manfrd Mann, Alexis Korner, John Mayall, Savoy Brown, McGuiness-Flint)




Joachim Kuhn, pianist german de jazz




Sly Stone, vocalist, chitarist, clăpar şi compozitor american (S Sly & The Family Stone -



Howard Scott, chitarist american (War)





Ry Cooder, chitarist, vocalist şi compozitor american




Viorela Filip




Dee Snider, vocalist şi compozitor american (Twisted Sister)
Twisted Sister -





Terence Trent d'Arby, vocalist şi compozitor american



Steve Coy, baterist britanic (Dead Or Alive) 
Dead Or Alive 



Rockwell (Kennedy Gordy), cântăreţ şi compozitor american




Sabrina (Salerno), cântăreaţă de origine italiană
Mega Mix Sabrina Salerno: 



Young Buck, rapper american




Connor Ball, cântăreț britanic, membru al trupei The Vamps
Connor Ball: 


ÎNREGISTRĂRI NOI: 

Prokofiev - The Symphonies n°1,2,3,4,5,6,7 / Scythian Suite (Century's recording : Walter Weller)


INSTRUMENTAL A RITMO DE SALSA.Selección de Cecil González



The Very Best Of Romantic Saxophone & Piano Music // 1 Hour Relaxing Romantic Instrumental Music


Great Old English Love Songs - Best Romantic Love Songs Of All Time



POEZIE 15 Martie

Vasile Demetrius, poet, prozator şi traducător
Biografie
DEMETRIUS Vasile (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), se naste la I oct. 1878, Scheii Brasovului - moare in 15 mart. 1942, Bucuresti.
Prozator, poet si traducator.

Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe). 

Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction. 

Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction. 



Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic. 

A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).

Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.

Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista. 

Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii. 

Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat. 

Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.

OPERA:
Versuri. Buzau, 1901 (ed. II, Bucuresti, 1929): Trepte rupte, versuri. Bucuresti, 1906: Tineretea Casandrei, roman, Bucuresti, 1913 (ed II. 1924);
Puterea farmecelor si alte nuvele. Bucuresti. 1914 (ed. II, Puterea vrajitor si alte nuvele. 1929);
Sonete, Bucuresti, 1914;
Cintarea[a, nuvele. Bucuresti, 1916 (ed. II. 1928);
Canarul mizantropului, versuri, Bucuresti, 1916;
Scoala profesionala „Arhiereul Gherasim", Bucuresti, 1916 (ed. II, 1923);
Motanul ucigas. Bucuresti, 1918;
Dragoste ne'un-partasita, nuvele. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1930);
Pacatul rabinului. Bucuresti. 1920: Strigoiul, Bucuresti. 1920 (ed. II, 1929);
Orasul bucuriei. roman. Bucuresti, 1920;
Matei Dumbarau. Urmarea si srirsitul romanului Orasul bucuriei. Bucuresti, 1920;
Paradisul rusinos (Orasul bucuriei. Matei Dumbarau), Bucuresti. 1920;
Domnul colonel. Din epoca neutralitatii romane, 1914-l916, roman. Bucuresti, 1920;
Domnul deputat, roman. Bucuresti, 1921 (ed. noua, 1957);
Pentru parerea lumii, Bucuresti, 1921: Vagabondul, nuvele, Bucuresti. 1922 (ed. II, 1936): Unchiul Nastase si nepotul sau Petre Nlcodim, Bucuresti, 1923;
Fecioarele, versuri. Bucuresti, 1925;
Nuvele alese. Bucuresti, 1925: Norocul cucoanei Frosa. Bucuresti. 1926;
Vieti zdrobite, Bucuresti, 1926;
Monahul Damian, Bucuresti, 1928 (ed. II, 1933);
Cocorii, versuri, Bucuresti, 1942;
Versuri alese. Bucuresti, 1943;
Nuvele, pref. de I. Manole, Bucuresti, 1952: Scrieri alese. l-II, ed. ingrijita, pref. si note de Margareta Feraru, Bucuresti, 1967;
Poezii, ed. si pref. de E. Manu, Bucuresti, . Traduceri: G. de Maupassant, Horla, Bucuresti, 1914;
H. de Balzac, Neamul Marana, Bucuresti, 1916;
D. Merejkovski, Moartea teilor, Bucuresti, 1916;
B. Ibafiez, Floare de mai. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1937);
idem, Coliba fermecata. Bucuresti, 1919;
D. Merejkovski, Leo-nardo da Vinci, Bucuresti, 1920;
idem, invierea zeilor. Bucuresti, 1921 (ed. II, 1924);
Stendhal, Schitul din Parma, Bucuresti. 1922;
D. Merejkovski, Petru cel Mare, Bucuresti, 1923;
idem, Giocon-da. Braila, 1924;
B. lbanez, Flaminzll La Horla, Bucuresti, 1923;
Ch. Dickens, David Copperfwld. I-III, Bucuresti, 1929;
Blasco lbanez, O tragedie de pomina. Bucuresti, 1929 (ed. II, 1931);
J. H. Fabre, Minunile instinctului la ginganii. Paianjenul. Lacusta verde. Bucuresti, 1931;
W. A. Hoffman. O mireasa la loterie, Bucuresti, f. a.;
Blasco Ibahez, In padurea de portocali. Bucuresti, 1932;
idem, Don Rafael, Bucuresti, 1937;
W. Shakespeare, Macbeth, Bucuresti, f.a.;
idem, Hamlet, Bucuresti, f.a.;
H. Taine. Despre Balzac si despre Stendhal. Bucuresti, f.a.;
Povestiri si povesti pentru copiii destepti, Bucuresti, 1940;
II. de Balzac, Jupin Cor-nelius. Bucuresti, 1941;
L. Bromfield, Vin ploile, MI, Bucuresti, 1947.


REFERINTE CRITICE:
I. Trivale, Cronici literare, 1915;
N. Davidescu, Aspecte. II: E. Lovinescu, Istoria, IV;
Perpessicius, Mentiuni, I;
G. Cali-nescu, Istoria;
G. Galaction, Oameni si ginduri din veacul meu, 1955;
M. Sadoveanu, Marturisiri, 1960;
G. Galaction, Opere alese, II, 1961;
D. Micu, inceput;
V. Eftimiu, Portrete si amintiri, 1965;
Perpessicius, Opere, II, 1967;
C. Ciopraga, Literatura;
I. Peltz, Amintiri din viata literara, 1974;
F. Aderca, Contributii, I;
R. Boureanu, Vazuti in oglinda timpului. 1987;
I. Chendi, Scrieri, II. 1989.


Vremea rea

Calaretu-n crasma, calu sade-n ploaie
Ulita-i pustie, fara felinare;
Singur face semne noptii, se-ncovoaie,
Un copac ce-ti scuipa frunza neagra, mare.

Crasma, c-o fereastra, s-ar putea sa piara
Sub acoperisul tras pe ochi, hoteste;
Gata e lumina-i sa se stranga: gheara,
Sa se sfarme casa, ca strivita-n cleste.

Tot mai mult grumazul calului se pleaca;
L-a uitat stapanul, ieslea e departe.
Ploaia, fara preget, galgaie, se-neaca!
Diavolul framanta nori, in ciururi sparte.

Cămătăreasa

Din prag te-ntampina mirosul de tamaie;
Icoane pretutindeni, ca pe-o catapeteasma:
Latra de langa soba un
Bubi ros de raie,
O ramura de salce se vestejea-n agheazma.

In mijlocul odaii, ca din podea ivita,
Facandu-si ochii roata pe mobile, batrana isi odihnea pe tine privirea-i ascutita,
Pe cand, cu dibacie, si-o mai umbrea cu mana.

Te masura din guler, treptat, pana la ghete
Apoi, ingrijorata, se ghemuia pe-o lada,
Intr-un ungher.
Cu sila, priveai pe un perete
Sau in tavanul vanat, ce-ameninta sa cada.

Batrana-si facea cruce cu limba-n cerul gurii,
Stangaci rupeai tacerea, scotandu-ti amanetul.
Zambea cu mila baba; iar setea cautaturii
Si-o potolea-n facutul tigarii: tabietul.
«Ceasornicul acesta l-am cumparat in vara,
E nou si umbla bine, cu nouazeci de lei!»

Batrana-si facea
cruce, ofta cu jale-amara,
Privea la sfantul
Gheorghe si te-ntreba: «Cat vrei?»

Si, ca si cum aflatul acela deschisese
O rapa: asteptarea, grabitele nevoi
Ce te-adusese-n casa unei camatarese,
Se pravaleau nauce, ca turmele de oi.

Cucernicia, varsta camataresei, jocul
Privirilor, vestmantul din petece carpit,
Nu-ngaduiau sa fie de partea ta
Norocul,
Primeai ori cat, si iute! ca de-un lesin zorit.

Te petrecea batrana, trecandu-si limba fina
Pe buzele-i uscate, facandu-si cruci mereu.
Apoi, in fata lazii de amaneturi plina, isi infigea privirea, adanc, spre
Dumnezeu!

Șarpele și ea

Un muschi intr-o camasa de cortel
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.

Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.

Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!

Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?

Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?

Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.

Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!



AL. O. TEODOREANU (PĂSTOREL)
Biografie
Păstorel Teodoreanu (pseudonimul lui Alexandru Osvald Teodoreanu, n. 30 iulie 1894Dorohoi - d. 17 martie1964) a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă alboemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este Hronicul măscăriciului Vălătuc, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu Gargantua și Pantagruel. Este fratele romancierului Ionel Teodoreanu.
Poetul și prozatorul
Debutează cu versuri în săptămânalul Capitala al lui Ion Th. Florescu, apoi colaborează la mai multe reviste (Viața românească, Versuri și proză, Însemnări literare, Adevărul, Adevărul literar și artistic, Gândirea, Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea literară și artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul literar, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea și la multe alte publicații, iar după a doua conflagrație mondială la Lumea lui George Călinescu și mai târziu la Magazin). Primul volum publicat a fost Hronicul măscăriciului Vălătuc, aducându-i scriitorului prețuirea unor critici prestigioși, precum Paul Zarifopol. Activitatea literară a continuat însă mai mult intermitent. În anii '30 i-au apărut două volume de epigrame: Strofe cu pelin de mai pentru/contra Iorga Neculai șiVin și apă, trei cărți de proză: Mici satisfacțiiUn porc de câne și Bercu Leibovici și două volume de publicistică diversă, sub genericul Tămâie și otravă. Poeziile apar în volumul Caiet din 1938. A scris în colaborare cu Adrian Maniu basmul dramatizat Rodia de aur[1], pus în scenă la Naționalul bucureștean în stagiunea 1929/1930. În 1957, 1966 și 1989 au apărut antologii din proza sa, iar în 1972 un volum, tot antologic, de Versuri. În anul 1973 apare postum volumul Gastronomice, reeditat în 2000.
Opera lui Al. O. Teodoreanu a circulat și oral, iar în timpul regimului comunist chiar clandestin. După 1989, epigramistul a fost redescoperit, mai ales cu acele versuri celebre prin opoziția spirituală față de ordinea de lucruri din regimul comunist. Din păcate, unele dintre textele ce i se atribuie, mai mult vulgare decat spirituale, nu îi aparțin, iar altele circulă în mai multe variante care nu îi mai pot fi atribuite epigramistului.
Al. O. Teodoreanu a realizat (în colaborare cu Jean Grosu) o traducere în limba română a romanului Peripețiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek, publicată in 1956. Textul acestei traduceri a fost republicat de mai multe ori, bucurându-se de un deosebit succes. Neîndoielnic, savoarea acestei traduceri se datorează geniului satiric al lui Al. O. Teodoreanu.
Oenologul
Pasiunea sa de gurmand și iubitor de vinuri se baza pe calitățile sale gustative remarcabile. Este îndeobște cunoscut faptul că Păstorel Teodoreanu era chemat întotdeauna să arbitreze orice dispută în domeniul identificării și categorisirii degustării produselor obținute din struguri, adică vinuri și coniacuri.
Calitățile sale gustative și experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în degustarea vinurilor românești, în special, îl făcea capabil să identifice cu o "precizie uluitoare" nu numai soiul de vin, podgoria și anul fabricației, dar și alte amănunte, cum ar fi orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, cât de pur era acesta (în sensul folosirii unei singure varietăți de, să zicem, Muscat Otonel), regimul pluvial al anului respectiv în locul unde se găsea via etc.
A scris și un Tratat despre vinuri, coniacuri și tehnica degustării acestora, care din păcate, rămânând doar în manuscris, este astăzi considerat pierdut.
În anii comunismului
Arestat fiind în perioada comunismului de către Securitate, la interogatorii i s-a cerut să divulge adevaratele sentimente ale prietenilor săi despre regimul politic. A evitat un răspuns direct, dar în cele din urmă a informat Securitatea despre lipsa aparentă de loialitate a Mariei Tănase.[2]
Opera
·         Hronicul mascariciului Valatuc București, (1928); ediția II, București, 1930; ediție îngrijită și prefață de Titus Moraru, Cluj, 1972; ediție îngrijită și postfață de Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; ediție îngrijită și postfață de Petre D. Anghel, București, 1992;
·         Trei fabule, București, (1928)
·         Rodia de aur, București, (1929)
·         Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București,(1931)
·         Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu ilustrații de Ion Sava și gravuri de Teodor Kiriacof, Iași,(1931)
·         Un porc de câne (1933), București, 1933; ediție îngrijită de Petre D. Anghel, București, 1992;
·         Tămâie și otravă (1934)-(1935), I-II, București; ediție îngrijită de Alexandru Ruja, Timișoara, 1994;
·         Bercu Leibovici (1936), București; ediția II, București, 1942;
·         Vin și apă (1936), cu ilustrații de Ion Anestin, București;
·         Caiet (1938), București;
·         Berzele din Boureni (1957), prefață de Savin Bratu, București;
·         Versuri (1972), ediție îngrijită de Ilie Dan, prefață de D.I. Suchianu, introducere de Ion Rotaru, București;
·         Gastronomice (1973), ediție îngrijită de Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București;
·         Inter pocula (1973), ediție îngrijită și prefață de Titus Moraru, Cluj;
·         De re culinaria (1977), ediție îngrijită de Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București;
·         Epigrame și alte rime vesele (1997), ediție îngrijită de Rodica Pandele, prefață de Alexandru Paleologu, București;
·         Păstorel și corespondenții săi (1998), ediție îngrijită de Rodica Pandele, București;
·         Pahare și săgeți (2003), ediție îngrijită și prefață de Ilie Dan, Iași.


PRIMEJDII
Un om grăbit, la Iaşi, prinzându-l ploaia,
A zăbovit in crâşmă şapte ani,
Cand cu “fetească” neagră de Cârjoaia,
Cand cu “băbească” de la Uricani!

De te vezi cu vreo vădană
Cu cearcăne vinete,
Dă-i să bea întâi crăcană …
Şi pe urmă, ţine-te!
Tu uiţi când torni aşa-n neştire
Cotnar burtosului şpriţar,
Că numai omului subţire
Ii place Grasa… de Cotnar!
Nu contrazice voia sorţii
Şi nu sfida stihiile!
Aşa fu scris: cei morţi cu morţii.
Iară cei vii cu … viile!

Domnului Cezar P(etrescu)
Beau la apă ne-ncetat
Şi mă plimb cu ea aşa …
Bine că nu-s om de stat
Că mă fotografia!
P.S. Apa trece, setea ba!

Domnului Raoul A.
Ce-ar fi, o, Doamne, dacă bunăoară
Ai vrea de noi să te milostiveşti?
Făcând să curgă apă caldă-n ţară
Şi-aicea numai vin de Nicoreşti?

CRAMPOŞIA
Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri.
Am dat de crâmpoşie-ntr- o sticluţă!
Ce-i crâmpoşia? E o ţărăncuţă
Dar care place foarte la boieri!

NADĂ
E o mare desfătare
Să bei vin în crâşma sa!
Când şi crâşmăriţa are
Cum s-ar zice … “vinu-ncoa!”

PACOSTE
Tu, care te pricepi la sucul viţii,
Te-ncrunţi când intri-n crâşma lui Ţugui,
Te-mbată ochii dulci ai crâşmăriţei,
Dar te trezeşte acru vinul lui!

REVERII
Voi moralişti iluştri, gândindu-v-aţi vreunul
Că opere eterne, antume şi postume,
N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:
Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!

TRANZACŢII
Crâşmăriţei indignate
Le-a spus Victor: “De nu vrai
Nicidecum să mi te dai …
Dă-mi măcar …o jumătate!”

Lui Victor Iamandi
Iamandi băuse bine
Şi se răstea la damigeană:
“Degeaba mă sfidezi, cucoană,
Că tot mai mult încape-n mine!”

LA IAŞI
Văd c-aicea, la Simplon
Se bea vinul cu sifon!
Numai Vraca cu Silon!

Domnului Oswald T(eodoreanu)
Apa asta e sărată
Şi de-o bei pe îndelete,
E periculoasă, tată:
Face sete!
Fă-mă, Doamne, morcov, ceapă,
Fă-mă, Doamne, tot ce vrei:
Praz, dovleac, spanac, ardei …
Dar păzeşte-mă de apă!

Mihail Cosma, poet, prozator, jurnalist
Biografie
Ernest Spirt (n. 24 mai 1902, Tîrgu-Ocna, d. 15 martie 1968, Paris), mai cunoscut sub pseudonimele Mihail Cosma şi Claude Sernet, este un scriitor român avangardist. În scrierile lui Stephan Roll şi altor prieteni din perioada Integral, apare sub numele de alint Nesty.

Debutează în 1921 la "Sburătorul literar", iar după 1923 colaborează la "Punct", "Integral" şi "unu". A fost editor şi al unei reviste efemere numite "Discontinuite". În 1928 se stabileşte în Franţa, unde va participa la mişcare de rezistenţă - ceea ce îi va atrage inserarea de către Paul Éluard în "Antologia rezistenţei franceze".

În perioada interbelică a publicat sub mai multe pseudonime în Elveţia, Franţa, Algeria, Brazilia. Unele poezii au mai apărut însă şi în România, în "Revista Fundaţiilor Regale" (sub numele de Mihai Cosma) şi în cele două caiete-supliment ale aceleaşi reviste.

A rămas în istoria literaturii franceze sub pseudonimul de Claude Sernet.

Până în 1968 i-au apărut mai multe volume de poezii, precum şi traduceri în limba franceză a unor scrieri de Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar şi Tudor Arghezi. De asemenea, a tradus în franceză primele poeme ale lui Tristan Tzara. A mai colaborat cu Cahiers de Sud. În 1964 a fost distins cu Premiul Salonului de la Paris.


Privelişti pentru o domniţă medievală. Blazon 



Pădure smaraldină, pe care fremătase
Amurgul unui soare temut de hiacint,
Şi crini de-nsingurare sau limpede mătase
În glastre chinuite de-un glorios argint.

Castel cu ziduri moarte şi trudnice arcade,
Şi zare biruită de-un lăturalnic drum:
(- Priveşte-adânca noapte cum, fără margini, cade
Pe liniştea cu stele cucernice de scrum).

O stranie şi verde cunună de ferigă
Umbrind, pe culmi de aur, regatul fără nor,
Şi punte mohorâtă, în searbăda verigă;
Pe-un neted turn de stâncă; amarul Koh-I-noor.

- Acolo, înserarea e cea din urmă ţară
Cu lebede cărunte şi lacuri de safir;
Căci vremuri de-ntuneric, spre tine, se-nălţară
Mărindu-ţi amintirea cu-n negru trandafir.

Poveşti nelămurite, prin gândul tău, gemură,
Înfiorând, albastru, un zbor necunoscut;
Resfrângeri potolite undi-vor sub armură,
Şi neguri vor descinde pe gârbovul meu scut

Încât, prin întomnarea cărărilor înguste
Când luna va descreşte pe-un vânăt orizon,
Spre calda cruciadă a zorilor înguste
Voi rătăci, fugarnic, eternul tău blazon.



Prefata pentru un baedecker 



Atlas geografic cea mai frumoasa poezie
zambet acid peste oceane si trenuri
viata sau succesiune de gari si debarcadere
duc gandul mai departe dupa cum un hamal o valiza.




Tudor Măinescu, poet, prozator satiric, epigramist
Biografie
MAINESCU Tudor (prenumele la nastere: Constantin), se naste la 23 febr. 1892, Caracal - moare in 15 mart. 1977, Bucuresti. 

Poet, prozator si traducator.

Fiul lui Vasile Mainescu, functionar la posta, si al Theoniei (n. Dobritescu). 

Clasele primare si gimnaziale la Craiova, Bucuresti si Mizil, iar liceul la Ploiesti si Galati. Urmeaza un an la Facultatea de Medicina din Bucuresti, altul la Conservatorul de Arta Dramatica (clasa CI. Nottara), apoi Facultatea de Drept, inceputa la Bucuresti si terminata la Iasi (licenta in 1923). 

Intra in magistratura (1924), ca ajutor de judecator la Celari, apoi judecator la Tribunalul din Slatina, urcind ulterior toate treptele ierarhiei, pina la cea de consilier la Curtea de Apel din Bucuresti.

Debuteaza cu versuri satirice la revista Scena (1916). 

Remarcat de G. Topirceanu, este prezentat si publicai in revista insemnari literare (1919). 

Debut editorial cu volum de versuri O picatura de parfum (1929), bine primit de Al. A. Philippide, T. Arghezi. D. Botez, s.a.

Publica apoi epigrame (Suris, 1931), versuri (O fata mica se inchina, 1935), schite si povestiri (Intimplari vesele pentru oameni tristi, 1943) si colaboreaza intens la Viata Romaneasca. Gindul nostru, Adevarul literar si artistic, Vremea, Universul literar, Bilete de papagal. 

Curentul literar, Universul, Veac nou etc. Dupa 1944, scriitorul devine mai prolific, publicind noi volum de versuri (Flori si ghimpi 1956; Florile prieteniei, 1959; Versuri clare, 1961; Florile vietii, 1962; Soare cu dinti, 1972), satire, fabule si epigrame (Muzica usoara, 1961), schite satirice si povestiri (Schite oarecum vesele, 1966; Curatitorii de pete, 1974), carti pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roseam 4, 1968; Dana, Dan si Robotei, 1976).

A prefatat si ingrijit o ed. din epigramele lui Cincinal Pavelescu (1966). Traduce din O. Ceciotchina, G. Boiko, V. Hugo, A. Seghers, P. Antokolski, S. Marsak, Racine, Martial, La Fontaine, VI. Ciocov, Tudor Mainescu Ayme, Si. Leacock, Juvenal s.a. Colaboreaza la Gazeta literara. Steaua, lasul literar. Orizont, Tribuna, Albina, Tinarul scriitor, Familia, Presa noastra, Cravata rosie. Luminita, Arici Pogonici, Urzica etc.

Situat de G. Calinescu „in traditia lui Cincinat Pavelescu, iar de Al. A. Philippide „intre Caleidoscopul lui A. Mirea si versurile lui Topirceanu", Tudor Mainescu a cultivat cu predilectie epigrama, fabula, schita si povestirea cu finalitate educativa, dar mai ales lirica umoristica. in conceptia sa, poezia este o „indeletnicire galanta" 

(„Eu nu scriu pentru domnii critici care
Analizeaza toate si complica,
Eu scriu aicea pentru cea mai mica
Si cea mai neatenta cititoare"

Unui critic)


, a carei orchestratie este cronica rimata, aceasta insa „cerind verva, spirit, inteligenta vie". Primele volume de versuri (O picatura de parfum, 1929; Suris, 1931; O fata mica se inchina, 1935) contin numeroase madrigaluri, romante si lieduri, cu multe sonuri si motive din Bacovia, Cerna, Minulescu, Topirceanu sau Anghel. Nu lipsesc parodiile originale (bunaoara la Rapsodiile lui Topirceanu": 

„Vintul a scapat din arc
Pe soseaua Viilor
Leganind usor prin parc
Stuful mustariilor" sau la poezia bacoviana: „Iubita mea, da-mi mina.
Priveste, toamna vine
Prin vinturi reci de seara, asculta cum respira
N-ai auzit ce straniu si ce uscat fosnira
Copacii plini de frunze? Da-mi mina Fara tine

Mi-e frica-n clipa asta. O! recile surdine
imi par preludiul mortii. Bolnavii azi tusira
Mai mult. Noian de frunze sub soare-ngalbenira").


in plina expansiune simbolista, poetul retine sinestezia de culori („E-atita alb in albele petale"), miresme („parfumul de narcise si garoafe") si sunete („Usor si linistit, cu mersul moale,/ Se-apropie plapind, inabusit./ Ascult Si-aerienele sandale/ Par molcome silabe-ntr-un soptit" -Seara), poetizind parcul cu „linistitele alei", interioarele luxoase sau tinuturile exotice. 

Volumele de versuri Florile prieteniei (1959) si Florile vietii (1962) elogiaza realizarile poporului in anii democratiei populare, in contrast cu „timpurile urite si umilitoare". Subiectele sint cele comune epocii: santierele, uzinele, viata ostaseasca etc, primul volum incluzind si un ciclu de traduceri din poetii unor tari socialiste. 

Foarte apreciata la vremea respectiva a fost verva epigramistica a lui Tudor Mainescu Vizibila inca in Surls (1931), aceasta coordonata va predomina in Muzica usoara (1961), in Bagaje usoare (1961), precum si in cele doua culegeri cu caracter antologic, sugestiv intitulate Flori si ghimpi (1956) si Soare cu dinti (1972). Uneori acide pina la sarcasmul pamfletului, alteori bonome si delicate, epigramele vizeaza cel mai adesea moravuri din viata noastra literara, fiind insa prea legate de ocazional. Schitele si povestirile umoristice din Intimplari vesele pentru oameni tristi (1943), cu multe titluri reluate in Schite oarecum vesele (1966) si Curatitorii de pete (1974), contin satire virulente la adresa unor personaje si mentalitati luate de obicei din lumea judecatoreasca sau din cea a unei umanitati umile (mica functionarime). Daca adaugam la acestea si cartile de versuri pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roscatu 4, 1968 -replica la proza lui Minulescu, 3 si cu Rezeda 4; Dana, Dan si Robotei, 1976), precum si numeroasele sale traduceri, mai cu seama din scriitori latini si francezi, obtinem profilul unui scriitor fecund, al carui loc in istoria literara ramine cel fixat de el insusi intr-un Autoportret:,.Putin poet, putin artist,/ Si chiar putin epigramist".

OPERA:
O picatura de parfum, versuri. Bucuresti, 1929;
Surls, versuri. Bucuresti, 1931;
O fata mica se inchina, versuri, Bucuresti, 1935;
Intimplari vesele pentru oameni tristi, schije si povestiri, Bucuresti, 1943;
Flori si ghimpi, versuri. Bucuresti, 1956 (ed. II, 1967);
Florile prieteniei, versuri, Bucuresti, 1959;
Bagaje usoare, cronici rimate, ghicitori, epigrame, Bucuresti, 1961;
Muzica usoara. satire, fabule, epigrame, Bucuresti, 1961;
Versuri clare. Bucuresti, 1961;
Florile vietii, poezii, cuvint catre cititori de D. Botez, Bucuresti, 1962;
Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor. Bucuresti, 1965;
Pataniile fratilor Chit-Chit (pe muzica de M. Neagu, cu desene de Clelia Otone si FI. Obreja), Bucuresti, 1965;
Schite oarecum vesele. Bucuresti, 1966;
3 si cu Roscatu 4, Bucuresti, 1968;
Soare cu dinti, versuri, cuvint inainte de F. Bailesteanu, Bucuresti, 1972;
Curatitorii de pete, nuvele. Bucuresti. 1974;
Dana, Dan si Robotei, Bucuresti, . Traduceri: Olga Ceciotchina, China eliberata, trad. de P. Bandrabur si ~, Bucuresti. 1951;
G. Boiko, Vom fi mineri, in romaneste de ~, Bucuresti, 1954;
Victor Hugo. Mizerabilii, roman. trad. din lb. fanceza de Lucia Demetrius, - si I. Costin, l-V, Bucuresti, 1954-l955;
Anna Seghers, Nunta Ia Haiti, nuvele. in romaneste din lb. germana de -, Bucuresti, 1955;
Pavel Antokolski, Pe-o ulicioara dincolo de Arbat, poem, in romaneste de - si A. Antonescu. Bucuresti, 1956;
Victor Hugo. Marion Delorme, drama in cinci acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1957;
Racine, Teatru. Fedra, in romaneste de -, pref. de Elena Vianu. Bucuresti, 1959;
G. Boiko, Surorile strengarite, in romaneste de ~, Bucuresti, 1960;
S. Marsak, Despre un hipopotam. Cum sa te porti. Poveste despre doi pisoi, trad. de ~, Bucuresti, 1960;
Marcus Valerius Martialis, Epigrame, trad. de ~, note de T. Costa, Bucuresti, 1961: La Fontaine, Fabule, trad. de ~, Bucuresti, 1961;
Vladimir Ciocov, Versuri, in romaneste de ~. Bucuresti, 1964;
Marcel Aymel Omul care trece prin zid, schite, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti. 1965;
Stephen Leacock, Povestiri umoristice, trad. de ~ si Michaela Ghitescu, pref. de ~, Bucuresti, 1965;
Juvenal, Epigrame, in romaneste de ~ si Al. Hodos, pref. de I. Fischer, Bucuresti, 1967:


REFERINTE CRITICE:
Al. A. Philippide, in Adevarul literar, nr. 463, 1929;
T. Arghezi, in Ramuri, nr. 10-l1, 1929;
D. Botez, in Viata Romaneasca, nr. 1l-l2, 1929;
E. Jebeleanu, in Dimineata, 20 ian. 1936;
I. Oarcasu, in Steaua, nr. 9, 1956;
D. Costea, in lasul literar, nr. 10, 1956;
M. Petroveanu, in Gazeta literara, nr. 32, 1956;
AI. Hanta, in Tinarul scriitor, nr. . 1957;
C. Baltag, in Gazeta literara, nr. 28, 1959;
Gh. Ciompec, in Luceafarul, nr. 13, 1959;
M. Tomus, in Steaua, nr. 12, 1961;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 51, 1965;
E. Manu, in Luceafarul, nr. 20, 1968;
Perpessicius, Opere, IV-V, 197l-l972;
Al. Raicu. in Romania literara, nr. 12, 1977.

Unui confrate care scrie cam mult
Prea mult scrie maestrul, poate
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.

Unui confrate care scrie cam mult
Prea mult scrie maestrul, poate
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.

Unei cochete
Ai o inimă ce-mi pare
Schimbătoare-n sentimente.
Ca şi părul tău, ea are
Ondulaţii permanente.

Duritate
Igrec cam brutal a fost
Când i-a spus lui Ics pe drept:
"Nu eşti prost fi'ndcă eşti prost,
Prost eşti de te crezi deştept!"

Avertisment
Se supără cei proşti de-o glumă bună,
Iar cei inteligenţi de una rea;
Cum nu ştiu despre-a mea ce-o să se spună,
Tu fii prudent şi nu te supăra.







TEATRU/FILM 15 Martie

Cu Alexandru Giugaru

Biografie Alexandru Giugaru
Marele actor Alexandru Giugaru s-a nascut la 23 iunie 1897, in Huși. A absolvit Liceul Cuza Voda din orașul natal si in 1916 era absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din București.
A jucat împreuna cu o trupa de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revista, dar si pe scena Teatrului Armatei.
La Teatrul Național din Bucuresti a jucat in spectacole ca cele din Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu : O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, alaturi de Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, etc, Revizorul de Gogol, cu care a mers in turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, in turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu Take, Ianke și Cadâr regizata de Ion Fintesteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc.
Primul film in care a apărut este Nabadaile Cleopatrei, in 1925.
Alexandru Giugaru a fost căsătorit si a avut doi copii, un fiu si o fiică. A murit la 15 martie 1986.

·         Balcescu / (1974)
·         Frații Jderi (1974) - Parintele Dragomir Trailer
·         Răpirea fecioarelor (1968) - Boierul Manolache Belivaca
·         Vin cicliștii (1968) - mecanic de locomotiva
·         Corigenta domnului profesor (1966)
·         Haiducii (1966) - Boier Belivaca
·         Mofturi 1900 (1964)
·         Tudor (1963) - Boierul Glogoveanu
·         Doi băieţi ca pâinea caldă (1962)
·         Post restant (1961)
·         Bădăranii (1960) - Negustorul Lunardo
·         Băieții noștri (1959)
·         Telegrame (1959)
·         D'ale Carnavalului / D'ale carnavalului (1958) - Iancu Pampon
·         Două lozuri (1957)
·         Directorul nostru (1955)
·         Popescu 10 / Popescu 10 în control (1955)
·         O scrisoare pierduta (1953) - Zaharia Trahanache
·         Bulevardul 'Fluieră Vântu' (1950)
·         O noapte furtunoasa / O noapte furtunoasă (1943) - Negustorul de cherestea Jupan Dumitrache
·         Casatoria (1929)
·         Cererea in casatorie (1926)
·         Pacala si Tandala la Bucuresti (1926) - vardist
·         Legenda celor doua cruci (1925) - logofat Gheorghe

·         Nabadaile Cleopatrei (1925)
Badaranii (1960) - film complet:

Directorul nostru(1955): 



D'ale carnavalului (1958): 






Cu Eusebiu Ștefănescu

Biografie Eusebiu Ștefănescu
Eusebiu Stefanescu s-a nascut in data de 3 mai 1944 la Ploiesti. El a jucat in filme importante precum: Colierul de turcoaze, Ringul etc. Actorul Eusebiu Ștefănescu a murit, în noaptea de 14 spre 15 martie 2015, la Spitalul Militar din București, la vârsta de 70 de ani.
·         Lumea lui Geo Saizescu (2014)
·         Mr. Peabody & Sherman / Dl. Peabody și Sherman (2014) - judecător (dialog versiune dublată) Trailer
·         Saving Santa / Salvându-l pe Moș Crăciun (2013) - (dublaj română) Trailer
·         The Smurfs 2 / Ștrumpfii 2 (2013) - Papa Ştrumpf (versiune română) Trailer
·         Iubire elenã (2012)
·         Jocul (2012) Trailer
·         Winnie the Pooh / Winnie de pluș (2011) - narator (dublaj) Trailer
·         Iubire elenă (2010)
·         Coraline (2009) - Pisoiul (voce) Trailer
·         Păcală se întoarce (2006) - deputat 'Câinii cu covrigi în coadă' Trailer
·         15 (2005) Trailer
·         Despre morți numai de bine (2005)
·         Hacker (2004)
·         Merge și așa (2004)
·         Bolondok éneke (2003) - Head of the Hospital
·         Ce lume veselă... (2002)
·         Triunghiul Morții (1999)
·         Trahir (1993) - Militian
·         Ce zi frumoasa! / (1992)
·         Liceenii Rock 'n' Roll (1992)
·         Vinovatul (1991)
·         Miss Litoral (1990)
·         Momentul adevarului (1989)
·         Maria și marea (1988)
·         Figurantii (1987)
·         Noi, cei din linia întâi (1986)
·         Pădurea de fagi (1986)
·         Colierul de turcoaze (1985)

·         Ringul (1985)

LICEENII ROCKNROLL 1992: https://youtu.be/w-IPD9R7rtg.




GÂNDURI PESTE TIMP 15 Martie

Citate Păstorel Teodoreanu:



Citate Tudor Măinescu:










SFATURI UTILE 15 Martie

Despre varice


Varicele sau venele varicoase reprezinta una dintre cele mai frecvente boli ale venelor care afecteaza populatia. Varicele se definesc ca fiind vene marite, largite, noduroase. Orice vena poate deveni varicoasa, dar cel mai des acestea se intalnesc la nivelul membrelor inferioare, in zona coapselor, in partea posterioara a genunchilor si pe muschii gambelor.

Femeile sunt mai predispuse sa se confrunte cu varice. Schimbarile hormonale din timpul sarcinii, premenstruatiei sau de la menopauza pot fi factori care favorizeaza aparitia varicelor. Hormonii feminini tind sa relaxeze peretii venelor. Tratamentul cu hormoni sau anticonceptionalele cresc riscul aparitiei venelor varicoase.
Care sunt cauzele aparitiei varicelor?
Varicele apar in momentul in care venele nu mai functioneaza corespunzator. Daca arterele au rolul de a conduce sangele oxigenat de la inima spre fiecare celula din organism, venele duc sangele incarcat cu dioxid de carbon la inima, pentru ca acesta sa ajunga apoi la plamani si sa fie oxigenat.
Asa cum am mentionat mai sus, varicele ce intalnesc cel mai des la nivelul membrelor inferioare. Aici sangele urca spre inima impotriva gravitatiei, deci are nevoie de ajutor pe care il primeste din partea elasticitatii venelor, a contractiilor musculare care imping sangele si a unor valve ce se gasesc la nivelul venelor. Cand aceste valve nu isi mai indeplinesc functia, sangele se acumuleaza si stagneaza la nivelul venelor, in loc sa sa se reintoarca la inima.
·         Predispozitia genetica – determina slabiciunea peretelui venos si a valvelor.
·         Varsta – cu cat se inainteaza in varsta, cu atat se pierde din elasticitatea vaselor sanguine, iar valvele se slabesc permitand sangelui, care ar trebui sa se indrepte spre inima, sa se intoarca spre picior.
·         Sarcina – unele dintre femeile insarcinate dezvolta vene varicoase. Sarcina duce la cresterea volumului de sange in corp, dar descreste fluxul sanguin de la membrele inferioare spre pelvis. Aceasta schimbare circulatorie este realizata pentru a ajuta cresterea fatului, dar creste riscul producerii acestor varice care pot sa apara mai ales in al treilea trimestru de sarcina, cand uterul poate apasa pe vena cava inferioara in abdomen, impiedicand fluxul normal al sangelui dinspre membrele inferioare. Varicele care apar in timpul sarcinii in general dispar fara tratament, dupa nastere, intre 3 si 12 luni.
·         Statul in picioare pe perioade indelungate – impiedica intoarcerea sangelui spre inima daca nu exista contractura musculara (pasit, alergat etc).
·         Presiunea la nivelul abdomenului – la pacientii care au ascita de exemplu.
·         Obezitatea
Care sunt semnele si simptomele varicelor?
Debutul afectiunii este de obicei lent. In general, varicele nu provoaca durere si apar inchise la culoare, rasucite si umflate. Cand provoaca durere, se asociaza cu mai multe semne si simptome precum:
·         Senzatie de greutate in gambe mai ales la mers
·         Crampe musculare
·         Umflaturi
·         Durere care se acutizeaza in pozitie sezanda dupa o perioada indelungata de stat in picioare
·         Mancarimi in jurul venei afectate
·         Ulcere cutanate (indica o problema grava cardiovasculara si necesita atentia imediata a unui medic)
Foarte frecvent, primele varice apar la nivelul gambei, apoi la coapsa.
Care sunt metodele de diagnostic ale varicelor?
Examinarea fizica – se examineaza membrul sau membrele afectate cu pacientul stand in picioare (pentru a vedea daca exista umflaturi) sau in pozitie sezanda. De asemenea, este important sa ii spuneti medicului cu ce semne sau simptome va confruntati.
Ecografia Doppler – este o metoda neinvaziva pentru a vedea daca exista o insuficienta valvulara, dar nu permite aprecierea severitatii acesteia.
Flebografia – in examinarea varicelor este doar uneori recomandata, fiind o metoda complexa ce necesita personal experimentat si foloseste substanta de contrast. Investigatia se realizeaza cu pacientul in pozitie ortostatica (adica in picioare). Flebografia este esentiala atunci cand se are in vedere o interventie chirurgicala asupra sistemului venos profund.
Varicografia – presupune injectarea de contrast la nivelul varicelor. Pacientul este asezat in pozitie orizontala, iar picioarele sunt tinute usor mai sus fata de nivelul capului. Metoda permite vizualizarea traiectului venelor modificate varicos si eventual evidentierea „sursei” acestora. Poate fi combinata cu flebografia.
Care sunt modalitatile de tratament al varicelor?
  Se recomanda ca tratamentul varicelor sa se inceapa de la aparitia primelor simptome.
  Evitarea statului in picioare sau tinutului picioarelor incrucisate pentru mult timp.
  Un stil de viata sanatos care implica o alimentatie echilibrata si miscare previne aparitia in continuare a varicelor sau incetineste dezvoltarea celor deja existente.
  Se recomanda sa se tina picioarele usor ridicate in timpul somnului pentru a ajuta fluxul sanguin.
  Ciorapii compresivi – sunt accesibili, se gasesc de cumparat la orice farmacie. Acestia se muleaza pe picior si creeaza presiune astfel incat sa imbunatateasca circulatia sanguina. Folosirea lor este utila in formele moderate.
In cazul varicelor voluminoase sau daca metodele deja mentionate nu functioneaza, daca durerea devine severa si apar alte complicatii medicul poate recomanda alte tratamente precum:
Scleroterapia – prin aceasta procedura se injecteaza o solutie in venele cu varice. In scurt timp varicele incep se estompeze. Chiar daca deseori este necesar sa se aplice procedeul de mai multe ori la aceeasi vena, atat timp cat scleroterapia este efectuata corect, se observa imbunatatiri.
Macroscleroterapia – se bazeaza pe acelasi mecanism ca si scleroterapia, dar se foloseste pentru varicele mari.
Terapia cu laser – in prezent se utilizeaza o noua tehnologie – tratamentele cu laser pentru venele varicoase de tip panza de paianjen sau cele foarte mici. Operatia cu laser presupune trimiterea unor fascicule de laser pe regiunea afectata. In timp, varicele se estompeaza si dispar. Nu implica incizii.
Folosirea unui cateter – se utilizeaza un tub subtire (cateter) care se introduce in vena marita si al carui varf se incalzeste. Odata cu scoaterea lui, caldura distruge vena varicoasa. Se obicei se utilizeaza pentru venele mai mari.
Flebectomie – se indeparteaza vene mici cu varice prin efectuarea unor punctii la nivelul pielii. Cicatricile sunt minime si se poate realiza in ambulator.
Smulgerea venelor (stripping) – asa cum ii spune si numele, aceasta procedura presupune indepartarea unei vene. Desi poate parea ceva de speriat, circulatia nu este afectata deoarece venele profunde preiau volumul de sange a celei indepartate.
Operatia endoscopica – aceasta interventie este necesara doar in cazul in care membrele prezinta ulceratii. Chirurgul foloseste o camera video mica, pe care o introduce in membrul afectat pentru a putea vizualiza venele, dupa care le indeparteaza prin mici incizii.
Care sunt complicatiile asociate varicelor?
Complicatiile desi sunt rare, indica o problema cardiovasculara grava si este obligatorie prezentarea la spital. Exista mai multe tipuri de complicatii precum:
Tromboflebita – inseamna formarea unui cheag de sange care poate fi situat intr-un vas de sange superficial si atunci vorbim despre o tromboflebita superficiala sau exista posibilitatea ca acel cheag de sange sa se formeze intr-un vas profund si atunci apare tromboflebita profunda.
Tromboflebita superficiala se manifesta prin:
·         Senzatie de caldura in zona afectata
·         Durere
·         Roseata si umflaturi
·         Prezenta unui nodul dureros si dur
·         Are risc redus de a cauza embolii pulmonare.
Tromboflebita profunda este insotita de:
·         Durere spontana
·         Edeme si caldura locala
·         Febra (37-39)
·         Tahicardie (uneori)
·         Sensibilitate la palpare
Aceasta trebuie corect diagnosticata si tratata cat mai repede. Netratarea la timp, creste riscul dislocarii cheagului de sange care migreaza spre plamani cauzand embolie ce poate conduce in final la deces. Se instituie de urgenta tratament cu anticoagulante (heparina, trombostop), indepartand astfel riscul declansarii unei embolii, ducand totodata la vindecare.
Ulceratii – rani deschise care presupun pierderi de substanta la nivelul pielii. Apar in imediata vecinatate a venelor varicoase, dar mai ales la nivelul gleznelor. Initial apar sub forma unui punct decolorat. Si in aceasta situatie este necesar sa va adresati unui medic!
Edeme gambiere – se refera la acumularea de lichid in tesuturile de la nivelul gambei. Se insotesc cu:
·         Inflamatie
·         Disconfort
·         Prurit (mancarime).
Foarte rar se intampla sa apara rupturi ale venelor.

In timp varicele se pot agrava chiar daca se schimba sau se imbunateste modul de viata. Desi au un aspect neplacut mai ales pentru femei, de regula nu cauzeaza probleme medicale majore. Totusi, pentru a evita orice complicatie care ar putea sa apara, este bine sa va adresati medicului dumneavoastra inca de la primele simptome.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...