REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 168 DIN 9 MARTIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 9 Martie

+) Sf 40 Mucenici din Sevastia

Cei 40 de mucenici din Sevastia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac. Moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.

Testamentul Sfintilor 40 de Mucenici

Testamentul Sfintilor 40 de Mucenici a fost dictat de acestia atunci cand erau in lac Sfantului Meletie, episcopul Antiohiei. "Asadar, sa va departati de orice pofta si ratacire lumeasca. Caci marirea lumii este inselatoare si neputincioasa, infloreste pentru putin si indata se vestejeste ca iarba gradinii. Primind sfarsitul mai repede ca inceputul. Mergeti mai degraba la iubitorul de oameni Dumnezeu, care daruieste bogatie neimputinata celor ce alearga la El si da ca rasplata viata vesnica celor ce cred in El. Timpul acesta este folositor celor ce voiesc sa se mantuiasca, oferind prilejul potrivit pentru pocainta, pentru practicarea adevaratei vietuiri celor ce nu amana nimic pentru viitor. Caci schimbarea vietii este neprevazuta. Si chiar de ai cunoaste-o, vezi ceea ce este de folos si arata in modul acesta curatia credintei, pentru ca prin aceasta sa stergi urma pacatelor faptuite mai Inainte. Caci in starea in care te voi gasi, zice Domnul, in aceea te voi si judeca. Sarguiti-va, deci, sa fiti fara greseala in poruncile lui Hristos, ca sa scapati de focul cel nestins si vesnic. Caci glasul cel dumnezeiesc striga: Timpul s-a scurtat. Mai presus de toate, cinstiti iubirea, caci numai ea singura respecta datoria iubirii fratesti si se supune legii lui Dumnezeu. Caci prin fratele cel vazut se cinsteste Dumnezeu Cel nevazut."

Obiceiuri de Mucenici

 In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Plugul, dupa ce era trecut prin foc de catre fierarul (faurul) satului, era scos in fata casei in mod festiv. In cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casa era principalul protagonist in desfasurarea practicilor. Dupa aducerea plugului in fata casei, plugarii, de obicei doi la numar, stateau cu capetele descoperite inaintea boilor sau a cailor, dupa caz, iar femeia iesea din casa avand intr-o mana traista pentru plugari iar in cealalta tinand un vas cu apa sfintita, tamaie si  busuioc. Femeia se apropia de plug si de car, le inconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasma si afumandu-le cu tamaie. In timpul celor trei rotatii executate in sensul miscarii aparente a soarelui, femeia rostea, intr-o solemnitate deplina, urmatoarele: "Cat de curata este tamaia si agheasma, asa de curati sa fiti si voi / Si sa umblati nedespartiti la arat / Si nici cand sa nu dati peste vre-un strigoi sau moroi care sa va faca rau".

In fata animalelor de munca se aseza un ou, in credinta ca daca acesta va ramane intreg dupa pornirea carului, atunci si plugarilor le va merge bine pe toata durata plugaritului. Plugarii primeau traista cu mancare, dupa care femeia varsa agheasma ramasa in cofa la picioarele animalelor. Semnificatia oului aruncat este de sorginte precrestina, oul fiind considerat masura tuturor lucrurilor de inceput (ab ovo), el avand aici rol augural si protector in desfasurarea aratului.

In unele sate era obiceiul ca in aceasta zi toate plugurile din sat sa fie adunate pe islazul satesc unde, in fata multimii adunate, era chemat preotul care facea o slujba de sfintire a apei si de stropire a fiecarui plug in parte, dupa care plugarii se indreptau catre ogorul propriu pentru marcarea brazdei de inceput.

In traditia populara se considera ca in ziua de 9 martie sfintii mucenici se aduna pentru a participa la un sobor de dezghetare a pamantului si de slobozire a caldurii. In acest sens, satenii  bateau cu batele in pamant zicand: "Intra frig si iesi caldura, / Sa ne fie vreme buna / Pentru plug si aratura".

Ziua mucenicilor era si un prilej de prognozare a vremii. Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Pasti; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga.

Astazi, dintre toate practicile stravechi, mai persista obiceiul ca femeile sa coaca in ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite "sfintisori" sau "mucenici", reminiscente ale idolilor neolitici ai fertilitatii, iar barbatii sa bea cate 40 sau 44 de pahare de vin (oamenii credeau ca vinul baut la Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca). "Sfintisorii" sunt facuti din aluat dospit si au forma antropomorfa a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Proaspat scosi din cuptor, ei se ung cu miere de albine si se presara cu nuca macinata, dupa care se impart, pentru sufletul mortilor, mai ales copiilor din vecini.

PSALMII 91 – 95

Psalmul 91

1.	Bine este a lăuda pe Domnul şi a cânta numele Tău, Preaînalte,
2.	A vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea,
3.	În psaltire cu zece strune, cu cântece din alăută.
4.	Că m-ai veselit, Doamne, întru făpturile Tale şi întru lucrurile mâinilor Tale mă voi bucura.
5.	Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, adânci cu totul sunt gândurile Tale!
6.	Bărbatul nepriceput nu va cunoaşte şi cel neînţelegător nu va înţelege acestea,
7.	Când răsar păcătoşii ca iarba şi se ivesc toţi cei ce fac fărădelegea,
8.	Ca să piară în veacul veacului. Iar Tu, Preaînalt eşti în veac, Doamne.
9.	Că iată vrăjmaşii Tăi, Doamne, vor pieri şi se vor risipi toţi cei ce lucrează fărădelegea.
10.	şi se va înălţa puterea mea ca a inorogului şi bătrâneţile mele unse din belşug.
11.	Şi a privit ochiul meu către vrăjmaşii mei şi pe cei vicleni, ce se ridică împotriva mea, îi va auzi urechea mea.
12.	Dreptul ca finicul va înflori şi ca cedrul cel din Liban se va înmulţi.
13.	Răsădiţi fiind în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru vor înflori.
14.	Încă întru bătrâneţe unse se vor înmulţi şi bine vieţuind vor fi, ca să vestească:
15.	Drept este Domnul Dumnezeul nostru şi nu este nedreptate întru Dânsul.

Psalmul 92

1.	Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins,
2.	Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti.
3.	Gata este scaunul Tău de atunci, din veac eşti Tu.
4.	Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile glasurile lor,
5.	Ridicat-au râurile valurile lor; dar mai mult decât glasul apelor clocotitoare,
6.	Mai mult decât zbuciumul neasemuit al mării, minunat este, întru cele înalte, Domnul.
7.	Mărturiile Tale s-au adeverit foarte. Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile.

Psalmul 93

1.	Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul răzbunărilor cu îndrăzneală a grăit.
2.	Înalţă-Te Cel ce judeci pământul, răsplăteşte răsplătirea celor mândri.
3.	Până când păcătoşii, Doamne, până când păcătoşii se vor făli?
4.	Până când vor spune şi vor grăi nedreptate; grăi-vor toţi cei ce lucrează fărădelegea?
6.	Pe văduvă şi pe sărac au ucis şi pe orfani i-au omorât.
7.	Şi au zis: "Nu va vedea Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui Iacob".
8.	Înţelegeţi, dar, cei neînţelepţi din popor, şi cei nebuni, înţelepţiţi-vă odată!
9.	Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveşte?
10.	Cel ce pedepseşte neamurile, oare, nu va certa? Cel ce învaţă pe om cunoştinţa,
11.	Domnul, cunoaşte gândurile oamenilor, că sunt deşarte.
12.	Fericit este omul pe care îl vei certa, Doamne, şi din legea Ta îl vei învăţa pe el,
13.	Ca să-l linişteşti pe el în zile rele, până ce se va săpa groapă păcătosului.
14.	Că nu va lepăda Domnul pe poporul Său şi moştenirea Sa nu o va părăsi,
15.	Până ce dreptatea se va întoarce la judecată şi toţi cei cu inima curată, care se ţin de dânsa.
16.	Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc şi cine va sta împreună cu mine împotriva celor ce lucrează fărădelegea?
17.	Că de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puţin de nu s-ar fi sălăşluit în iad sufletul meu.
18.	Când am zis: "S-a clătinat piciorul meu", mila Ta, Doamne, mi-a ajutat mie.
19.	Doamne, când s-au înmulţit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu.
20.	Nu va sta împreună cu Tine scaunul fărădelegii, cel ce face asuprire împotriva legii.
21.	Ei vor prinde în cursă sufletul dreptului şi sânge nevinovat vor osândi.
22.	Dar Domnul mi-a fost mie scăpare şi Dumnezeul meu ajutorul nădejdii mele;
23.	Le va răsplăti lor Domnul după fărădelegea lor şi după răutatea lor îi va pierde pe ei Domnul Dumnezeul nostru.

Psalmul 94

1.	Veniţi să ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru.
2.	Să întâmpinăm faţa Lui întru laudă şi în psalmi să-I strigăm Lui,
3.	Că Dumnezeu mare este Domnul şi Împărat mare peste tot pământul.
4.	Că în mâna Lui sunt marginile pământului şi înălţimile munţilor ale Lui sunt.
5.	Că a Lui este marea şi El a făcut-o pe ea, şi uscatul mâinile Lui l-au zidit.
6.	Veniţi să ne închinăm şi să cădem înaintea Lui şi să plângem înaintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi.
7.	Că El este Dumnezeul nostru şi noi poporul păşunii Lui şi oile mâinii Lui.
8.	O, de I-aţi auzi glasul care zice: "Să nu vă învârtoşaţi inimile voastre,
9.	Ca în timpul cercetării, ca în ziua ispitirii în pustiu,
10.	Unde M-au ispitit părinţii voştri, M-au ispitit şi au văzut lucrurile Mele.
11.	Patruzeci de ani am urât neamul acesta şi am zis: "Pururea rătăcesc cu inima".
12.	Şi ei n-au cunoscut căile Mele, că M-am jurat întru mânia Mea: "Nu vor intra întru odihna Mea".

Psalmul 95

1.	Cântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi Domnului tot pământul.
2.	Cântaţi Domnului, binecuvântaţi numele Lui, binevestiţi din zi în zi mântuirea Lui.
3.	Vestiţi între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui;
4.	Că mare este Domnul şi lăudat foarte, înfricoşător este; mai presus decât toţi dumnezeii.
5.	Că toţi dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a făcut.
6.	Laudă şi frumuseţe este înaintea Lui, sfinţenie şi măreţie în locaşul cel sfânt al Lui.
7.	Aduceţi Domnului, seminţiile popoarelor, aduceţi Domnului slavă şi cinste; aduceţi Domnului slavă numelui Lui.
8.	Aduceţi jertfe şi intraţi în curţile Lui. Închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui.
9.	Să tremure de faţa Lui tot pământul. Spuneţi între neamuri că Domnul a împărăţit,
10.	Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti; judeca-va popoare întru dreptate.
11.	Să se veselească cerurile şi să se bucure pământul, să se zguduie marea şi toate cele ce sunt întru ea; să se bucure câmpiile şi toate cele ce sunt pe ele.
12.	Atunci se vor bucura toţi copacii pădurii, de faţa Domnului, că vine, vine să judece pământul.
13.	Judeca-va lumea întru dreptate şi popoarele întru adevărul Său.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 19 - 9 Martie

A. PLĂCINTE

Plăcintă cu orez

* 1 pachet de aluat pentru plăcintă sau preparat în casă,
* Aluat:
- 500 g făină,
- 60 ml ulei,
- sare, apă călduţă,
* Umplutura:
- 1 cană orez,
- 4 cepe mari,
- 1 morcov,
- sare, ulei, piper, boia dulce de ardei,

Făina se amestecă cu ulei, un praf de sare, se toarnă apa călduţă până se formează un aluat de pâine.
Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în ulei până devine aurie, apoi se adaugă morcovul dat pe răzătoarea mică. Orezul se fierbe separat. După ce acesta a fiert se adaugă peste legumele înăbuşite, se pune sare, piper, boia şi se lasă 2-3 minute să absoarbă toate legumele. Foaia se înteinde şi se porţionează, se pune în mijlocul fiecărui pătrăţel umplutura şi se formează plăcintele. Se tapetează o tavă cu margarină şi se pun plăcintele. Se ung deasupra cu ulei sau margarină. Se dau la cuptor 20-25 minute.

B. SALATE

Salată de untişor şi leurdă

Untişorul este o plantă pe care o găseşti în piaţă, la ţărani. Are funze mici ca nişte bănuţi şi este uşor amăruie. Leurda se mai numeşte şi usturoi sălbatic. Miroase a usturoi şi este uşor dulce.
* 2 salate
* 2 legături de leurdă
* 2 grămăjoare de untişor
* 1-2 linguri de miere
* zeama de la o lămâie mare
*100 de grame de nucă măcinată

1. Spală salata, untişorul şi leurda, foaie cu foaie.
2. Taie-le sau rupe-le în bucăţi şi pune-le într-un bol.
3. Amestecă mierea cu o lingură - două de apă caldă, adaugă sucul de lămâie şi nuca măcinată.
4.Amestecă sosul peste frunze şi serveşte.
Sfat  Crutoanele din pâine pot fi o variantă ideala de servire. Pentru un plus de savoare, adaugă în salată bucăţele de ananas proaspăt sau o pară cât mai zemoasă.

C. SOSURI

Sos pentru salată

* 6 linguri untdelemn fin (măsline sau floarea-soarelui),

* 5 linguri oţet alb sau oţet de mere,

* 1 linguriţă de zahăr,

* sare,

* piper măcinat,

* 1 linguriţă de ardei iute tocat mărunt,

* verdeaţă tocată (pătrunjel sau mărar).

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă de ştevie
* 1 ceapă,
* 2 morcovi,
* 1 ţelină,
* 3-5 cartofi,
* 3-4 linguri orez,
* 2 legături de ştevie,
* 2 legături leuştean,
* borş sau suc de roşii
Ceapa se toacă fin, ţelina se rade, iar cartofii se taie cubuleţe şi toate se călesc în puţin ulei.
Se adaugă apa şi se lasă să fiarbă, apoi se adaugă orezul, ştevia tocată fin, leuştean şi spre sfârşit se pune sucul de roşii sau borşul.

E. MÂNCĂRURI

Lasagna cu Tofu şi spanac

200-220 g tăieţei pentru lasagna
600 g spanac congelat, lăsat la dezgheţat şi tocat
450 g tofu moale
450 g tofu ferm
1 lingură zahăr
1/4 cană lapte de soia
1/2 linguriţă usturoi pudră
2 linguri zeamă de lămâie
3 linguri busuioc proaspăt, tocat
2 linguriţe sare
800 g pastă de tomate

1. Prepară tăieţeii pentru lasagna conform instrucţiunilor de pe pachet. Scurge-i bine de apă şi aşază-i deoparte, pe un şervet, pentru a absorbi apa în exces.
2. Încălzeşte bine cuptorul.
3. Scurge bine spanacul de apă şi pune-l deoparte. Introdu într-un blender tofu, zahărul, laptele de soia, usturoiul pudră, zeama de lămâie, busuiocul şi sarea şi amestecă până când obţii o compoziţie moale şi omogenă.
4. Acoperă fundul unei tăvi de copt înalte şi late cu un strat subţire de pastă de tomate, apoi un strat de tăieţei. Apoi, aşază un strat cu tofu şi spanac. Continuă în aceeaşi ordine, până la terminarea ingredientelor. Ultimul strat trebuie să fie cel de tăieţei, acoperit de pasta de tomate rămasă.
5. Introdu tava la cuptor timp de 25-30 de minute sau până când pasta de tomate începe să fiarbă.

F. DULCIURI

Tort de cafea
Pentru blat:
* 200 g făină,
* 200 g margarină,
* 200 g zahăr,
* 100 g nucă măcinată,
* 1 pacheţel cu zahăr vanilat.
Pentru cremă:
* 100 g margarină,
* 2 linguri esenţă de cafea,
* 150 g zahăr
Glazura din şerbet de cafea:
* 400 g zahăr,
* puţină zeamă de lămâie,
* 1 pahar apă,
* 1/3 pahar de cafea concentrată.
Se poate glasa şi cu un gem acrişor.
Amestecă bine zahărul cu margarina, până obţii o cremă. Adaugă zahărul vanilat, nucile şi, treptat, făina. Împarte aluatul obţinut în trei părţi. Întinde fiecare parte de aluat şi coace-le la foc potrivit pe rând, în forma de tort, în cuptorul încălzit înainte. Întinde crema de cafea (obţinută prin amestacarea margarinei cu zahărul şi cu esenţa de cafea) între foile de blat. Glasează tortul cu glazură de şerbet de cafea sau cu un gem acrişor. Bucură-te apoi cu prietenele tale de o gustare dulce şi savuroasă!

REȚETE DE MUCENICI (nu măcenici sau măcinici!)

MUCENICI

Mucenici moldoveneşti

Ingrediente: 1 kg făină, 1 pachet drojdie, două pliculeţe zahăr vanilinat, 3 linguri zahăr, margarină, 1/2 linguriţă de sare, esenţă de rom, coajă rasă de lămâie sau portocală, nucă măcinată, miere.
Mod de preparare: drojdia se înmoaie în apă călduţă, cu o linguriţă de zahăr şi 1- 2 linguri de făină. Într-un castron se pune făina, apoi compoziţia cu drojdie, zahărul rămas, zahărul vanilinat. Peste compoziţie se pune margarina, topit, sarea şi se mai toarnă puţină apă călduţă până se face aluatul mai moale. Se frământă şi se lasă la căldură până când acesta creşte. 

Se formează apoi suluri şi din ele se fac opturi de mărimea unei palme. Se pun într-o tavă, pe o folie de aluminiu. Se mai lasă 10 minute să crească, se ung cu apă şi se bagă la cuptor. Între timp se face un sirop din apă, zahăr, zahăr vanilinat, coaja rasă de lămâie sau de portocală şi esenţa de rom (după preferinţe). După ce s-au copt, se înmoaie puţin în sirop. Se aşază pe un platou, se ung cu miere şi se presară peste ei nuca pisată.

Mucenici munteneşti

Ingrediente: 1/2 kg făină, apă, sare, nucă măcinată, zahăr, scorţişoară, coajă rasă de lămâie sau de portocală, esenţă de rom sau de vanilie. 

Mod de preparare: se face un aluat mai tare, din făină, apă şi puţină sare. Se frământă şi se lasă puţin deoparte. Se rup apoi bucăţele din aluat şi se formează suluri foarte subţiri, cât macaroanele. Din ele se modelează opturi, cât mai mici, care se lasă să se usuce până a doua zi. Se pune la fiert apă cu zahăr după gust şi coaja rasă de lămâie sau de portocală şi când clocoteşte se introduc mucenicii uscaţi. Se fierb până se înmoaie, circa 10 minute, se iau de pe foc, se lasă 10 minute acoperiţi şi se adaugă nuca pisată până când zeama se îngroaşă, esenţa dorită şi scorţişoara (după gust).

Colăcei la pungă
Dacă nu aveţi timp să preparaţi coca pentru mucenicii munteneşti, îi puteţi cumpăra de la magazin, gata ambalaţi la pungă. Urmaţi apoi reţeta de mai sus.
Semnificaţia sărbătorii
Sărbătoarea mucenicilor are rădăcini precreştine, iar în tradiţia românească semnifică sfârşitul iernii şi venirea primăverii. 9 martie este ziua în care începe aratul, în care se întorc berzele la vechile cuiburi, dar este şi un indiciu al vremii în perioada care urmează. Forma cifrei opt a colăceilor împletiţi semnifică echilibrul cosmic, mai ales în perioada trecerii de la un anotimp la altul, iar femeile obişnuiesc să îi împartă, după ce îi prepară, pentru sufletul celor morţi. De asemenea, în această zi, bărbaţii obişnuiesc să bea 40 de pahare de vin roşu, care reprezintă sângele vărsat de cei 40 de sfinţi mucenici din cetatea Sevastei, care au refuzat să renunţe la creştinism pe vremea domniei unui împărat păgân.

ISTORIE PE ZILE 9 Martie

Evenimente

·         141 i.I Hr.- In China incepe domnia impăratului Wu Han,  al șaptelea imparat din dinastia Han. A domnit pana in anul 87 î.Hr,timp de 54 de ani, durata domniei sale nefiind depasita decat 1800 de ani mai tarziu de imparatul Kangxi.  Sub conducerea sa s-a produs o vasta  expansiune teritorială a Chinei care a devenit  un stat puternic și centralizat. Împăratul Wu este cunoscut pentru sprijinul acordat artelor poetice și muzicale, precum si pentru raspandirea confucianismului.  In timpul domniei sale,  China, a cunoscut cea mai mare extindere, granițele imperiului a jungand pana la Kargastan în vest,  Coreea  în est,și în nordul Vietnamului în partea de sud.

·         632 –  Predica finală a profetului Muhammad, sau ultima predică, tinuta în Valea Uranah pe muntele Arafat  indemnandu-i pe musulmani să urmeze învățăturile   consemnate in Coran si Sunnah. Muhammad a decedat la data de 8 iunie 632.

·         1009 –  In analele manastirii Quelinburg apare prima mentiune a numelui Lituania.

·         1230 – Țarul bulgar Ivan Asen al II-lea învinge pe Teodor despotul  Epirului în Bătălia de la Klokotnița, Haskovo. Ca urmare, al doilea Imperiu Bulgar a redevenit  cel mai puternic stat din Europa de Est. Despotatul de Epir a fost unul dintre  statele  succesoare grecesti ale Imperiului Bizantin aparute în urma Cruciadei a patra din 1204 sub conducerea familiei nobile Dukas, pretinsa succesoare legitima al Imperiului Bizantin, împreună cu Imperiul de la Niceea și Imperiul din Trapezunt. Cucerit de Regatul sârb în 1337, despotatul de Epir a fost restaurat în 1356 și a existat până la cucerirea sa definitiva de catre otomani  în 1479. Despotatul se intindea in  provincia Epirus din nord-vestul Greciei și partea de vest a Macedoniei grecești și a inclus de asemenea o mică portiune din  Tesalia și vestul Greciei.

·         1371 – Se înfiinţeaza o temelie catolica la Siret, capitala Moldovei. Primul titular al acestei episcopii este călugărul franciscan Andrei Wasilo din Cracovia. Intre 1371-1434 la Siret a functionat o episcopie catolică, cu o mănăstire dominicană aferentă. După unele opinii, clădirile mănăstirii au fost incendiate de populația românească ortodoxă, răzvrătită împotriva catolicismului în anul 1451, sau după alte opinii biserica a fost dărâmată la începutul secolului al XVI-lea din porunca domnitorului Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517), prigonitorul catolicilor din Moldova. Conform tradiției orale, între anii 1377 și 1380, domnița Margareta Mușat, mama voievodului Petru I Mușat, ar fi ctitorit în Siret o biserică romano-catolică cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Ea se convertise la catolicism și ar fi ctitorit biserica, pentru a-i servi drept loc de veci. Nu există însă documente sau mențiuni epigrafice care să ateste perioada construirii sale. Totuși, cercetările arheologice efectuate aici în anul 1984 au scos la iveală ruinele unei biserici mai vechi, din lemn, pe temelie de piatră nelegată cu mortar, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Cu acest prilej, în pronaosul acestei biserici a fost descoperit în iulie 1984 trupul unei domnițe îmbrăcate în haine scumpe, având un inel de aur cu rubin. Cavoul datează din secolul al XVII-lea. Mormântul a fost bine conservat, iar hainele și tot inventarul au fost găsite în bună stare. Acest cavou nu aparține însă Margaretei Mușat, de religie catolică, deși este sigur că a fost înmormântată la Siret.

·         1500 – Flota comandata de Pedro Alvares Cabral paraseste Lisabona, indreptandu-se spre continentul american unde va descoperi Brazilia, teritoriu situat  în limitele acordate Portugaliei prîn Tratatul de la Tordesillas, ratificat in 1494 de Portugalia si Spania.

·         1796: Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnaus, văduva unui ofițer francez executat. Joséphine de Beauharnais  (23 iunie 1763 – 29 mai 1814)a fost prima soție a imparatului  Napoleon I  și prima Împărăteasă a francezilor. Prin fiica e Hortense,  a fost bunica maternă a imparatului Napoleon al III-lea  iar  prin fiul ei Eugene, a fost străbunica ultimilor regi și regine ai Suediei și Danemarcei ca și a ultimei regine a Greciei. Actualele case regale ale Belgiei, Norvegiei și Luxembourgului sunt descendenții ei.

·         1831: A fost înființată Legiunea franceză străină, de către regele Franței Ludovic Filip I. Acest corp de elita a fost creat pentru voluntarii străini care, după Revoluția franceză din iulie 1830, nu mai aveau voie să se înscrie în armata franceză. Voluntarii străini erau conduși de ofițeri francezi, iar astăzi sunt acceptați și cetățeni ai Republicii Franceze, care acum  formează un sfert din numărul total de recruți. Deviza legionarilor francezi este „Legio Patria Nostra” (Legiunea este patria noastra). Legiunea are in prezent  în jur de 7.700 de soldați, iar sediul este la Aubagne. Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris – d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848. Face parte din dinastia Bourbon-Orléans.

·         1842 – Are loc, la Teatrul “Scala” din Milano, premiera absolută a operei “Nabucco” de Giuseppe Verdi pe un libret al lui Temistocle Solera. Nabucco este prescurtarea numelui regelui asirian al Babilonului, Nabucodonosor al II-lea , care a trăit și domnit în jurul anului 600 î.Hr. Cele două teme principale ale acțiunii sunt dorința de libertate a poporului evreu aflat in robie in Babilon, precum și aroganța și nebunia personajului principal Nabucco, autoproclamat Dumnezeu unic și pedepsit de divinitate cu pierderea minților.

·         1844 – Are loc, la Teatro La Fenice din Veneţia, premiera operei „Ernani“ de Giuseppe Verdi (libretul adaptat  de Francesco Maria Piave), după drama cu acelaşi titlu a lui Victor Hugo).

·          1848 – Nobilii din Transilvania solicită alipirea Transilvaniei la regatul Ungariei; (9-21 martie).

·         1862: A avut loc prima luptă navală din lume între două cuirasate.

·         1880 – Legea pentru organizarea Dobrogei (modificată la 30.03.1886). Se dădea o nouă organizare acestui teritoriu românesc, integrat în graniţele ţării în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878 şi a Tratatului de Pace de la Berlin (1878).

·         1907 – Are loc apogeul răscoalei ţărăneşti în regiunea Moldova, România, iar flacăra răscoalei cuprinde Muntenia şi Oltenia. La 6 martie – 9 martie 1837 are loc apogeul răscoalei ţărăneşti în regiunea Moldova din România. La 9-13 martie 1907 flacară răscoalelor ţărăneşti din România cuprinde toată Muntenia şi Oltenia, unde a cunoscut o violenţă deosebită şi considerîndu-se apogeul răscoalei ţărănești din 1907. La începutul secolului XX, în România, țărănimea constituia peste 80% din populație dintre care majoritatea aveau foarte puțin pămînt în poroprietate iar a zecea parte din ei chiar deloc. Majoritatea țăranilor trăiau din ceea ce lucrau, în dijmă sau pe plată, la marele proprietar vecin. În România acelei perioade, identic precum în Rusia, Polonia, Ungaria, existau proprietari de latifundii foarte mari care se întindeau pe zeci și chiar sute de mii de hectare. Diferența enormă dintre cantitatea de pămînt deținută de marii latifundiari și cea deținută de țărani constituie o primă cauză a nemulțumirilor țărănimii. O altă cauză este impunerea țăranilor spre cultivarea culturilor destinate exclusiv exportului (grîu, rapiță, etc), marii latifundiari dorind să scotă profituri maxime din exportul de alimente. Orientarea agriculturii spre export în România vine încă din vreme principatelor românești în urma tratatului de la Adrianopol (1829), tratat care a deschis hotarele principatelor pentru comerțul cu occidentul. Creșterea fenomenului arendășiei, constituie a treia și cea mai importantă cauză a răscoalei. Boierii nu mai doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor, trecînd cu traiul la oraș. Acest fenomen a avut loc pînă și în zona Moldovei, cea mai conservatoare din România. Prin urmare boierii și marii latifundiari, închiriau domeniile lor unor intermediari (arendași), primind în schimb o sumă fixă (arendă). Arendașii, deseori străini de sat și chiar de neam, la rîndul lor încercau să obțină de pe seama țăranului profituri cît mai mari într-o perioadă cît mai scurtă de timp. Arendașii fiind mult mai duri și neînduplecați cu țăranii decît boierii ajunsese să fie dușmanul principal al țărănimii din România. Răscoala țărănească din 1907, pornind din nordul Moldovei a ajuns pînă în Oltenia, cuprinzînd toată România. Mai multe proprietăți ale latifundiarilor au fost distruse, iar numeroși arendași au fost uciși sau răniți. Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încît liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea. Liberalii au făcut ceea ce nu se puteau hotărî să faca conservatorii și anume să folosească armata și tunurile împotriva țăranilor. A fost o adevărată tragedie fiind omorîți circa 11 000 – 12 000 oameni, cifră neconfirmată deoarece nu s-a făcut nicodată un raport integru al victimelor.

·         1916: Primul Război Mondial: Germania a declarat război Portugaliei.

·         1919 – Are loc între Toulouse (Franta) şi Rabat (Maroc), primul zbor din istoria aviaţiei comerciale.

·         1945 – Se restabileste administraţia româneasca în partea de N-E a Transilvaniei (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), proclamată, oficial, la 13.04.1945.

·         1959: A fost creata celebra papusa Barbie, la Hawrhorne, langa Hollywood. Papusile Barbie au ajuns prima data la Targul international de jucarii (American Toy Fair) din New York, fiind creatia lui Ruth Handler si a sotului ei, Elliot. Ideea i-a venit prima data lui Ruth, care a fost intrigata de dezinteresul total al fetei ei fata de papusi. S-a gandit ca ar trebui sa faca o papusa matura, cu parul bogat, extrem de frumoasa. Apoi, a vazut o papusa in vitrina unui magazin elvetian, vanduta sub numele Lilli. Sotii Handler au cumparat drepturile de autor pentru statueta Lilli si au cerut unui producator din Japonia sa o stilizeze si sa creeze un prototip. Papusa a capatat numele Barbie, diminutivul de la Barbara, numele fiicei sotilor Handler. La o inaltime prevazuta de 1,83 cm, noii papusi i-au fost atribuite dimensiunile 96-46-96. La inceput, papusa Barbie a trecut neobservata, mai ales ca parintii nu isi puteau inchipui ca odraslele lor sa se joace cu o ”femeie” cu sanii mari, buzele senzuale si o atitudine sexy. Cum vanzarile nu erau cele sperate, sotii Handler au imbracat papusa in costum de baie si s-au apucat s-o vanda in California. Succesul a fost garantat pentru ca in trei luni de vara au vandut, prin magazinele locale, circa 350.000 de exemplare. Dupa succesul repurtat de Barbie in California, a inceput o adevarata barbie-manie. Apoi, in 1961, a aparut si partenerul papusii Barbie, Ken, la presiunea extraordinara a consumatorilor. De-a lungul anilor, Barbie a starnit numeroase controverse, dar in ciuda criticilor papusile continua sa fie in voga si chiar au devenit un icon mondial, fiind indragite din Statele Unite, in Europa si din America de Sud pana in China.

·         1962: Începe construcția Teatrului 'Ahmanson'. Teatrul Ahmanson este unul dintre cele 4 locuri de interes pe care le cuprinde Los Angeles Music Center-ul. Din generozitatea arătată de filantropistul Robert H. Ahmanson, construcția a început pe data de 9 martie 1962. Teatrul este inaugurat în 12 aprilie 1967 de producția More Stately Mansions, având în rolurile principale interpreți precum Ingrid Bergman, Arthur Hill și Colleen Dewhurst.

·         1966 - Franţa îşi declară intenţia de a ieşi din structurile militare ale NATO, ceea ce semnifica faptul că atît Cartierul General al Alianţei, cît şi celelalte birouri trebuiau să fie mutate. Astfel, organizaţia îşi va muta sediul în Belgia.

·         1967: Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin, s-a refugiat în SUA via ambasada americană din India. Svetlana Allilueva (n. 28 februarie 1926 – d. 22 noiembrie 2011), cunoscută și ca Svetlana Iosifovna Stalina, scriitoare, al treilea copil și singura fiică a lui Stalin. Allilueva a cauzat un scandal internațional în 1967 prin refugierea sa în SUA.

·         1987: Trupa rock U2 lansează albumul The Joshua Tree. U2 este o formație irlandeză de rock din Dublin. Înființată în 1976, ea este formată din Bono (vocalist și chitarist), The Edge (chitarist, claviaturist, și vocalist), Adam Clayton (basist) și Larry Mullen, Jr. (percuționist). Muzica pe care a cântat-o în perioada de început își trage originile din post-punk, dar a ajuns în cele din urmă să încorporeze influențe din mai multe genuri de muzică pop. De-a lungul întreprinderilor muzicale, cei patru și-au menținut un sunet construit pe muzică instrumentală melodică, scoasă în evidență de sunetul de mare varietate timbrală al chitarei lui The Edge și pe vocea expresivă a lui Bono. Versurile lor, adesea împodobite cu imagistică spirituală, se concentrează pe o tematică personală și socio-politică.

·         1991: Noul Tratat al Uniunii Europene a pus bazele conceptului de monedă unică (EURO, care a intrat în folosință în prima zi a anului 2002).

·         1991: La Belgrad, au loc demonstrații masive împotriva lui Slobodan Milošević. Doi oameni sunt uciși iar tancurile sunt pe străzi.

·         1998 - Partidul Democrat Agrar, Partidul Liberal-Creştin şi Partidul Noua Românie fuzionează, formând Partidul Naţional Român.

·         1999 - Începe vizita oficială în Italia a preşedintelui reformator Mohammed Khatami. Este prima efectuată în Occident de un şef de stat iranian, de la Revoluţia islamică din 1979. Khatami este primit în audienţă privată la Vatican de către Papa Ioan Paul al II-lea. Vizita marchează sfîrşitul izolării care a afectat Iranul timp de 20 de ani (09.03-11.03.1999).

·         1999 – Ministrul de Interne al Romaniei, Constantin Dudu Ionescu a confirmat, “într-o măsură mai mică sau mai mare”, notele Serviciului Român de Informaţii privind planul unei lovituri de stat în timpul mineriadei din ianuarie 1999.

·         2012: Alpiniștii polonezi Adam Bielecki și Janusz Gołąb realizează prima ascensiune pe timp de iarnă a vârfului Gasherbrum I.

Nașteri

·         1285: Împăratul Go-Nijō al Japoniei (d. 1318)

·         1454 – S-a născut navigatorul italian Amerigo Vespucci, căruia geograful M.Waldseemuller i-a atribuit descoperirea noului continent (America), pe care l-a şi denumit după numele exploratorului; (m.22.02.1512). Cartograful german Martin Waldseemuller a publicat  o hartă în care noul continent descoperit de Columb şi explorat de Amerigo Vespucci (între 1497 şi 1504) apare sub denumirea de America. Vespucci şi-a dat seama, spre deosebire de Columb, că noul continent nu este parte din Asia. Vespucci a fost primul european ajuns în Brazilia. A fost primul ce a călcat pe coastele Uruguayului si  Argentinei. A descoperit unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon, si Rio de la Plata. De asemenea  explorat aproximativ 6000 de mile de coastă, mai mult decât oricine altcineva. A fost primul ce a observat existența curentului ecuatorial. În cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi, continentul descoperit îi poartă numele, începând din anul 1507.

·         1564 – S-a nascut teologul, cartograful și astronomul german David Fabricius (d. 7 mai 1617). A construit instrumente astronomice (quadrante și sextante) si a descoperit în 1596 prima stea variabilă de lungă durată –  Mira Ceti. A fost tatăl astronomului Johann Fabritius, care a publicat în 1611 prima lucrare știițifică despre petele solare.

·         1629: Țarul Alexei I al Rusiei (d. 1676)

·         1737: Josef Mysliveček, compozitor ceh (d. 1781)

·         1749 – S-a născut Honoré Gabriel de Riqueti, conte de Mirabeau, om de stat si lider al  în Revoluţiei Franceze, scriitor,diplomat, jurnalist si francmason. Honoré Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau a fost un lider al  Revoluției franceze de origine nobila.In primii ani (1789-1791) a Revoluției Franceze a devenit o voce a poporului, un orator de succes si un lider moderat, adept al monarhiei constituționale construite pe modelul Marii Britanii. A fost preşedinte al Clubului Iacobinilor şi al Adunării Naţionale. S-a descoperit mai târziu că, începând din 1790 el a fost în solda Austriei, inamica Frantei.

·         1753: Jean-Baptiste Kléber, general francez (d. 1800)

·         1756: Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (d. 1808)

·         1814 – S-a nascut poetul national ucrainean Taras Sevcenko; (d.10 martie 1861). Taras Șevcenko (n. 9 martie 1814 – d. 10 martie 1861) a fost un pictor și poet romantic ucrainean, considerat poetul național al Ucrainei. Opera sa literară este considerată ca fiind fondatoarea limbii și literaturii ucrainene moderne. A scris și în limba rusă și a creat opere valoroase ca pictor și ilustrator.

·         1859 – S-a născut Alexandru Averescu, mareşal al României şi om politic, comandantul Armatei a II-a în Primul Război Mondial şi erou al luptelor de la Mărăşti (iulie 1917); (m.1938). Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859,in Basarabia, in  satul Babele, astăzi în Ucraina – d. 3 octombrie 1938, București) a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial. A fost, de asemenea, prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost autorul a 12 opere despre chestiuni militare (inclusiv un volum de memorii de pe prima linie a frontului), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.

·         1869 - S-a născut pictorul Pericle Capidan (m.1966).

·         1878: Elena Farago, poetă română (d. 1954)

·         1886 - S-a născut Ilie Dăianu, scriitor, critic literar şi traducător (m.11.09.1956).

·         1887 – S-a născut  poetul, folcloristul  şi publicistul roman basarabean Ion Buzdugan; (d.29 ianuarie 1967, Bucuresti). A fost  membru si secretar al Sfatului Tarii care a infaptuit Unirea Basarabiei cu tara Mama,Romania.

·         1888 - S-a născut Dimitrie Iov, poet şi prozator (m.20.08.1959).

·         1890: Viaceslav Molotov, politician rus (d. 1986)

·         1900: Prințul Aimone, Duce de Aosta, aristocrat italian (d. 1948)

·         1906 – S-a născut Radu Boureanu, poet, prozator şi traducător (poezie: ” Solara noapte”, “Vioara cosmică” (m.1996).

·         1907 - S-a născut Mircea Eliade, prozator, istoric al religiilor, romancier, eseist, membru al Academiei Române şi al altor academii şi societăţi ştiinţifice străine, Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi europene şi americane. Stabilit, între anii 1945 şi 1956, în Franţa, apoi în SUA (m.22.04.1986).

·         1925 - S-a născut istoricul literar Dimitrie Păcurariu.

·         1925 - S-a născut Billy Ford, cântăreţ american în duet cu Lillie Bryant (Billy & Lillie).

·         1926 - S-a născut Boris Cobasnian, dirijor şi compozitor.

·         1926 - S-a născut actriţa greacă Irene Papas (filme: “Elektra”, “Zorba grecul”, “Tunurile din Navarone”).

·         1928 - S-a născut Keely Smith, cântăreaţă americană (Louis Prima Band).

·         1931: Masahiro Shinoda, regizor japonez

·         1933 - S-a născut Lloyd Price, cântăreţ, pianist şi compozitor R&B american.

·         1934 – S-a nascut Iuri Alekseievici Gagarin, primul om care a iesit in spatiul extraterestru, facand un inconjur complet al Pamantului. S-a nascut la Klusino, azi Gagarin, langa Smolensk – in fosta Uniune Sovietică (URSS). In 1955, s-ainrolat in aviatia sovietica, iar patru ani mai tarziu a inceput antrenamentele pentru a deveni cosmonaut. In 12 aprilie 1961, Iuri Alekseievici Gagarin, la bordul rachetei Vostok 1, a devenit celebru dupa ocolul sau in jurul Pamantului, in spatiul extraterestru, intr-un satelit artificial. URSS, de asemenea, a reusit sa puncteze decisiv in fata americanilor, cu care sovieticii erau in concurenta directa pentru cucerirea spatiului. In timpul zborului, pilotul de teste si tehnicianul in varsta de 27 de ani, a orbitat in 89 de minute in jurul Pamantului cu racheta sa, Vostok 1. Aparatul a zburat la o altitudine maxima de 187 de mile si a fost condus integral de un sistem de control automat. Gagarin a devenit erou national, a fost recompensat cu numeroase distinctii si a primit Ordinul Lenin – cel mai inalt posibil in Uniunea Sovietica. Cosmonautul rus s-a stins din viata in 27 martie 1968, la Novosolovo, intr-un accident de avion.

·         1936 - S-a născut Mickey Gilley, cântăreţ şi pianist country american.

·         1937 –  S-a nascut  regizorul Alexandru Tatos (“Duios Anastasia trecea“, “Secretul armei… secrete“); (m.31.01.1990).

·         1941 - S-a născut prozatorul Vasile Iancu.

·         1942 – S-a născut Ion Caramitru, actor de origine aromana, regizor, profesor de arta actoriei, preşedinte al UNITER (1990-1997). A participat la revoluția română din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Română în 22 decembrie 1989. Ion Caramitru (n. 9 martie 1942, București) este un actor de teatru și film, dar și regizor român de origine aromână. Este președinte al UNITER din 1990, iar în prezent, din 2005 este directorul Teatrului Național din București. Ion Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu. A fost actor și regizor la Teatrul Bulandra, al cărui directorat l-a și deținut în perioada 1990 – 1993. A fost ministrul Culturii între anii 1996 – 2000. Este căsătorit cu actrița Micaela Caracaș și are trei fii: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru. Alături de poetul dizident Mircea Dinescu a anunțat la televiziune căderea regimului Ceaușescu. A fost membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale (figurând pe lista membrilor inițiali anunțați la TVR de Ion Iliescu), apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, unde a ocupat funcția de vicepreședinte. S-a plasat, în cele din urmă, în opoziție cu fostul președinte Ion Iliescu. A fost ministru al culturii (12 decembrie 1996 – 28 decembrie 2000) din partea PNTCD, în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu.

·         1943 – S-a născut Robert (Bobby) Fischer, campion mondial de şah; (d. 17 ianuarie 2008). Robert (Bobby) James Fischer (n. 9 martie 1943, Chicago, Illinois, SUA – d. 17 ianuarie 2008, Reykjavík, Islanda) a fost un jucător de șah american, al unsprezecelea campion mondial (1972-1975).

·         1944 - S-a născut John Lee, vocalist australian (New World).

·         1944 - S-a născut Mark Lindsay, vocalist, saxofonist şi compozitor american (Paul Revere & The Raiders).

·         1945 - S-a născut Robin Trower, chitarist britanic (Paramounts, Procol Harum, Jude, Robin Trower Band).

·         1946 - S-a născut Jim Cregan, chitarist, basist şi vocalist britanic (Blossom Toes, Stud, Rod Stewart Band, Cockney Rebel).

·         1948 - S-a născut Jimmy Faden, chitarist şi basist american (Nitty Gritty Dirt Band).

·         1948 - S-a născut Jeffrey Osborne, vocalist, baterist şi compozitor american (LTD).

·         1948 - S-a născut Chris Thompson, vocalist, chitarist şi compozitor neo zeelandez (Manfred Mann's Earthband).

·         1949 - S-a născut Trevor Burton, chitarist britanic (Move, Balls, Steve Gibbons Band).

·         1950 – S-a născut muzicianul 

.

·         1955 - S-a născut actriţa italiană Ornella Muti.

·         1958 - S-a născut Martin David Fry, vocalist şi compozitor britanic (ABC).

·         1964 – S-a născut actriţa franceză Juliette Binoche. A primit Premiul Oscar pentru rolul din filmul “Pacientul Englez”.

Decese

·         1661: A murit Jules Mazarin, cardinal, om politic francez (n. 1602). Născut Giulio Raimondo Mazzarino (n. 14 iulie 1602, Pescina, Regatul de Neapole), a fost un cardinal, diplomat și politician italian, care a fost prim ministru al Franței din 1642 până la moartea sa. Mazarin i-a succedat mentorului său, cardinalul Richelieu.  Biblioteca lui Mazarin a stat la originea „Bibliotecii Mazarine”din Paris.

·         1837 - A murit poetul Alexandru Hrisoverghi, cunoscut mai ales datorită odei închinate "Ruinelor Cetăţii Neamţului" (n.27.02.1811).

·         1851: Hans Christian Ørsted, fizician și chimist danez (n. 1777)

·         1878: Mirza Fatali Akhundov, scriitor și filozof azer (n. 1812)

·         1888: Regele Wilhelm I al Germaniei (n. 1797)

·         1910 - A murit compozitorul american Samuel Barber (n.23.01.1881).

·         1918 - A murit scriitorul german Frank Wedekind (n.24.07.1864).

·         1920 - A murit Haralambie Lecca, publicist şi poet (n.10.02.1873).

·         1929: Theodor Dimitrie Speranția, scriitor și folclorist român (n. 1856)

·         1939: Grigore Tăbăcaru, pedagog, gazetar, publicist român (n. 1883)

·         1941 - A murit compozitorul Nicolae Severeanu (n.14.10.1864).

·         1944 – A murit Grigore Antipa, celebru  biolog, ihtiolog si limnolog (considerat primul limnolog roman), reorganizator al Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti care ii poarta numele, vicepreşedinte al Academiei Române; (n.27.11.1867 la Botoşani). A elucidat problemele productivitatii biologice ale Dunarii si a partii nord-vestice a Marii Negre. A inaugurat studierea stiintifica a vietii pestilor endemici migratori din fauna Romaniei si a pus bazele scolii romanesti de hidrobiologie si ihtiologie. A contribuit decisiv la reorganizarea pisciculturii din tara noastra.A fost unul dintre pionierii utilizarii dioramelor in cadrul muzeului de stiinte naturale, fiind considerat unul dintre creatorii muzeologiei moderne. A fost membru al Academiei Romane si a numeroase societati stiintifice internationale.

·         1961 – A murit scriitorul  roman Cezar Petrescu (romanele: “Întunecare”, “Calea Victoriei”, “Aurul negru”); (n.01.12.1892). Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, Cotnari, Iași – d. 9 martie 1961, București), romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924).

·         1966 – A decedat arhitectul şi urbanistul Duiliu Marcu (n.23 martie 1885). Duiliu Marcu (n. 1885, Calafat – d. 9 martie 1966, București) a fost un arhitect român, membru titular (din 1955) al Academiei Române, președinte de onoare a Uniunii arhitecților din România. Opera sa îmbină tradiția arhitecturii naționale cu formele arhitecturii contemporane. A studiat la Școala de Arte Frumoase din Paris. A participat la construcția Universității din București, alături de arhitecul Nicolae Ghica-Budești (1912 – 1913). A elaborat o serie de studii de sistematizare, precum cel pentru Piața Victoriei din București. A fost profesor la Institutul de arhitectură „Ion Mincu” Printre clădirile proiectate de Duiliu Marcu se numără:
Hotelul Athenée Palace, 1925 – 1927 (renovarea si extinderea corpului existent)
Clădirea Biblioteca Academiei Române, 1936 – 1938
Palatul Monopolurilor de Stat, 1934 – 1941
Clădirea Academiei Militare, 1937 – 1939
Clădirea Consiliului de Miniștri
Palatul Victoria
Palatul Elisabeta
Piața Unirii, Oradea
Teatrul din Timișoara, 1923 – 1928 (fațada)
Politehnica din Timișoara

·         1971 - A murit fizicianul Ion I. Agârbiceanu, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corepondent al Academiei Române (n.06.01.1907).

·         1985 - A murit actorul Constantin Băltăreţu (n.16.04.1938).

·         1992 – A murit Menahem Begin, om politic israelian, lider al partidului Likud, premier al Israelului între 1977 şi 1983, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1978 (n.16.08.1913). Menachem Begin (n.16 august 1913; d. 9 martie 1992) a fost un om politic israelian, comandant, în anii mandatului britanic, al organizației evreiești paramilitare de rezistență Etzel (Irgun Tzvai Leumi), apoi lider al mișcării de dreapta „Herut”, prim-ministru al Israelului în perioada 20 iunie 1977 – 10 octombrie 1983. Discipol al lui Zeev Jabotinski, considerat unul din pionierii sionismului, marele merit al său îl constituie reușita acțiunii „schimburi de teritorii contra pace”, desfășurate între Israel și Egipt. Pentru aceasta, alături de președintele Egiptului, Anwar el-Sadat, în 1978, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

·         1994: Charles Bukowski, scriitor american (n. 1920)

·         1994: Fernando Rey, actor spaniol (n. 1917)

·         1996 - A murit Alf Lombard, lingvist suedez de origine franceză, reputat specialist în limba şi literatura română, considerată de el cea mai importantă limbă romanică, membru al Academiei Române (“Le verbe roumaine”, 2 vol., 1955) (n.08.07.1902).

·         1998 – A murit Christinel Eliade, soţia scriitorului roman Mircea Eliade.

·          2001 – A murit poetul român Petre Ghelmez; (n.02.03.1932).

·         2006: Geir Ivarsøy, programator norvegian (n. 1957)

·         2006: A incetat din viata, intr-un tragic accident de circulatie, Laura Stoica, cantareata pop (n.10.octombrie 1967). Pe 9 martie 2006, Laura Stoica si logodnicul ei, Cristian Margescu  si-au pierdut viata intr-un accident de circulatie la Sinesti, in apropiere de  Bucuresti. Cei doi se intorceau de la un spectacol pe care il sustinusera la Urziceni. Ei se aflau in masina Laurei, un Renault Clio, care a fost izbit in plin de o Dacia Papuc intrata pe contrasens. Laura Stoica, care era insarcinata, a murit pe loc, la fel si soferul vinovat. Artista s-a nascut pe 10 octombrie 1967 si, pasionata fiind de muzica, in 1986 a absolvit cursurile de canto clasic, cu profesorul Emil Niculescu, la Scoala Populara de Arta din Targoviste. In perioada anilor 1987-1991, Laura Stoica a participat la toate concursurile muzicale organizate in Romania pentru tinerele talente. In 1990, la Festivalul de la Mamaia, Laura s-a lansat in lumea muzicala, anul urmator fiind declarata cea mai buna solista pop-rock, iar melodia “Un actor grabit”, de Bogdan Cristinoiu, melodia anului. Intre 1989 – 1990, a fost solista a teatrului de revista “Toma Caragiu”, Ploiesti, iar in 2000 si-a luat licenta in Arta-Actorie la Universitatea Ecologica Bucuresti. Este castigatoare a numeroase premii nationale, dar si internationale.

·         2010: Gheorghe Constantin, fotbalist și antrenor român (n. 1932)

·         2015:  Marcel Dragomir, compozitor român de muzică ușoară (70 ani)

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sfinții 40 Mucenici din Sevastia

·         În calendarul romano-catolic:  Sf. Francisca Romana, călugăriță; Sf. Grigore de Nyssa, episcop. Francisca Romana (n. 1384, Roma, d. 1440), a fost călugăriță italiană, sfântă. S-a născut la Roma în anul 1384. De mică, dorea să intre într-o mănăstire, dar, după voința părinților, s-a căsătorit de timpuriu cu Lorenzo de Ponziani, cu care a avut trei fii. A trăit cu el 40 de ani o căsnicie fericită, îngrijindu-se cu atenție și de dependenții casei și de săracii din Roma. După moartea lui Lorenzo (1436) a intrat în mănăstirea Oblatelor Benedictine de la Tor de Specchi, întemeiată de ea. Ar fi urmat să preia funcția de stareță, dar a murit la 9 martie 1440. Este reprezentată iconografic împreună cu un înger, deoarece își vedea adesea îngerul păzitor, ce o însoțea pretutindeni.

·         În calendarul greco-catolic: (†) Ss. 40 martiri din Sebastia († 322)

·         Tibet: Ziua Memoriei, pentru marcarea zilei în care Dalai Lama a emigrat în India

·         România -- Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 (prin Legea 247 din 5 decembrie 2011). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept An comemorativ al Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, iar Parlamentul României a adoptat Legea nr. 247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989, publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 864 din 8 decembrie 2011

ARTE 9 Martie

INVITAŢIE LA OPERĂ 9 Martie

Nabucco de Giuseppe Verdi: 

Ernani de Giuseppe Verdi:

Josef Mysliveček

MUZICĂ 9 Martie

Josef Mysliveček, compozitor ceh

Josef Mysliveček Overtures:

Billy Ford, cântăreţ american în duet cu Lillie Bryant (Billy & Lillie)

Billy and Lillie:

Compozitorul american Samuel Barber

Keely Smith, cântăreaţă americană (Louis Prima Band)

Lloyd Price, cântăreţ, pianist şi compozitor R&B american

Mickey Gilley, cântăreţ şi pianist country american

Mark Lindsay, vocalist, saxofonist şi compozitor american (Paul Revere & The Raiders)

PAUL REVERE & THE RAIDERS: 

Robin Trower, chitarist britanic (Paramounts, Procol Harum, Jude, Robin Trower Band)

Jim Cregan, chitarist, basist şi vocalist britanic (Blossom Toes, Stud, Rod Stewart Band, Cockney Rebel)

Jimmy Faden, chitarist şi basist american (Nitty Gritty Dirt Band)

Jeffrey Osborne, vocalist, baterist şi compozitor american (LTD)

Best of Jeffrey Osborne:

Chris Thompson, vocalist, chitarist şi compozitor neo zeelandez (Manfred Mann's Earth band)

Manfred Mann's Earth Band 

Trevor Burton, chitarist britanic (Move, Balls, Steve Gibbons Band)

Dan Andrei Adlea (Sfinx)

Remix: Dan Andrei Aldea & Sfinx (Arhiva TVR): 

Martin David Fry, vocalist şi compozitor britanic (ABC)

ABC -

Laura Stoica, cantareata pop

Marcel Dragomir, compozitor

ANGELA SIMILEA -The Best Romanian Music Collection - Marcel Dragomir: https://youtu.be/tRNYOW5I7dE.

ÎNREGISTRĂRI NOI: 

J S Bach: Orchestral Suite No 2: For you, my friend

The Best Love Songs 2018 New Songs Playlist - Greatest Romantic Love Songs 2018

Greatest Love Songs Of All Time - Love Songs Greatest Hits Playlist - Most Beautiful Love Songs

POEZIE 9 Martie

Taras Șevcenko

Maria

Tu singură-ai rămas, străină,
Amară sub amarul cer,
Sărmano, soarta îţi e haină!
Lipsiţi de duh şi-nspăimântaţi
Fugiră fraţii de furtună,
Şi tu a trebuit să-i cauţi
Şi să-i aduni iar împreună.
Şi noaptea-n jurul tău au stat
Să-ţi plângă,
Maică Preacurată,
De spaima lor i-ai scuturat
Ca de o pleavă blestemată.
Şi, Maică Sfântă, iar la loc
Ai pus nădejdea să se-mbrace
Cu visul tău cuvânt de foc
În sufletele lor sărace.
Şi le-ai turnat cuvântul sfânt,
Să prindă-n inimă tărie.
O, pentru sfântul tău cuvânt,
De-a pururi laudă, Marie!
Bărbaţii sfinţi, pe drumul lung,
Cuvântul l-au purtat în lume,
În numele acelui prunc
Pe care l-ai născut anume.
Şi adevăr au răspândit
Tu sfântă mamă între mame.
Sub gard mâhnită ai murit
De chin sfârşită şi de foame.
Amin!
............................
Călăii faţa ţi-o scuipară
Preabuno, şi te ruşinară.
Cu aurul cuprins de pară
Te-ai re-nnoit în oameni iară,
În suflete de robi, curate,
Sărace şi îndurerate!

* * *

Visam cum sălcii se plecară
Peste al apelor obraz.
Era pe-aproape o căscioară
Cu flori tăcute în privaz.

Bunicul murmura în barbă.
Îi adormea în braţe-un ţânc.
Şi vântul mirosea a iarbă
Şi răsărea o stea'n adânc

Şi mama cobora duioasă
Cu zâmbet bun, cu ţâţa dulce,
Şi pruncul şi-l lua acasă
Pe perne proaspete să-l culce.

Oftând se închina moşneagul,
Prin sălcii soarele-apunea.
Şi-ncet târând cu el toiagul
Spre vis bătrânul se ducea.

Vsam cum sălcii se plecară

Visam cum sălcii se plecară
Peste al apelor obraz.
Era pe-aproape o căscioară
Cu flori tăcute în privaz.

Bunicul murmura în barbă.
Îi adormea în braţe-un ţânc.
Şi vântul mirosea a iarbă
Şi răsărea o stea’n adânc

Şi mama cobora duioasă
Cu zâmbet bun, cu ţâţa dulce,
Şi pruncul şi-l lua acasă
Pe perne proaspete să-l culce.

Oftând se închina moşneagul,
Prin sălcii soarele-apunea.
Şi-ncet târând cu el toiagul
Spre vis bătrânul se ducea.

Elena Farago

Date biografice

S-a născut pe 29 martie la Bârlad în familia Francisc și Anastasia Paximade. În anul 1890 a rămas orfană de mamă și a fost nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor mai mici. În 1895 Elena a rămas și fără tată, ceea ce a dus la plecarea ei la București, unde a locuit la un frate mai mare. S-a angajat ca guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, unde a luat contact cu literatura clasicilor. Tot aici l-a cunoscut pe Francisc Farago, cel care avea să-i devină soț. Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. În 1902 publică prima poezie în ziarul România muncitoare.

În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga. Din 1907 se stabilește la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. În această perioadă l-a adoptat pe fiul său, Mihnea. În 1913 se va naște fiica Elenei, Cocuța.

Elena Farago este laureată de către Academia Română cu Premiul „Adamachi” pentru volumele Șoapte din umbră (1908) și Traduceri libere (1908), iar apoi pentru volumele Șoaptele amurgului, Din traista lui Moș Crăciun, apărute în 1920.

În 1921 este numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care o va conduce timp de 30 de ani. Elena Farago a avut contribuții deosebite în ceea ce privește regulamentul de organizare și de funcționare al bibliotecii, fișarea cărților și ținerea unei evidențe corecte de aranjare a publicațiilor în rafturile bibliotecii, de completare a colecțiilor prin achiziții și donații. În 1922 fondează la Craiova, împreună cu Ion B. Georgescu, C. Gerota, Ion Dongorozi, C.D. Fortunescu, revista literară Năzuința, la care au colaborat: Simion Mehedinți, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Mihail Dragomirescu. De asemenea a patronat și revista educativă pentru copii și tineret Prietenul Copiilor (1943-1946).

Elena Farago s-a stins din viață în 1954 la Craiova, după o lungă suferință.

Distincții

·         Premiul „Adamachi” din partea Academiei Române pentru volumele Șoapte din umbră (1908) și Traduceri libere (1908), apoi pentru volumele Șoaptele amurgului (1920) și Din traista lui Moș Crăciun (1920).

·         Premiul „Neuschotz” al Academiei Române (1927) pentru Ziarul unui motan (1924)

·         Premiul Internațional „Femina” (1924)

·         Premiul Național pentru Literatură (1938)

·         Medalia „Bene Merenti” - clasa I și „Ordinul Meritul Cultural” - Cavaler clasa a II-a din partea regelui Carol al II-lea pentru merite literare.

Volume de versuri

·         Versuri (1906)

·         Șoapte din umbră, Craiova, Ramuri, 1908

·         Traduceri libere (1908)

·         Din taina vechilor răspântii, Craiova, Ramuri 1913

·         Șoaptele amurgului (1920)

·         Poezii alese (1924)

·         Nu mi-am plecat genunchii, Craiova, Tiparul prietenii științei, 1926

·         Poezii (1937)

Volume pentru copii (versuri și proză)

·         Pentru copii (2 volume: I 1913, II 1920), București, Editura Ramuri, 1912;

·         Copiilor (1913)

·         Din traista lui Moș Crăciun (1920)

·         Bobocica (1921)

·         Să nu plângem (1921)

·         Să fim buni (1922, proză)

·         Ziarul unui motan (1924, proză)

·         Într-un cuib de rândunică (1925, proză)

·         A ciocnit un ou de lemn (1943)

·         Într-o noapte de Crăciun (1944)

·         4 gâze nazdravane (1944)

·         Cățelușul șchiop, București, Editura Ion Creangă, 1989.

Traduceri

Maurice Maeterlinck, traducere Elena Farago, Justiția, București, Editura Alcalay, 1915.

Trecea un om pe drum...

Trecea un om pe drum aseară, Trecea cântând încet pe drum, Ştiu eu? Poate cânta să-i pară Drumul mai scurt, – ori poate cum Era aşa frumos aseară, Poate cânta ca să nu-l doară Că-i singur numai el pe drum - ? Trecea, şi eu eram la poartă Şi şi-a văzut de drumul lui, Dar ce mi-o fi venit deodată De am oftat, n-oi şti să spui. Şi nu-mi venea să plec din poartă, Şi parc-un dor de viaţa toată M-a prins privind pe urma lui... Aşa ne-o fi la fiecare, Că stăm în poartă, şi nu ştim Pe călător măcar de-l doare Ceva, - şi de ne pomenim Oftând, pesemne fiecare Ne-om fi simţind departe tare De-un drum pe care-am vrea să fim. Din volumul "Versuri", 1906

Dacă-mi aplec smerit genunchii ...

Dacă-mi aplec smerit genunchii,

Şi mâinile mi le-mpreun

Nu mă gândesc să fie, Doamne,

Nici cel mai drept, nici cel mai bun...

Şi nu te rog să-i dai nici haruri,

Nici minte cine ştie cât...

Mi-ar fi destul să-l văd că-mi creşte

Nici prea frumos, nici prea urât;

Şi nu l-aş vrea nici prea cuminte,

Şi nici din cale-afar-nebun;

Nici prea de tot supus s-asculte,

Dar nici să râdă de ce-i spun.

Şi mai ales, aş vrea să simtă

În orice păs din trai, mereu,

Că cel mai credincios prieten

I-oi fi de-a pururi numai eu...

Din volumul "Din taina vechilor răspântii", 1913

Reminiscenţă

În serile de toamnă,

Când îngerii întind

Pe-nchişii ochi ai zilei bolnave

Vălul serii,

Ne pomenim adesea

Gândind,

Plângând,

Iubind,

C-o dragoste smerită

Şi-adâncă

Şi târzie,

Pe bunii duşi

Pe duşii ce n-au să mai revie

Şi i-am lăsat să plece,

De tot,

Fără să ştie

De-a fost cândva o clipă

În care le-am pătruns

În tainiţa comorii

Ce ne-o jertfea pe-ascuns

Iubirea lor adâncă

Şi tristă

Şi sfioasă...

...........................

...În serile de toamnă,

Când liniştea din casă

I-atât de priitoare neliniştei din gând,

Ne pomenim adesea

Că-ngenuchem, - plângând

Cu-o remuşcare-adâncă

Şi tristă

Şi târzie

Pe bunii duşi,

Pe duşii ce n-au să mai revie

Şi i-am lăsat să plece

De tot,

Fără să ştie,

Măcar că-n taina unei

Târzii

Şi vane seri

Îşi vor afla răsplata

Durutelor tăceri...

Că va veni-ntr-o toamnă

O vară tristă-n care

Pioasa şi târzia

Şi vana remuşcare

Îi vom iubi şi-om plânge

În prada unui dor

Mai trist,

Şi mai zadarnic

Decât a fost al lor...

Din volumul "Şoaptele amurgului", 1920

Ion Buzdugan

Biografie Ion Buzdugan

Ion Buzdugan (pe numele adevărat Ivan Alexandrovici, 9 martie 1887, Brânzenii Vechi, Bălţi – 27 ianuarie 1967, Bucureşti) a fost un poet important al Basarabiei şi un mare patriot. Dacă obţinerea independenţei acestei provincii (24 ianuarie 1918) poate fi socotită operă de obşte, unirea ei cu Patria Mamă nu s-a putut face fără intervenţia puternicei personalităţi a lui Ion Buzdugan. 
A fost singurul dintre luptătorii basarabeni de primă linie care s-a opus asocierii, în orice mod ar fi fost ea formulată, cu Rusia. Secretar al Sfatului Ţării, a redactat Actul Unirii. A proclamat Unirea la 27 martie 1918, cu mâna dreaptă pe Biblia lui Şerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga şi din dreapta Prutului.

A studiat agronomia la Gorki, literele şi dreptul la Universitatea liberă din Moscova şi a absolvit seminarul pedagogic de la Cameniţa.
Licenţiat în drept al Universităţii din Iaşi şi doctor în economie politică al Universităţii din Cernăuţi, a fost, după Unire, deputat şi senator în Parlamentul României Mari. 
Ofiţer în armata rusă în timpul primului război mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag asasinarea regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruşi în forfota bolşevică de la Socola (Magazin istoric, nr. 10-11/1993).

Poezia lui Ion Buzdugan a fost strânsă în volumele: Miresme din stepă (1922), 
Ţara mea (1928), 
Păstori de timpuri (1937),
Metanii de luceferi (1942), 
Cântece din Basarabia (vol. I, 1921; vol. II, 1928). 

Rămâne unul dintre cei mai importanţi tălmăcitori ai lui Puşkin şi Esenin şi cel dintâi traducător al poeţilor simbolişti ruşi: Valeri Briusov, C.D. Balmont, Al. Blok etc. 

Era prietenul intim al lui Perpessicius şi al lui Camil Petrescu, pe care-l salvase de la moarte pe front, scoţându-l de sub movila de pământ creată de explozia unui obuz... 

Îmbolnăvindu-se grav, a fost internat la Institutul Oncologic (Filantropia) din Bucureşti. 

Moldova

De sus, făclii de ceară, pale,
Lumina-şi picură, pe slova
Hrisoavelor Voevodale,
Ce ţin de ţara mea, Moldova.

Privesc, cât cercueşte zarea,
La holdele de-argint, pe săsuri,
Rostogolindu-se, ca marea,
Din zări în zări - să nu le măsuri!...

Câmpia colcăie de rod...
Mirezme de pelin şi cimbru
Pe-aicea, Dragoş-Voevod,
Ochia, din arcul ager, Zimbru!...

Şi fiara, sângerând pe câmpuri,
Fugi spre codru 'n munţi de piatră,
Iar Molda, după el, în timpuri,
Gonind, din urmă, fiara, latră...

Tăcere 'n câmpuri... Înserare...
Se leagănă, în visuri, holda...
Privesc, sub zări, în depărtare
Şi-ascult, ascult, cum latră Molda!..

Pastorii

Campia atapi in leganari de soapte Tacerea, izvorand din neguri de fantani, Se furiseaza-ncet cu pasi de lupi batrani, Fosnind peste campii prin ierburile coapte Iar turmele de oi in ugere duc lapte Din camp grabind la muls in strunga de la stani De paza-n jurul lor stau veghetorii cani, Ce latra speriat din cand in cand in noapte S-aprinde focu-n zari si lumineaza dealul Ciobanii stau la foc, strajuitori de creste O doina plange trist - ce-a fost si nu mai este - Cu vremea toate trec, si anii trec ca valul Ci numai voi, Pastori - o lume din poveste -Voi singuri ati ramas cu Doina si Cavalul!

Dimitrie Iov, poet şi prozator

Biografie

n. 22 mart. 1888, Uriceni (azi Nicolae Bălcescu), com. Flămânzi, jud. Botoşani – m. 20 aug. 1959, Gherla

Poet, prozator şi publicist. A absolvit şcoala primară în comuna natală (1895-1899), Şcoala Comercială Superioară din Iaşi (1899-1907). S-a stabilit la Bucureşti (1908), unde o perioadă a fost funcţionar bancar. Între 1914-1916 a urmat Şcoala Militară pe care a terminat-o ca rezervist. Mobilizat, a luat parte la Primul Război Mondial, participând la luptele de la Oituz, Barcea-Veche şi Burdujeni. După război a rămas o perioadă în Basarabia; s-a implicat în viaţa politică şi culturală a ţării, luînd atitudine şi exprimându-şi public opiniile în: Adevărul (red.), Dimineaţa (1912), Fulgerul (Iaşi, 1912-1916), Ramuri(1914-1938), Lumina (Craiova, 1915-1916), Drum drept (1916), Mişcarea (Iaşi, 1919), Dacia (Bucureşti, 1919-1924), Curentul (Bucureşti, 1924-1942), Evenimentul zilei, Sentinela; în Basarabia a redactatSfatul Ţării (1918), a condus periodicele: Cuvântul, Cuvântul nostru (1920), Renaşterea Moldovei(1920-1921), Biblioteca copiilor şi a tinerimii din Chişinău (1921) şi a editat publicaţiile Basarabia de Sus (Soroca, 1921-1922) şi Izbânda (1931-1932); a fost primul director al Teatrului de Propagandă din Basarabia (1919) şi inspector general al artelor pentru Basarabia (1920-1921), deputat (1926), senator de Soroca (1931) şi prefect de Soroca (1921,1926). Opiniile sale politice, atitudinea plină de curaj şi demnitate şi-au găsit loc atât în presa scrisă, la emisiunile postului Radio România, cât şi în opera sa poetică. În 1940 funcţionează ca red.-şef la Gazeta refugiaţilor din Bucureşti, iar în 1941 înfiinţează două gazete militare, menite să susţină moralul soldaţilor de pe front: Voinicii Cubanului şi Vitejii Crimeei; director al revisteiÎndrumătorul nostru (1941-1943), director al Teatrului Naţional din Iaşi (1942-1944).

Cetăţean de onoare post-mortem al oraşului Flămânzi.

Debut cu proză şi versuri în paginile Universului literar (1910, semnate D. Iov-Solferine); colaborări la diverse periodice cu versuri, proză şi articole social-politice: Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Capitala,Cosânzeana, Cuget clar, Dacia, Dimineaţa, Doina, Facla, Flacăra, Floarea soarelui, Florile dalbe, Freamătul (Tecuci), Gazeta poporului (Suceava), Gânduri bune, Imaginea, Îndreptarea literară, Junimea Moldovei de Nord, Lectura pentru toţi, Luceafărul (Sibiu), Mişcarea, Moldova (Iaşi), Opinia, Ordinea, Patrula (Botoşani), Rampa, Răsăritul, Renaşterea română (Sibiu), România literară, Sentinela, Sfatul ţării, Soldatul, Solia, Transilvania,Ţara noastră, Unirea (Blaj),Universul literar, Viaţa Basarabiei, Viaţa literară, Viitorul (Chişinău) ş.a., în care a mai semnat şi D. Liuba, D. Teodor Pădure, D. Iov, Solferino sau Vladimir Secară.

A făcut parte din Societatea Scriitorilor Români (1920-1949).

După 1944 detenţie politică, în special la Gherla, unde a şi decedat.

Figurează în antologiile: Pentru răniţii noştri (antologie de război, 1943), Mireasa de peste Prut (Bucureşti, 1994), Crizantema de la frontieră (Bucureşti, 1996), Făclia dorului nestins (Bucureşti, 2009).

OPERA: Scrisori către un nepot: Moartea Regelui Carol (Craiova: Ramuri, 1915), În lunca Trotuşului (nuvele şi schiţe; Bucureşti: România Nouă, 1923), Amintiri şi lacrimi (nuvele şi schiţe; Bucureşti: Cartea Românească, 1932), Duduia Adela (nuvele şi schiţe; Bucureşti: Editura Librăriei Universala Alcalay, 1932), Mori de vânt basarabene (versuri; Bucureşti: Universul literar, 1941), Privelişti basarabene (note de călătorie; Bucureşti: Naţionala-Mecu, 1941) – Premiul Academiei Române, Gospodarul din Orhei (nuvele şi schiţe; Bucureşti: Biblioteca Sentinela, 1942), Biruitorii de la Ţiganca (Bucureşti: Universul, 1943), Covor basarabean (versuri, ed. a 2-a; Iaşi: Cartea Moldovei, 1943), D-aia n-are ursul coadă… (Bucureşti: Vremea, 1943), Moldova de la Nistru (Bucureşti: Dacia Traiană, 1943); broşuri tipărite la Iaşi în perioada primului refugiu: Basarabia şi Bucovina de Sus sub noua stăpânire (1940, 1941), Sub călcâiul comunist.Pagini de crud adevăr (1941); în manuscris romanele Avea părintele Crivăţ o noră şi Vulpea din baltă, culegerea de nuveleBărbieria din Hârlău şi trilogia Basarabiei Cărţi poştale.

Au înflorit castanii la Soroca

Au înflorit castanii la Soroca, 
Pe strada mea au înflorit castanii
Şi-n liniştea ce plânge din podgorii, 
Sub umbra lor se plimba azi duşmanii.

Cum stau la rând, pe uliţa pustie, 
Îmi par răzăşi, chemaţi la adunare
Şi-n freamătul cu fire de poveste, 
Trezeşte parcă din adânc chemare.

Bătrânul Nistru, pribegit în vremuri, 
Urzeşte cânt pe stative de stancă 
Şi doina tristă din castani o fură, 
Să ducă-n sate jaluire adâncă...

Au înflorit castanii la Soroca
În primavara plină de 'ntristare;
Parcă-s policandre verzi în care ard
Mii lumânări svârlite din altare.

Nu se deschid fereşti ca să-i sărute
Ca-n alte dăţi, din fiecare casă, 
În uşile unde şoptiau în noapte, 
Pragul, nu-i prag, e piatră care-apasă.

De-aici, din depărtările pe unde
Durerea-şi poartă-n amintire paşii, 
Sub volbura de lacrimi ce duc ochii, 
Aud pe strada mea cum trec vrăjmaşii.

Au înflorit castanii la Soroca
Au înflorii ş-acuma ca'n toţi anii, 
Pe uliţa pustie şi străină, 
Azi, pentru cine-au înflorit castanii ?

Dă Doamne, toamna care va veni, 
Să pângăriască suflet de pahonţ, 
Să fie-o palmă fiecare ram
Şi fiecare fruct, să fie-un glonţ. 

Radu Boureanu

Biografie

Născut în București, Radu Boureanu i-a avut ca părinți pe Eugeniu Boureanul și Jeanne (născută Michel), care era o profesoară de origine franceză.

A studiat la colegiile (liceele) Mihai Viteazul și Matei Basarab din capitala României și privat la Bazargic. În 1931, a absolvit Academia de muzică și arte dramaticedin București, fiind student în clasa celebrei Lucia Sturdza-Bulandra.

Primele sale poeme au apărut în Ritmul vremii în 1927. Alte publicații, în care Radu Boureanu a publicat, au inclus revistele literare Gândirea, Vremea, Adevărul literar și artistic și Bilete de Papagal. Împreună cu Zaharia Stancu, scriitorul a fondat revista Azi în 1932. Prima sa carte de poezii, apărută în 1933, volumul Zbor alb, a atras atenția criticului Pompiliu Constantinescu.

Operă (incompletă)

Poezie

·         1933, volumul Zbor alb

Proză

Piese de teatru

·         Lupii, dramă, 1952 - Premiul de Stat;

·         Satul fără dragoste, poem dramatic, 1955 - recompensat cu premiul Uniunea Scriitorilor.

Proză scurtă

·         Üstuné sau Colina goală, 1965;

·         Nicolae Milescu Spătarul, o biografie romanțată a lui Nicolae Milescu, 1936.

Romane

·         Enimaticul Baikal, roman, 1937;

·         Ceașca, roman, 1956;

·         Frumosul Principe Cercel, roman, 1978;

Anii 1980

·         Frumusețile oarbe, 1982,

·         Oceanul întrebărilor, 1985,

·         Snop de fulgere, 1985,

·         Dulce uragan, 1989.

Teii din inimi

Teii mari din inimi serile ne-mbata

Chiar cand cade neaua ca-ntr-o veche stampa;

Unde-i abajurul verde ca de lampa

Si profilul care-l aurea odata?

Unde e tacerea ce cadea pe umeri

Ca un sal de lana tricotat de noapte

Dintr-un ghem de umbra neagra sau de soapte

Auzite-n veghe, fara sa le numeri ?

Unde-i oare mana, albele nervure

Care-mi umbla oarbe, azi, prin amintire,

Ori ca funigeii lungi prin cimitire,

Sau ca pacla rara trasa prin padure?

Unde e cuvantul explodat in spatiu

Care ma ranise pentru totdeauna ?

Unde e oglinda ce-o ascunde luna

In care-ti privisem chipul cu nesatiu ?

Zarurile noptii zodiile-arata ;

Am pierdut si nici o mana nu le strange ...

- Joaca mai departe indarjit, nu plange,

Teii mari din inimi serile ne-mbata.

Sipetul

Atat de gol e sipetul in care

Credeam c-am adunat esarfe vii

Rupte din cer, din valea inimii

Sa va-nvesmant bogat, pe fiecare.

De unde sa mai sfasii valuri, oare,

Cand tremura doar zdrentele tarzii,

Insangerate, negre, vinetii,

Pe trunchiu-ncremenit ce nu mai moare ?

Dar iata, fluturand batista moale

Ea o zvarli in sipet si pe fund,

Oglinda unui rau parea pe prund

Cu ceru-n ochii ei. O, ganduri goale !

Atat de plin e sipetul acum,

Ca pot sa-mbrac tot ce-ntalnesc in drum

1956

Cocorii

Iti amintesti, amurgul la Histria si-n urma

Adanca noapte-n vata ei neagra ne-nveli

Dupa ce, rosii, norii s-au dus spre mare-n turma

Si lebezi se topira in lacul Duingi ?

Trecea peste ruine o tanguire seara

Si peste tava lunii matanii negre, dungi ;

Se pregateau cocorii sa paraseasca tara ;

Zapada cenusie pareau pe grinduri lungi.

Mai multi decat vreodata au dat navala getii,

Mai stranii, dar mai tainic imbietor sa-i stii,

Sa le ghicesti navala-n cenusa diminetii

Peste cenusi de veacuri si ziduri sangerii.

Poetul Petre Ghelmez

Biografie Petre Ghelmez

Petre Ghelmez (n. 2 martie 1932, Gogoşari, Judeţul Vlaşca (interbelic) (azi judeţul Giurgiu) – d. 2001) a fost un poet, scriitor pentru copii, publicist, editor.

Urmează şcoala primară în comuna natală, liceul teoretic Ion Maiorescu din Giurgiu, Facultatea de română-istorie, în cadrul Institutului Pedagogic din Bucureşti şi apoi Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, al cărei licenţiat este, din 1959.

După terminarea studiilor devine, pe rând, redactor la ziarul Scânteia tineretului, redactor-şef adjunct la revistele pentru copii Luminiţa, Arici Pogonici, Cutezătorii, apoi director la Editura Albatros (1970-1974), redactor-şef al revistei Tribuna României (1974-1990) şi director al magazinului pentru copii Ariel (1993-1995).

Debutul în presa literară a avut loc în iunie 1955, cu poezia Despărţire de sat, în revista Tânărul scriitor, iar debutul editorial, în 1967, cu volumul de versuri Germinaţii, în colecţia Luceafărul, Editura pentru Literatură. A colaborat la revistele Tânărul scriitor, Luceafărul, România literară, Viaţa românească, Steaua, Tomis, Tribuna României, Ariel, precum şi la radio şi televiziune.

Volume de poezii

Germinaţii, 1967; 
Altare de iarbă, 1969; 
Lynxul, 1972; 
Sonetele, 1974; 
Evenimente, 1976; 
Conversaţia, 1981; 
Coborârea în cuvânt, 1987; 
Paradisul atomic, 1989; 
Cvartet, patru anotimpuri argheziene, 1997; 
Gloria Lynxului, 2001; 
Câmpia de platină, 2002, 
Biblii şi oameni de plastic, 2002; 
Marele Calendar, 2002; 
Umbra cocorului. 50+70+50 poeme în marele stil haiku 5+7+5, 2003; 
Lebăda albă, 2003; 
Inedite, 2003. 

Fluturii

Vin fluturii mama! Coboara
cu aripile lor de ceata ursuza
drept in izvoare, secandu-le.

Nu le auzi fosnetul hohotitor
cum navaleste-n vazduh?
Nu le auzi strigatul
cotropit de-ntuneric?
Cad ca topoarele cu muchii grele, 
retezand firul de iarba
sclipitor cum e luna.

Si tu esti singura, mama!
Si eu sunt singur, 
in furtuna aceasta de aripi
prin atata pustiu neumblat.
Si pasarea aceea galbena, 
pe un pat plutitor este singura
si puiul de cerb e tot singur
in timp de aripile fluturilor
prabusesc peste noi instelarea

Vin fluturii, mama!
S-aseaza pe case
cu picioarele lor de sarma
carbonizata. Sug din otrava
florilor mari, de neon. Canta
prin arbori, batand din aripile
largi, cum bat cocosii-n amurg

Spicele se rastoarna
pe mal cu gaturile spintecate
Vulturii cad inghetati
ca butucii in padure
Cainele se zbate in lant, vinovat
iar eu numar luceferii de foc
ce se sparg in fereastra.

Vin fluturii, mama! Nunta
lor se petrece in taina
la izvoarele noptii de ceara. 

Eroii

Țara noastra româneasca
Are munti si râuri multe, 
Codrii stiu sa povesteasca
Vitejia stramoseasca, 
Vin copiii sa-i asculte.

Frunza codrului doineste
Despre toti eroii tarii, 
Ce luptara vitejeste
Ca sa vada-n zari cum creste
Soarele neatârnarii.

- Codrule, îi spun copiii, 
Pe viteji îi stim noi bine, 
Ei sunt faima României
A tariei si-a mândriei
Vesnici, codrule, ca tine 

Greierele

Domnule, cu o vioara 
Si cu frac de catifea, 
Esti tot cel de asta vara 
Slobod prin gradina mea?



Cum apare luna noua 
Inrosita in vapaie, 
Tu, rupind vioara-n doua, 
Faci atita harmalaie!


Nu-ti platesc nimic: tu cinti! 
Eu muncesc, tu n-ai ce face, 
Stringi arcusul, te framinti. 
Nici nu-ntrebi daca imi place!


Uite, harnica furnica 
Stringe hrana pentru iarna! 
Tu ce-astepti, la o adica, 
Sa-nceapa fulgii sa cearna?



Fara sa-ti dau vreo simbrie, 
Cinti intr-una, nu ti-e greu? — 
Nu-i usor, insa se stie, 
Asta este harul meu!


Bucuria si durerea 
Le adun pe-aceeasi struna, 
Le-mpletesc precum mi-i vrerea, 
Ca sa fac lumea mai buna.


Cine-o data ma asculta 
Nu ma uita-ntreaga viata, 
Le cint stelelor la nunta 
Si dorm mult de dimineata!

TEATRU/FILM 9 Martie

În regia Alexandru Tatos

Biografie Alexandru Tatos

Alexandru (Sandu) Tatos, s-a născut pe 9.03.1937 la București.

A absolvit Secția de Regie Teatru a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" în 1969, la clasa prof. Radu Penciulescu, asistent Mihai Dimiu.

În 1971 montează două piese de commedia dell arte, "Nebunia lui Pantalone" și „Farsa lui Pathelin”, ptr. „Televiziunea Română”. Începand din 1973, se alătură de colegul și prietenul său, regizorul de film Dan Pița, cu care filmează primele 6 episoade din primul serial TV „August în Flăcări” (TV)(1974). În paralel pune în scenă câteva piese, în diferite teatre din țară, până în 1976, când disensiunile cu scenaristii îi fac să fie înlocuiți prin Radu Gabrea și Doru Năstase.

Debutează în cinematografie cu filmul "Mere roșii", în 1976, ajutat de prietenii săi Dan Pița și Mircea Veroiu, care-l sfătuiesc cum să-și curețe și să-și finiseze opera.

Filmul "Casa dintre Câmpuri" (1979), pe scenariul lui Cornel Leu, cu participarea altui coleg de-al său, a regizorului de film Mircea Daneliuc, alături de actorii Mircea Diaconu și Tora Vasilescu, un film pe care-l face mai mult presat de situația în care se afla, între gija de ași asigura existența de zi cu zi, și frica, să nu-și piardă suportul studiolui...

"Rătăcire" din anul 1978, atacă un subiect la ordinea zile: "mirajul vestului". Căsătoria cu un partener străin pentru a părăsi țara, și conflictul cu realitatea întâlnită...

Cel mai bun film este considerat "Secvențe", din 1982, care se ocupă, în 3 episoade, cu viața unei echipe de filmare, dintre care regizorul este jucat de Tatos însuși, care anticipează parcă „noul film românesc”, ce avea sa vină peste 18 ani...

Filmul „Conrad Haas", povestește despre inventatorul austriac.

"Secretul Armei.. secrete" (1988) este un fel de "commedia dell'arte" cinematografică, un basm modern, în haine de comedie burlescă, în care poveștile se amestecă ingenios cu elemente din mitologia civilizației moderne: monitoare TV cu transmisii fotbalistice, muzică și gesticulație specifice universului disco-punk & pop-rock etc...

A reușit să facă 9 filme, dintre care ultimul, "Cine are Dreptate" (1990), pe un scenariu de Paul Everac, cu Oana Pellea, a ramas neterminat.

A ținut un jurnal, ceea ce era foarte periculos, la timpurile acelea, în care dezvăluie multe detalii din viața de zi cu zi, frica de a nu rata și față de concurența colegilor, ("frustul minimalist" al lui Mircea Daneliuc, "oniricul" și "estetul" Dan Pița), lupta zilnică cu toate cele, dar și cu sistemul comunist, cu cenzura etc., publicat postum sub titlul "Pagini de Jurnal", 1994, Editura "Albatros".

A murit la 31 ianuarie 1990 la București, la 53 de ani, la numai o lună după "Revoluție", după căderea sistemului atât de urât de el, schimbare ce și-a dorit-o în toți anii, răpus de o boală cruntă (abces pulmonar), care i-a curmat viața..

Filme regizate de Alexandru Tatos

·         Cine are dreptate? (1990)

·         Secretul armei secrete (1988)

·         Întunecare (1985)

·         Conrad Haas (1984)

·         Der Glockenkaufer / Negustorul de clopote (1984)

·         Fructe de padure / Fructe de pădure (1983)

·         Secvențe (1982)

·         Casa dintre câmpuri (1979)

·         Duios Anastasia trecea (1979)

·         Rătăcire (1978)

·         Mere roșii (1976)

·         Un august în flăcări (1973)

·         Farsa lui Pathelin / (1971)

·         Nebunia lui Pantalone (1971)

Filmografie - scenarist

·         Secretul armei secrete (1988)

·         Secvențe (1982) - scenarist

·         Rătăcire (1978) - scenarist

·         Nebunia lui Pantalone (1971)

Casa dintre campuri (1980): 

 Hanul dintre dealuri 1988: 

Cu Ion Caramitru

Biografie Ion Caramitru

Nume real: Ion Horia Leonida Caramitru · Locul naşterii: Bucureşti, România ·Data naşterii: 09.03.1942 (76 ani) · Ocupaţie: Actor · Zodia: Peşti

De origine macedo-romana, nascut in Bucuresti pe 9 martie 1942 este un om de teatru, film, televiziune si un om politic roman (monarxist convins ).

A absolvit I.A.T.C.-ul in 1964 clasa profesor Beate Fredanov. 

Repertoriul său actoricesc cuprinde roluri principale în piese de teatru importante semnate de autori precum William Shakespeare, A.P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Büchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset etc. A colaborat cu mari regizori ai scenei românești precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.

Ion Caramitru este și un foarte apreciat actor de film. Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menționate producțiile: "Pădurea spânzuraților", film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), "Iarba verde de acasă" în regia lui Stere Gulea (1978), "Ecaterina Teodoroiu", regia Dinu Cocea. De asemenea, el este cunoscut publicului și pentru rolul Socrate din celebra serie "Liceenii". Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum "Kafka" (1991), regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons și Theresa Russell, "Mission: Impossible", regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din "Amen" (2002), regia Costa Gavras. 

A participat la revoluția română din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Română în 22 decembrie 1989. Alături de Mircea Dinescu a anunțat la televiziune căderea regimului Ceaușescu.

A fost membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale (figurând pe lista membrilor inițiali anunțați la TVR de Ion Iliescu), apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, unde a ocupat funcția de vicepreședinte, membru PNȚCD, ministru al culturii (12 decembrie 1996 - 28 decembrie 2000) în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu si vicepreședinte al Asociației revoluționarilor fără privilegii.

In prezent, isi continua cu succes activitatea ca presedinte UNITER, este directorul Teatrului National "I.L. Caragiale " din Bucuresti, joacă la Teatrul Național în „Eduard al III-lea“, în regia lui Alexandru Tocilescu și este regizorul a două spectacole aflate în repertoriul curent: „Șapte dintr-o lovitură”, de Lia Bugnar și „Toți fiii mei“, de Arthur Miller.

In onoarea sa a aparut sub egida Fundatiei Culturale "Camil Petrescu" si a revistei Teatrul azi, cu sprijinul AFCN si UNITER, volumul "Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet si mai departe" ce face parte din colectia Galeria Teatrului Romanesc, ingrijita de Florica Ichim, in care apar o serie de sapte dialoguri pe care actorul Ion Caramitru si criticul de teatru Mircea Morariu le-au avut in perioada 26 ianuarie – 1 februarie 2009, un schimb de opinii dintre doi oameni preocupati de teatru: unul in calitate de personaj principal – actorul, celalalt – criticul, personaj secundar, care astfel recompun impreuna o anume imagine asupra istoriei Romaniei postbelice, vazuta prin prisma experientelor personale. 

Formeaza alaturi de actrita Micaela Caracas un cuplu solid in viata (In 2008 au primit "Diploma pentru cel mai popular cuplu de actori", în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Uniunii Teatrale din România (UNITER) din București) si este tatal a trei baieti : Andrei. Stefan si Matei.

Filme cu Ion Caramitru

Vezi filme

·         Moromeții 2 (2017)

·         Herman: The Man Behind the Terror (2016) - Unchiul Corneliu Trailer

·         Vorbe, Vorbe, Vorbe (2014)

·         O poveste de dragoste, Lindenfeld (2013) - dr. Simon Hermann Trailer

·         The Necessary Death of Charlie Countryman / Charlie Countryman (2013) - Victor Ibanescu Trailer

·         Two Point Five Billion (2008) - Bloch

·         Adam & Paul / Adam si Paul (2004) - Eastern European Man

·         Amen. / Amen (2002) - Contele Fontana

·         Deep Secrets (1996) - Caine

·         Mission: Impossible / Misiune: Imposibilă (1996) - Zozimov Trailer

·         Citizen X / Cetățeanul X (1995) - Tatevsky

·         Two Deaths (1995) - Carl Dalakis

·         A Question of Guilt (1993)

·         An Exchange of Fire (1993) - Oscar Karel

·         Jute City (1991)

·         Kafka (1991) - Anarhistul

·         A doua varianta (1987)

·         Extemporal la dirigenție (1987) - Socrate

·         Liceenii (1987) - Socrate

·         Continentul subteran (1986) - lectura

·         Declarație de dragoste (1985) - Socrate

·         Întunecare (1985) - Radu Comsa

·         Promisiuni (1985)

·         Ca-n filme (1983)

·         Lumini și umbre: Partea II (1982)

·         Castelul din Carpați (1981)

·         Iata femeia pe care o iubesc (1981)

·         Lumini și umbre: Partea I / Lumini și umbre (1981)

·         Ștefan Luchian (1981) - Stefan Luchian Trailer

·         Ancheta (1980)

Liceenii, extemporal la dirigentie (1988): 

Visul unei nopti de iarna - de Tudor Musatescu: 

Actorul Constantin Băltăreţu

Biografie Constantin Băltărețu

Constantin Băltărețu s-a născut in București, la 16 aprilie 1938.
A absolvit Academia de Teatru si Film din capitală in 1958, la clasa profesorilor Alexandru Finți si Ion Șahighian, împreună cu colegii de generație a participat la înființarea Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani. A jucat acolo in spectacole ca Ziariștii de Alexandru Mirodan sau Orașul visurilor noastre de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, pana in 1960. S-a mutat la Teatrul Național Lucian Blaga din Cluj si a jucat in spectacole ca Puterea intunericului de Lev Nikolaevici Tolstoi, Când înfloresc migdalii, de Angela Niculescu Plati, dramatizare după Zilele vieții noastre de Marina Sereni, apoi la Sibiu, la Teatrul Radu Stanca in Mare meci la Chităoani de Dominic Stanca, Liturghia de la miezul noptii de Peter Karvas, Oceanul de Alexandr Stein, De n-ar fi iubirile de Dorel Dorian, s.a. 
In 1965 s-a stabilit la Teatrul de Comedie din București. A interpretat roluri in piese ale lui Cehov ca Osip din Un Hamlet de provincie, Andrei Prozorov din Trei surori, Lopahin din Livada cu visini, in piese de Brecht a interpretat roluri ca Jesse din Disparitia lui Galy Gay, Plutonierul din Mutter Courage, a fost Locatarul din piesa Exista Nervi de Marin Sorescu, a regizat spectacolul File de istorie, file de poezie in 1977 si Tinerețea Comediei in 1984.
Constantin Băltărețu a scris articole de presa, a publicat cartea Cultura spectacolului teatral, scrisa impreuna cu Andrei Baleanu, in 1976, a fost crainic la radio.
A debutat pe marele ecran in 1968, cu rolul lui Zeno din Balul de sîmbata seara, un film regizat de Geo Saizescu.
In 1974 a apărut in serialul TV Deux ans de vacances, o coproducție Romania, Belgia, Franta, Elvetia, Germania de Vest, in rolul personajului O'Brian, iar in 1975 juca in serialul Burning Daylight, coproducție România, Austria, Franța, Germania, in rolul lui Bettles.
Constantin Băltărețu a murit la 09 martie 1985, in vârsta de 47 de ani.

Filme cu Constantin Baltaretu

·         Cautatorii de aur (1986)

·         De ce trag clopotele, Mitică? (1981)

·         Ștefan Luchian (1981) Trailer

·         Mihail, câine de circ (1979) - chelner

·         Pentru patrie (1978)

·         Revanșa (1978)

·         Statuia (1977)

·         Pintea (1976) - Popa Dumitru

·         Ilustrate cu flori de câmp (1975) - Profesorul glumet

·         Insula comorilor (1975)

·         Piratii din Pacific (1975)

·         Deux ans de vacances (1974) - O'Brian

·         Un comisar acuză (1974)

·         Astă seară dansăm în familie (1972) Trailer

·         Balul de sâmbătă seara (1968) - Zeno Trailer

Balul de sambata seara HQ:

Fotbal cu lautari (1979) - Ion Baiesu

SFATURI UTILE 9 Martie

Ortodontia - indreptarea si corectarea pozitiei dintilor

Ortodontia se ocupa cu indreptarea si corectarea pozitiei dintilor. Afectiunile de acest gen sunt frecvente la copii si adolescenti. Parintii trebuie sa fie foarte atenti cu dintii copiilor lor si sa-i indrume si invete inca de mici sa ii ingrijeasca.

Inghesuirile si ocluziile incorecte dentare afecteaza in timp sanatatea dintilor, a gingiilor si a articulatiei temporo-mandibulare. O masticatie deficitara poate avea urmari asupra integritatii tubului digestiv.

Progresul tehnicii permite astazi corectarea spectaculoasa, fara durere a anomaliilor dento-maxilare. Aparatele dentare sunt aproape invizibile, realizate din materiale translucide, de culoarea dintilor.

In timpul copilariei si adolescentei, oasele maxilare cresc si se maturizeaza, de aceea este mai usor de modificat pozitia dintilor in aceasta etapa.

In cazul adultilor tratamentul poate sa dureze mai mult, pentru ca oasele maxilare si-au intrerupt cresterea. Tratamentul este recomandat deoarece pe termen lung afectiunile netratate pot duce la aparitia unor defecte de vorbire, predispozitie pentru formarea tartrului, implicit a cariilor.

GÂNDURI PESTE TIMP 9 Martie

Mircea Eliade – Citate:

Ion Caramitru – Citate:

Cezar Petrescu – Citate: