REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 167 DIN 8 MARTIE 2018

LA MULȚI ANI TUTUROR DOAMNELOR ȘI DOMNIȘOARELOR CU PRILEJUL ZILEI INTERNAȚIONALE A FEMEII

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondials-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emanciparea femeii nu a fost încheiat. Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă însă abia în 1913.

De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.

În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă) în următoarele state: Albania, Algeria, Angola, Armenia,Azerbaidjan, Bangla-desh, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, Chile, Columbia, Croația, Cuba, Cipru, Danemarca,Eritreea, Finlanda, Georgia, Grecia, Guineea-Bissau, Islanda, India, Italia, Israel, Laos,Letonia, Kazahstan, Kosovo, Kirghizstan, Macedonia, Madagascar, Malta, Mexic, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Palestina, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Siria, Tadjikistan, Turcia,Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan, Vietnam, Zambia. În China, femeile au după-amiaza liberă de 8 martie

Pentru voi, prietenele noastre ofer cu drag câteva flori virtuale:

RELIGIE ORTODOXĂ 8 Martie

Sf Ier Teofilact Mărturisitorul, episcopal Nicomidiei

Viaţa Sfântului Ierarh Teofilact Mărturisitorul, Episcopul Nicomidiei

În zilele tulburării Bisericii de eresul luptătorilor de icoane acest binecredincios bărbat, Teofilact, a mers din părţile Răsăritului la Constantinopol şi s-a împrietenit cu marele luminător al Bisericii, adică cu Sfântul Tarasie, încă fiind mirean şi senator întru împărăteştile palaturi, fiind mai întâi dregător al lucrurilor de taină. Iar după ce a murit împăratul Leon, luptătorul împotriva icoanelor (717-740), împărăţind Constantin, fiul său (741-775), împreună cu maică să Irina şi patriarhul Pavel, cel numit milostiv, lăsând scaunul de a sa voie s-a ridicat Sfântul Tarasie în locul lui la patriarhie.

Sfântul Tarasie, adunând Sinodul al şaptelea a toată lumea (787), a anatematizat eresul iconoclast; atunci fericitul Teofilact, împreună cu Sfântul Mihail al Sinadelor, lăsând lumea, a primit viaţa monahicească şi a fost trimis de prea sfinţitul Tarasie la o mănăstire care era zidită la gura mării Euxinului (Marea Neagră). Acolo, nevoindu-se mult în ostenelile monahiceşti, a sporit în faptele bune şi a câştigat îndrăzneală către Dumnezeu în rugăciunile sale. Căci oarecând, la o vreme de seceriş, întâmplându-se zăduf mare şi din lipsa apei slăbind de sete, s-a rugat lui Dumnezeu şi, fiind acolo un vas de aramă, l-a făcut de a izvorât apă destulă spre trebuinţă; pentru că Domnul face voia celor ce se tem de El şi ascultă rugăciunile lor.

Deci a fost această minune asemenea cu aceea ce s-a făcut de demult în pustie când, poporului lui Israil cel însetat, Dumnezeu i-a scos apă din piatră. Şi alta asemenea, când Samson era aproape să moară de sete şi a izvorât apă vie dintr-un os uscat, dintr-o falcă de măgar. Cu această viaţă îmbunătăţită, strălucind ca o lumină de stele, preasfinţitul Patriarh Tarasie a judecat ca acei cuvioşi părinţi să fie vrednici de rânduiala arhierească cea înaltă. Astfel, pe sfinţitul Mihail l-a trimis la Sinad, iar pe fericitul Teofilact l-a ales episcop în Nicomidia. Şi cită sârguinţa a arătat Sfântul Teofilact în Nicomidia pentru turma cea cuvântătoare a lui Hristos şi câtă purtare de grijă avea pentru săraci, scăpătaţi şi văduve, au spus despre aceasta dumnezeieştile locaşuri zidite de dânsul, bolniţele şi casele de străini, cum şi milostenia cea nenumărată care se făcea de el în toate zilele. Căci singur slujea bolnavilor, orbilor, şchiopilor şi neputincioşilor; şi umblând pe la locuinţele săracilor şi pe uliţele cetăţii, purta un vas cu apă caldă şi, unde afla răniţi, îi spăla şi-i curăţa cu mâna sa, neîngreţoşându-se de loc.

După aceea, preasfinţitul Tarasie mutându-se din viaţa aceasta şi primind după dânsul scaunul Bisericii Constantinopolului Nichifor cel preaînţelept, s-a ridicat iarăşi furtuna eresului luptării contra sfintelor icoane, care s-a scornit de urâtul de Dumnezeu împărat Leon Armeanul. Şi a adunat prea sfinţitul Patriarh Nichifor arhierei aleşi - pe Emilian al Cizicului, Eftimie al Sardicei, Iosif al Tesalonicului, Eudoxie al amoreilor, Mihail Sinadul şi pe acest fericit Teofilact, Episcopul Nicomidiei -, şi s-a dus cu dânşii la răucredinciosul împărat. Şi, învăţând mult din dumnezeieştile Scripturi, acei sfinţi părinţi sfătuiau pe împărat să nu facă tulburare Bisericii lui Hristos cu acel eres care s-a anatematizat de al şaptelea sinod a toată lumea. Dar n-au putut îndupleca pe nebunul împărat, cel umplut de veninul balaurului, care suflă asupra lor cu iuţime şi mânie.

După aceea, Sfinţii Părinţi tăcând, fericitul Teofilact a zis către împărat: "Ştiu că, nebăgând în seamă îndelunga răbdare a lui Dumnezeu şi neîngrijindu-te de mântuirea ta, te împotriveşti învăţăturilor celor vechi ale Sfinţilor Părinţi şi tulburi Biserica; dar va veni asupra ta o pierzare cumplită şi neaşteptată, o primejdie asemenea cu viforul şi nu vei afla pe acela care să te izbăvească dintr-însa".

Împăratul, auzind aceea, s-a umplut de mai mare mânie şi, pe toţi izgonindu-i de la sine cu necinste, i-a osândit la surghiun în deosebite locuri, adică: Pe prea sfinţitul Patriarh Nichifor în insula Proconis, pe Sfântul Mihail, episcopul Sinadului, la Evdochiad, pe alţii pe aiurea, iar pe Sfântul Teofilact al Nicomidiei la cetatea Strovil, care este lângă mare, în Chivereoti. Şi acolo, mărturisitorul lui Hristos şi ajutătorul cel mare al dreptei credinţe, şi-a petrecut cealaltă vreme a vieţii sale în strâmtorare şi mare chinuire şi s-a mutat către Domnul.

Apoi a pierit şi împăratul Leon Armeanul, cu rea şi neaşteptată moarte, după proorocia sfântului. Căci în ziua Naşterii lui Hristos a fost tăiat cu săbiile de ostaşii săi în biserică, la vremea Utreniei. Iar după dânsul, sfârşindu-se împăraţii iconoclaşti - adică Mihail, care se numea Valvos, apoi Teofil, fiul lui Mihail -, împărăteasa Teodora împreună cu fiul său Mihail, care a fost al treilea cu acel nume, au luat sceptrul împărăţiei. Iar Sfântul Metodie fiind ridicat la patriarhie şi eresul cel fără de lege pierind cu totul, iar dreapta credinţă strălucind, cinstitul trup al Cuviosului Părintelui nostru Teofilact a fost adus în Nicomidia şi aşezat în biserica cea zidită de dânsul, spre apărarea cetăţii Nicomidia, întru cinstea şi slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.

PSALMII 86 – 90

Psalmul 86

1.	Temelia Sionului pe munţii cei sfinţi. Domnul iubeşte porţile Sionului, mai mult decât toate locaşurile lui Iacob.
2.	Lucruri mărite s-au grăit despre tine, cetatea lui Dumnezeu.
3.	Îmi voi aduce aminte de Raav şi de Babilon, între cei ce mă cunosc pe mine; şi iată cei de alt neam şi Tirul şi poporul etiopienilor, aceştia acolo s-au născut.
4.	Mamă va zice Sionului omul şi om s-a născut în el şi Însuşi Cel Preaînalt l-a întemeiat pe el.
5.	Domnul va povesti în cartea popoarelor şi a căpeteniilor acestora, ce s-au născut în el.
6.	Că în Tine este locaşul tuturor celor ce se veselesc.

Psalmul 87

1.	Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta.
2.	Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea, Doamne,
3.	Că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
4.	Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă; ajuns-am ca un om neajutorat, între cei morii slobod.
5.	Ca nişte oameni răniţi ce dorm în mormânt, de care nu ţi-ai mai adus aminte şi care au fost lepădaţi de la mina Ta.
6.	Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morţii.
7.	Asupra mea s-a întărâtat mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus spre mine.
8.	Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor.
9.	Închis am fost şi n-am putut ieşi. Ochii mei au slăbit de suferinţă.
10.	Strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, întins-am către Tine mâinile mele.
11.	Oare, morţilor vei face minuni? Sau cei morii se vor scula şi Te vor lăuda pe Tine?
12.	Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta şi adevărul Tău în locul pierzării?
13.	Oare, se vor cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi dreptatea Ta în pământ uitat?
14.	Iar eu către Tine, Doamne, am strigat şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.
15.	Pentru ce Doamne, lepezi sufletul meu şi întorci faţa Ta de la mine?
16.	Sărac sunt eu şi în osteneli din tinereţile mele, înălţat am fost, dar m-am smerit şi m-am mâhnit.
17.	Peste mine au trecut mâniile Tale şi înfricoşările Tale m-au tulburat.
18.	Înconjuratu-m-au ca apa toată ziua şi m-au cuprins deodată.
19.	Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe vecin, iar pe cunoscuţii mei de ticăloşia mea.

Psalmul 88

1.	Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta.
2.	Din neam în neam voi vesti adevărul Tău cu gura mea,
3.	Că ai zis: "În veac mila se va zidi, în ceruri se va întări adevărul Tău.
4.	Făcut-am legământ cu aleşii Mei, juratu-M-am lui David, robul Meu:
5.	Până în veac voi întări seminţia ta şi voi zidi din neam în neam scaunul tău".
6.	Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne şi adevărul Tău, în adunarea sfinţilor.
7.	Că cine va fi asemenea Domnului în nori şi cine se va asemăna cu Domnul între fiii lui Dumnezeu?
8.	Dumnezeul Cel Preamărit în sfatul sfinţilor, mare şi înfricoşător este peste cei dimprejurul Lui.
9.	Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea ţie? Tare eşti, Doamne, şi adevărul Tău împrejurul Tău.
10.	Tu stăpâneşti puterea mării şi mişcarea valurilor ei Tu o potoleşti.
11.	Tu ai smerit ca pe un rănit pe cel mândru; cu braţul puterii Tale ai risipit pe vrăjmaşii Tăi.
12.	Ale Tale sunt cerurile şi al Tău este pământul; lumea şi plinirea ei Tu le-ai întemeiat.
13.	Miazănoapte şi miazăzi Tu ai zidit; Taborul şi Ermonul în numele Tău se vor bucura. Braţul Tău este cu putere.
14.	Să se întărească mâna Ta, să se înalţe dreapta Ta. Dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Tău.
15.	Mila şi adevărul vor merge înaintea feţei Tale. Fericit este poporul care cunoaşte strigăt de bucurie;
16.	Doamne, în lumina feţei Tale vor merge şi în numele Tău se vor bucura toată ziua şi intru dreptatea Ta se vor înălţa.
17.	Că lauda puterii lor Tu eşti şi întru bună vrerea Ta se va înălţa puterea noastră.
18.	Că al Domnului este sprijinul şi al Sfântului lui Israel, Împăratului nostru.
19.	Atunci ai grăit în vedenii cuvioşilor Tăi şi ai zis: Dat-am ajutor celui puternic, înălţat-am pe cel ales din poporul Meu.
20.	Aflat-am pe David, robul Meu; cu untdelemnul cel sfânt al Meu l-am uns pe el;
21.	Pentru că mâna Mea îl va ajuta şi braţul Meu îl va întări.
22.	Nici un vrăjmaş nu va izbuti împotriva lui şi fiul fărădelegii nu-i va mai face rău.
23.	Şi voi tăia pe vrăjmaşii săi de la faţa lui şi pe cei ce-l urăsc pe el îi voi înfrânge.
24.	Şi adevărul Meu şi mila Mea cu el vor fi şi în numele Meu se va înălţa puterea lui.
25.	Şi voi pune peste mare mâna lui şi peste râuri dreapta lui;
26.	Acesta Mă va chema: Tatăl meu eşti Tu, Dumnezeul meu şi sprijinitorul mântuirii mele.
27.	Şi îl voi face pe el întâi-născut, mai înalt decât împăraţii pământului;
28.	În veac îi voi păstra mila Mea şi legământul Meu credincios îi va fi.
29.	Şi voi pune în veacul veacului seminţia lui şi scaunul lui ca zilele cerului;
30.	De vor părăsi fiii lui legea Mea şi după rânduielile Mele nu vor umbla,
31.	De vor nesocoti dreptăţile Mele şi poruncile Mele nu vor păzi,
32.	Cerceta-voi cu toiag fărădelegile lor şi cu bătăi păcatele lor.
33.	Iar mila Mea nu o voi depărta de la el, nici nu voi face strâmbătate întru adevărul Meu,
34.	Nici nu voi rupe legământul Meu şi cele ce ies din buzele Mele nu le voi schimba.
35.	O dată m-am jurat pe sfinţenia Mea: Oare, voi minţi pe David? Seminţia lui în veac va rămâne
36.	Şi scaunul lui ca soarele înaintea Mea şi ca luna întocmită în veac şi martor credincios în cer.
37.	Dar Tu ai lepădat, ai defăimat şi ai aruncat pe unsul Tău.
38.	Stricat-ai legământul robului Tău, batjocorit-ai pe pământ sfinţenia lui.
39.	Doborât-ai toate gardurile lui, făcut-ai întăriturile lui ruină.
40.	Jefuitu-l-au pe el toţi cei ce treceau pe cale, ajuns-a ocară vecinilor săi.
41.	Înălţat-ai dreapta vrăjmaşilor lui, veselit-ai pe toţi duşmanii lui.
42.	Luat-ai puterea sabiei lui şi nu l-ai ajutat în vreme de război.
43.	Nimicit-ai curăţenia lui şi scaunul lui la pământ l-ai doborât.
44.	Micşorat-ai zilele vieţii lui, umplutu-l-ai de ruşine.
45.	Până când, Doamne, Te vei întoarce? Până când se va aprinde ca focul mânia Ta?
46.	Adu-Ţi aminte de mine; oare, în deşert ai zidit pe toţi fiii oamenilor?
47.	Cine este omul ca să trăiască şi să nu vadă moartea şi să-şi izbăvească sufletul său din mâna iadului?
48.	Unde sunt milele Tale cele de demult, Doamne, pe care le-ai jurat lui David, întru adevărul Tău?
49.	Adu-Ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, pe care o port în sânul lneu, de la multe neamuri.
50.	Adu-Ţi aminte, Doamne, de ocara cu care m-au ocărât vrăjmaşii Tăi, cu care au ocărât paşii unsului Tău.
51.	Binecuvântat este Domnul în veci. Amin. Amin.

Psalmul 89

1.	Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam.
2.	Mai înainte de ce s-au făcut munţii şi s-a zidit pământul şi lumea, din veac şi până în veac eşti Tu.
3.	Nu întoarce pe om întru smerenie, Tu, care ai zis: "Întoarceţi-vă, fii ai oamenilor",
4.	Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri, care a trecut şi ca straja nopţii.
5.	Nimicnicie vor fi anii lor; dimineaţa ca iarba va trece.
6.	Dimineaţa va înflori şi va trece, seara va cădea, se va întări şi se va usca.
7.	Că ne-am sfârşit de urgia Ta şi de mânia Ta ne-am tulburat.
8.	Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta, greşelile noastre ascunse, la lumina feţei Tale.
9.	Că toate zilele noastre s-au împuţinat şi în mânia Ta ne-am stins.
10.	Anii noştri s-au socotit ca pânza unui păianjen; zilele anilor noştri sunt şaptezeci de ani;
11.	Iar de vor fi în putere optzeci de ani şi ce este mai mult decât aceştia osteneală şi durere;
12.	Că trece viaţa noastră şi ne vom duce.
13.	Cine cunoaşte puterea urgiei Tale şi cine măsoară mânia Ta, după temerea de Tine?
14.	Învaţă-ne să socotim bine zilele noastre, ca să ne îndreptăm inimile spre înţelepciune.
15.	Întoarce-Te, Doamne! Până când vei sta departe? Mângâie pe robii Tăi!
16.	Umplutu-ne-am dimineaţa de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am veselit în toate zilele vieţii noastre.
17.	Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai smerit, pentru anii în care am văzut rele.
18.	Caută spre robii Tăi şi spre lucrurile Tale şi îndreptează pe fiii lor.
19.	Şi să fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi şi lucrurile mâinilor noastre le îndreptează.

Psalmul 90

1.	Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui.
2.	Va zice Domnului: "Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul".
3.	Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de cuvântul tulburător.
4.	Cu spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui.
5.	Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,
6.	De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.
7.	Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
8.	Însă cu ochii tăi vei privi şi răsplătirea păcătoşilor vei vedea.
9.	Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare ţie.
10.	Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău.
11.	Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale.
12.	Pe mâini te vor înălţa ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău.
13.	Peste aspidă şi vasilisc vei păşi şi vei călca peste leu şi peste balaur.
14.	"Că spre Mine a nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice Domnul; îl voi acoperi pe el că a cunoscut numele Meu.
15.	Striga-va către Mine şi-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi.
16.	Cu lungime de zile îl voi umple pe el, şi-i voi arăta lui mântuirea Mea".

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 18 - 8 Martie

A. PLĂCINTE, ANTREURI

Roşii umplute cu ţelină, ardei şi sos tartar

· 4 roşii tari

· 2 ţeline mici

· 5 ardei graşi

· Sare

· Piper

· Pătrunjel

· 1 pahar maioneză de post

· 1 ceapă arpagic

· 1 căţel usturoi

Se scobesc roşiile, se scurg de zeamă şi se presară cu sare.

Se taie ţelinele ca tăieţeii; la fel şi ardeii graşi.

Pătrunjelul se toacă mărunt; la fel ceapa şi usturoiul.

Ceapa şi usturoiul se trec prin sită şi zeama lor se amestecă cu maioneza de post, apoi cu legumele şi piperul.

Se umplu roşiile cu legumele amestecate cu acest sos tartar.

B. SALATE

Salată picantă

Se amestecă într-o salatieră părţi egale de cartofi fierţi şi fasole verde, fiartă, tăiată cubuleţe, sau conservă scursă.

Se stropesc cu sos vinegret (reţetă dată anterior) şi se decorează cu măsline fără sâmburi şi roşii tăiate în sferturi.

Se presară cu tarhon tocat.

C. SOSURI

Mămăligă

· 2 ceşti cu mălai

· 4 – 5 ceşti apă

· 1 linguriţă sare

Se pune ceaunul cu apă la fiert.

Se pune sare şi se presară puţin mălai.

Când clocoteşte apa, se toarnă tot mălaiul dintr-o dată.

Se lasă să fiarbă cam o jumătate de oră, apoi se amestecă bine cu făcăleţul.

Se turteşte puţin cu dosul unei linguri de lemn înmuiată în apă, se mai lasă să răbufnerască de câteva ori, apoi luând ceaunul de torţi, se răstoarnă pe o farfurie groasă sau pe un fund de lemn rotund, special pentru mămăligă.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă cremă de fasole boabe

· 1 ½ l apă

· 300 g fasole boabe

· 1 morcov

· 1 pătrunjel

· 1 ceapă

· Ulei

· Pătrunjel verde tocat

· Sare

· Crutoane

Fasolea aleasă şi spălată cu o zi înainte se pune la înmuiat în apă călduţă.

Se scurge această apă şi se pune apoi la fiert cu apă călduţă proaspătă.

Se schimbă apa după ce dă în 2 – 3 clocote.

Se repetă această operaţie de trei ori.

În ultima apă se adaugă ceapa, morcovul şi pătrunjelul, întregi, netăiate şi se lasă să fiarbă acoperit la foc mic.

Când fasolea este bine fiartă, se scot ceapa şi zarzavatul, se strecoară, iar fasolea se trece prin sită, subţiindu-se cu zeama în care a fiert.

Se pune din nou supa la fiert adăugând ulei şi sare.

După ce dă un clocot se adaugă pătrunjelul tocat.

Se serveşte cu crutoane.

E. MÂNCĂRURI

Ciuperci cu mămăligă

· 1 cutie ciuperci

· 2 cepe mari

· ½ ceaşcă ulei

· Boia

· Mărar

· Mămăligă

Se spală ciupercile şi se pun în ceapa călită în ulei, la care se adaugă puţină boia de ardei, sare şi mărar.

Într-o tavă potrivită ca mărime se pun alternativ straturi de mămăligă cu straturi de sos de ciuperci.

Se dau la cuptor.

F. DULCIURI

Portocale cu nuci

· 2 portocale

· 3 – 4 nuci măcinate şi câteva jumătăţi netăiate

Se curăţă o portocală de coajă şi se taie felii subţiri.

Zeama de la cealaltă portocală se amestecă cu nucile măcinate şi se bat spumă cu telul.

Se pune spuma în cupele de servit, iar deasupra un strat de felii de portocale, garnisite cu câte o jumătate de nucă.

ISTORIE PE ZILE 8 Martie

Evenimente

· 1010 – Poetul persan Hakīm Abu l-Qāsim Firdawsī Tūsī (n. 935 – d.1025) termina marea sa epopee Șah-nameh – Cartea regilor, alcătuită din cca. 60.000 de distihuri , o veritabilă panoramă a trecutului, real și imaginar, al popoprului persan. Acest poem epic a fost scris de Firdoùsi între anii 977 și 1010. Este epopeea națională a Iranului și a societăților înrudite, și povestește miturile și trecutul istoric al Iranului, de la întemeierea acestuia până la cucerirea islamică a Persiei în secolul al VII-lea. Firdoùsi este poetul național al iranienilor. Shahnameh (persană “Cartea Regilor”),care este cel mai lung epic din lume creat de un singur poet,este epopeea națională a poporului iranian și a lumii vorbitoare de limba persană. Ferdowsi este sărbătorit ca unul dintre poeții persani cei mai mari din toate timpurile.

· 1407 – Are loc prima menţiune documentară a oraşului Tîrgu Secuiesc.
Orasul a fost mentionat cu denumirea Torjawasara, adică în limba maghiară “Piata Turia”. (Turia este numele unui izvor din apropiere și este, de asemenea, numele maghiar al localității aflate în apropiere, Turia). Inițial, numele localitatii a fost utilizat în română în forma Chezdi-Oșorheiu, fiind ulterior modificat in Târgu Secuiesc, după unirea Transilvaniei cu România în 1920 in baza Tratatului de la Trianon. Numele maghiar “Kézdi “, vine de la numele de “scaun” secuiesc, o unitate administrativa istorica.

· 1441: are loc prima menţiune documentară "postelnicului " în Principatul Moldova. În Muntenia această funcţie e menţionată pentru prima oară la 18 iulie 1437. Postelnicul era dregătorul cel mai apropriat de persoana voievodului, putînd intra în iatacul domnului chiar şi nechemat. Treptat a dobîndit sarcina de a introduce la domnitor soliile şi pe cei veniţi în audienţă - dregători şi pe postulanţi. Postelnicul eraultimul membru al sfatului domnesc. Numărul postelnicilor a crescut în secolul al XVI-lea. La începutul secolului XVIII postelnicul se ocupa de afacerile externe ale ţării.

· 1618 – Johannes Kepler descopera a treia lege a mişcării planetelor, sustinand teoria potrivit careia planetele se misca pe traiectorii eliptice si nu circulare cum s-a crezut pana atunci.

· 1702: Anne Stuart, sora reginei Maria a II-a, devine regină a Angliei, Scoției și Irlandei, succedandu-i la tron lui William al III-lea.

· 1844: Regele Oscar I accede la tronurile Suediei și Norvegiei pe care le va conduce 15 ani.

· 1848: Are loc, la Paris, în locuința lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluționarilor români, în care se decide declanșarea revoluției în țară și se redactează programul revoluționar în care se preconiza, printre altele, împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire.

· 1856: Contele Walewski, ministrul de externe al Franței și președinte al Congresului de Pace (fiul natural al lui Napoleon I), propune, în timpul Congresului de pace de la Paris, unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinț străin.

· 1862: Războiul Civil American: Are loc prima bătălie între două nave de luptă îmbrăcate în fier, Monitor (aparținând Uniunii) și Merrimack (aparținând Confederației), bătălie ce a revoluționat tehnicile navale de luptă.

· 1910: Aviatoarea franceză Raymonde de Laroche devine prima femeie care primește licența de pilot.

· 1911: Ziua internațională a femeii este lansată pentru prima dată în Copenhaga,Danemarca, de Clara Zetkin, liderul femeilor din Partidul Social Democratic din Germania.

· 1917 – A început Revoluţia de la Petrograd care a dus, în 15 martie 1917, la abdicarea ţarului Nicolae al II-lea. După victoria de la Petrograd a revoluţiei democratice, abdicarea înpăratului rus Nicolai II-lea şi constituirea Guvernului Provizoriu. Publicaţia “Cuvînt moldovenesc” de la Chişinău îşi anunţa cititorii că “noi de acum nu mai suntem robii stapînirii vechi, care ani de-a rîndul și-a bătut joc de noi în chipul cel mai grozav” .

· 1918: Primul caz de gripă spaniolă; începutul unei pandemii devastatoare.

· 1921: Trupe franceze au ocupat Düsseldorf și alte orașe din zona Ruhrului, din cauza neachitării despăgubirilor de război de la sfârșitul Primului Război Mondial, pe care Germania le datora Franței (67 miliarde mărci-aur).

· 1921: Lenin declară 8 martie ziua femeilor.

· 1927 Guvernul Italiei a ratificat Tratatul de la Paris (semnat la 28 octombrie 1920), cu privire la recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România, semnat la 28 octombrie 1920.

· 1935: La Tokyo este găsit mort pe stradă câinele credincios Hachikō, rămas în memoria umanității pentru devotamentul față de stăpânul său chiar și la mulți ani după decesul acestuia.

· 1945: La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, Churchill s-a adresat președintelui american Roosevelt, printr-o telegramă personală și strict secretă, în care își manifesta îngrijorarea față de instalarea, prin forță, a unui guvern comunist și prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomuniști…. În telegrama de răspuns, președintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menționa: eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu rușii.

· 1945: Guvernul român va adresa conducerii sovietice o telegramă în care solicită reintegrarea nord-vestului Transilvaniei la România, teritoriul ce era sub ocupaţie hortistă încă din 1940, ca urmare a odiosului Dictat de la Viena. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, Stalin consimte reinstalarea administraţiei româneşti în nord-vestul Transilvaniei, fapt care face ca la 13 martie 1945, la Cluj să aibă loc reinstalarea oficială a administraţiei româneşti în această parte a ţării. Referitor la cedarea acestui teritoriu, trebuie să amintim faptul că România a trăit momente tragice în vara anului 1940, când după ce a fost nevoită să cedeze Basarabia şi nordul Bucovinei sovieticilor, a trebuit să facă față pretențiilor maghiarilor ce doreau Transilvania. Astfel, sub impunerea Germaniei naziste şi a Italiei fasciste, România a fost silită să semneze Dictatul de la Viena și obligată să cedeze Ungariei o suprafață de 43.492 km², ce avea o populație estimată la peste 2.600.000 locuitori. În teritoriul cedat s-au produs grave incidente în care sute de etnici români au fost masacrați de trupele horthiste în localități precum Moisei, Trăznea, Ip, Zalău, Luduș, Nușfalău, Huedin și multe altele. Totodată după cedarea acestui teritoriu, guvernul maghiar a elaborat un program de maghiarizare forțată și a trecut arestarea fruntașilor vieții politice, la uciderea celor care se opuneau și la șicanarea continuă a românilor sub diverse forme, pentru a-i determina să plece din această zonă. Această situație s-a menținut pe aproape toată perioada războiului și numai după întoarcerea armelor contra Germaniei naziste în august 1944, situaţia s-a schimbat, după ce armata română a participat în toamna acelui an la luptele pentru eliberarea Transilvaniei. În martie 1945 Stalin și Uniunea Sovietică a acceptat ca teritoriul de nord-vest al Transilvaniei să revină României, cu condiția instaurării la București a unui guvern procomunist, fapt care s-a și întâmplat la 6 martie 1945, când a fost instaurat guvernul condus de Petru Groza.

· 1950: Uniunea Sovietică susține că deține bomba atomică.

· 1952: Antoine Pinay devine prim ministru al Franței.

· 1957: Egiptul redeschide Canalul Suez.

· 1963: Venirea la putere a Partidului Baas Arab Socialist în Republica Arabă Siriană. Ziua Revoluției.

· 1968: La Praga, studenții cehoslovaci își declară sprijinul față de mișcarea de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga.

· 1970: Reprezentativa de handbal masculin a României cucerește pentru a treia oară consecutiv titlul de campioană mondială.

· 1972: Reprezentantul permanent al României la Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA) a semnat, la Viena, Acordul cu privire la aplicarea garanțiilor în cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare între România și AIEA.

· 1977 - Ziua internaţională a femeii. Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluţie “Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională”. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internaţional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărîtă încă din 1910, de Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga. Următorul pas în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a “Anului Internaţional al Femeilor” şi declararea perioadei 1976-1985 ca “Deceniu ONU pentru condiţia femeii”.

· 1979: Începe vizita oficială în România a președintelui Franței, Valery Giscard D'Estaing (8 martie - 10 martie 1979).

· 1982: Stațiile automate interplanetare sovietice Venus-13 și Venus-14 ating suprafața planetei Venus.

· 1982: SUA acuză URSS de folosirea gazelor toxice în Afghanistan. Se afirma că aproape 3.000 de persoane au fost ucise astfel.

· 1983: Președintele american Ronald Reagan numește URSS un Imperiu al Răului.

· 1991: S-a înființat AM PRESS, prima agenție de știri cu capital privat înființată după 1989.

· 1993: A fost semnat acordul de asociere dintre UE și Bulgaria. A intrat în vigoare la 1 februarie 1995.

· 1995: Deschiderea oficială a lucrărilor Comisiei de elaborare a strategiei naționale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, compusă din oameni de știință și din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare.

· 1999: Compania Gerovital Cosmetics a lansat un nou produs, o premieră mondială, parfumul anti-stress Pyramid Blue.

· 2000: Bernard Makuza este numit prim ministru al Rwandei.

· 2000: Papa Ioan Paul al II-lea a fixat această zi pentru mea culpa publica (zi de pocăință).

· 2002: Un asteroid cu diametrul de 50 m a trecut la 463.000 km de Pământ fără să fi fost văzut în observatoare. Abia la 12 martie masa a fost văzută. Se estimează că acesta este un obiect de același diametru cu asteroidul care a explodat înainte de a lovi solul în 1908, în regiunea siberiană de la Tunguska.

· 2004: Irak: Cei 25 de membri al Consiliului de guvernare aprobă în unanumitate constituția interimară a țării, prima dupa caderea dictatorului Saddam Hussein.

· 2008 – Fosta sportivă americană Marion Jones, condamnată la şase luni de închisoare pentru sperjur, a fost încarcerată la Texas, pentru a-şi ispăşi pedeapsa.
Aceasta a fost condamnată deoarece a minţit în faţa anchetatorilor federali de trei ori, prima oară în noiembrie 2003, în cadrul anchetei privind cazul Balco, numit astfel după laboratorul californian care furniza produse dopante multor atleţi, iar apoi în august şi noiembrie 2006, în cazul privind fraudele bancare în care a fost implicat tatăl primului său fiu, fostul atlet Tim Montgomery.

· 2014 – Un avion Boeing 777 aparținând Malaysia Airlines, care făcea legatura între Kuala Lumpur și Beijing, cu 239 de persoane la bord, a dispărut de pe radar deasupra Golfului Thailandei. Inițial, autoritățile anunțaseră că Zborul MH370 dispăruse la circa o oră după ce decolase din Kuala Lumpur spre Beijing. Conform unor surse militare, după pierderea contactelor de către radarele civile, armata malaeziană detectase avionul de pasageri la sute de kilometri de traiectoria declarată.
“Avionul a schimbat direcția spre zona Kota Bharu și a zburat la altitudine joasă. Ajunsese în zona Strâmtorii Malacca”, a declarat un responsabil militar.

Nașteri

· 1566 – S-a nascut compozitorul italian renascentist Carlo Gesualdo da Venosa; (d.8 septembrie 1613).

· 1617: Tito Livio Burattini, arhitect, matematician și om de știință italian (d. 1681)

· 1629 – S-a nascut Ioan Căianu (în maghiară Kájoni János, latinizat Ioannes Caioni) (n. Căianu Mic – d. 25 aprilie 1687, Lăzarea), un călugăr franciscan din Transilvania, primul autor român de muzică cultă, constructor și reparator de orgi, culegător de folclor, gânditor renascentist și precursor al iluminismului.

· 1714 – S-a nascut compozitorul german Carl Philipp Emanuel Bach (d.1788) , al cincilea copil și al doilea (supraviețuitor), al lui Johann Sebastian Bach si Maria Barbara Bach.
Al doilea prenume i-a fost dat în onoarea nașului sau, Georg Philipp Telemann, un prieten al tatalui sau.

· 1748: Willem al V-lea, Prinț de Orania, stadtholder al Republicii Olandeze (d. 1806)

· 1788 - S-a născut fizicianul francez Antoine Cesar Becquerel (m.1878).

· 1857 - S-a născut compozitorul italian Ruggero Leoncavallo (m. 1919)

· 1866: Piotr Nicolaievici Lebedev, fizician rus (d. 1912)

· 1879 – S-a nascut chimistul german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1944), Otto Hahn; (d. 28 iulie 1968). Este considerat părintele chimiei nucleare și a descoperit elementul toriu.

· 1882: Ignat Bednarik, pictor, desenator român (d. 1963)

· 1888 – S-a născut sculptorul Cornel Medrea (“Victorie”, “Dragoş–vodă şi zimbrul”); (m. 25.07.1964). Între anii 1939 – 1964 a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București (respectiv Institutul “Nicolae Grigorescu”).
În anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române

· 1891 - S-a născut Gaal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog, membru al Academiei Române (m.13.08.1954).

· 1895 – S-a născut Agatha Grigorescu – Bacovia, poetă, prozatoare, memorialistă; (m.12.10.1981). A fost soția poetului George Bacovia si o poetă simbolistă minoră. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din București, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918 în revista Scena primele sale poeme sau opere în proză. Are marele merit că a avut grijă de poetul George Bacovia și s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin.

· 1896: Zavaidoc (Marin Teodorescu), cîntăreț român (d. 1945)

· 1899: Valeriu Marcu, scriitor din Bucovina (d. 1942?)

· 1910: S-a născut la Blejoi, judeţul Prahova, scriitorul Radu Tudoran (d. 1992) autorul romanului de mare succes “Toate pânzele sus” (1954).

· 1911 – S-a născut Emanuel Elenescu, dirijor şi compozitor, dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române.

· 1914: Iakov Borisovici Zeldovici, fizician rus (d. 1987)

· 1917 – S-a născut poetul Dimitrie Stelaru (pseudonim pentru Dimitrie Petrescu), personaj enigmatic şi boem al literaturii române (“Cetăţile albe”, “Mare incognitum”); (m.28.11.1971).

· 1924 - S-a născut Alma Redlinger, artist plastic.

· 1925 - S-a născut Francisco Rabal, actor şi regizor spaniol (roluri în filmele: “Eclipsa”, regia M. Antonioni, “Nazarin”, regia Luis Bunuel) (m.29.08.2001).

· 1927 - S-a născut Dick Hyman, compozitor, pianist şi aranjor american.

· 1931 - S-a născut scriitorul şi istoricul Gelcu Maksutovici, preşedinte al Uniunii Culturale a Albanezilor din România.

· 1935 - S-a născut pictoriţa Gabriela Pătulea Drăguţ.

· 1935: Radu Ciobanu, scriitor român

· 1936 – S-a născut actriţa Gina Patrichi (filme: “Pădurea spînzuraţilor”, “Trecătoarele iubiri”); (m.18.03.1994).

· 1942 - S-a născut Ralph Ellis, chitarist britanic (Swingin' Blue Jeans).

· 1944 - S-a născut Keef Hartley, baterist englez (Rory Storm & The Hurricanes, John Mayall Band, Keef Hartley Band).

· 1945 - S-a născut Mickey Dolenz, baterist şi vocalist american (The Monkees).

· 1946: Randy Meisner, muzician american (The Eagles)

· 1947 - S-a născut Michael Allsup, chitarist american (Three Dog Night).

· 1947 - S-a născut Carol Bayer-Sager, cîntăreaţă şi compozitoare americană.

· 1947 - S-a născut Randy Meisner, basist şi compozitor american (Poco, Eagles).

· 1948: Romeo Octavian Hanganu, politician român

· 1948 - S-a născut Peggy March (Margaret Battavio), cîntăreaţă americană.

· 1949 - S-a născut Dave Lambert, chitarist, vocalist şi compoyitor britanic (Strawbs).

· 1949 - S-a născut muziciana Marta Vlad.

· 1954 - S-a născut Cheryl Baker, cîntăreaţă britanică (Bucks Fizz).

· 1957: Clive Burr, muzician britanic (Iron Maiden)

· 1957 - S-a născut Adi Carauleanu, actor şi poet.

· 1958 - S-a născut Pauline Murray, cîntăreaţă britanică (Penetrations).

· 1958 - S-a născut Gary Numan, vocalist, compozitor şi clăpar britanic.

· 1960 - S-a născut Richard Darbyshire, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Living In A Box).

· 1962: Kim Ung-Yong, copil minune coreean

· 1962 - S-a născut Steve Grantley, baterist britanic (Eighth Wonder).

· 1963 - S-a născut Julian Lennon, chitarist, cântăreţ şi compozitor britanic, fiul lui John Lennon.

· 1964 - S-a născut Peter Gill, baterist britanic (Frankie Goes To Hollywood).

· 1972: Costel Gâlcă, fotbalist și antrenor roman

Decese

· 415 – A decedat Hypatia din Alexandria (n.cca.351-370), filosof si matematician apartinand scolii neoplatoniciene din Alexandria. Tatal ei, Theon din Alexandria, ultimul director al Muzeului din Alexandria, editor și comentator al unor texte matematice si-a educat fiica in stiinta matematicii și filosofie. Hypatia a condus scoala neoplatonica din Alexandria. A fost ucisa de un grup de crestini fanatici care o acuzau de paganism si vrajitorie, fiind tarata pe strazile orasului pana a murit, dupa care corpul sau a fost ars. Disparitia Hypatiei a insemnat potrivit unor istorici, sfârșitul antichitatii clasice.

· 1144: Papa Celestin al II-lea

· 1408: Regina Beatrice a Portugaliei (n. 1372)

· 1616: Maria Anna de Bavaria, prima soție a împăratului Ferdinand al II-lea (n. 1574)

· 1702: Regele William al III-lea al Angliei (n. 1650)

· 1844: Regele Carol al XIV-lea Ioan al Suediei (n. 1763)

· 1869 – A murit Hector Berlioz, compozitor şi critic muzical francez; (n.11.12.1803).

· 1871 – A murit publicistul şi omul politic Alexandru Hurmuzaki, membru fondator al Societăţii Academice Române, unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina; (n.16.08.1823).

· 1874: Millard Fillmore, al 13-lea președinte al Statelor Unite (n. 1800)

· 1889: John Ericsson, inventator suedez (n. 1803)

· 1917: A murit Ferdinand von Zeppelin, german, constructorul dirijabilului (n. 1838)

· 1923: Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez (n. 1837)

· 1930: William Howard Taft, al 27-lea președinte al Statelor Unite (n. 1857)

· 1942: José Raúl Capablanca, jucător cubanez de șah (n. 1888)

· 1952 - A murit poetul Horia Furtună (“Balada lunii”, “Făt-Frumos”, “Păcală”) (n.21.06.1888).

· La 8 martie 1961 se stinge din viaţă la Bucureşti, România, Grigore Pişculescu - preot ortodox, profesor de teologie, scriitor român cu pseodonimul literar Gala Glaction. Gala Galaction devine defensor eclesiastic pentru eparhiile Rîmnicului și Argeșului (1909-1922), preot (1922) și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din București (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor (din 1954). Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici. Între 1928-1934 a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu). A desfășurat o remarcabilă activitate literară-publicistică. A publicat volume de nuvele, romane, note de călătorie, articole în principalele ziare și reviste ale timpului, precum și un jurnal care a fost restituit și publicat postum.

· 1967 – A murit Wilhelm Karl Knechtel, zoolog, fondatorul şcolii româneşti de entomologie agricolă în România, membru al Academiei Române; (n.28.09.1884).

· 1971 – A murit actorul american de film Harold Lloyd; (n.20.04.1894).

· 1987 - A murit Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă. A realizat, în colaborare cu Boris Caragea, unul dintre reliefurile monumentale de pe faţada Operei Române din Bucureşti (n.15.08.1910).

· 1993 - A murit Wilhelm Georg Berger, compozitor şi muzicolog (n.04.12.1929).

· 1999 - A murit scriitorul Adolfo Bioy Casares, unul dintre reprezentanţii de seamă ai literaturii fantastice argentiniene (n.15.09.1914).

· 1999 – A murit Joe DiMaggio, jucător american de baseball, primul soţ al actriţei Marilyn Monroe (n.25.11.1914).

· 2001: Ninette de Valois, balerină britanică (n. 1898)

· 2005 – Conducatorul luptei poporului cecen pentru independenta, Aslan Mashadov, este ucis in urma unui raid al fortelor speciale rusesti; ( n.21.09.1951).

Sărbători

În calendarul ortodox: Sf Ier Mărturisitor Teofilact, episcopul Nicomidiei
În calendarul greco-catolic: Sf. Teofilact, episcop († 845)
În calendarul romano-catolic: Sf. Ioan al lui Dumnezeu, călugăr (1495-1550)
Ziua Internațională a Femeii

ARTE 8 Martie

INVITAȚIE LA OPERĂ 8 Martie

Ruggero Leoncavalo

Leoncavallo - PAGLIACCI

HECTOR BERLIOZ.- Romeo y Julieta Op 17

INVITAȚIE LA BALET 8 Martie

Cu Ninette de Valois, balerină britanică

MUZICĂ 8 Martie

Don Carlo Gesualdo, compozitor italian

Carlo Gesualdo, Música sacra a 5 voces. Oxford Camerata, Jeremy Summerly:

Compozitorul german Carl Philipp Emmanuel Bach, al doilea fiu al celebrului compozitor J.S.Bach

Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788)

Compozitorul italian Ruggero Leoncavallo

Zavaidoc (Marin Teodorescu), cîntăreț

ZAVAIDOC - MUZICA VECHE ROMANEASCA (FULL ALBUM):

Hector Berlioz

Berlioz - Symphonie fantastique:

Roman Carnival Overture - Hector Berlioz:

Emanuel Elenescu, dirijor şi compozitor, dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române

Emanuel ELENESCU - Dumnezeul meu ...:

Dick Hyman, compozitor, pianist şi aranjor american

Ralph Ellis, chitarist britanic (Swingin' Blue Jeans)

Keef Hartley, baterist englez (Rory Storm & The Hurricanes, John Mayall Band, Keef Hartley Band)

Keef Hartley Band

Mickey Dolenz, baterist şi vocalist american (The Monkees)

The Monkees

Randy Meisner, muzician american (The Eagles)

Peggy March (Margaret Battavio), cîntăreaţă americană

Dave Lambert, chitarist, vocalist şi compoyitor britanic (Strawbs)

STRAWBS .

Cheryl Baker, cîntăreaţă britanică (Bucks Fizz)

Clive Burr, muzician britanic (Iron Maiden)

Iron Maiden

Pauline Murray, cîntăreaţă britanică (Penetrations)

Penetration (Official Video):

Gary Numan, vocalist, compozitor şi clăpar britanic

Gary Numan

Richard Darbyshire, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Living In A Box)

Living In A Box:

Steve Grantley, baterist britanic (Eighth Wonder)

Steve Grantley:

Julian Lennon, chitarist, cântăreţ şi compozitor britanic, fiul lui John Lennon

Julian Lennon - Stand By Me .

Peter Gill, baterist britanic (Frankie Goes To Hollywood)

Frankie Goes To Hollywood -

Wilhelm Georg Berger, compozitor şi muzicolog

Wilhelm Georg Berger "Symphony No.1":

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Best English Love Songs 2018 New Songs Playlist The Best Romantic Love Songs Ever HD

Beautiful Romantic Saxophone Collection 2018 - Soft Relaxing Romantic Saxophone Love Songs

POEZIE 8 Martie

Agatha Grigorescu Bacovia

Agatha Vasiliu-Bacovia, născută Grigorescu, este soţia poetului George Bacovia, de asemenea poetă simbolistă minoră.
Agatha Grigorescu-Bacovia s-a nascut in 1895, la Mizil. A avut o viata zbuciumata; orfana, nu si-a putut continua studiile. S-a instruit prin lectura. A fost functionara. Descoperindu-si darul de a face versuri, a lucrat la o revista literara. Abia la 23 de ani si-a inceput liceul, pe care l-a continuat cu Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita in 1927. In 1928 s-a casatorit cu G. Bacovia.

Agatha a debutat in literatura, la revista Scena, cu un poem in proza: Cand n-oi mai fi (1918). Peste un an, a mai publicat o poezie. Toata creatia ei poetica este o palida imitatie simbolista. Inainte de a se stinge, avea in manuscris un poem: De-a lungul veacurilor, de peste 1300 de versuri… Are marele merit că a avut grijă de poetul George Bacovia, sotul ei, şi s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin.

A studiat Literele şi Filosofia la Universitatea din Bucureşti, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918 în revista Scena primele sale poeme sau poeme în proză.

Iubita spunea

Ni se închid
Privirile
În sclipătul
Iubirii,
Şi nu mai dorim
Decât ultimul
Sărut
Al nici unei
Alte fericiri...
Clopotul
Cerului
Sună amurgiri...
Noaptea
Să ne afle
Îmbrăţişaţi...

Declin

Într-un interior de seră,
Se stinge un parfum divin
De flori de sânge,
Flori de ceară
Şi violete în declin...

Privind decorul trist şi rece,
Asemena unui covor,
Un gest, o umbră,
O tresărire, un ecou...

Nu e nimic...
Tăcerea-adâncă domină
Tragicul declin,
În care trist şi-ncet se stinge
Parfumul straniu, dar divin...

Se schimbă florile-n fantome
Cu tainice priviri de mort,
Şi nu ştiu:
Florile sunt moarte?
Ori poate sufletul ce port!

Furtuni de primăvară

O baltă grea, de smoală e cerul
Şi furtuna îmi spulberă grădina
Cu fragede zambile...
Sunt singură...
În suflet am numai amintirea
C-am tors din furca vremii
Un trist fuior de zile...

Simt cum se stinge visul
Sub feerii de raze,ce se topesc în neguri
Rămase din trecut...
Durerea mea-i asemeni
Cu moartea din petale,
Pe care vijelia
Se frânge-ntr-un sărut...

O, cine se strecoară cu ispitiri deşarte
În jurul meu să crească a plânsului vorbire,
Pe umeri să-mi anine
A deznădejdii mantă
Şi-n mâni
Să-mi furişeze
Potirul cu suspine!

Lumină din amurg

Lumină din amurg, lumină nouă,
Îmi amurgesc şi mie anii
Ca şi ţie,
Când te-nfăşoară-a nopţilor
Magie...

Lumină din amurg şi viaţa mea,
Cu nici o stea,
Cu nici o izbândire...

Dormi peste şesuri largi de nea,
Eşti rece şi te stingi,
Lumina mea,

În trista haosului risipire...
Lumină din amurg,
Lumină grea!...

Poetul Dimitrie Stelaru (pseudonim pentru Dimitrie Petrescu)

Biografie Dimitrie Stelaru

Dimitrie Stelaru (pseudonimul literar al lui Dumitru Petrescu) (n.8 martie 1917, Bucureşti - d. 29 noiembrie 1971), poet român. A publicat peste 20 de volume de versuri, patru cărţi de proză (proză scurtă şi roman), precum şi nouă cărţi de eseistică. A dus o viaţă de boem adevărat, trăind în stilul lui Edgar Poe, într-o continuă euforie întreţinută de excese alcoolice, cu evocări de îngeri şi ingenuităţi infantile

Volume publicate

Preamărirea durerii (semnat: D. Orfanu) - 1938
Noaptea geniului - 1942
Ora fantastică (poeme cu o planetă de poet nou de Eugen Lovinescu) - 1944
Cetăţile albe - 1946
Mare incognitum
Zeii prind şoareci
Coloane

Verlaine

Bună dimineaţa Verlaine
Ciudatul meu zeu şi prieten –
Bună dimineaţa. Vor mai trece
Până ni s-or usca versurile, milenii treisprezece.

Ceasornicul pământului îl laud
Cum zbuciumă oasele trupului tău crud;
Îl aud şi nu-l aud. Dar ochii mereu
Sticlesc deasupra paharului meu.

Acum

Acum
înfloresc

Acum înfloresc

Acum
e negură

Acum e negură

Acum
lumină

Și scrum acum

Înger vagabond

Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea,
Noi n-am avut alt soare decît Umilinţa;
Dar pînă cînd, înger vagabond, pînă cînd
Trupul acesta gol şi flămînd?

Ne-am răsturnat oasele pe lespezile bisericilor,
Prin păduri la marginea oraşelor-
Nimeni nu ne-a primit niciodată,
Nimeni, nimeni...
Cu fiecare îndărătnicie murim
Şi rana mîinilor caută pîinea aruncată.

Marii judecători ne-au închis
Stăruind în ceaţa legilor lor;
Pe frunţile noastre galbene au scris:
"Vagabonzi, hoţi, nebuni. Lepădaţii noroadelor.
Casa lor e temniţa. Puneţi lacăte bune fiarelor."

Odată-poate cu înfriguratele zori vom sîngera
Şi spînzurătorile ne vor ridica la cer.
Dar lasă, Dimitrie Stelaru, mai lasă!
Într-o zi vom avea şi noi sărbătoare-
Vom avea pîine, pîine
Şi-un kilogram de izmă pe masă.

Poetul Horia Furtună

Biografie Horia Furtună

Născut la Focşani, la 21 iunie 1886, fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună şi al Plautinei Speranţa Vasiliu, originară din Lipova. Urmează liceul în Bucureşti, la \"Matei Basarab\", absolvit în 1906. Studii juridice la Paris: \"bachelier en droit\" (1908), licenţiat în drept(1909). Mare prieten, din această perioadă, cu Ion Pillat, amândoi admiratori ai lui Alexandru Macedonski, \"descoperit\" şi editat în colecţia \"Cărţile albe\". \"Florile sacre\" apar în 1912 cu o scrisoare de mulţumire către cei doi tineri poeţi. Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Întors în ţară, se înscrie în Baroul de Ilfov. Mobilizat în 1916, cade prizonier (24 noiembrie). Lungă perioadă de captivitate în Germania, la Stralsund. Eliberat în 1918, face carieră literară şi mai ales politică, în special după 1920. Redactor al revistelor \"Flacăra\" şi \"Democraţia\", în 1916, activitate continuată şi după război. Deputat, prefect, director teatral, conferenţiar la radio (1939-1947). Autor de \"feerii\" dramatice (Făt-Frumos, Păcală). Traducător de numeroase texte şi de librete de operă. Pensionat în 1948. Moare la 8 martie 1952.

OPERE (poezii):
Balada lunii, Poezii, Antologie şi introducere de Dumitru Micu, Cuvânt final de Eugeniu Sperantia, Buc., E.P.L., 1967.

COLABORĂRI:
Flacăra (1915-1916, 1921-1922, 1922-1923); Noi pagini literare (1915); Luceafărul (1920); Cugetul românesc (1922-1923); Cele trei Crişuri (1923); Adevărul literar şi artistic (1925); Universul literar (1945); Viaţa literară, Gândirea, Revista Fundaţiilor, Caiet de poezie (1946-1947).

Referinţe (despre poezie):
Al. Macedonski, Printre constelaţii şi pleiade, în Rampa, I, 277, 22 sept. 1912; Despre Horia Furtună, în Flacăra, V, 26, 1915-1916; Ion Pillat şi Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc., 1925, vol. I, p.225-234; Eugeniu Sperantia, Horia Furtună, în Orizont, XVI, 8 august 1965; Dumitru Micu, Balada lunii, în Gazeta literară, XII, 33, 12 august 1965; Al. Macedonski, Opere, ed. Adrian Marino, Buc., E.P.L., 1966, vol. II, p. 349-352.

Focul

Arde focul!
S-a aprins în casa lumii, noaptea, coşul, arde coşu!
Bubuie şi duduie în vatra neagră, focul roşu
Noaptea nu-şi găseşte locul;
Ceru-i plin de praf haotic, scăpărări de nicovală,
Limbi albastre de stindarde,
Arde focu-n feerie nesfârşită, focul arde,
Ies scânteile în fluvii, în vârtejuri, în năvală,
Mute,
Sute,
Miliarde.

Dar deodată
Dumnezeu opreşte vremea şi-mprieteneşte-n cer stihia,
Noi păstrăm aceleaşi inimi ce măsoară veşnicia,
Şi - privelişte ciudată -
Focul ce zvâcnea năprasnic şi-a încremenit revolta,
Noaptea-i limpede şi clară,
Şi trecând sub scânteierea răspândită şi bizară,
Noi privim cu ochi de-o clipă înstelata boltă, bolta
Lină,
Plină,
Seculară!

Scara muzicală

Do, re, mi, fa, sol, la, si, do!
Un cor de glasuri argintii
Cânta voios, pe vremi, într-o
Grădină mică de copii.

Eu ascultam - copil şi eu -
Cum cântecele de la şcoală
Suiau şi coborau mereu
Pe-aceeaşi scară muzicală.

Blajinul soare se uita
Spre lumea noastră de pitici
Şi, mulţumit, se răzima
De case albe, case mici.

În vremile lui Anton Pann,
În faţa vechilor chilii,
Sub oţetar sau sub platan,
Se adunară alţi copii.

Un dascăl blând şi părintesc
Aceeaşi scară-i învăţa,
Cu glasul lui bisericesc:
Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa!

Pa, vu, ga, di... şi răsunau
În aer coruri îngerşti,
Şi copilaşii-ntinereau
Bătrânul nostru Bucureşti.

Dar viaţa mea, ca viaţa lor,
A luminat, şi-apoi, alene,
S-a risipit, s-a stins uşor
Pe străzile bucureştene.

Puterea care mă-nălţa
Fugi din mine. Încotro?
Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa!
Do, si, la, sol, fa, mi, re, do!

Trăsnetul

Îmi las de-o parte cartea
În care nu mă lămurii:
Privesc în sus
Şi spre apus;
De câtva timp mă cată moartea
Ascunsă-n norii plumburii.

De patru zile se-nvârteşte,
Prin bărăgane mari ca smoala-n cer pluteşte;
De patru zile se roteşte, se opreşte,
În larg potop de ploi se prăbuşeşte;
De patru zile vine-ntr-una
Furtuna
Ce trăsneşte.

Cătându-mă din loc în loc,
C-un uruit universal,
Se-nfig în câmp, în casa-n deal
Săgeţi adânci de foc.

Se luminează lumea toată
La fulgerul prevestitor.
Pe cine vrea? Pe cine cată?
Nu vreau să mor!

În răpăiala colosală
Se prăbuşeşte, zguduind mereu
Pământul greu,
Un trăsnet! Inima e goală
În pieptul meu!

Nu sunt destul de frământat
De rele, de-ndoieli şi de dureri?
Pe cine cauţi nencetat,
O, trăsnete ce-ntr-una cazi?
N-a fost pe ieri, pe-alaltăieri...
Va fi pe azi?!...

TEATRU/FILM 8 Martie

Cu actriţa Gina Patrichi (filme: “Pădurea spînzuraţilor”, “Trecătoarele iubiri”)

Biografie Gina Patrichi

Nascuta in 8 martie 1936 actrita , Gina Patrichi va fi o perfectionista a scenei si filmului romanesc, o actrita de un farmec aparte, frumoasa, rafinata si culta a carei moarte prematura pe 18 martie 1984 in Bucuresti a lasat un gol imens in lumea teatrului si filmului romanesc.

A urmat cursurile Institutului de Teatru „I.L. Caragiale” din București, la clasa Aurei Buzescu, timp de trei ani, începând din 1952, fiind admisă cu toate că nu își încheiase încă studiile liceale, dar și exmatriculată înainte de absolvire, din motive disciplinare.

În ciuda exmatriculării din Institutul de Teatru, a fost angajată la nou înființatul teatru din Galați, unde a debutat în spectacolul Nota zero la purtare de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, în 21 octombrie 1956. Experiența dureroasă a alungării din școală s-a dovedit în timp benefică, determinând o schimbare de atitudine ce o prefigura pe artista perfecționistă de mai târziu și contribuind, așadar, la formarea conștiinței unei adevărate profesioniste. Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galați până în anul 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei. Aici și-a făcut debutul în 29 ianuarie 1964, în piesa Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, sub îndrumarea aceluiași Valeriu Moisescu.

In film debuteaza in 1965, cu rolul Rozei Ianosi din "Padurea spanzuratilor", opera castigatoare a lui Liviu Ciulei. Timp de 20 de ani intruchipeaza personaje diverse pe peliculele a mai mult de 20 de filme: "Trecatoarele iubiri", "Nemuritorii", "Dincolo de nisipuri", "Proba de microfon", "Morometii" etc.

Marile roluri le-a creat în principal pe scena Teatrului Bulandra (cu o excepție notabilă: rolul reginei în spectacolul Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, montat la Teatrul Național din Cluj, 1988), pe care a slujit-o până aproape de sfârșit - ultima stagiune: 1992-1993; ultima premieră: Teatrul comic de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992).

A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu. Numele său este legat de montări celebre: Clipe de viață, D-ale carnavalului, Elisabeta I, Victimele datoriei, Puricele în ureche, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Interviu, Amintiri, Dimineață pierdută, Hamlet, etc. În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene.

Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste, din 1959 până la dispariția prematură a actriței (la doar 58 de ani). În 1966 s-a născut fiica celor doi, Oana.

Schimbarea denumirii strazii bucurestene Orlando in "Gina Patrichi" si apoi trecerea la denumirea initiala nu a fost un gest frumos din partea edililor capitalei dar, memoria actritei a ramas vie in memoria celor care au cunoscut-o (in noiembrie 2008 s-a lansat la Brasov : Carte cu Gina Patrichi, scrisa de Mircea Morariu, actrita este propusa de a deveni "Cetatean de onoare " al Municipiului Galati, avand in vedere ca a debutat in Teatru Dramatic Fani Tardini din Galati si premiata post mortem, in aprilie 1994 de gala UNITER, pe scena Teatrului Ion Luca Caragiale" din Bucuresti cu PREMIUL DE EXCELENTA!

Filme cu Gina Patrichi

Vezi filme

Romeo si Julieta la sfarsit de noiembrie / (1990) - Marie Dockalova
Hanul dintre dealuri (1988)
Moromeții (1988) - Guica
Stâlpii societății (1988)
Duminica în familie (1987)
Figurantii (1987) - fosta artista Alexandra Bengescu "Zaza"
Sezonul pescarusilor / Sezonul pescărușilor (1985)
Un saltimbanc la Polul Nord (1984) - Paulette
Fram (1983)
Pe malul stâng al Dunării albastre (1983) - Boieroaica vaduva Alexandra Bengescu "Zaza", fosta artista
Linistea din adancuri (1982)
Lumini și umbre: Partea II (1982)
Lumini și umbre: Partea I / Lumini și umbre (1981)
Saltimbancii (1981)
Burebista (1980)
Capcana (1980)
Cîntec pentru fiul meu (1980)
Probă de microfon (1980) - reportera TV Luiza
In asteptarea lui Lefty / (1979)
Rătăcire (1978) - Delia
Serenada pentru doua varste / (1978)
Egmont / (1977)
Sa umplem Pamantul cu visuri / (1977)
Uitarea (1977)
Valentin si Valentina / (1977)
Cadavrul viu / (1975)
Livada de visini / (1975) - Ranevskaia
Nu filmam sa ne amuzam (1975) - Margareta
Scrisori apocrife (1975)
Dincolo de nisipuri (1974) - Vetina Berechet

Pescarusul HQ de A P Cehov: http://youtu.be/kBjRnQuGAiw

Livada de visini (1975): http://youtu.be/q7a5dHOFns4

Cadavrul viu:

TRECATOARELE IUBIRI:

Creditorii (1993) - Vasile Alecsandri

O scrisoare abia inceputa - Walter Hasenclever

Un strugure in soare - Laurent Hansbury 1960

SFATURI UTILE 8 Martie

ACCELERAREA ARDERII GRĂSIMILOR PE TIMPUL NOPȚII

Mierea este unul dintre cele mai sănătoase alimente din lume. Acest super-aliment conţine cantităţi mari de nutrienţi sănătoşi şi oferă numeroase efecte benefice. Dar ştiai că dacă amesteci mierea cu scorţişoară, obţii un combo deosebit de puternic şi pentru arderea grăsimilor chiar și pe timpul nopții?

Scorţişoara oferă multe avantaje pentru sănătate, printre care se numără şi: îmbunătăţirea aspectului tenului, coborârea colesterolului, îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, întărirea inimii, a stomacului şi a intestinelor, dar şi o accelerare considerabilă a arderii grăsimilor şi a slăbitului.

Poţi folosi scorţişoara pentru condimentarea şi îmbogăţirea tuturor meselor, adăugând câte un sfert de linguriţă la fiecare mâncare, poţi înlocui zahărul cu scorţişoară, fie parţial, fie integral, sau poţi adăuga scorţişoara la cafeaua de dimineață. În fiecare seară înainte de culcare, este bine să bei apă cu miere şi scorţişoară. Consumat cu regularitate, amestecul oferă rezultatele foarte bune.

Notă: preparatul este foarte uşor de obţinut şi conţine doar ingrediente simple şi uşor disponibile.

INSTRUCŢIUNI:

Fierbe 200 ml de apă, adaugă la ea o jumătate de linguriţă de pudră de scorţişoară, apoi ţine fiertura la răcit timp de 30 de minute. După ce apa ajunge la temperatura camerei, adaugă la ea şi o linguriţă de miere, apoi ţine amestecul la frigider.

Nu mai adăuga nimic altceva la băutură. Nu este nevoie să bei amestecul pe timpul zilei, deoarece funcţionează cel mai bine atunci când este consumat seara înainte de culcare.

Această combinaţie de ingrediente curăţă tractul digestiv şi elimină paraziţii, fungii şi bacteriile care încetinesc digestia!

Încearcă-l doar câteva zile și îți vei da seama singur de rezultate.

GÂNDURI PESTE TIMP 8 Martie

Radu Tudoran - Citate