REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 186 DIN 27 MARTIE 2018

ISTORIE PE ZILE 27 Martie

Evenimente

·         87 I.IChr: Printul Fuling, este desemnat de împăratul Wu succesorul sau și moștenitor al tronului, fiind numit mai târziu împăratul Zhao. Împăratul Wu a murit doua zile mai tarziu. Împăratul Zhao Han (94-74 î.Hr.) a domnit ca împărat al dinastiei Han de Vest, intre anii 87-74 î.Hr..
Era cel mai tanar fiu al împăratului Wu de Han urcand pe tron la numai 8 ani si a murit după o domnie de 13 ani, la vârsta de 20 de ani

·         1446: Franța: S-a emis o ordonanță regală, care a plasat Universitatea sub jurisdicția Parlamentului.

·         1513: Exploratorul spaniol Juan Ponce de Leon ajunge la capătul nordic al insulei Bahamas în prima sa călătorie spre Florida.

·         1625: Carol I a devenit rege al Angliei, Scoției și Irlandei.

·         1697 - Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul ortodox Teofil, a acceptat Unirea cu Roma, pe baza celor patru puncte: recunoasterea suprematiei papale, a existentei purgatoriului si a purcederii Sfantului Duh si de la Fiul, precum si impartasirea cu azima, in schimbul pastrarii ritului, a egalitatii in drepturi cetatenesti depline.

·         1703: In Rusia, imparatul Petru cel Mare a fondat orasul Sankt-Petersburg, numit apoi Petrograd, si Leningrad, sub regimul comunist. Orasul si-a reluat numele originar in 1991. Sankt Petersburg (cunoscut în limbajul colocvial ca Piter, ca Petrograd, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad 1924–1991) este un oraș din Rusia. Se află în Rusia de nord-vest, în delta râului Neva, în partea de est a golfului Finic al Mării Baltice. A fost fondat de țarul Petru cel Mare, în 1703, ca o „fereastră către Europa”, fiind de la acea dată capitală a Imperiului Rus până în 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori (2002), este în ziua de azi cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei, al patrulea oraș ca mărime al Europei, un centru european de cultură extrem de important și cel mai important port rusesc la Marea Baltică. Sankt Petersburg este cel mai nordic oraș european cu peste 1 milion de locuitori. Centrul orașului este unul dintre siturile protejate de UNESCO ca parte a patrimoniului universal. Orașul, care a fost pentru mai bine de două secole centrul politic și cultural al Rusiei, este și în zilele noastre extrem de important și, pentru a-l onora, oamenii îl mai numesc, deseori, „Capitala Nordului”. Sankt Petersburg este centrul administrativ al Regiunii Leningrad și al Districtului Federal Nord-Vestic.

·         1776 - Înfiinţarea ’’Balşoi Teatr’’ (’’Teatrul Mare’’) la Moscova, în timpul ţarinei Ecaterina II.

·         1794: Guvernul american a decis infiintarea marinei militare (US Navy) si autorizeaza construirea a sase fregate.

·         1821: Boierii din Bucureşti, Muntenia, sunt constranşi de Tudor Vladimirescu să trimită Porţii, Rusiei şi Austriei memorii prin care să justifice mişcarea condusă de el.

·         1848: La 27 martie/ 8 aprilie la hotelul Patersburg din Iasi , are loc o mare întrunire care a adoptat “Petitiunea – proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni”care a marcat inceputul miscarii revolutionare din Moldova. Acţiunea a întrunit circa 1 000 de oameni, burghezi din toate păturile, boieri liberali, cîţiva boieri conservatori opoziţionişti printre ai căror conducători se numărau Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn) si Emanoil (Manolache) Costache Epureanu (viitor ministru şi prim-ministru).

·         1848: Românii aflaţi la Pesta, împreună cu masele maghiare, il eliberează din închisoare pe patriotul revoluţionar Eftimie Murgu.

·         1849: La Frankfurt, în timpul Revoluției Germane 1848/49, Adunarea Națională a decis, numita Paulskirchenverfassung („Constituția de la Paulskirche”), prima constituție democratică în Germania. După anunț în ziua următoare intră în vigoare, însă nu poate fi aplicată.

·         1850: Primul număr al revistei săptămânale Household Words, de Charles Dickens a fost publicat la Londra.

·         1866: Din iniţiativa lui Vicenţiu Babeş şi subvenţionat de familia Mocioni apare la Viena, apoi la Pesta, ziarul Albina, subvenţionat de familia Mocioni. După alte surse ziarul apare la 23 martie 1866 stil vechi (8 aprilie 1866 stil nou). Albina a apărut din iniţiativa lui Vicenţiu Babeş şi Andrei Mocioni, al cărui prim număr a apărut la Viena. Din 1869 pînă în 1877, Vinceţiu Babeş a continuat tipărirea la Budapesta, cu toate că fusese interzis în Ungaria în 1869. Deviza sub care apărea ziarul era: „Daco-românia morală, culturală, una şi indivizibilă”. Ziarul s-a remarcat printr-o atitudine antidualistă pronunţată, fapt pentru care redactorii au fost trimişi de nenumărate ori în judecată. Principalul finanţator a fost familia Mocioni. O bună parte din fonduri se trăgeau din numărul destul de mare de abonamente.

·         1879 - Prin decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, avînd drept scop “cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”

·         1886: Celebrul luptător apaș, Geronimo, se predă armatei americane, încheindu-se astfel faza principală a războaielor apașe. Din necrologul făcut de New York Times pe 18 februarie 1909, aflăm că Geronimo, conducătorul Apaşilor amerindieni, a murit de pneumonie în spitalul din Fort Sill, la vârsta de aproape 90 de ani, fiind îngropat în Cimitirul Indian de misionari (se convertise la creştinism cu şase ani înainte de moarte). La mijlocul secolul XIX, tânărul pe atunci şef de trib al Apaşilor Chiricahua, numit de părinţii săi Goyaałé („cel care cască” în limba amerindienilor), s-a remarcat prin cruzime şi viclenie, conducându-şi vreme de peste două decenii războinicii împotriva albilor din teritoriile aflate în nordul Mexicului şi apoi cele din sud-vestul Statelor Unite, într-o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru supravieţuire. Raidurile sale răzbunatoare au pornit după ce un atac mexican asupra tribului său a dus la uciderea mamei sale, soţiei şi a celor trei copii, după ce dusese o viaţă relativ liniştită de şef de trib vreme de trei decenii, conform smithsonian.com. Capturat de nenumărate ori, a reuşit să evadeze de fiecare dată până când o mica patrulă condusă de căpitanul H.W. Lawton şi de chirurgul Leonard Wood l-a prins în vara anului 1886, după o lungă şi obositoare campanie de hărţuire de ambele părţi. Geronimo a fost întâi trimis la Fort Pickens şi mai târziu la Fort Sill (unde a şi murit 20 de ani mai târziu), dar nu şi-a pierdut niciodată speranţa de a redeveni liderul tribului său, încercând să evadeze de mai multe ori.

·         1899: Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia și Franța.

·         1907: Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: “Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră.

·         1914: A fost fondat Comitetul Olimpic Român, recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.

·         1918: Unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România, prin decizia Sfatului Țării; acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari. Basarabia (așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 la Tratatul de la București) s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească în primăvara anului 1917 proclamându-și întâi autonomia, apoi independența față de Rusia, și după câteva luni unirea cuRegatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie. Această stare a durat timp de 22 de ani până la 28 iunie 1940 când un ultimatum al guvernului sovietic conform pactului Hitler-Stalin a fost adresat României privind cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică. România a cedat și după 48 de ore Basarabia a fost ocupată de Armata roșie, administrația și Armata Română retrăgându-se, într-un haos dramatic, la est de râul Prut.

·         1923: Adunarea Deputaţilor şi Senatul României votează o nouă Constituţie, promulgată printr-un decret la 28 martie şi publicată la 29 martie. Prevederile noii Constituţii întăreau rolul parlamentului în viaţa politică. Constituţia mai prevedea libertatea cuvîntului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor

·         1924: La Viena, are loc Conferinţa româno-sovietică la care a fost discutată problema Basarabiei.

·         1933: Japonia a părăsit Liga Națiunilor.

·         1938: La Chişinău, România, s-a desfăşurat festivitatea de aşezare a temeliei statuii regelui Ferdinand I, statuie pe care urma să o înalţe Asociaţia ofiţerilor de rezervă din Basarabia aflată sub preşedinţia lui Gherman Pîntea.

·         1952 - A apărut primul disc al casei de discuri Sun - Johnny London - "Drivin' Slow/Flat Tire".

·         1958: Nikita Hrușciov a devenit premier al Uniunii Sovietice.

·         1977: pe pista aeroportului din Tenerife, două avioane de tip Boeing 747, pline cu pasageri, s-au lovit provocând cel mai mare dezastru aviatic din istoria aviaţiei. 538 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma impactului! Dar cum a fost posibil ca două avioane pline cu pasageri să se ciocnească pe pistă? În acea zi, o bombă explodase în aerogara din Las Palmas, astfel că s-a luat decizia ca aeroportul din Las Palmas să fie închis. Cele două aeronave, ale companiilor PanAm, respectiv KLM, au fost redirecţionate, la fel ca multe alte curse, spre aeroportul din Tenerife. În momentul în care s-a decis redeschiderea aeroportului din Las Palmas, cele două avioane au primit acceptul de decolare. Ambele aeronave au început manevrele de decolare, aflându-se faţă în faţă, la o distanţă de câteva sute de metri. Avionul companiei KLM a început manevrele de decolare, iar celălalt avion l-a urmat. Marea problemă a fost ceaţa, care era extrem de densă, astfel că vizibilitatea scăzuse sub 200 de metri şi cele două avioane nu se vedeau. Aeronava PanAm a început şi ea manevrele de decolare fără să aibă permisiunea turnului de control, astfel că avioanele s-au ciocnit, iar impactul a fost devastator. Toate cele 248 de persoane din cursa KLM au murit şi 335 din cele 396 ale cursei americane. 61 de oameni din aeronava PanAm au supravieţuit miraculos, inclusiv piloţii şi echipajul!

·         1980 - Crearea, de către Consiliul Europei, a Grupului Pompidou, for multidisciplinar de cooperare interministerială, avînd ca misiune lupta contra abuzului şi traficului ilicit de stupefiante.

·         1990: A inceput sa functioneze postul american TV ”Marti”, ale carui emisiuni propagandistice erau destinate Cubei comuniste.

·         1990: Organizația Studenților din Universitatea de Vest Timișoara (OSUT) și-a câstigat personalitatea juridică, având ca scop reprezentarea și apărarea intereselor studenților din Universitatea de Vest din Timișoara

·         1993: Jiang Zemin este ales preşedinte al R.P. Chineze.

·         1993 - Aviaţia aliată lansează 23 de rachete Tomahawk asupra sediului din Bagdad al serviciilor de informaţii irakiene, ca ripostă directă după o tentativă de asasinare a preşedintelui George Bush în aprilie, în Kuwait. În urma raidului, şase civili şi-au pierdut viaţa.

·         1994: La alegerile parlamentare din Italia, Partidul Forza Italia a lui Silvio Berlusconi a devenit o forță dominantă, care i-a permis să-și formeze un guvern de centru-dreapta.

·         1996 - Comisia Europeană a decretat embargou total şi temporar pentru exportul de carne de vită din Marea Britanie, din cauza scandalului “vacii nebune”, dat fiind faptul că bovinele atinse de ESB (encefalopatia spongiformă bovină) pot transmite omului maladia Kreutzfeldt-Jakob.

·         1997: Catastrofa aeriana in insula Tenerife: doua jumbo jeturi s-au ciocnit deasupra insulei din arhipeleagul Canarelor, accidentul soldandu-se cu 583 de morti.

·         1998: Viagra, pilula ”minune” care trateaza impotenta la barbati, a fost aprobata pentru comercializare in Statele Unite.

·         1999 - Peste 1.000 de bănăţeni au participat la un miting de solidaritate cu Iugoslavia, organizat de PRM în Piaţa Unirii din Timişoara.

Nașteri

·         972: S-a nascut Regele Robert al II-lea al Franței (d. 20 iulie 1031)
Robert al II-lea (franceză Robert II le Pieux), a domnit între 996-1031 si a fost fiul lui Hugo Capet, reprezentant al Dinastiei Capețienilor, rege al Franței și al principesei Adelaida de Aquitania.

·         1416: S-a nascut Antonio Squarcialupi, organist și compozitor italian (d 1480.) Antonio Squarcialupi (d. 6 iulie 1480), compozitor italian , considerat cel mai faimos organist în Italia la mijlocul secolului al-15-lea. A facut parte din curtea lui Lorenzo de Medici; există numeroase referiri elogioase la el în mijlocul secolului al 15-lea. Nici una din compozitiile sale nu s-a pastrat pana in zilele noastre. Faima sa în istoria muzicii, în afară de faima lui ca un organist, este aceea de a fi dat numele său splendidului Squarcialupi Codex, un document deținut de el care este cea mai bogata sursa de muzică din Italia secolulului al 14-lea.

·         1522: S-a nascut poetul si scriitorul austriac Rachel Akerman; (d. 1544). A fost prima evreica cunoscuta in istoria literaturii care a scris poezie germană. Născut probabil la Viena, a murit la Iglau, Moravia, 1544. Ea pare să fi primit o educație excelentă, după ce a studiat atât latină și greacă. Din cauza poemului ei, “Geheimniss des Hofes” (“Misterele Curtii”), în care a descris intrigi de curte, Rachel și tatăl ei au fost expulzați din Viena, unde trăiau. A murit în Iglau, in Moravia.

·         1784: S-a născut filologul secui Sándor Kőrösi Csoma, cunoscut pentru faptul că a publicat primul dicționar tibetan-englez, fiind considerat părintele tibetologiei.

·         1785: S-a nascut Ludovic al XVII-lea; (d.8 iunie 1795), de la naştere cunoscut sub numele de Louis-Charles, Duce de Normandia, fiul regelui Ludovic al XVI-lea al Franţei şi al reginei egina Marie Antoinette. Parintii sai au fost executaţi în timpul revolutiei franceze, Louis-Charles devenind succesor la tronul Frantei. În conformitate cu ordinea dinastică, atunci când tatăl său a fost executat la 21 ianuarie 1793, el a devenit (nominal), pentru regalişti, regele neîncoronat al Franţei şi Navarrei. Louis Charles XVII, decedat la varsta de 10 de ani. A fost deţinut la închisoarea Temple din Paris, fiind separat de mama şi sora sa, în scopul de a descuraja orice incercari ale monarhistilor de a-l elibera si a murit in ziua de 8 iunie 1795 la Paris, bolnav de tuberculoza.

·         1797: S-a nascut scriitorul francez Alfred Victor de Vigny (d. 17 septembrie 1863, Paris), unul dintre promotorii principali ai curentului literar romantic.

·         1845: S-a nascut Wilhelm Conrad Röntgen, fizician german, laureat al Premiului Nobel; (d. 1923). Wilhelm Conrad Röntgen a fost primul om de ştiinţă care a observat şi înregistrat razele X, pe 8 noiembrie 1895. Descoperirea razelor X, precum şi proprietăţile lor unice , au entuziasmat publicul larg, Röntgen devenind o celebritate aproape peste noapte, noua forma de radiatie descoperita de el fiind denumita “Razele Röntgen”.

·         1851 - S-a născut compozitorul francez Vincent d'Indy (m.02.12.1931).

·         1863 - Sir Frederick Henry Royce se naşte în Alwalton, lângă Peterborough, fiul lui James şi Mary Royce. Debutul său în domeniul tehnicii s-a consemnat în 1878, când s-a angajat la Great Northern Railway. Propria companie F.H. Royce Company a fondat-o în 1884 şi avea ca obiect de activitate producerea de componente electrice. Prima experienţă în industria auto a avut-o în 1901 atunci când şi-a cumpărat primul său automobil, Decauville, dar nu a fost mulţumit de performanţele acestuia şi s-a hotărât să îi aducă propriile îmbunătăţiri. Imediat a mai construit două modele pe care le-a denumit Royces. Una dintre ele i-a fost prezentat şi lui Charles Rolls, cel care avea să îi devină partener în fondarea celei mai prestigioase mărci de automobile din lume. Primul model Rolls Royce, 10 hp, a apărut în 1904 şi a fost prezentat la Salonul de la Paris din acelaşi an. În cadrul acestei entităţi, Royce era inginerul şi cel care coordona producţia, iar Rolls se ocupa de partea de vânzări. Henry Royce a murit în 1933, anul în care a apărut primul Bentley construit de Rolls-Royce. Se spune că pe patul de spital britanicul a desenat un tip de amortizor pentru modelul Bentley construit în premieră.

·         1871: S-a nascut scriitorul german Heinrich Mann; (d.1 martie 1950). Este fratele mai mare al scriitorului Thomas Mann. Dupa instaurarea regimului nazist a plecat in exil. A murit sărac în Santa Monica,statul american California..Romanul său,Professor Unrat, a fost ecranizat cu succes, sub numele Îngerul albastru, avand in rolul principal pe renumita actrita Marlene Dietrich.

·         1891 - S-a născut Ion Al-George, poet şi traducător (m.09.01.1957).

·         1901: Eisaku Sato, politician japonez, laureat al Premiului Nobel (d. 1975)

·         1903 - S-a născut scriitorul mexican Xavier Villaurrutia (m.25.12.1950).

·         1908: Șerban Țițeica, fizician român, membru al Academiei Române (d. 1985)

·         1912 - S-a născut James Callaghan, om politic britanic, prim ministru în perioada 1976-1979.

·         1917 - S-a născut Cyrus R. Vance, jurist şi om politic democrat american.

·         1919 - S-a născut prozatorul Nicolae Novac. Stabilit, din 1951, în SUA.

·         1920 - S-a născut economistul Nicolae N. Constantinescu, secretar general al Academiei Române.

·         1920 - S-a născut Richard Hyman, pianist, muzicuţist şi şef de orchestră american.

·         1923 - S-a născut Tom Edwards, radio DJ american, primul care l-a promovat pe Elvis Presley.

·         1927: S-a nascut Mstislav Rostropovici, violoncelist si dirijor rus .

·         1929 - S-a născut Vasile Rotaru, pictor şi scenograf.

·         1931 - S-a născut Virgiliu Niculae Constantinescu, inginer, preşedinte al Academiei Române în perioada 1994-1998, ambasador al României în Belgia.

·         1931 - S-a născut John Marascalco, compozitor R&R american.

·         1935: Abelardo Castillo, scriitor argentinian

·         1936: Nicolae Drăgușin, pictor român

·         1939 - S-a născut Bo Winberg, chitarist şi compozitor suedez (Spotnicks).

·         1940 - S-a născut Janis Martin, cântăreaţă americană.

·         1942: Michael York, actor britanic

·         1943: S-a născut fotbalistul Nicolae Pescaru, jucător al echipei naționale a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970.

·         1943 - S-a născut violoncelistul şi dirijorul rus Mihail Rostropovici.

·         1947 - S-a născut Andy Bown, chitarist, basist, clăpar şi compozitor britanic (Herd, Status Quo).

·         1947 - S-a născut scriitorul Alexandru Papilian. Stabilit în Franţa.

·         1950: Tony Banks, muzician englez (Genesis)

·         1952: Gheorghe Tadici, antrenor român de handbal

·         1952 - S-a născut Felix Haug, multiinstrumentist şi compozitor elveţian (Double, Yello, Ping Pong).

·         1952 - S-a născut actriţa Olga Bucătaru (“Cursa”, “Ecaterina Teodoroiu”).

·         1953 - S-a născut actriţa Ecaterina Nazare (“Pas în doi”, “Lisca”).

·         1953 - S-a născut Walter Stocker, chitarist american (Babys, Air Supply).

·         1953: George Copos, om de afaceri, politician român

·         1956: S-a nascut in satul Beuca, județul Teleorman, cunoscuta solistă româncă de muzică populară Floarea Calotă. 

·         1957 - S-a născut Bill McKenzie, vocalist şi compozitor britanic (Absorbic Ones, Associates).

·         1958 - S-a născut poetul Ioan Es Pop (“Ieudul fără ieşire”, “Pantelimon 113 bis”).

·         1960 - S-a născut Anca-Maria Rusu, publicist şi critic de artă.

·         1961 - S-a născut Clark Datchler, vocalist şi compozitor britanic (Johnny Hates Jazz).

·         1963: S-a nascut Quentin Tarantino, regizor de film, scenarist, producător și actor american. Quentin Jerome Tarantino (n. 27 martie 1963, Knoxville, Tennessee, Statele Unite ale Americii) este un regizor de film, scenarist, producător și actor american. Cele mai cunoscute creații ale sale sunt Reservoir Dogs (1992), Pulp Fiction (1994), Jackie Brown (1994), Kill Bill Vol. 1 (2003), Kill Bill Vol. 2 (2004), Death Proof (2007), Inglourious Basterds (Ticăloși fără glorie, 2009). Filmele realizate de Tarantino i-au adus acestuia premii la Oscar, Globul de Aur, BAFTA și Palme d’Or. În 2007, Total Film l-a clasat pe locul 12 în topul celor mai buni regizori din toate timpurile.

·         1968: Cristian Bădiliță, teolog, eseist, traducător român

·         1969: S-a nascut Mariah Carey, cântăreață, compozitoare, producătoare și actriță americană.

·         1971: David Coulthard, pilot soțian de Formula 1

·         1971: Matthew Pegg, basist englez (Procol Harum)

·         1975: Fergie, cântăreață pop americană (The Black Eyed Peas și Wild Orchid)

·         1976: Roberta Anastase, politician român

·         1981: Cacau, fotbalist german de origine braziliană

Decese

·         710: A decedat Sfantul Rupert de Salzburg (660 – 710). Este considerat sfânt în Bisericile Romano-Catolice și Ortodoxe și fondator al orașului austriac Salzburg. El a fost un contemporan de Childebert III, rege al francilor. Traditia il considera pe Rupert descendent al familiei regale merovingiene. El a fost, de asemenea, unchiul Sfântului Erentrude. Rupert a fost episcop de Worms până în jurul valorii de 697, când necredincioșii din vecinătatea Worms l-au expulzat din oraș. A fost trimis ca misionar la Regensburg, în Bavaria, unde a crestinat numerosi nobili locali.

·         1378: A murit Papa Grigore al XI-lea (n. cca. 1336). Pierre Roger de Beaufort (s-a născut în 1329 sau 1331 , la Castelul Maumont în Corrèze si a murit pe 27 martie 1378 în Roma ). A fost 201 -lea Papa, iar pontificatul sau a durat intre 30 decembrie, 1370 până la moartea sa sub numele de Grigorie XI.
El a fost ultimul Papă francez.

·         1462 - A murit Vasili al II-lea, Mare Cneaz al Moscovei (n. 1415). Vasili al II-lea Vasilievici cel Orb (n. 10 martie 1415 – 27 martie 1462) a fost un Mare Cneaz al Moscovei a cărui lungă domnie (1425–1462) a fost afectată de cel mai mare război moscovit din istoria veche rusă.

·         1482: Maria de Burgundia (n. 1457)

·         1613: A decedat la Praga, principele Ardealului Sigismund Báthory; (n. 1573). Invins la Guruslău de oastea formată din trupele generalului austriac lui Basta și ale lui Mihai Viteazul, el a fugit în Moldova, iar comandantul său de oști, Moise Székely, în Turcia. În 1602, după ce adepții săi au fost învinși în bătălia de la Teiuș de trupele generalului austriac Basta, a renunțat pentru a patra și ultima dată la tronul Transilvaniei și s-a retras în Cehia.

·         1625: A murit regele Iacob I al Angliei și Irlandei. A domnit si in Scotia sub numele de Iacob al VI-lea; (n. 1566). A fostt succedat la tron de Carol I,devenit rege al Angliei, Scoției și Irlandei.

·         1770: Giovanni Battista Tiepolo, artist italian (n. 1696)

·         1854: Carol al III-lea, Duce de Parma (n. 1823)

·         1875: Edgar Quinet, istoric francez (n. 1803). În perioada 1842-1846 a fost profesor la College de France dar a fost demis. În 1852, după moartea primei sale soții, s-a căsătorit cu Hermione Asachi, fiica scriitotului Gheorghe Asachi. Pentru atasamentul sau fata de poporul roman a fost ales membru de onoare al Academiei Romane și i s-a acordat cetățenia română. De asemenea o stradă din centru Bucurestiului și una din cartierul Mănăștur Sud, al municipiului Cluj Napoca, se numesc strada Edgar Quinet. I-au fost traduse in limba romana: “Românii principatelor dunerene”, traducere Nicolae Istrati, Iași, Tipografia Institutului Albinei, 1856; “1815 și 1840″: istoria ideilor mele, traducere Loreto Bogza și Alexandrina Vornicelu, Vălenii de munte, editura Datina Românescă, 1925; “Opere alese”, traducere Angela Cismas, București, Minerva 1983.

·         1879: Prințul Waldemar al Prusiei (n. 1868)

·         1898: Francisca a Braziliei, fiică a împăratului Pedro I al Braziliei (n. 1824)

·         1918: A murit scriitorul american Henry Adams.

·         1923: James Dewar, chimist, inventator și fizician scoțian (n. 1842)

·         1931 - A murit scriitorul britanic Arnold Bennett (n.27.05.1867).

·         1952 - Fondatorul Toyota, Kiichiro Toyoda, moare în această zi. Toyoda se trăgea dintr-o familie de inventatori, tatăl său, Sakichi Toyoda, fiind considerat un fel de Thomas Edison al Japoniei pentru inovaţiile tehnice. Familia deţinea compania Toyoda Loom Works care producea utilaje textile, dar în 1937 Kiichiro s-a decis să înfiinţeze şi o divizie auto. Astfel a apărut Toyota Motor Corporation. Înlocuirea "d"-ului din denumire cu un "t" a venit ca urmare a faptului că Toyota este mai uşor de scris în caractere japoneze, decât titulatura originală. Paradoxal Toyota, companie care a detronat General Motors, a pornit tocmai având ca inspiraţie industria americană. Primul automobil AA se spune că era chiar o copie fidelă, sau un omagiu, adus unui Chevrolet sedan. Fondatorul s-a retras însă de la compania sa în 1950, fiind nemulţumit că nu poate ridica vânzările la nivelul aşteptat. În locul său a venit vărul Eiji Toyoda, cel care a adus consacrarea Toyota şi, totodată, cel care a înfiinţat Lexus.

·         1952: Ion Alexandru Bassarabescu, scriitor român (n. 1870)

·         1967: Jaroslav Heyrovský, chimist ceh, laureat Nobel (n. 1890)

·         1968: A murit, intr-un accident cu un avion Mig 15, pilotul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat in spatiul extraterestru (1961). Iuri Alexeevici Gagarin (n. 9 martie 1934, Klușino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă, URSS), Erou al Uniunii Sovietice, a fost un cosmonaut sovietic. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om în spațiu și primul pe orbita Pământului. El a primit numeroase medalii în diferite țări pentru călătoria sa de pionierat în spațiul cosmic.

·         1977 - A murit Iustinian Marina, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977) (n.22.02.1901).

·         1977 - A murit Tudor Măinescu, epigramist şi prozator satiric („Surîs“, „Schiţe oarecum vesele“) (n.23.02.1892).

·         1981: Mao Dun, scriitor chinez (n. 1895)

·         1985: Pompiliu Marcea, critic și istoric literar (n. 1928)

·         1998: A decedat Ferdinand Anton Ernst Porsche, fondatorul renumitei companii de automobile care-i poarta numele.

·         2000 - A murit regizorul Paul Călinescu, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (filmele: “Răsună valea”, “Porto Franco”, “Pe răspunderea mea”) (n.21.08.1902).

·         2001 - A murit Ovidiu Bădilă, contrabasist de renume internaţional (n.1962).

·         2006: A murit scriitorul polonez Stanislaw Lem, cunoscut pentru scrierile sale ştiinţifico-fantastice (Solaris, „Omul de pe Marte”).

·         2008: A murit, in urma unui infarct miocardic, George Mihail Pruteanu, fost senator si cunoscut lingvist si eseist roman; (n.15 decembrie 1947). A fost initiatorul unui proiect de lege (legea Pruteanu), privitor la respectarea regulilor gramaticale ale limbii romane in spatiul public si de asemenea autorul unei emisiuni televizate foarte populare despre limba romana, intitulata “Doar o vorba sa-ti mai spun.”

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sf Mc Matrona din Tesalonic; Sf Mc Filit și Lidia, soția sa cu cei 4 fii ai lor

·         În calendarul romano-catolic: Sf. Ioan din Egipt

·         În calendarul greco-catolic: Sf. Matrona, cuvioasă, martiră († secolul al IV-lea)

·         Ziua Unirii Basarabiei cu România – Zi națională. Camera Deputaţilor a decis ca ziua de 27 martie să fie declarată Ziua Unirii Basarabiei cu România, sărbătoare naţională. La iniţiativa deputatului PMP Eugen Tomac, Ziua Unirii Basarabiei cu România va putea fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural-ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material şi logistic organizarea şi desfăşurarea manifestărilor amintite, potrivit sursei citate. De asemenea, în această zi, va fi arborat drapelul României. "Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.”, a declarat deputatul PMP Eugen Tomac, în expunerea de motive. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională a fost aprobat cu 260 de voturi "pentru", un vot împotrivă şi şase abţineri.

·         Ziua mondiala a teatrului si Ziua solidaritatii actorilor

ARTE 27 Martie

MUZICĂ 27 Martie

Vincent d'Indy

Vincent d'Indy - Symphony No.1

Richard Hyman, pianist, muzicuţist şi şef de orchestră american

Dick Hyman, 1957: Great All Time Songs - Original MGM LP - Gershwin, Dixon, Woods: 

John Marascalco, compozitor R&R american

Bo Winberg, chitarist şi compozitor suedez (Spotnicks)

The Spotnicks 

Janis Martin, cântăreaţă americană

Janis Martin -

Mstislav Rostropovici

Andy Bown, chitarist, basist, clăpar şi compozitor britanic (Herd, Status Quo)

Tony Banks, muzician englez (Genesis)

Felix Haug, multi+instrumentist şi compozitor elveţian (Double, Yello, Ping Pong)

Johnny London - "Drivin' Slow/Flat Tire"

Floarea Calotă, solistă româncă de muzică populară

Bill McKenzie, vocalist şi compozitor britanic (Absorbic Ones, Associates)

The Associates -

Clark Datchler, vocalist şi compozitor britanic (Johnny Hates Jazz)

Johnny Hates Jazz: 

Mariah Carey, cântăreață, compozitoare, producător și actriță americană

Matthew Pegg, basist englez (Procol Harum)

Procol Harum - 

Fergie, cântăreață pop americană (The Black Eyed Peas și Wild Orchid)

Black Eyed Peas 

Ovidiu Bădilă, contrabasist de renume internaţional

Ovidiu Badila-double bass- The Variations on a Rococo Theme by P.Tchaikovsky:

ÎNREGISTRĂRI NOI: 

LAS MAS BELLAS MELODIAS DE FRANCIA.Selección de Cecil Gonzalezz

Baroque Music for Studying & Brain Power

Instrumental Music 2018 – Relaxing Music for Sleep – 10 Piano Love Songs That Will Melt Your Heart

POEZIE 27 Martie

Ion Al-George, poet şi traducător

Biografie Ion Al-George

Nastere: 27 martie 1891 Sangeorgiul Roman
Deces:

Nascut in 1891, martie in 27, la Sangeorgiul-Roman, judetul Bistrita-Nasaud. Bibliotecar la Biblioteca Fundatiunei Regele Carol I.

A debutat la Convorbiri literare, unde a fost remarcat de Duiliu Zamfirescu.

Opere:

Aquile, poezii, Campina, 1913; ed. II, «H. Steinberg», 1916. - Domus taciturna, elegii, «H. Steinberg», 1916. -Sapho, comedie antica in doua acte, «L. Alcalav».

Colaborare la reviste:

Convorbiri literare. Vapaia, Flacara, Sburatorul, Spicul.
De consultat: C. Sp. Hasnas: Aquile, «Flacara», IV, 9-10, 1914. -Duiliu Zamfirescu: Raport academic despre Aquile, «Analele Academiei Romane» (Dezbateri), S. II. T. 36, 1913-1914. -G. T. [G. TopirceanuJ: Aquile si Domus taciturna, «Viata romaneasca», XI, 4-5, 1916. -T. A. [Tudor Arghezi]: Domus taciturna, Craiova, II, 6l-62, 1916.

Izvoare: Autumnala, «Flacara», VII, 2, 1921.

Floarea vârstei

Cand prin aerul straveziu ca izvorul de apa
se vede paienjenisul de miere
al miresmei de tei ;
cand prin apa stravezie ca vantul
se vede auria pacla de miere
a miresmei de tei
cand nourii alergatori mustesc
jumatate de apa, jumatate de mireasma ;
cand nourii buimaci, de pulbere,
sunt jumatate nisip, jumatate mireasma
de tei —
atunci e floarea varstei
lui 
Manimazos.
A floare de tei miroase pamantul
Traciei —
sapat cu sapa de bronz ;
a floare de tei miros vitele
la jugurile zugravite

Acolo șezum

La izvoarele 
Styxului spala mama si plange
pe doua pietre, albia de scaldat graul
mocirla de pleava si matura incearca sa tina lotca
ratele se musca una pe alta culegand ce mai e de
neghina, boabele de mazariche si graul
ce nu s-a mai putut lupta cu apa.
Rosu, cu picioarele de lebada
graul e uscat in pielea goala pe rogojina
ca un mort frumos, acoperit cu panza de lacrimi
i se zbarceste mustata de haiduc
il duc taranii in racla de sticla a silozului
sau il lasa pe camp, ca pe un cal la pascut
ceea ce scapa de soareci si pasari
se-ntoarce acasa de zece ori inmultit.
N-are timp sa-si mai traga sufletul pe-o lespede in aceeasi albie spala mama purceii si oile apoi o stropeste cu zeama de piatra vanata si-n fiecare sambata pune caldarea cu apa pe foc fierbe o strachina de cenusa de floarea-soarelui si cand se da clopotul bisericii peste cap
chelalaind cu piciorul rupt ,1 omorat de furcile taranilor
tam pe mal cu ulcioarele frecate cu nisip aceste lucruri imi pare ca nu se mai intampla la izvoarele 
Styxului e casa de nasteri a satului

Largo

Mergeam de mult spre 
Delphi, la oracul -
Ti-aduci aminte, ori e o parere?
Iar ranele deschise,
Ca macul infloreau prin subligacul.
Ce plin de rani eram si tu si eu!
De-atunci e mult
O, cate clipe 
Chronos mai cernu
Si cate-o sa mai cearna!

Dar nu misca in vasul tau nu, nu!
Sa nu tresari cenusa-n urna ta,
Dormi lin, dormi dulce-n vasul tau corynthian!
iti sta de veghe chipul diafan,
Fantasma trista-a spiritului tau -
Ce-n veci de veci, tacand, te-o regreta.
Cand 
Pythia din sacru-i trepied
Cobea sfarsitul tau apropiat,
Mai voluptuos ca 
Hebe ti-ai turnat
Si ai golit o amphora de mied.
E mult de-atunci!
Viata noastra-ncepe cu sfarsitul,
Cum zilele incep cu rasaritul
Si-atunci doar dam de-al binelui tezaur,
Cand marmora ne-nchide
Si cand taria noptilor, deasupra,
isi scapara scanteile de aur.
E-n miez de noapte; oaste fara steag, 
Trec apele 
Propontului 
Izbite furtunos spre 
Arhipelag -Si noi aici, pe tarmul solitar!
Dormi lin, dormi dulce viata e-n zadar!

Fugari se napustesc sub bici chrononic 
Ai vietii ani si 
Hades nu te-ntreaba 
De-ai fost traind un hot, ori om de treaba, in piei de lup, ori chitonul ionic.
Dar dormi cenusa, dormi!
De morti ne-apropiem cu indoiala
Si-ncet ne-apropiem sa nu-i trezim,
Iar lumea iarta relele si vina,
Caci ei s-au dus si-au stins
In urma lor lumina.

Ioan Es Pop

Biografie Ioan Es. Pop

Ioan Es. Pop (n. 27 martie 1958, Vărai, Maramureş) este un poet român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, la Vărai, jud. Maramureş. În prezent, este editor-şef la Ziarul de duminică şi editor senior al revistei Descoperă. A fost membru al cenaclului literar Universitas condus de Mircea Martin. 

Volume publicate
Ieudul fără ieşire, Ed. Cartea Românească, 1994; 
Porcec, Ed. Cartea Românească, 1996; 
Pantelimon 113 bis, Ed. Cartea Românească, 1999; 
Podul, antologie, Cartea Românească, 2000; 
Rugăciunea de antracit / The Anthracite Prayer, antologie bilingvă, Ed. Dacia, 2002 
Petrecere de pietoni, Ed. Paralela 45,2003; 
Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Ed. Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004; 
Lumile livide / The Livid Worlds, antologie bilingvă, Ed. Institutul Cultural Român, 2004 
Şi cei din urmă vor fi cei din urmă, volum bibliofil, 2007; 
No Exit, antologie, Ed. Corint, 2007; 
o căruţă încărcată cu nimic, (împreună cu Peter Srager, Robert Şerban), ediţie bilingvă, Ed. Brumar, 2008. 

Dacă n-aș fi fost silit să vorbesc

dacă n-aş fi fost silit să vorbesc,

n-aş fi vorbit niciodată.

până la şase ani nu mi-au cerut-o

şi a fost bine, pentru că stăteam sub vorbire

ca sub un clopot de fontă perfect ermetic.



ascundeam acolo o ştiinţă

pe care, la şase ani, m-au silit să o pierd.

îl vedeam pe înger nu în somn, ci aievea,

ziua-n amiaza mare,

când realitatea e de netăgăduit.



nu i-am iertat nici pentru faptul

că m-au dat la şcoală,

unde a trebuit să vorbesc,

iar mai târziu să mă străduiesc să le seamăn

celorlalţi, care vorbeau de zor

şi dădeau din mâini şi din picioare,

năucindu-mă cu viaţa lor.



chiar şi astăzi vorbesc doar cu spaimă,

pentru că locuiesc tot acolo, sub clopot,

iar vorbirea îmi face rău.

n-am nimic de spus în vorbire umană,

unde totul este întâmplare şi zarvă.



mă prefac însă cu o anume dibăcie

că vorbesc, iar afară se aud

sunete aproape omeneşti,

dar în gâtlej e un muget analfabet şi inform,

care n-are de a face cu vorbitul.

mai rău e însă că ştiinţa tăcerii mele s-a dus,

s-a dus şi îngerul care mi-a stat

la căpătâi până la şase ani,

s-a dus şi omul care putea fi alt om,



tăcând în aşa fel încât la capătul

multor ani de muţenie, să poată dezvălui

ştiinţa cea mai neiertătoare a ştiinţelor,

singura care ar fi putut face moartea mai suportabilă

şi maşinile mai îngăduitoare.

Pentru toată lumea mâine va fi o zi mare

pentru toată lumea, mâine va fi o zi mare.
pentru mine va fi o zi mică.
mă voi trezi mai târziu cu trei ceasuri,
îmi voi pune costumul, cravata, pantofii,
dar numai pentru că aşa se cuvine
într-o asemenea zi mare.

nu, n-am să ies şi nici n-o să mă arăt
pe stradă aşa cum o vor face toţi.
o să stau îmbrăcat două ore în baie,
o să fumez mai multe ţigări pe balcon
şi o să-mi tot repet că nenorocul meu
nu-i altceva decât norocul altora.

pe urmă voi da jos hainele de sărbătoare,
mă voi dezrobi din cămaşa prea strâmtă la gât
şi voi reîncepe să beau pe ascuns, 
cum o făceam la paisprezece ani.

fireşte, cum o să fiu foarte singur, 
nimeni n-are să mă deranjeze.
voi face sălbatice curse dintr-o cameră-n alta,
tremurând de frică să nu greşesc paşii,
voi afla de ce nefericirea
la mine se-ntăreşte ca cimentul,

apoi, după atâta alergătură, se va face
nouă seara, da, şi voi lua
un pumn de somnifere, să scurtez
ziua asta care oricum a fost cea mai lungă,

deşi m-am trezit atât de târziu,
deşi mă culc atât de devreme.

Sunt un bărbat singur

sunt un bărbat singur. nu-i nici o mândrie în asta. doar sunt
hoarde de nefericiţi care umblă şi caută
alţi nefericiţi — numai că între nefericiţi şi nefericiţi
sunt mari praguri de nefericire,

unii au bani mulţi, alţii au speranţe
deşarte — nu există doar nefericiţi
de-un singur fel.

iar când, totuşi, se unesc,
nefericiţii fac revoluţii, după care
li se ia totul.

Tudor Măinescu, epigramist şi prozator satiric

Biografie

MAINESCU Tudor (prenumele la nastere: Constantin), se naste la 23 febr. 1892, Caracal - moare in 15 mart. 1977, Bucuresti. 

Poet, prozator si traducator.

Fiul lui Vasile Mainescu, functionar la posta, si al Theoniei (n. Dobritescu). 

Clasele primare si gimnaziale la Craiova, Bucuresti si Mizil, iar liceul la Ploiesti si Galati. Urmeaza un an la Facultatea de Medicina din Bucuresti, altul la Conservatorul de Arta Dramatica (clasa CI. Nottara), apoi Facultatea de Drept, inceputa la Bucuresti si terminata la Iasi (licenta in 1923). 

Intra in magistratura (1924), ca ajutor de judecator la Celari, apoi judecator la Tribunalul din Slatina, urcind ulterior toate treptele ierarhiei, pina la cea de consilier la Curtea de Apel din Bucuresti.

Debuteaza cu versuri satirice la revista Scena (1916). 

Remarcat de G. Topirceanu, este prezentat si publicai in revista insemnari literare (1919). 

Debut editorial cu volum de versuri O picatura de parfum (1929), bine primit de Al. A. Philippide, T. Arghezi. D. Botez, s.a.

Publica apoi epigrame (Suris, 1931), versuri (O fata mica se inchina, 1935), schite si povestiri (Intimplari vesele pentru oameni tristi, 1943) si colaboreaza intens la Viata Romaneasca. Gindul nostru, Adevarul literar si artistic, Vremea, Universul literar, Bilete de papagal. 

Curentul literar, Universul, Veac nou etc. Dupa 1944, scriitorul devine mai prolific, publicind noi volum de versuri (Flori si ghimpi 1956; Florile prieteniei, 1959; Versuri clare, 1961; Florile vietii, 1962; Soare cu dinti, 1972), satire, fabule si epigrame (Muzica usoara, 1961), schite satirice si povestiri (Schite oarecum vesele, 1966; Curatitorii de pete, 1974), carti pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roseam 4, 1968; Dana, Dan si Robotei, 1976).

A prefatat si ingrijit o ed. din epigramele lui Cincinal Pavelescu (1966). Traduce din O. Ceciotchina, G. Boiko, V. Hugo, A. Seghers, P. Antokolski, S. Marsak, Racine, Martial, La Fontaine, VI. Ciocov, Tudor Mainescu Ayme, Si. Leacock, Juvenal s.a. Colaboreaza la Gazeta literara. Steaua, lasul literar. Orizont, Tribuna, Albina, Tinarul scriitor, Familia, Presa noastra, Cravata rosie. Luminita, Arici Pogonici, Urzica etc.

Situat de G. Calinescu „in traditia lui Cincinat Pavelescu, iar de Al. A. Philippide „intre Caleidoscopul lui A. Mirea si versurile lui Topirceanu", Tudor Mainescu a cultivat cu predilectie epigrama, fabula, schita si povestirea cu finalitate educativa, dar mai ales lirica umoristica. in conceptia sa, poezia este o „indeletnicire galanta" 

(„Eu nu scriu pentru domnii critici care Analizeaza toate si complica, Eu scriu aicea pentru cea mai mica Si cea mai neatenta cititoare" Unui critic)

, a carei orchestratie este cronica rimata, aceasta insa „cerind verva, spirit, inteligenta vie". Primele volume de versuri (O picatura de parfum, 1929; Suris, 1931; O fata mica se inchina, 1935) contin numeroase madrigaluri, romante si lieduri, cu multe sonuri si motive din Bacovia, Cerna, Minulescu, Topirceanu sau Anghel. Nu lipsesc parodiile originale (bunaoara la Rapsodiile lui Topirceanu": 

„Vintul a scapat din arc Pe soseaua Viilor Leganind usor prin parc Stuful mustariilor" sau la poezia bacoviana: „Iubita mea, da-mi mina. Priveste, toamna vine Prin vinturi reci de seara, asculta cum respira N-ai auzit ce straniu si ce uscat fosnira Copacii plini de frunze? Da-mi mina Fara tine Mi-e frica-n clipa asta. O! recile surdine imi par preludiul mortii. Bolnavii azi tusira Mai mult. Noian de frunze sub soare-ngalbenira").

in plina expansiune simbolista, poetul retine sinestezia de culori („E-atita alb in albele petale"), miresme („parfumul de narcise si garoafe") si sunete („Usor si linistit, cu mersul moale,/ Se-apropie plapind, inabusit./ Ascult Si-aerienele sandale/ Par molcome silabe-ntr-un soptit" -Seara), poetizind parcul cu „linistitele alei", interioarele luxoase sau tinuturile exotice. 

Volumele de versuri Florile prieteniei (1959) si Florile vietii (1962) elogiaza realizarile poporului in anii democratiei populare, in contrast cu „timpurile urite si umilitoare". Subiectele sint cele comune epocii: santierele, uzinele, viata ostaseasca etc, primul volum incluzind si un ciclu de traduceri din poetii unor tari socialiste. 

Foarte apreciata la vremea respectiva a fost verva epigramistica a lui Tudor Mainescu Vizibila inca in Surls (1931), aceasta coordonata va predomina in Muzica usoara (1961), in Bagaje usoare (1961), precum si in cele doua culegeri cu caracter antologic, sugestiv intitulate Flori si ghimpi (1956) si Soare cu dinti (1972). Uneori acide pina la sarcasmul pamfletului, alteori bonome si delicate, epigramele vizeaza cel mai adesea moravuri din viata noastra literara, fiind insa prea legate de ocazional. Schitele si povestirile umoristice din Intimplari vesele pentru oameni tristi (1943), cu multe titluri reluate in Schite oarecum vesele (1966) si Curatitorii de pete (1974), contin satire virulente la adresa unor personaje si mentalitati luate de obicei din lumea judecatoreasca sau din cea a unei umanitati umile (mica functionarime). Daca adaugam la acestea si cartile de versuri pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roscatu 4, 1968 -replica la proza lui Minulescu, 3 si cu Rezeda 4; Dana, Dan si Robotei, 1976), precum si numeroasele sale traduceri, mai cu seama din scriitori latini si francezi, obtinem profilul unui scriitor fecund, al carui loc in istoria literara ramine cel fixat de el insusi intr-un Autoportret:,.Putin poet, putin artist,/ Si chiar putin epigramist".

OPERA: O picatura de parfum, versuri. Bucuresti, 1929; Surls, versuri. Bucuresti, 1931; O fata mica se inchina, versuri, Bucuresti, 1935; Intimplari vesele pentru oameni tristi, schije si povestiri, Bucuresti, 1943; Flori si ghimpi, versuri. Bucuresti, 1956 (ed. II, 1967); Florile prieteniei, versuri, Bucuresti, 1959; Bagaje usoare, cronici rimate, ghicitori, epigrame, Bucuresti, 1961; Muzica usoara. satire, fabule, epigrame, Bucuresti, 1961; Versuri clare. Bucuresti, 1961; Florile vietii, poezii, cuvint catre cititori de D. Botez, Bucuresti, 1962; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor. Bucuresti, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit (pe muzica de M. Neagu, cu desene de Clelia Otone si FI. Obreja), Bucuresti, 1965; Schite oarecum vesele. Bucuresti, 1966; 3 si cu Roscatu 4, Bucuresti, 1968; Soare cu dinti, versuri, cuvint inainte de F. Bailesteanu, Bucuresti, 1972; Curatitorii de pete, nuvele. Bucuresti. 1974; Dana, Dan si Robotei, Bucuresti, . Traduceri: Olga Ceciotchina, China eliberata, trad. de P. Bandrabur si ~, Bucuresti. 1951; G. Boiko, Vom fi mineri, in romaneste de ~, Bucuresti, 1954; Victor Hugo. Mizerabilii, roman. trad. din lb. fanceza de Lucia Demetrius, - si I. Costin, l-V, Bucuresti, 1954-l955; Anna Seghers, Nunta Ia Haiti, nuvele. in romaneste din lb. germana de -, Bucuresti, 1955; Pavel Antokolski, Pe-o ulicioara dincolo de Arbat, poem, in romaneste de - si A. Antonescu. Bucuresti, 1956; Victor Hugo. Marion Delorme, drama in cinci acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1957; Racine, Teatru. Fedra, in romaneste de -, pref. de Elena Vianu. Bucuresti, 1959; G. Boiko, Surorile strengarite, in romaneste de ~, Bucuresti, 1960; S. Marsak, Despre un hipopotam. Cum sa te porti. Poveste despre doi pisoi, trad. de ~, Bucuresti, 1960; Marcus Valerius Martialis, Epigrame, trad. de ~, note de T. Costa, Bucuresti, 1961: La Fontaine, Fabule, trad. de ~, Bucuresti, 1961; Vladimir Ciocov, Versuri, in romaneste de ~. Bucuresti, 1964; Marcel Aymel Omul care trece prin zid, schite, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti. 1965; Stephen Leacock, Povestiri umoristice, trad. de ~ si Michaela Ghitescu, pref. de ~, Bucuresti, 1965; Juvenal, Epigrame, in romaneste de ~ si Al. Hodos, pref. de I. Fischer, Bucuresti, 1967:

REFERINTE CRITICE: Al. A. Philippide, in Adevarul literar, nr. 463, 1929; T. Arghezi, in Ramuri, nr. 10-l1, 1929; D. Botez, in Viata Romaneasca, nr. 1l-l2, 1929; E. Jebeleanu, in Dimineata, 20 ian. 1936; I. Oarcasu, in Steaua, nr. 9, 1956; D. Costea, in lasul literar, nr. 10, 1956; M. Petroveanu, in Gazeta literara, nr. 32, 1956; AI. Hanta, in Tinarul scriitor, nr. . 1957; C. Baltag, in Gazeta literara, nr. 28, 1959; Gh. Ciompec, in Luceafarul, nr. 13, 1959; M. Tomus, in Steaua, nr. 12, 1961; L. Ulici, in Contemporanul, nr. 51, 1965; E. Manu, in Luceafarul, nr. 20, 1968; Perpessicius, Opere, IV-V, 197l-l972; Al. Raicu. in Romania literara, nr. 12, 1977.

Unui guraliv

De câte ori stau şi te-ascult

Nu ştii câtă plăcere-mi faci,

Nicicând nu te admir mai mult

Decât, ştiu eu? Poate când taci.

Poemul lung

Atâtea mii de versuri în poem?

Admir acest efort spre cantitate

Dar potrivit unui marxist sistem,

Aştept acum un salt spre calitate.

Pudoare

Vrem ca unele păcate

Ce ne fac viaţa mai dragă,

Unii să nu ni le ştie,

Alţii să ni le-nţeleagă.

Unor confraţi

Oricât am fi de optimişti,

Se desluşeşte totuşi drama,

Avem destui epigramişti

Dar unde este epigrama?

TEATRU/FILM  27 Martie

O nuntă de pomină - Arkadi Arkanov

Cu actriţa Olga Bucătaru (“Cursa”, “Ecaterina Teodoroiu”).

Biografie Olga Bucătaru

A absolvit in 1965 IATC si in stagiunea urmatoare juca pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț.

A colaborat o perioada cu Teatrul de Stat din Satu-Mare. Din 1947 este membra a trupei Teatrului Odeon din capitala.

Din 2001 este lector universitar la Academia de Arte "Luceafărul".

In anul 2002 i s-a conferit Ordinul Național ,,Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

Filme cu Olga Bucataru

·         Train de vie / Trenul vieții (1998)

·         Aici nu mai locuiește nimeni (1995)

·         Începutul adevărului / Oglinda (1994)

·         Trahir (1993) - Ana

·         Dumbrava minunată (1980)

·         Ecaterina Teodoroiu (1978) - Dr. Lucretia

·         Buzduganul cu trei peceți (1977) - Doamna Stanca

·         Serenada pentru etajul XII (1976) - Silvia, sotia lui "Balaurul"

·         Cursa (1975)

·         Bariera (1972) - Lucica

·         Prometeu / (1970)

    Cursa (1975)

Serenada pentru etajul XII (1976)

Cu actriţa Ecaterina Nazare (“Pas în doi”)

Biografie Ecaterina Nazare

Ecaterina Nazare s-a născut în localitatea Valea Ursului din județul Neamț, la data de 27 martie 1953. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București în anul 1980, la clasa Actorie, condusă de profesorii Beate Fredanov, Sanda Manu si Ion Caramitru. A activat ca actriță la Teatrul ''Național'' din Craiova între anii 1980-1981, Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești între anii 1981-1990, Teatrul Național - Ion Luca Caragiale din București, din anul 1990 și până în prezent. A fost premiată cu Premiul de interpretare feminină, pentru rolul Maria din filmul "Pas în doi", de către Asociația Cineaștilor din România.

Filme cu Ecaterina Nazare

·         Umilință (2011) - Mama Marcela Trailer

·         Weekend cu mama (2009) - Elena Trailer

·         Bomboane de ciocolata (2007)

·         Happy End (2006)

·         Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Deţinut Trailer

·         Corul Pompierilor (2000) - mama

·         Mariana (1998)

·         Sanda (1990)

·         Cantec in zori (1987) - Mama

·         Bătălia din umbră (1986)

·         Clipa de răgaz (1986)

·         Umbrele soarelui (1986)

·         Pas în doi (1985)

·         Lișca (1983) - Lisca

Pas in doi 1985: 

Clipa de răgaz (1986)

De regizorul Paul Călinescu, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (filmele: “Răsună valea”, “Porto Franco”, “Pe răspunderea mea”)

Biografie Paul Călinescu

Paul Călinescu (n. 21 august 1902, orașul Galați; d. 25 martie 2000, București) a fost un regizor și scenarist de film român. A absolvit Academia comercială din București în anul 1930.

Premii:

Premiul I la Expozitia Universala de la Paris 1937 - Colturi din Romania
Premiul filmului documentar la Festivalul international de arta cinematografica, Venetia, 1939 - Tara Motilor
Premiul filmului documentar la Festivalul international de arta cinematografica, Venetia, 1941 - Romania in lupta contra bolsevismului
Diploma de onoare a Festivalului international de la Karlovy Vary, 1950 - Rasuna Valea
ACIN 1977 "pentru merite exceptionale in dezvoltarea cinematografiei nationale"
ACIN 1984 - Delta de ici... de colo
Mentiune la cel de-al XIII-lea Concurs Tehnic International al UNIATEC, 1984 - Delta de ici... de colo
UCIN 1992 "Diploma de onoare pentru intreaga opera"
UCIN 1996 - Trofeul "Opera omnia"

„Filmul este veșnic tânăr. El merge în pas cu viața, cu aspirațiile, cu preocupările, cu gândurile, cu gusturile oamenilor. Într-asta constă veșnica lui tinerețe."

Filme regizate de Paul Călinescu

Vezi filme

·         Titanic Vals / Titanic vals (1965)

·         Porto-Franco (1961)

·         Desfășurarea (1954)

·         La un punct de agitatie (1952)

·         Toamna în delta (1951)

·         Răsună valea (1950)

·         Romania pe drumul democratiei populare (1948) - regizor

·         Agnita Botorca (1947) - regizor

·         Fantezie de toamna (1947) - regizor

·         Atentiune, fragil! (1946) - regizor

·         Floarea reginei (1946)

·         Schi de primavara (1946) - regizor

·         Imprumutul de aur (1945) - regizor

·         Muntii Fagaras (1945) - regizor

·         Romania 1945 (1945) - regizor

·         Dobrogea (1944) - regizor

·         Nistrul (1943) - regizor

·         Pagini din razboiul nostru sfant (1943) - regizor

·         Uzinele romanesti fauresc armele victoriei (1943) - regizor

·         Vinul / Culesul viilor in Romania (1942) - regizor

·         Mandra noastra tara (1941) - regizor

·         Romania in lupta contra bolsevismului (1941) - regizor

·         10 Mai 1940 (O.N.C.) / 10 Mai 1940 (1940) - regizor

·         Cum se face un radioreportaj (1940) - regizor

·         Cum se face un reportaj cinematografic (1940) - regizor

·         Cutremurul 1940 (1940) - regizor

·         Uzinele Malaxa (1940) - regizor

·         Vietati marine (1940) - regizor

·         10 Mai 1939 (O.N.C.) / 10 Mai 1939 (1939) - regizor

·         8 Iunie 1939 (1939) - regizor

Porto Franco: https://youtu.be/kjq_KM5ixHc;

"Pe raspunderea mea" (1956): 

Porto-Franco (1961)

GÂNDURI PESTE TIMP 27 Martie

Heinrich Mann - Citate:

George Pruteanu - Citate:

RELIGIE ORTODOXĂ 27 Martie

Sf Mc Matrona din Tesalonic; Sf Mc Filit și Lidia, soția sa , cu cei 4 fii ai lor

În această lună, în ziua a douăzeci şi şaptea, pomenirea sfintei muceniţe Matroana, cea din Tesalonic.

Sfânta muceniţă Matroana a fost slujitoare la o femeie de neam evreu, care se numea Pautilla. Însoţind deci pe stăpâna ei până la sinagogă, sfânta Matroana nu intra înăuntru, în sinagogă, ci se întorcea întotdeauna la biserica creştinilor. Când stăpâna ei a prins de veste despre aceasta, a pus de a bătut-o crunt şi a aruncat-o timp de patru zile într-o închisoare, unde sfânta a rămas fără nici o legătură cu cei din afară. După aceasta a fost scoasă afară şi biciuită, tot trupul umplându-i-se de răni de pe urma bătăii. Fiind din nou aruncată în închisoare şi ţinută aici timp de mai multă vreme şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. Se spune că Pautilla, în timp ce arunca trupul neînsufleţit al sfintei de pe zidurile înalte ale închisorii, şi-a primit răsplata meritată, căci a căzut şi ea de pe zid jos, în vasul care curgea mustul care se călca cu picioarele în lin şi acolo sfârşindu-şi viaţa şi-a dat duhul. Iar cinstitele moaşte ale sfintei Matroana, fiind adunate de credincioşi, au fost îngropate cu multă cinste.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Filet Sincliticul, cu soţia lui Lidia şi cu cei patru fii ai lor: Macedon, Teoprep, Cronid comentarisiul şi Amfilohiu ducele.

Sfântul Filet şi ceilalţi creştini care au fost împreună cu el au trăit pe vremea împăratului Adrian. Ei se închinau în fiecare zi lui Dumnezeu. Fericitul Filet fiind prins, a fost adus înaintea împăratului. Iar împăratul neputând să se împotrivească înţelepciunii mucenicului, l-a dat pe mâna unuia dintre slujitorii apropiaţi ai lui, care legându-l de un stâlp l-au bătut cu săbiile. După aceasta a dat poruncă să fie aruncat în închisoare. În timp ce era dus la închisoare s-a alăturat lui şi soţia lui Lidia şi primii trei fii ai lui, dintre care Cronid îndeplinea slujba de comentarisiu. În noaptea care a urmat, în timp ce ei cântau în închisoare, un înger li s-a arătat lor şi i-a îmbărbătat spre pătimirea până la sfârşit. Dimineaţa, mucenicii fiind aduşi înaintea împăratului, îndată au fost aruncaţi în nişte vase mari în care fierbea în clocot untdelemn amestecat cu răşină. Dar îndată vasele s-au răcit cu totul. Atunci, cel de-al patrulea fiu al lui Filet, care avea demnitatea de duce şi care se găsea până atunci în preajma împăratului, văzând minunea aceasta, a intrat şi el într-unul din vasele cu untdelemn încins, zicând: „Doamne, Dumnezeu creştinilor, ajută-mi!” Împăratul văzând acestea, a plecat de la Roma şi s-a dus la Iliric, plin de ameninţare şi de mânie. Şi plecând, a dat poruncă să se ardă timp de şapte zile vasele cele cu untdelemn şi cu răşină, după care să fie vârâţi din nou în ele. Dar porunca împăratului aducându-se la îndeplinire, sfinţii au rămas nevătămaţi. Întorcându-se din călătoria lui şi aflând de toate acestea împăratul s-a simţit ruşinat, iar sfinţii după trecere de câtva vreme, pe care au petrecut-o în rugăciune, s-au săvârşit din viaţă.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 38 – 27 Martie

A.  PLĂCINTE, ANTREURI

Plăcinţele prăjite cu marmeladă

·       5 linguri ulei

·       ¾ pahar apă

·       Făină cât cuprinde

·       Sare

·       Marmeladă

Se prepară un aluat dintr-o lingură de ulei, apă, sare şi făină, care se frământă mai mult moale decât tare.

        Se acoperă cu un şervet şi se lasă în repaus 10 – 15 minute.

        Se întinde apoi o foaie ceva mai subţire ca un creion, se unge cu o pensulă înmuiată în ulei încălzit şi se împătureşte în trei pe latul foii; din nou se unge cu ulei şi se împătureşte în trei, de data aceasta pe lungul foii.

        Se lasă 10 minute la rece, apoi se întinde din nou foaia şi se repetă operaţia de ungere şi împăturire, de data aceasta împăturind în trei pe lungul foii şi apoi pe latul ei.

        După ce a stat iar 10 minute la rece se întinde o foaie ceva mai subţire decât grosimea unui creion şi se taie pătrate cu latura de 7 – 8 cm.

        Se pune la mijlocul fiecărui pătrat o linguriţă de umplutură şi se dă, potrivind cu degetele, o formă cât mai rotundă.

        Se prăjesc în ulei înfierbântat bine şi se servesc reci.

B.  SALATE

Salata Carmen

·       1 ţelină mare

·       3 mere potrivite

·       3 andive

·       1 lămâie

·       2 roşii tari

·       300 g maioneză de post (reţete prezentate anterior)

Se taie ţelina în fileuri subţiri, se opăreşte 4 – 5 minute în apă cu sare, se scurge, se aşază pe salatieră şi după ce s-a răcit se adaugă merele tăiate în feliuţe şi stropite cu zeamă de lămâie, andive tăiate fileuri şi maioneză de post.

        Se amestecă.

        Se netezeşte suprafaţa salatei cu lama unui cuţit şi se acoperă cu un strat de maioneză de post.

        Se decorează cu o coroană de felii rotunde subţiri de mere stropite cu zeamă de lămâie, apoi roşii curăţate de pieliţă şi tăiate felii rotunde.

        În mijlocul salatierei se pune o măslină mare.

C.  SOSURI

Nu e necesar să se prepare vreun sos separat pentru acest meniu.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă specialitatea casei

·       1 – 2 morcovi

·       1 rădăcină pătrunjel

·       1 păstârnac

·       1 rădăcină ţelină

·       3 cartofi

·       1 ceapă

·       2 – 3 roşii

·       Sare

·       Ulei

·       1 l borş de putină

·       1 legătură leuştean

Se taie în fileuri fine morcovii şi albiturile şi se înăbuşe cu ulei până se înmoaie.

        Se adaugă cartofii tăiaţi cuburi şi ceapa tocată, apoi apă clocotită şi se lasă la foc potrivit.

        Când legumele sunt aproape fierte se adaugă roşiile curăţate de pieliţă şi tocate mărunt, sau suc de roşii, apoi se potriveşte gustul de sare.

        Se adaugă borşul fiert separat şi se mai dă un clocot.

        Se adaugă verdeaţa tocată mărunt.

E.  MÂNCĂRURI

Vinete cu măsline

·       3 – 4 vinete

·       150 g măsline

·       ¾ pahar ulei

·       4 cepe

·       2 linguri făină

·       ½ linguriţă de zahăr

·       Mărar

·       Pătrunjel

·       Sare

·       1 kg roşii

Vinetele spălate şi cu cotorul tăiat, se taie felii de grosimea unui deget, se sărează şi se lasă să stea o jumătate de oră.

        Se storc de zeama pe care au lăsat-o, se dă prin făină şi se prăjesc  în ulei bine înfierbântat.

        Ceapa se taie peştişori şi se prăjeşte înăbuşită în ulei până se înmoaie puţin, iar roşiile se opăresc, se curăţă de pieliţe şi se taie felii.

        Se acoperă fundul unei cratiţe cu roşii tăiate, se aşază deasupra un rând de vinete, se presară puţină verdeaţă, ceapa, câteva măsline curăţate de sâmburi şi puţin zahăr.

        Se repetă astfel până se aşază totul, ultimul rând trebuind să fie de roşii.

        Se dă la cuptor lăsând să scadă bine.

        Se servesc calde sau reci

F.  DULCIURI

Grepfruit umplut cu pere

·       2 grepfruituri

·       4 pere

·       4 linguri zahăr

Se scoate miezul grepfruiturilor tăiate în două.

    Se curăţă miezul de pieliţe şi sâmburi, se taie bucăţele, se amestecă cu perele tăiate cubuleţe, cu zeama scursă la tăiatul grepfruiturilor în bucăţi mici şi cu zahărul.

    Se umplu jumătăţile golite ale grepfruiturilor cu acest amestec.