REVISTA
IMPORTANȚA
ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE , NR 178 DIN 19 MARTIE 2018
RELIGIE
ORTODOXĂ 19 Martie
Sf Mc Hrisant și Daria,
Claudiu și Ilaria; Sf Mc Marian diaconul
În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea sfinţilor
mucenici Hrisant şi Daria.
Sfântul Mucenic Hrisant şi Sfânta Muceniţă Daria – A fost fiul nobilului Polemie. Tatăl
său l-a dus la Roma pentru a studia învăţăturile păgâne în timpul împăratului
Numerian (283-284). Însă Hristant a îmbrăţişat învăţătura creştină şi
propovăduia pe Mântuitorul Iisus Hristos. Citind Sfânta Scriptură, Hrisant s-a
luminat şi părăsind învăţătura păgână, a fost botezat de Cristofor, un preot
creştin care i-a explicat şi tainele credinţei creştine. Tatăl său a încercat
în multe feluri să îşi convingă fiul să renunţe la credinţa creştină. A
încercat să îl căsătorească cu o tânără fecioară pe nume Daria, una dintre cele
mai înţelepte slujitoare ale zeiţei Atena. Toate încercările au fost în zadar,
căci Daria a trecut şi ea la creştinism. După un an, Polemie a murit, lăsând
toată averea fiului său. Hrisant şi Daria au zidit în Roma două case mari, două
mănăstiri, una pentru bărbaţi, a lui Hrisant şi a alta pentru femei, a Dariei.
În cele din urmă, Hrisant şi Daria au fost prinşi de prefectul Celerin. Hrisant
a fost dus în faţa judecătorului Claudiu şi supus la nenumărate chinuri. Rămânând
nevătămat, Claudiu a căzut în genunchi înaintea lui Hrisant şi s-a creştinat.
În urma acestei întâmplări, împăratul Numerian a poruncit ca Hrisant şi Daria
să fie scoşi în afara Romei şi închişi de vii într-o peşteră. Mulţi alţi
creştini au fost prinşi atunci şi îngropaţi odată cu ei. Moaştele lor au fost
găsite în timpul împăratului Constantin cel Mare.
Hrisant
şi Daria au trăit pe vremea împăratului Numerian. Tatăl lui Hrisant se numea
Polemon, avea rangul de senator şi era de fel din Alexandria, iar Daria era de
fel din Atena. Deoarece Hrisant fusese introdus de un oarecare creştin în
tainele cele dumnezeieşti şi botezat în credinţa creştină şi începuse să
propovăduiască pe Hristos, tatăl său i-a căutat o fecioară cu ţinuta aleasă şi
frumoasă la înfăţişare, cu numele Daria, pe care a trimis de au adus-o tocmai
de la Atena, căci socotea că Hrisant din dragostea faţă de această fecioară,
avea să se întoarcă de la credinţa creştinilor. După ce s-au căsătorit, Daria,
care cunoştea ce voia tatăl lui Hrisant, nu numai că nu l-a putut convinge să
se lepede de credinţa lui, ci ea singură s-a lăsat convinsă de el şi,
mărturisind soţului ei nelegiuirea pe care încercase să o facă, a primit
Sfântul Botez şi au trăit mai departe amândoi într-o feciorie desăvârşită.
Fiind
însă pârâţi la prefectul Celerin, acesta i-a dat în seama tribunului militar
Claudiu, ca să-i cerceteze. Iar acesta chinuindu-i cu multe feluri de cazne, la
care se găsea de faţă şi el cu ai lui, şi văzându-le curajul cu care răbdau
chinurile, arătându-se ei mai presus de ele, s-a schimbat şi a crezut în
Hristos atât el cât şi soţia lui Ilaria şi cei doi fii ai lor, Iason şi Mavru,
şi o dată cu ei şi toţi soldaţii care se găseau sub conducerea lui Claudiu,
care cu toţii laolaltă au primit cununa muceniciei în ziua a nouăsprezecea a
lunii martie. Lui Claudiu, legându-i-se o piatră de grumaz, a fost aruncat în
adânc de apă; fiilor lui şi celorlalţi ostaşi li s-au tăiat capetele cu sabia.
Sfântul Hrisant şi Daria au fost aruncaţi într-o groapă adâncă şi, aruncându-se
pământ de sus asupra lor, au primit acolo sfârşitul lor mucenicesc.
Tot în această zi: pomenirea sfântului Claudiu Tribunul,
care, fiind aruncat în mare, s-a săvârşit; pomenirea sfintei muceniţe Ilaria,
soţia lui Claudiu, care prin sabie s-a săvârşit; pomenirea sfinţilor mucenici
Iason şi Mavru, fiii lui Claudiu Tribunul şi ai Ilariei, care de sabie s-au
săvârşit.
Sfinţii
Mucenici Claudiu Tribunul, soţia sa Ilaria şi fiii lor Iason şi Mavru, împreună
cu preotul Diodor şi diaconul Marian, au suferit împreună cu Sfinţii Hrisant şi
Daria.
Tribunul Claudiu a îmbrăţişat el însuşi pe Hristos acceptând
botezul împreună cu soţia sa Ilaria, cu fiii săi Iason şi Mavru şi cu toţi ai
casei, chiar şi soldaţii. Când împăratul Numerian (283-284) a aflat de acest
lucru, a dat ordin ca toţi să fie executaţi. Sf. Claudiu a fost înecat în mare
iar copiii şi soldaţii săi au fost decapitaţi. Creştinii au înmormântat
sfintele moaşte ale mucenicilor într-o peşteră, unde Sf. Ilaria mergea deseori
la rugăciune. Într-o zi, fiind urmărită, Ilaria a fost prinsă şi dusă spre a fi
chinuită. Sfânta i-a rugat să o lase puţin să se roage şi apoi şi-a dat
sufletul întru Domnul. Un servitor a îngropat-o în aceeaşi peşteră unde era şi
familia sa.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor Diodor
preotul şi Marian diaconul, care, fiind închişi într-o peşteră, s-au săvârşit.
Sfinţii Diodor preotul şi Marian diaconul au suferit şi ei
mucenicie împreună cu Sfinţii Hrisant şi Daria.
Într-o peşteră lângă locul execuţiei, creştinii s-au adunat ca
să cinstească prăznuirea morţii sfinţilor mucenici. Ei au făcut slujbe şi s-au
împărtăşit cu Sfintele Taine. Dar, auzind de faptele lor, autorităţile păgâne
au venit la peşteră şi au închis gura peşterii astfel încât cei dinăuntru au
primit şi ei cununa muceniciei. Doi dintre cei martirizaţi în peşteră sunt
Sfinţii Diodor preotul şi diaconul Marian.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
PSALMII
PSALMII
141-145
Psalmul 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am
rugat.
|
|
Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi
spune.
|
|
Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea
aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
|
|
Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
|
|
Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: "Tu eşti nădejdea mea, partea
mea eşti în pământul celor vii".
|
|
Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei
ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
|
|
Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine
mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.
|
Psalmul 142
1.
|
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
|
2.
|
Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept
înaintea Ta.
|
3.
|
Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare;
făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri.
|
4.
|
Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu.
|
5.
|
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate
lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
|
6.
|
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat.
|
7.
|
Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de
la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
|
Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea
pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
|
|
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne.
|
|
Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să
mă povăţuiască la pământul dreptăţii.
|
|
Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate
din necaz sufletul meu.
|
|
Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce
necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
|
Psalmul 143
1.
|
Binecuvântat este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce învaţă mâinile mele la
luptă şi degetele mele la război.
|
2.
|
Mila mea şi Scăparea mea, Sprijinitorul meu şi Izbăvitorul meu,
Apărătorul meu, şi în El am nădăjduit, Cel ce supune pe poporul meu sub mine.
|
3.
|
Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului că-l
socoteşti pe el?
|
4.
|
Omul cu deşertăciunea se aseamănă; zilele lui ca umbra trec.
|
5.
|
Doamne, pleacă cerurile şi Te pogoară, atinge-Te de munţi şi fă-i să
fumege.
|
6.
|
Cu fulger fulgeră-i şi-i risipeşte! Trimite săgeţile Tale şi tulbură-i!
|
7.
|
Trimite mâna Ta dintru înălţime; scoate-mă şi mă izbăveşte de ape multe,
din mâna străinilor,
|
8.
|
A căror gură a grăit deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii.
|
9.
|
Dumnezeule, cântare nouă Îţi voi cânta ţie; în psaltire cu zece strune
Îţi voi cânta ţie,
|
10.
|
Celui ce dai mântuire împăraţilor, Celui ce izbăveşti pe David, robul
Tău, din robia cea cumplită.
|
11.
|
Izbăveşte-mă şi mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a grăit
deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii,
|
12.
|
Ai căror fii sunt ca nişte odrasle tinere, crescute în tinereţile lor;
fiicele lor înfrumuseţate şi împodobite ca chipurile templului.
|
Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu mulţi miei,
umplând drumurile când ies;
|
|
Boii lor sunt graşi. Nu este gard căzut, nici spărtură, nici strigare în
uliţele lor.
|
|
Au fericit pe poporul care are aceste bunătăţi. Dar fericit este poporul
acela care are pe Domnul ca Dumnezeu al său.
|
Psalmul 144
1.
|
Înălţa-Te-voi Dumnezeul meu, Împăratul meu şi voi binecuvânta numele Tău
în veac şi în veacul veacului.
|
2.
|
În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în
veacul veacului.
|
3.
|
Mare este Domnul şi lăudat foarte şi măreţia Lui nu are sfârşit.
|
4.
|
Neam şi neam vor lăuda lucrurile Tale şi puterea Ta o vor vesti.
|
5.
|
Măreţia slavei sfinţeniei Tale vor grăi şi minunile Tale vor istorisi
|
6.
|
Şi puterea lucrurilor Tale înfricoşătoare vor spune şi slava Ta vor
povesti.
|
7.
|
Pomenirea mulţimii bunătăţii Tale vor vesti şi de dreptatea Ta se vor
bucura.
|
8.
|
Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
|
9.
|
Bun este Domnul cu toţi şi îndurările Lui peste toate lucrurile Lui.
|
10.
|
Să Te laude pe Tine, Doamne, toate lucrurile Tale şi cuvioşii Tăi să Te
binecuvânteze.
|
11.
|
Slava împărăţiei Tale vor spune şi de puterea Ta vor grăi.
|
12.
|
Ca să se facă fiilor oamenilor cunoscută puterea Ta şi slava măreţiei
împărăţiei Tale.
|
13.
|
Împărăţia Ta este împărăţia tuturor veacurilor, iar stăpânirea Ta din
neam în neam. Credincios este Domnul intru cuvintele Sale şi cuvios întru
toate lucrurile Sale.
|
14.
|
Domnul sprijină pe toţi cei ce cad şi îndreaptă pe toţi cei gârboviţi.
|
15.
|
Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc şi Tu le dai lor hrană la bună vreme.
|
Deschizi Tu mâna Ta şi de bunăvoinţă saturi pe toţi cei vii.
|
|
Drept este Domnul în toate căile Lui şi cuvios în toate lucrurile Lui.
|
|
Aproape este Domnul de toţi cei ce-L cheamă pe El, de toţi cei ce-L
cheamă pe El întru adevăr.
|
|
Voia celor ce se tem de El o va face şi rugăciunea lor o va auzi şi-i va
mântui pe dânşii.
|
|
Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc pe El şi pe toţi păcătoşii îi va
pierde.
|
|
Lauda Domnului va grăi gura mea şi să binecuvinteze tot trupul numele cel
sfânt al Lui, zn veac şi în veacul veacului.
|
Psalmul 145
1.
|
Laudă, suflete al meu, pe Domnul.
|
2.
|
Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi.
|
3.
|
Nu vă încredeţi în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu este
izbăvire.
|
4.
|
Ieşi-va duhul lor şi se vor întoarce în pământ. În ziua aceea vor pieri
toate gândurile lor.
|
6.
|
Cel ce a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele din ele; Cel ce
păzeşte adevărul în veac;
|
7.
|
Cel ce face judecată celor năpăstuiţi, Cel ce dă hrană celor flămânzi.
Domnul dezleagă pe cei ferecaţi în obezi;
|
8.
|
Domnul îndreaptă pe cei gârboviţi, Domnul înţelepţeşte orbii, Domnul
iubeşte pe cei drepţi;
|
9.
|
Domnul păzeşte pe cei străini; pe orfani şi pe văduvă va sprijini şi
calea păcătoşilor o va pierde.
|
10.
|
Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam.
|
ARTĂ
CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 29 - 19 Martie
A. GUSTĂRI
Chiftele
crocante de post
Ingrediente
1 cartof mare
1 dovlecel
1 ceapa
100 g spanac congelat
4 linguri cu faina
1 lingura cu zahar
Ulei
1 dovlecel
1 ceapa
100 g spanac congelat
4 linguri cu faina
1 lingura cu zahar
Ulei
Mod de preparare
1:
Curata legumele si da pe razatoarea mica doar ceapa si cartoful, iar pe cea
mare, dovlecelul.
2:
Dezgheata spanacul si taie-l in bucati mari.
3:
Amesteca toate legumele (rase si taiate) cu zaharul si faina.
4:
Incinge ulei si pune cu lingura amestecul de legume, apoi preseaza cu lingura.
5:
Prajeste chiftelele pe ambele parti, scoate-le si lasa-le sa se scurga pe o
hartie absorbanta.
B. SALATE
Salată
de păstârnac şi ţelină
Ingrediente
necesare:
400 g
pastarnac
200 g
telina
100 g
morcovi
250 g
praz
1
lamaie
50 g
ulei
sare
Mod de preparare:
Se curata prazul, se spala si se foloseste
numai partea alba.
Aceasta se taie fasii subtiri.
Se curata apoi telina si pastarnacul si se
spala.
Se rad pe razatoarea mare.
Se stropeste cu putin suc de lamaie
morcovul curatat si ras.
Intr-un castron se amesteca toate legumele
cu ulei, sare si suc de lamaie.
C. SOSURI
Sos
beşamel
· 7 linguri margarină sau ulei
· 10 linguri făină
· 7 ceşti apă
· Sare
În
margarina topită se pune făina, se amestecă continuu până devine aurie.
Se
adaugă cu mare grijă apa (câte puţină) şi se amestecă cu telul.
Când
este gata se adaugă sarea.
D. BORŞURI, SUPE CREME DE LEGUME
Borş
de urzici
· ½ kg urzici
· 2 linguri zarzavat de ciorbă
· 1 l borş de putină
· 1 ceapă
· ½ ceaşcă orez
· Sare
· Verdeaţă
Se
curăţă, se spală, sa toacă şi se fierb urzicile cu ceapa, zarzavatul de ciorbă
şi orezul.
Se adaugă borşul, sarea şi verdeaţa şi se mai dă în câteva
clocote.
E. MÂNCĂRURI
Sărmăluţe
în frunze de ştevie
· 20 frunze de ştevie
· 1 ceaşcă orez
· 2 cepe tăiate mărunt
· ½ ceaşcă ulei
· 1 lingură de bulion
· 1 legătură mărar tocat fin
· Sare
· Piper
· Cimbru
· 2 ceşti borş
Se
căleşte ceapa în ulei, se adaugă orezul bine spălat, se căleşte 2 – 3 minute,
după care se stinge cu 2 ceşti de apă clocotită.
Se lasă pe foc până înghite toată apa, se adaugă sarea,
condimentele, bulionul şi mărarul.
Se lasă să se răcească.
Între timp se pregătesc frunzele de ştevie care se spală fiecare
în parte şi apoi se opăresc cu apă fiartă în care s-a adăugat puţin oţet şi
sare.
Se împăturesc sarmalele şi se aşază într-o oală cu fundul
gros.
Pe fundul oalei se pun foi de ştevie sau un grătar; se
acoperă cu câteva frunze întregi de ştevie, se adaugă borşul, încă ½ ceaşcă
ulei şi se completează cu apă astfel încât să acopere toate sarmalele.
Se lasă să fiarbă la foc potrivit la început, apoi la foc
foarte mic.
Se pot aşeza într-o tavă rotundă sau o cratiţă mare şi se
scad la cuptor.
F. DULCIURI
Brioşe
cu fructe
Ingrediente
aluat de cozonac de post
400 g fructe de padure (congelate)
2-3 linguri cu miere
zahar pudra
400 g fructe de padure (congelate)
2-3 linguri cu miere
zahar pudra
Mod de preparare
Din
aluatul de cozonac de post, formeaza bile de dimensiunea unui ou mai mic. Apasa
cu degetul in mijloc pentru a obtine o gropita. Umple locul cu fructe
decongelate si modeleaza din nou bila pana se acopera complet fructele.
Pune
bilele astfel obtinute in formele de briose tapetate cu hartiute speciale de
briose. Coace-le la cuptor, la foc moderat, aproximativ 35-40 de minute.
Lasa-le sa se raceasca si pudreaza-le cu zahar sau unge-le cu putina miere.
ISTORIE PE ZILE 19 Martie
Evenimente
·
1279: Victoria mongolilor în bătălia de la Yamen duce la sfarsitul
dinastiei chineze Song în China. Împăratul
Huaizong a fost ultimul împărat Song, odata cu moartea sa încheindu-si
domnia dinastia Song care a pierdut controlul
asupra Chinei după 319 ani. China a intrat sub controlul
Dinastiei Yuan, sub conducerea hanului mongol Kublai. Kublai Khan și
urmașii săi vor conduce China de 97 ani, până la veniurea la putere
a dinastiei Mingsi recâștigarea de catre chinezi a controlulului
asupra teritoriului lor. Perioada Dinastiei Song a reprezientat o epoca
din istoria Chinei, care a a început în anul 960 și a durat până în anul
1279. Ea a a fost precedată de “Perioada Celor Cinci Dinastii și a Celor Zece
Regate” și a fost urmată de “Perioada Dinastiei Yuan”. În timpul acestei
perioade au fost emiși primii bani adevărați de hârtie din istoria lumii –
bancnote – de către un guvern național. Tot în această perioadă a fost
înființată prima flotă maritimă militară permanentă a Chinei, s-a folosit
pentru prima dată praful de pușcă și s-a determinat, tot pentru prima dată,
nordului geografic cu ajutorul busolei.
·
1563: Este semnat
Edictul de la Amboise dintre hughenoti (protestanti) si catolici.In urma
acestuia, hughenotii capata anumite drepturi in Franta predominant catolica.
Edictul de la Amboise, de asemenea, cunoscut sub numele de Edictul de
pacificare, a fost semnat la Château de Amboise de către Catherine de ‘Medici,
în calitate de regent pentru fiul ei regele Carol al IX-lea al Franței.
Tratatul a încheiat oficial prima fază a războaielor religioase din Franta.
·
1649: Camera
Comunelor din Anglia voteaza o lege prin care este abolita Camera
Lorzilor, pe care o declara “nefolositoare si periculoasa pentru poporul
englez’.
·
1693: După moartea
tatălui său, Dimitrie Cantemir a fost numit domn al Moldovei. Înalta Poartă nu
l-a confirmat, astfel încît s-a întors la Constantinopol pentru a-şi
continua studiile. Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 1723) a fost de
două ori domn al Moldovei (1693 şi 1710 - 1711), autor, cărturar,
enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om
politic şi scriitor român. Dimitrie Cantemir a fost primul român ales membru al
Academiei din Berlin în 1714. În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul
Renaşterii şi de gîndirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai
importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la
sfîrşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.
·
1702 - Ana Stuart devine
regină a Angliei.
·
1823: Augustin I al Mexicului, primul împărat al Mexicului, abdică în urma protestelor conduse de generalul Santa Anna.
·
1851: Domnitorul
Barbu Ştirbei a aprobat înfiinţarea “Pensionatului Domnesc de fete” (devenit
ulterior Şcoala Centrală). Piatra de temelie a edificiului a fost pusă
abia la 20.11.1852.
·
1877: puterile semnatare ale Tratatului de la Paris, din 1856, semnează la
Londra un protocol prin care recomandau Turciei să acorde unele libertăţi popoarelor
supuse. Refuzul Turciei deschide calea războiului.
·
1883: se adoptă Legea pentru exploatarea căilor ferate ale statului din
România, prin care administraţia căilor ferate este încredinţată Direcţiunii
generale ale Căilor Ferate Române. Legea s-a aplicat cu mici modificări
pînă la Legea din 17 iunie 1925.
·
1888: A demisionat Guvernul condus de Ion C. Brătianu. S-a format un nou Guvern, condus de junimistul Theodor Rosetti.
·
1913: A avut loc premiera versiunii integrale a operei „Boris Godunov",
de M. P. Musorski, la Metropolitan Opera din New York.
·
1919: La Universitatea din București, în cadrul măsurilor de pedepsire a celor care au
pactizat cu germanii, se instituie o "comisie de cercetare" a
profesorilor universitari. Sunt incriminați mai mulți universitari care s-au
comportat servil în timpul ocupației germane (Primul Război Mondial), unii au
fost îndepărtați din învățământ, altora li se interzice temporar să țină cursuri.
·
1920: Congresul Statatelor
Unite a respins pentru a doua oara Tratatul de la Versailles (prima
respingere avand loc in 19 noiembrie 1919).
·
1944: Trupele
naziste au ocupat Ungaria, in cadrul operatiunii Margarethe I, pentru a
preintampina iesirea acestei tari din razboiul dus alaturi de Reich.
·
1945: Dictatorul german Adolf Hitler a semnat: Nerobefehl (“decretul Nero”), care prevedea distrugerea infrastructurii economiei
germane, in perspectiva ocuparii totale a Reichului de catre Aliati, pentru a
preveni utilizarea obiectivelor economice de către forțele aliate. Decretul intitulat “Befehl betreffend
Zerstörungsmaßnahmen im Reichsg” mentiona ca: ” Inamicul va lăsa in urma doar pământul pârjolit
dupa retragerea sa. Prin urmare, ORDON: 1. Toate obiectivele
militare de transport, comunicații, instalațiile industriale și utilitare de pe
teritoriul Reich-ului, utile inamicului pentru a-și continua lupta vor fi
distruse.” Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a acestui plan a
fost data lui Albert Speer, ministrul pentru producția de război,
insa acesta nu l-a aplicat în mod deliberat si a
incercat sa convinga generalii și Gauleiterii sa-l ignore.
Hitler închis în buncărul său din Berlin, a fost furios împotriva
ministrului său, dar nu a putut face prea mult pentru a pune ordinul in
practica.
·
1946: Guyana
Franceza, Guadalupa, Martinica si Reunion au devenit „Provincii ale Frantei de peste
mari”.
·
1950 - A fost adoptat Apelul de la Stockholm
privind interzicerea armei atomice, la sesiunea Comitetului Permanent al
Congresului Mondial al Partizanilor Păcii.
·
1952 -
Celebrul Jeep Willys ajunge la borna de producţie de 1 milion de unităţi
produse. Pentru un autovehicul de nişă această cifră este un record, ca în mai
puţin de 11 ani să ajungă la această valoare rotundă. Bineînţeles producţia sa
în acea perioadă a fost exclusiv scopurilor militare. Producţia în masă a
debutat în 1941, o dată cu Declaraţia de Război a Statelor Unite. Numele original al brandului vine
de la General Purpose vehicle, americanii prescurtându-l Gee Pee, astfel
rezultând Jeep. Proiectul original al primului Jeep aparţine American Bantam
Car Company, dar guvernul american a alocat drepturile de producţie companiei
Willys-Overland datorită capacităţii superioare de asamblare. Cert este că Jeep-ul a devenit
rapid simbolul armatei americane şi al puterii militare în al doilea război
mondial. În 1945 a ieşit pe piaţă şi primul model civil Jeep, care se numea CJ,
adică Civilian Jeep. Până în acel moment Willys-Overland produsese 660.000 de
automobile, dar ajutaţi şi de vânzările de vehicule fără valenţe militare au
ajuns în alţi 6 ani să atingă milionul.
·
1953: A fost
transmisa, pentru prima data in direct la televiziune, ceremonia decernarii
Premiilor Oscar, ale Academiei Americane de Film.
·
1958: A fost creat
Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene. Parlamentul
European (abreviat Europarl sau PE) este o instituție legislativă a Uniunii
Europene (UE) aleasă prin scrutin direct odată la cinci ani. Împreună cu
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeană, exercită
puterea legislativă a UE. A fost descrisă (chiar de eurodeputați) ca fiind una
dintre cele mai puternice legislative din lume. Parlamentul este compus din 766
de membrii, care reprezintă al doilea cel mai mare electorat democratic în lume
(375 milioane de votanți eligibili în 2009). Începând cu anul 1979 este ales
direct, o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere și secrete. Însă,
prezența la vot pentru alegerile Uniunii Europene au scăzut la fiecare alegere
consecutiv din acel an, și au fost sub 50% din 1999. Prezența la vot în 2009 a
fost de 43% din totalul votanților europeni, variind de la 90% în Luxemburg și
Belgia (unde este folosit votul obligatoriu) până la 20% în Slovacia; în 18 din
27 de state membre (în 2009) a fost de sub 50%. Deși Parlamentul European are
puterea legislativă pe care Consiliul și Comisia nu o posedă, acesta nu are
controlul formal asupra inițiativei legislative, cum de altfel majoritatea
parlamentelor naționale al membrilor Uniunii o au.Parlamentul este „prima
instituție” a UE (menționată în tratate, având precedent ceremonial peste toate
celelalte organe de autoritate la nivel european), și împarte în mod egal
puterile legislative și cele bugetare cu Consiliul (cu excepția câtorva domenii
în care se aplică procedurile legislative speciale). Are, de asemenea,
controlul asupra bugetului UE. În cele din urmă, Comisia Europeană, organul
executiv al UE, răspunde în fața Parlamentului. În special, Parlamentul alege
președintele Comisiei, și aprobă (sau respinge) numirea întregii Comisii. Poate
forța, ulterior, Comisia (consiliul de comisari europeni) să demisioneze prin
adoptarea unei moțiuni de cenzură. Președintele Parlamentului European este
Martin Schulz (S&D), ales în ianuarie 2012, reales în 1 iulie 2014.
Ultimele alegeri la nivel european au fost alegerile din 2014. Parlamentul
European are trei sedii oficiale – Bruxelles (Belgia), Luxemburg și Strasbourg
(Franța). Luxemburg este sediul birourilor administrative („Secretariatul
General”). Reuniunile întregului Parlament („sesiunile plenare”) au loc la
Strasbourg și la Bruxelles. Reuniunile comisiilor au loc la Bruxelles.
·
1990:
Izbucnesc violențele interetnice de la Târgu Mureș. Cea mai cunoscuta victima
a fost Mihaila Cofariu, prezentat de televiziunile straine drept etnic maghiar,
maltratat de nationalistii romani. Preliminariile conflictului: În 21 ianuarie se semnalează primele proteste
ale elevilor români de la liceul “Bolyai Farkas” și a părinților acestora
împotriva separării stricte pe naționalități a celor două licee. Câteva zile
mai târziu a urmat protestul cadrelor didactice, secția română de la același
liceu. În același timp, elevii și profesorii maghiari solicitau ca această
transformare să se facă imediat. În susținerea acestui deziderat, elevii
maghiari au intrat în grevă, gestul lor fiind preluat de către studenții
maghiari de la Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. La data de
10 februarie 1990 la Târgu Mureș aproape 100.000 de etnici maghiari au
participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare.
Participanții cereau reînființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea
rețelei de școli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba
maghiară, un minister al naționalităților etc.În data de 15 martie 1990 în localitățile
cu o populație semnificativă maghiară are loc sărbătoarea de comemorare a
celei de-a 142-a aniversari a revoluției maghiare antihabsburgice de la 1848.
La aceste manifestări și-au anunțat prezența și oficialități din partea
statului maghiar, existând și solicitări din partea autorităților maghiare ca
la manifestările comemorative să participe ambasadorul ungar la București.
Potrivit autorităților din România la aceste evenimente aniversare, în mai
multe localități din Ardeal, printre care Satu Mare și Târgu Mureș, cetățeni
din Ungaria și cetățeni de etnie maghiară din România „au arborat, ostentativ,
însemne și drapele ungare, au înlocuit inscripții în limba română și au
instigat populația românească prin lozinci și cântece provocatoare”. In ziua
urmatoare s-au inregistrat primii morti si raniti din ambele tabere.
·
1999: Conflictul
din Iugoslavia. Preşedintele Bill Clinton anunţă că SUA şi NATO sînt pregătite
să atace obiective sîrbeşti. “Numărătoarea
inversă” a început, anunţă
NATO.
·
2002 - Directorul CIA, George Tenet, a afirmat că
Bagdadul a avut legături cu reţeaua Al-Qaida, nefiind exclus ca Iranul sau
Irakul să fi sprijinit atentatele din 11.09.2001 din Statele Unite.
·
2003: Începe invazia în Irak. A fost un război între Irak și o coaliție de
țări condusă de Statele Unite, care a avut drept rezultat inlaturarea de la
putere a dictatorului Saddam Hussein, iar apoi capturarea și condamnarea
lui.
·
2005 -
John Zachary DeLorean, fondatorul mărcii DeLorean şi unul dintre inginerii
americani cu o foarte mare experienţă, moare la vârsta de 80 de ani după un
infarct. Americanul este cunoscut pentru dezvoltarea lui Pontiac GTO unul
dintre cele mai radicale modele muscle car din toate timpurile. DeLorean este
probabil şi singurul CEO al unei organizaţii care a fost acuzat de trafic de
droguri pentru a îşi salva compania falimentară. Mai interesant este faptul că John DeLorean are
rădăcini româneşti. Tatăl său este un emigrant român care se trăgea dintr-o
familie foarte săracă cu 13 copii, care a ajuns în SUA la vârsta de 20 de ani.
Acesta a lucrat la o fabrică Ford de lângă Highland Park. Mama sa este tot o
emigrantă din Ungaria care lucra General Electric ca şi muncitor necalificat.
John s-a dovedit o fire foarte ambiţioasă şi, deşi tatăl său a devenit
alcoolic, a absolvit unul dintre cele mai bune Universităţi tehnice din
America, Lawrence Tehnological Institute din Detroit. Prima sa slujbă a fost la Chrysler ca şi inginer, după
care a trecut pe la Packard, ajungând apoi la General Motors. Aici s-a profilat
pe marca Pontiac, acolo unde cea mai importantă contribuţie a avut-o asupra
modelului Pontiac GTO, model pe care l-a conceput în întregime. În 1965 devine
chiar şeful Pontiac, drept recompensă. Ascensiunea
sa a trecut şi pe la Chevrolet şi în 1972 a ajuns vice preşedintele întregii
divizi de automobile de la General Motors. În 1975 John DeLorean şi-a înfiinţat
propria sa companie DeLorean Motor Company, singurul model produs fiind
DeLorean DMC-12, automobil care a devenit foarte celebru pentru apariţia sa în
filmul "Back to The Future". O să revenim cu detalii despre
povestea lui John DeLorean într-un material ulterior pentru cei interesaţi
·
2009: Josef Fritzl, austriacul acuzat ca si-a sechestrat si violat fiica
timp indelungat, a fost condamnat la inchisoare pe viata.
Nașteri
·
1742: S-a
nascut José Gabriel Túpac
Amaru II (José Gabriel
Condorcanqui Noguera, conducatorul rascoalei indigenilor
amerindieni din Peru pentru independenta si pentru recunoasterea drepturilor
indigenilor americani. Revolta a esuat, iar Tupac Amaru II a fost torturat si
decapitat, la la 18 mai 1781. Eroismul sau a inspirat si continua sa inspire
miscarile pentru drepturi ale indienilor americani.
·
1809: s-a născut scriitorul rus Nikolai V. Gogol,
autor al "Serilor în cătunul de lângă Dikanka" - 1831,
"Arabescuri" - 1835 şi "Taras Bulba" (m. 4 mar. 1852).
·
1813: S-a nascut David Livingstone, misionar si explorator scotian. A
urmat cursuri teologice, dar si de medicina la Colegiul Anderson din Glasgow. A plecat spre Africa in 1841 dorind sa
evanghelizeze bastinasii si sa stopeze comertul cu scalvi. A fost primul european care a traversat
Africa de la vest la est, in cadrul expeditiilor organizate pe durata vietii
sale. Prima calatorie a facut-o
spre 1851, descoperind cascada Victoria, denumita de bastinasi « Caldarea
fumeganda » sau « Fumul urlator ». La reintoarcerea in Anglia a fost intampinat ca un erou national. In 1857
si-a descris calatoriile intr-o carte. A doua expeditie in Africa a intreprins-o intre anii 1858-1864, cand a
cercetat zona de centru si est, cautand izvoarele Nilului. In 1869 a descoperit lacul Tanganika, iar doi
ani mai tarziu a ajuns pe raul Congo. Extrem de salbit din cauza molimelor contactate, Livingstone a fost rapus
de dizenterie in mai 1873, fiind inmormantat in pamantul natal, la Westminster
Abbey.
·
1826: S-a născut
Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academie Române
(m.19.09.1909).
·
1841 - S-a născut publicistul Iosif Vulcan,
director fondator al revistei “Familia”. În această revistă, şi-a făcut debutul
literar Mihai Eminescu (m.26.08.1907).
·
1849: S-a nascut
amiralul german Alfred von Tirpitz ; (d. 6 martie 1930).
·
1895 - S-a născut, la
Câmpulung Muscel, poetul Ion Barbu, pseudonimul matematicianului Dan Barbilian.
Este autorul lucrărilor "După melci" - 1921 şi "Joc secund"
- 1930 (m. 11 august 1961).
·
1900: S-a născut
Frédéric Joliot-Curie, chimist francez, laureat al Premiului Nobel pentru
Chimie în anul 1935; (m.14.08.1958).
·
1916: S-a născut
scriitorul american Irving Wallace; (m.30.06.1990).
·
1917: S-a născut
marele pianist şi compozitor roman Dinu Lipatti; (m.02.12.1950). Dinu
(Constantin) Lipatti (n. 19 martie 1917, București; d. 2 decembrie 1950,
Geneva), pianist, compozitor și pedagog român. A fost ales postum membru al
Academiei Române.
·
1918 - S-a născut George Ciorănescu, poet,
traducător, prozator. În 1947, se expatriază la Paris, iar în 1954 devine
deputat în primul Parlament european (cu sediul la Viena); în 1955 este
redactor la postul de radio "Europa Liberă" (m.06.02.1993).
·
1926: S-a născut
Niculae Cerveni, avocat şi om politic roman;(d.16 ianuarie 2004).
·
1930 - S-a născut Orentte Coleman, saxofonist,
aranjor şi compozitor de jazz american.
·
1933 - S-a născut actorul Constantin Dinulescu.
·
1936: S-a născut La Berna,
in Elvetia, actriţa Ursula Andress un sex simbol al cinematografiei mondiale.
Ursula Andress (n. 19 martie 1936) este o actriță elvețiană de film. Ea este
cunoscuta pentru rolul ei din primul film James Bond, “Dr NO”, cu care a
castigat un Glob de Aur. Ea a mai jucat si in filmul Casino Royale.
·
1937 - S-a născut Clarence "Frorman"
Henry, cântăreţ, pianist, trombonist şi compozitor american.
·
1941: S-a născut
Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii. La
data de 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181, Virgil Măgureanu a fost numit în
funcția de director al Serviciului Român de Informații, îndeplinind această
funcție până la 25 aprilie 1997, când a demisionat. A predat în calitate de profesor de sociologie
politică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității
București.
·
1942 - S-a născut Robin Luke, cântăreţ, actor şi
compozitor american.
·
1944: S-a nascut la
Busteni, cunoscuta solistă de operă Eugenia Moldoveanu.
·
1946 - S-a născut Paul Atkinson, chitarist britanic
(The Zombies).
·
1947 - S-a născut actriţa americană Glenn Close.
·
1951 - S-a născut Carolina Ilica, poetă, publicistă
şi traducătoare.
·
1952 - S-a născut Derek Longmuir, baterist britanic
(Bay City Rollers).
·
1955: Bruce Willis, actor american. Walter Bruce Willis (n. 19 martie 1955, Idar-Oberstein,
RFG), cunoscut mai mult ca Bruce Willis, este un actor, producător și cântăreț
american. Cariera sa a început pe scena Off-Broadway, ulterior continuând în
televiziune și film, jucând în comedii, drame și filme de acțiune. Bruce Willis
este cunoscut cel mai mult pentru rolul lui John McClane în seria Die Hard. De
asemenea el a mai apărut în peste 60 de filme, printre care hiturile box
office, Pulp Fiction (1994), 12 Monkeys (1995), The Fifth Element (1997),
Armageddon (1998), The Sixth Sense (1999), Unbreakable (2000) și Sin City (2005). Filmele cu Willis au încasat
între 2,64 și 3,05 miliarde $ la box office-uri în America de Nord, făcându-l
al 9-lea actor în rol principal după veniturile aduse, și al 12-lea incluzând
și rolurile secundare. Bruce Willis este dublu câștigător al premiului Emmy,
laureat al premiului Globul de Aur și de patru ori nominalizat la Premiul
Saturn. Willis a fost căsătorit cu actrița Demi Moore, cei doi având împreună
trei fiice până a nu divorța în anul 2000, după un mariaj de 13 ani. Din 2009,
Bruce Willis este căsătorit cu fotomodelul Emma Heming, cu care are două fiice.
·
1959 - S-a născut Terry Hall, vocalist şi
compozitor britanic (The Specials).
·
1971 - S-a născut Adrian Mignea (Lis), artist
plastic.
Decese
·
1238: A
decedat Henric I cel Bărbos (în poloneză: Henryk I Brodaty) – (n.
cca.1165/1170), din linia Dinastiei Silezia-Piast, Duce de Silezia la Wrocław
din 1201 și Duce de Cracovia cât și Mare Duce al Poloniei din 1232 până la
moartea sa. Henric este considerat de istorici ca fiind unul dintre cei mai
importanți prinți din Dinastia Piast, din perioada de fragmentare feudală a
Poloniei. Cu toate acestea, tot ce a cladit lui a fost distrus la numai
trei ani după moartea sa din cauza unui eveniment complet neșteptat: invaziile
mongole. În general, istoricii sunt de acord că în cazul în care dezastrul de
la Bătălia Legnica nu s-ar fi întâmplat, Polonia ar fi fost unită inca de
la mijlocul secolului al XIII-lea. Henric a reușit să facă Silezia
să fie una dintre cele mai puternice state ale Poloniei fragmentate, și de
asemenea, a încercat să mențină pacea în Polonia Mică și Mare într-o perioadă
de schimbări considerabile în Europa de Vest.
·
1406: A
murit Ibn Khaldun (Abdu r-Rahman bin Muhammad bin Khaldun Al-Ḥaḍrami, n.27
mai 1332), un istoriograf și istoric musulman arab, considerat a fi
printre părinții fondatori ai sociologiei, istoriografiei și
economie moderne. Este renumit pentru cartea sa Muqaddimah (cunoscuta
sub numele de “Prolegomene” în limba greacă), lucrare care a
influențat unii istorici otomani din secolul al 17- lea, cum ar fi
Hajji Khalifa și Mustafa Naima, care i-au folosit teoriile în carte pentru a
analiza creșterea și declinul Imperiului Otoman. Savanți europeni din secolul
al 19-lea au recunoscut, de asemenea, importanța cărții și l-au considerat pe
Ibn Khaldun ca unul dintre cei mai mari filozofi ai lumii musulmane
·
1721: A murit Papa Clement al XI-lea (născut Giovanni Francesco
Albani la 23 iulie 1649). A condus Biserica Romei
din 23 noiembrie 1700 până la moartea sa. Clement al XI-a fost un
patron al artelor și al științei si a fost, de asemenea, o mare
binefăcător al Bibliotecii Vaticanului. A manifestat un mare
interes pentru arheologie, salvand un mare numar de antichitati
in Roma. A autorizat si săpături in catacombele romane. Era de
origine albaneză, iar străbunul său Mihail Laçi, a
luptat alaturi de Skanderbeg si a părăsit Albania in urma ocuparii
acesteia de catre turci, stabilindu-se la Urbino, in Italia, unde și-a
luat numele de Albani. El considera ca Albania patria
sa si și-a exprimat interesul fata de compatrioții săi
prin acordarea de burse si prin trimiterea în
Albania de calugari franciscani care au deschis din 1711 școli in
care care se preda in limba albaneză. Originile albaneze ale
Papei Clement al XI au jucat un rol important în ostilitățile
împotriva turcilor, acesta devenind promotorul unei Ligi
Europene care a infrant de doua ori fortele turcesti la
Petrovaradin și Belgrad sub comanda lui Eugeniu de Savoia.
·
1865: A murit
Nicolae Filimon, scriitorul care a rămas în istoria literaturii române ca
întemeietor al romanului românesc şi ca unul dintre primii critici muzicali
români (romanul “Ciocoii vechi şi noi”); (n.06.09.1819).
·
1951: A murit Artur Gorovei, folclorist, etnograf, membru de onoare
(1940) al Academiei Romane, fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti
de folclor, “Şezătoarea”; (n.19.02.1864).
·
1965: A murit
Gheorghe Gheorghiu-Dej, politician comunist (n.08.11.1901), prim secretar al CC
al PCR si presedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane
(RPR). Locul lui in ierarhia de partid si de stat va fi ocupat de Nicolae
Ceausescu.
·
1968 - A murit poetul Şerban Bascovici
(n.01.01.1891).
·
1987: A murit Louis
Victor de Broglie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel; (n.
15.08.1882).
·
1997: A murit pictorul
american de origine olandeză Willem de Kooning, ultimul şi cel mai bine cotat
dintre reprezentanţii expresionismului abstract (n.24.04.1904).
·
1999: A decedat
poetul spaniol José Agustin Goytisolo (n.13.04.1928).
·
2005 - John Zachary DeLorean, fondatorul mărcii DeLorean şi unul dintre
inginerii americani cu o foarte mare experienţă, moare la vârsta de 80 de ani
după un infarct. Americanul este cunoscut pentru dezvoltarea lui Pontiac GTO
unul dintre cele mai radicale modele muscle car din toate timpurile. DeLorean
este probabil şi singurul CEO al unei organizaţii care a fost acuzat de trafic
de droguri pentru a îşi salva compania falimentară. Mai interesant este faptul
că John DeLorean are rădăcini româneşti. Tatăl său este un emigrant român care
se trăgea dintr-o familie foarte săracă cu 13 copii, care a ajuns în SUA la
vârsta de 20 de ani. Acesta a lucrat la o fabrică Ford de lângă Highland Park.
Mama sa este tot o emigrantă din Ungaria care lucra General Electric ca şi
muncitor necalificat. John s-a dovedit o fire foarte ambiţioasă şi, deşi tatăl
său a devenit alcoolic, a absolvit unul dintre cele mai bune Universităţi
tehnice din America, Lawrence Tehnological Institute din Detroit. Prima sa
slujbă a fost la Chrysler ca şi inginer, după care a trecut pe la Packard,
ajungând apoi la General Motors. Aici s-a profilat pe marca Pontiac, acolo unde
cea mai importantă contribuţie a avut-o asupra modelului Pontiac GTO, model pe
care l-a conceput în întregime. În 1965 devine chiar şeful Pontiac, drept
recompensă. Ascensiunea sa a trecut şi pe la Chevrolet şi în 1972 a ajuns vice
preşedintele întregii divizi de automobile de la General Motors. În 1975 John
DeLorean şi-a înfiinţat propria sa companie DeLorean Motor Company, singurul
model produs fiind DeLorean DMC-12, automobil care a devenit foarte celebru
pentru apariţia sa în filmul "Back to The Future".
O să revenim cu detalii despre povestea lui John DeLorean într-un material
ulterior pentru cei interesaţi
·
2008: A murit Arthur
C. Clarke, scriitor britanic de science fiction (n. 1917)
·
2009: A murit
cantaretul roman de muzica populara Ion Dolanescu; ( n. 25.01.1944, Persinari,
jud. Dambovita).
·
2013: Irina Petrescu, actriță româncă (n. 1941). Irina
Petrescu (n. 19 iunie 1941, București – d. 19 martie 2013, București) actriță
română de teatru, radio, televiziune, voce și film.
Sărbători
- În calendarul ortodox: Sf Mc Hrisant și Daria; Claudiu și Ilaria; Sf
Mc Marian, diaconul
- În calendarul
romano-catolic: Sf. Iosif, soțul Sfintei Fecioare Maria. Iosif Tâmplarul sau Iosif din Nazaret este soțul
Fecioarei Maria și tatăl vitreg al lui Isus din Nazaret. El nu apare în
cele mai vechi scrieri creștine, Epistolele pauline, ca tată vitreg al lui
Isus. Iosif nu este menționat nici în cea mai veche evanghelie, Evanghelia
după Marcu. El apare în următoarele evanghelii sinoptic, anume în
Evanghelia după Matei și în Evanghelia după Luca, dar cele două liste de
genealogii care apar sunt diferite: Matei spune că tatăl lui Iosif este
Iacov, dar Luca spune că el era fiul lui Eli.
- În calendarul
greco-catolic: Ss. Hrisant și Daria,
martiri († 283); Sf.
Iosif, patronul Bisericii Universale
- Ziua tatălui,
în Spania, Portugalia și Belgia (Ziua Sf. Iosif)
ARTE
19 Martie
INVITAŢIE
LA OPERĂ 19 Martie
Faust
de Charles Gounod
Boris
Godunov de Musorski
Modest Mussorgsky -
Boris Godunov:
MUZICĂ
19 Martie
Max
Reger
Dinu
Lipatti
Dinu (Constantin) Lipatti (n. 19 martie 1917, București; d. 2 decembrie1950, Geneva), a fost un pianist, compozitor și pedagog
român. A fost ales postum membru al Academiei
Române.
Crescut într-o familie cu tradiție muzicală -
tatăl său era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo de Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelentă pianistă, iar naș la botez i-a
fost George Enescu- i s-au recunoscut și cultivat din fragedă
copilărie înclinațiile muzicale. A fost acceptat ca elev de exigenta profesoară
de pian Florica Musicescu, care l-a ferit de mentalitatea unui
"copil minune", dându-i în schimb o educație artistică serioasă, care
să-i permită dezvoltarea talentului său nativ.
Între timp este admis la Conservatorul
din București, pentru ca în 1934 să
participe la concursul internațional de pian din Viena. Faptul că i s-a
decernat doar al doilea premiu l-a determinat pe faimosul pianist francez Alfred Cortotsă părăsească juriul în semn de protest. Cortot
l-a invitat la Paris să-și continuie sub conducerea sa studiile
de pian laEcole Nationale de Musique. Aici ia și lecții de compoziție
cu Paul Dukas și Nadia Boulanger și de artă dirijorală cu Charles Munch.
În 1936 își începe cariera de pianist concertist
cu o serie de concerte înGermania și Italia, reputația sa
continuând să crească cu fiecare apariție în public. La începutul celui de-al
Doilea Război Mondial revine la
București unde dă recitaluri de pian ca solist sau acompaniându-l pe George
Enescu.
În 1943 pleacă în Scandinavia împreună cu viitoarea sa soție, Madeleine Cantacuzino, de
asemenea o fostă elevă a Floricăi Musicescu și decide să se stabilească cu
Madeleine în Elveția, unde devine profesor de pian la Conservatorul
din Geneva. Își continuă cariera concertistică cu recitaluri de pian sau ca
solist împreună cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sauAlceo Galliera, realizează în studio imprimări pe discuri.
În timp ce se pregătea pentru un turneu de
concerte în America se descoperă că suferă de leucemie. Se puneau mari speranțe în efectele curative ale Cortizonului, de curând descoperit, și cum preparatul era
foarte scump, muzicieni ca Yehudi Menuhin, Igor Strawinski, Charles Munch au contribuit cu mari sume de
bani pentru procurarea medicamentului. După o ameliorare aparentă, starea de
sănătate a lui Dinu Lipatti continuă să se înrăutățească. La 16 septembrie
1950, deși slăbit fizic, are loc ultimul lui concert public laBesançon (Franța). În partea doua a recitalului intenționa să
execute cele 14 Valsuri în Do diez minor de Frédéric Chopin. Puterile însă îl părăsesc, după o lungă pauză
în care publicul nu s-a clintit din sală, Dinu Lipatti reapare pe scenă, se
așază la pian și interpretează motivul "Jesus bleibt meine Freude"
din cantata "Herz und Mund und Tat und Leben" de Johann Sebastian Bach. Cu această rugăciune s-a încheiat una din cele
mai bogate și scurte cariere cunoscute în arta interpretativă modernă[1].
Două luni și jumătate mai târziu, la 2 decembrie
1950 Dinu Lipatti se stinge din viață în vârstă de numai 33 de ani, cu
partitura Quartetului în Fa minor de Ludwig van Beethoven în mână. Ultimele sale cuvinte au fost:
"Nu-i de ajuns să fii mare compozitor ca să scrii muzica asta, trebuie să
fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu".[necesită citare] La vestea morții sale, marele pianist germanWilhelm Backhaus exclamă: "Nouă ne rămâne amintirea
frumuseților pe care ni le-a dăruit și o profundă întristare".[necesită citare]
Înregistrările pe discuri, cu toate
imperfecțiunile tehnice de atunci, au rămas documente vii asupra artei
pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretări pline de căldură umană și înaltă
desăvârșire stilistică, de finețe și noblețe spirituală, de poezie și grație.
Multe din aceste imprimări au fost incluse de casa de discuri EMI în colecția
"Unvergänglich - Unvergessen" (Nepieritoare - De neuitat). "Un
artist de o spiritualitate divină",[necesită citare] cum l-a numit Francis Poulenc, Dinu Lipatti prefera pentru înregistrări- înaintea lui Glenn Gould - singurătatea studioului în care se putea concentra pentru
a duce arta sa la perfecțiune. În repertoriul său prevalau operele unor
compozitori ca Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Frédéric Chopin, Béla Bartók, dar și Robert Schumann, Edvard Grieg, Maurice Ravel, Domenico Scarlatti. Era modest și exigent cu sine însuși - „Dinu
Lipatti dă impresia că se jenează cu propriul său geniu" (pianista Clara Haskil).[
Compozițiile sale, printre care Fantezie
pentru pian, vioară și violoncel Op. 1 (1933), Șătrarii, suită
pentru orchestră Op. 2 (1934),Concertino în stil clasic pentru pian
și orchestră de cameră Op. 3 (1936), Simfonie concertantă
pentru două piane și orchestră de coarde Op. 5 (1938), Sonatină
pentru mâna stângă (1941) au rămas în cea mai mare parte inedite.
Casa memorială Dinu Lipatti se află în
satul Ciolcești din comuna Leordeni, județul Argeș. Acolo sunt expuse obiecte legate de viața și
activitatea marelui pianist și compozitor român. Printre exponate se află un
pian Bechstein și un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu.
·
Ultimul recital, l-a dat
la Festivalul de muzică de la Besançon la 16
septembrie 1950 şi îl prezentăm integral.
Greatest Old Love Songs Of All Time - Best English Love Songs Collection - Romantic Love Songs Ever
J. S. Bach & J.Chr. Fr. Bach: Sonatas for Viola da Gamba (Anner Bylsma, Bob van Asperen)
Paul Mauriat Greatest Hits 2018 || Paul Mauriat Full Album || The Very Of Paul Mauriat
Gheorghe Zamfir Greatest Hits - Best Songs Of Gheorghe Zamfir 2018
James Last Greatest Hits full Album - Best Songs Of James Last 2018
Handel: The Complete Chamber Music (The Academy Chamber Ensemble) CD 2
POEZIE
19 Martie
Șerban Bascovici
Biografie
Nastere: 1 ianuarie 1891, Bucuresti
Deces: 1968
Nascut in Bucuresti la 1 ianuarie 1891. Sef de serviciu in Ministerul Muncii. A colaborat mai cu seama la Vieala nona si Literatorul, unde a scris si cronici dramatice.
Opere: Destainuiri, poeme (ms.).
Colaborare la reviste:
Convorbiri, Convorbiri critice, Vieata noua, Literatorul, Flacara, Sburatorul, Cugetul romanesc.
Izvoare:
Surasul, «Flacara», VII, 43, 1922. - Trecator si trecatoare, «Flacara», VII, 13, 1922. -Nepatrunsul, «Flacara», VIII, 9, 1923. -Imn muzicei «Flacara», VII, 37, 1922.
Deces: 1968
Nascut in Bucuresti la 1 ianuarie 1891. Sef de serviciu in Ministerul Muncii. A colaborat mai cu seama la Vieala nona si Literatorul, unde a scris si cronici dramatice.
Opere: Destainuiri, poeme (ms.).
Colaborare la reviste:
Convorbiri, Convorbiri critice, Vieata noua, Literatorul, Flacara, Sburatorul, Cugetul romanesc.
Izvoare:
Surasul, «Flacara», VII, 43, 1922. - Trecator si trecatoare, «Flacara», VII, 13, 1922. -Nepatrunsul, «Flacara», VIII, 9, 1923. -Imn muzicei «Flacara», VII, 37, 1922.
Nepătrunsul
Pustiul meu si-al lumii s-a sters in urma mea..
Batut-am cai si piscuri prin praf si prin furtuna,
Nu m-a-ngrozit nici ploaia, nici noaptea fara luna,
Si-am cautat zadarnic ce nimeni n-a gasit.
Caci am trecut desertul si inca n-am sosit
In fata fericirii ce fuge ca o duna
Dar iata marea, marea cu tarmuri de granit,
Cu miliarde buze soptind, spre infinit
Pustiul meu si-al lumii s-a sters in urma mea,
Si sufletu-mi palpita pe tarmuri ca o stea
Talazurile-n zare mi-au risipit hotarul,
Si de pe brate-n valuri catusele-mi cazura
Topindu-se-ntr-un clocot adanc de-azur si zgura
Sunt liber si-n infernul de ape reci ascuns
Un rai sclipind de stele cu cerul a patruns,
Dar ingerii-n cadere prin valuri se pierdura
Si totusi, vreau sa-i caut sub luciul nepatruns,
Caci valurile-n zare mi-au risipit hotarul,
Si-n largul marii parca mi s-a surpat calvarul
Si sufletu-mi te roaga, o bunule ocean
Acum cand sunt departe de crangurile pline
De picurari de greieri si-aroma de sulfine,
Cand vreau o casa noua si-un vis fara hotar,
Cand sorb fara de satiu parfumul tau amar,
Oh, sufletu-mi te roaga sa se cufunde in tine,
Sa-si racoreasca ochii, sa-si stinga-al setei jar,
Sa cada frant in tine ca raza unui far
Te roaga, doar o clipa, o, bunule ocean,
Trudit sa stea din zboru-i pe-o creanga de margean
Batut-am cai si piscuri prin praf si prin furtuna,
Nu m-a-ngrozit nici ploaia, nici noaptea fara luna,
Si-am cautat zadarnic ce nimeni n-a gasit.
Caci am trecut desertul si inca n-am sosit
In fata fericirii ce fuge ca o duna
Dar iata marea, marea cu tarmuri de granit,
Cu miliarde buze soptind, spre infinit
Pustiul meu si-al lumii s-a sters in urma mea,
Si sufletu-mi palpita pe tarmuri ca o stea
Talazurile-n zare mi-au risipit hotarul,
Si de pe brate-n valuri catusele-mi cazura
Topindu-se-ntr-un clocot adanc de-azur si zgura
Sunt liber si-n infernul de ape reci ascuns
Un rai sclipind de stele cu cerul a patruns,
Dar ingerii-n cadere prin valuri se pierdura
Si totusi, vreau sa-i caut sub luciul nepatruns,
Caci valurile-n zare mi-au risipit hotarul,
Si-n largul marii parca mi s-a surpat calvarul
Si sufletu-mi te roaga, o bunule ocean
Acum cand sunt departe de crangurile pline
De picurari de greieri si-aroma de sulfine,
Cand vreau o casa noua si-un vis fara hotar,
Cand sorb fara de satiu parfumul tau amar,
Oh, sufletu-mi te roaga sa se cufunde in tine,
Sa-si racoreasca ochii, sa-si stinga-al setei jar,
Sa cada frant in tine ca raza unui far
Te roaga, doar o clipa, o, bunule ocean,
Trudit sa stea din zboru-i pe-o creanga de margean
Surâsul
Ca orisicare am tipat venind pe lume
De groaza vuietului si-a luminii.
De-ncununarea ce-mi facura spinii,
Si de amarul clocotitei spume
A valului ce m-a rapit..
Din noaptea vesnica m-am rupt in zorii mei
Ce-n ochii-mi de copil au rasarit;
O, roua diminetii de atunci
Si azi luceste-n ei;
Dar tipatul salbaticilor prunci
Mi-a amutit curand in fata feeriei
Si-n coltul gurii mi-a-nflorit surasul
Ce mi-l sadise-n suflet mana vesniciei.
O, drag suras, nepriceput si fin suras
Cu tine ma inalt adesea printre lacrimi
Cum se inalta dupa ploaie stanca-n soare;
Cu tine fac sa taca-n preajma hohotul de ras
Cum tac sacalii-n fata caravanii,
Caci prin viata tu m-ai dus ca-ntr-un desert
In care-albastre oaze-mi fura anii;
Si doar cu tine-abia mai pot pe prosti sa-i iert,
Cand iti feresc de zgura lor nemarginita
Taisu-ti mic de diamant;
O, scump suras, alinator potir vibrant,
Doar tu imi vindeci rana intredeschisa de suspine
A gurii mele omenesti
Cand clipa unei fericiri o sorb din tine,
Si ca o flacara pe buza-mi izbucnesti
Cand simt ca dorm comori ascunse-n mine
Si-atunci cand vantul rau imi spulbera cununa
De visuri, tu esti floarea ce-mi ramane totdeauna,
Caci daca n-ai fi tu in coltul gurii sa te strang
Ar trebui sa rad intruna
Sau sa plang
Dar ca oricare voi tipa plecand din lume.
Si te voi pierde pentru-o clipa cald suras,
Mi te va smulge mana mortii de pe buza
C-un hohot lung de ras;
Dar tu pe chipu-mi rece ca o spuza
Vei inflori din nou incremenit.
Si vei ramane-n coltul gurii mele
Ca-ntr-o fantana parasita-un cer cu stele;
Din vesnicie doar cu tine am venit
Si doar cu tine voi pleca in vesnicie
Ca sfinxul din pustie
O, drag suras, nepriceput si fin suras
Tu mi-ai stins tipatul in pragul feeriei,
Tu mi-l vei stinge dincolo de-apus;
Dar ca sa nu te pierd in noaptea gliei
Am sa te-nalt ca pe un crin din praful meu,
Caci fara straja ta in somnul vesniciei
N-as mai putea zambi lui
Dumnezeu
De groaza vuietului si-a luminii.
De-ncununarea ce-mi facura spinii,
Si de amarul clocotitei spume
A valului ce m-a rapit..
Din noaptea vesnica m-am rupt in zorii mei
Ce-n ochii-mi de copil au rasarit;
O, roua diminetii de atunci
Si azi luceste-n ei;
Dar tipatul salbaticilor prunci
Mi-a amutit curand in fata feeriei
Si-n coltul gurii mi-a-nflorit surasul
Ce mi-l sadise-n suflet mana vesniciei.
O, drag suras, nepriceput si fin suras
Cu tine ma inalt adesea printre lacrimi
Cum se inalta dupa ploaie stanca-n soare;
Cu tine fac sa taca-n preajma hohotul de ras
Cum tac sacalii-n fata caravanii,
Caci prin viata tu m-ai dus ca-ntr-un desert
In care-albastre oaze-mi fura anii;
Si doar cu tine-abia mai pot pe prosti sa-i iert,
Cand iti feresc de zgura lor nemarginita
Taisu-ti mic de diamant;
O, scump suras, alinator potir vibrant,
Doar tu imi vindeci rana intredeschisa de suspine
A gurii mele omenesti
Cand clipa unei fericiri o sorb din tine,
Si ca o flacara pe buza-mi izbucnesti
Cand simt ca dorm comori ascunse-n mine
Si-atunci cand vantul rau imi spulbera cununa
De visuri, tu esti floarea ce-mi ramane totdeauna,
Caci daca n-ai fi tu in coltul gurii sa te strang
Ar trebui sa rad intruna
Sau sa plang
Dar ca oricare voi tipa plecand din lume.
Si te voi pierde pentru-o clipa cald suras,
Mi te va smulge mana mortii de pe buza
C-un hohot lung de ras;
Dar tu pe chipu-mi rece ca o spuza
Vei inflori din nou incremenit.
Si vei ramane-n coltul gurii mele
Ca-ntr-o fantana parasita-un cer cu stele;
Din vesnicie doar cu tine am venit
Si doar cu tine voi pleca in vesnicie
Ca sfinxul din pustie
O, drag suras, nepriceput si fin suras
Tu mi-ai stins tipatul in pragul feeriei,
Tu mi-l vei stinge dincolo de-apus;
Dar ca sa nu te pierd in noaptea gliei
Am sa te-nalt ca pe un crin din praful meu,
Caci fara straja ta in somnul vesniciei
N-as mai putea zambi lui
Dumnezeu
Trecător și trecătoare
Eu trecator eram, tu trecatoare
Si prin noi trecu
Iubirea
Cu ochii de cicoare.
Ea ne-a suras cand mana i-am intins,
Dar vrand sa-i prindem mana-n veci ispititoare
O, biete maini, doar ale noastre s-au cuprins;
Ea ne-a-ndrumat spre culmi fara popas,
Si-i sarutaram pasii pas cu pas;
Ea ne-a mustrat cand ne-am oprit la o rascruce,
Si ochii nostri s-au inchis sub ochii ei,
Lasand-o sa ne duca cum ne-o duce;
Ca
Veronica unor
Christi sovaitori,
Ea ne-a sters fruntea cand purtam aceeasi cruce.
Ea ne-a cantat in suflete din harpa
Ca
Sapho, si cand strunele-au plesnit,
in mare de pe tarmul nostru, s-a zvarlit
De-atunci, ca doi pagani goniti din temple,
Simtim cum ea se-ascunde numai prin icoane,
Si-n lume o intalnim doar prin romane.
O, ea era iubirea
Doamnei cu camelii
Sau castitatea palidei
Ofelii
Si totusi pentru tine o chemasem
Iubirea ce-a trecut pe langa noi.
Din cerul visurilor mele o-ntrupasem,
S-o adoram deopotriva amandoi;
Dar mana ei crispata-n sufletele noastre.
Pe coardele ce nu vibrau la fel,
Ne-a rupt in graba struna dupa struna,
Si sufletele ne-au tacut astfel
Sub ochii-i reci, ca un pustiu sub luna.
Si-atunci, razbunatori ne-am recules,
Cu-acelasi gand iubirii i-am intins
Potirul nuntii noastre neatins.
Si cu otrava marelui
Neinteles
Din sufletele noastre,
Ne-am amortit
Iubirea ce nu moare.
O, eu am fost un trecator, tu trecatoare
Si prin noi trecu
Iubirea
Cu ochii de cicoare.
Ea ne-a suras cand mana i-am intins,
Dar vrand sa-i prindem mana-n veci ispititoare
O, biete maini, doar ale noastre s-au cuprins;
Ea ne-a-ndrumat spre culmi fara popas,
Si-i sarutaram pasii pas cu pas;
Ea ne-a mustrat cand ne-am oprit la o rascruce,
Si ochii nostri s-au inchis sub ochii ei,
Lasand-o sa ne duca cum ne-o duce;
Ca
Veronica unor
Christi sovaitori,
Ea ne-a sters fruntea cand purtam aceeasi cruce.
Ea ne-a cantat in suflete din harpa
Ca
Sapho, si cand strunele-au plesnit,
in mare de pe tarmul nostru, s-a zvarlit
De-atunci, ca doi pagani goniti din temple,
Simtim cum ea se-ascunde numai prin icoane,
Si-n lume o intalnim doar prin romane.
O, ea era iubirea
Doamnei cu camelii
Sau castitatea palidei
Ofelii
Si totusi pentru tine o chemasem
Iubirea ce-a trecut pe langa noi.
Din cerul visurilor mele o-ntrupasem,
S-o adoram deopotriva amandoi;
Dar mana ei crispata-n sufletele noastre.
Pe coardele ce nu vibrau la fel,
Ne-a rupt in graba struna dupa struna,
Si sufletele ne-au tacut astfel
Sub ochii-i reci, ca un pustiu sub luna.
Si-atunci, razbunatori ne-am recules,
Cu-acelasi gand iubirii i-am intins
Potirul nuntii noastre neatins.
Si cu otrava marelui
Neinteles
Din sufletele noastre,
Ne-am amortit
Iubirea ce nu moare.
O, eu am fost un trecator, tu trecatoare
TEATRU/FILM 19 Martie
Cu
Irina Petrescu
Biografie
S-a
născut pe 19 iunie 1941 în București și a absolvit Institutul de Artă Teatrală
și Cinematografiă, promoția 1963, la clasa profesorilor Ion Șahghian și David
Esrig. A fost remarcată într-o zi de regizorul Savel Stiopul care a venit la
masa ei în restaurantul Continental si i-a cerut sa dea o probă pentru un film
al său. Filmul nu s-a mai făcut, dar proba i-a fost arătată lui Liviu Ciulei,
care căuta - și a găsit - o interpretă pentru rolul Ana, din "Valurile
Dunării'. Pe atunci avea doar 17 ani! Pentru Institut s-a pregătit tot cu Savel
Stiopul, care a insistat să dea examen, și a intrat cu recitând versuri din
Eminescu si o fabulă de Marcel Breslasu. Rolul din " Rautaciosul
adolescent", al lui Gheorghe Vitanidis, i-a adus în 1968 premiul pentru
Cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de la Moscova, dar cel mai reușit
film în care a jucat rămâne „Duminica la ora 6”, al lui Pintilie, un film
memorabil și pentru jocul pe care-l face alături de acel James Dean autohton,
cum a fost numit adesea Dan Nutu, stabilit de mulți ani în SUA. Deși a
interpretat roluri memorabile în cinematografie ("Dincolo de pod" al
lui Mircea Veroiu, "O lumină la etajul X", în regia Malvinei Urşianu,
"Hotel de lux" (1992) al lui Dan Piţa și mai recent coproducția
Israel-Germania-Franța "Misiunea directorului de resurse umane"
(2010), a ales teatrul și era o fidelă actriță a Teatrului Bulandra din
București. " Eu m-am oprit definitiv la teatru și nu as schimba acest
lucru, sigur și pentru că acum nu mai pot juca decât bunici, mătuși,
pentru care nu există partituri în film. E foarte greu de acceptat compoziția
după ce ai jucat ani și ani de zile ingenua, mai mult sau mai puțin frumoasă.
Eu fac compoziție în teatru de mulți ani și mă bucur teribil, nu doresc să fiu
o frumușica, o iubită, o logodnică, o suferindă din amor în teatru. În această
meserie cred în buna-credință a actorului, în cinste, în neminciună. Îmi pare
paradoxal. Meseria noastră este a făcăturii, a minciunii, dar trebuie sa existe
un adevăr, o credință, o sinceritate pe care publicul o caută și o cercetează
fără greș. Tot ce este impostura ușoară sau violentă, publicul o resimte oricât
de senzațional ar fi efectul măiestriei actoricești. Refuz impostura și o simt
ca spectator, pentru ca sunt și un foarte bun spectator de teatru.Mi-e groaza
de ce viată grea îi așteaptă acum pe actorii tineri. Scena este teribil de
crudă și de nemiloasă și arată toate defectele de caracter ale actorului.
Trebuie să ai grijă să fii cât mai curat, cât mai sincer, cât mai adevărat,
pentru că scena e crudă și te trădeaza.", declara într-un interviu regretata
actriță. În 2007, la cea de-a șasea edișie a Festivalului Internațional de
Film Transilvania (TIFF) a primit Premiul de Excelență. De asemenea, în
anul 2003, Irina Petrescu a primit premiul Uniunii Teatrale din România
(UNITER) pentru întreaga activitate (2002). În anul 2000 a fost decorată cu
Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer, de către
Preşedinţia României. A fost o femeie frumoasă, iubită de mulți actori,
parteneri de scenă (Adrian Pintea) dar, în plan personal, după o căsnicie eșuată
din tinerețe nu s-a mai căsătorit.
Filme cu Irina Petrescu
- Despre IULIAN MIHU, așa cum a fost; Despre NOI, așa cum suntem / (2009) - ea insasi
- Stratul cel mai adanc al orasului (1994) - lectura comentariului
- Domnișoara Christina (1992) - D-ra Mosca
- Hotel de lux (1992)
- Cei care plătesc cu viața (1991)
- Stâlpii societății (1988)
- Cantec in zori (1987) - Directoarea azilului
- Al patrulea gard, langa debarcader (1986) - Mama lui Milicä
- O lumina la etajul zece / O lumină la etajul zece (1984)
- Imposibila iubire (1983)
- Singur de cart (1983) - Iona
- Castelul din Carpați (1981) - Contesa Dora D'Istria
- In asteptarea lui Lefty / (1979)
- Acțiunea Autobuzul (1978) - agenta straina Dominique
- Dincolo de pod (1976) - Maica Aegidia
- Prin cenușa imperiului (1976) - sarboaica
- Trei zile și trei nopți (1976) - Hermina, iubita lui Dunca
- Șapte zile (1973)
- Stejar, extrema urgenta (1973)
- Facerea lumii (1971) - Eva Filipache
- Ofițerul recrutor (1969) - Silvia
- Răutăciosul adolescent (1969) - Ana Patriciu
- Realitatea ilustrata (Serial TV) / (1969) - ea insasi
- Diminețile unui băiat cuminte (1967) - Mariana
- Șeful sectorului de suflete (1967) - Magdalena
- Butaságom története (1966) - Jacqueline
- Duminică la ora 6 (1966) - Anca, studenta la arhitectură
- De-aș fi... Harap Alb (1965)
- Pași spre lună (1964) - Artemis
- Strainul / Străinul (1964) - eleva Sonia
Iubire pentru iubire - William Congreve
GÂNDURI
PESTE TIMP 19 Martie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu