HRISTOS A ÎNVIAT!
Mă
găsiți zilnic cu noutăți la adresa http//:dicuoctavian.blogspot.com/
REVISTA
IMPORTANȚA
ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 202 DIN 12 APRILIE 2018
ISTORIE
12 Aprilie
Evenimente
·
467: Anthemius este ales
împărat al Imperiul
Roman de Apus. Procopius Anthemius (n. cca 420,
Constantinopol, Imperiul Roman – d. 11 iulie 472, Roma) a fost un împărat al
Imperiului Roman de Apus din 467 până la moartea sa.
·
627: Regele Edwin din Northumbria este convertit la crestinism
de episcopul Yorkului, Paulin.
·
1204: Constantinopolul a fost cucerit de catre cruciati in timpul
celei de-a patra Cruciade. Balduin de Flandra (1171-1205), fondeaza Imperiul
Latin de Rasarit.
·
1452: Se încheie Tratatul de pace de la
Adrianopol, ratificat la Seghedin şi mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al
Munteniei, între Ungaria reprezentata de Iancu de Hunedoara şi Imperiul Otoman.
Turcii se obligau să înceteze atacurile asupra Munteniei, Transilvaniei,
Ungariei, Serbiei şi să nu ridice noi fortificaţii de-a lungul Dunării.
Munteniei i se garanta autonomia, cu obligaţia să plătească regulat haraciul
către Poartă şi să-şi îndeplinească obligaţiile de vasalitate faţă de coroana
Ungară.
·
1457, în urma bătăliei de la Doljeşti, împotriva domnitorului Petru Aron,
Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare vine la domnia Moldovei.
Ştefan cel Mare şi Sfînt (n. 1433, Borzeşti - d. 2 iulie 1504, Suceava) este
fiul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei în anii 1449-1451) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugărire,
înaintea morţii), nepotul lui Alexandru cel Bun. Calităţile umane, cele de om politic, de
strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea
integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor
iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare şi cronicilor a fost
transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta
Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cîntat în
balade: Ştefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decît numai
mîndrul soare.
·
1709: A aparut
primul periodic literar englez „The
Tatler”, publicatie
fondata de scriitorii englezi Sir Richard Steele si Joseph Addison.
·
1814: Contele de
Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris,
după căderea lui Napoleon. Conform publicației Le Moniteur, contele spune: „În sfârșit revăd Franța! Nu s-a
schimbat nimic, doar că se află în ea un francez mai mult.” Era o parafrază
după Napoleon când a pierdut tronul: „Curând
nu va mai fi în Franța decât un francez mai puțin„. Carol al X-lea al Franței (n. 9 octombrie 1757
– d. 6 noiembrie 1836) a fost rege al Franței și al Navarei între 1824 și 1830.
Carol a fost fiul lui Ludovic, delfin al Franței, nepot al lui Ludovic al XV-lea și frate al regilor Franței, Ludovic al XVI-lea și Ludovic al XVIII-lea. În copilărie a primit titlul de conte de Artois. Căsătorit în anul 1773 cu Marie-Thérèse de Savoie, a avut trei copii: Louis-Antoine, duce de Angoulême, Sophie și Charles-Ferdinand, duce de Berry. În perioada care a precedat Revoluției franceze, contele de Artois a fost unul dintre conducătorii fracțiunii care susținea menținerea regimului social care asigura privilegiile primelor două stări (aristocrația și clerul). După convocarea Stărilor Generale în anul 1789, contele de Artois a devenit un apărător al puterii monarhice, ceea ce i-a atras reproșuri din partea fratelui său, regele Ludovic al XVI-lea, care l-a descris ca fiind „mai regalist decât regele„.
Carol a fost fiul lui Ludovic, delfin al Franței, nepot al lui Ludovic al XV-lea și frate al regilor Franței, Ludovic al XVI-lea și Ludovic al XVIII-lea. În copilărie a primit titlul de conte de Artois. Căsătorit în anul 1773 cu Marie-Thérèse de Savoie, a avut trei copii: Louis-Antoine, duce de Angoulême, Sophie și Charles-Ferdinand, duce de Berry. În perioada care a precedat Revoluției franceze, contele de Artois a fost unul dintre conducătorii fracțiunii care susținea menținerea regimului social care asigura privilegiile primelor două stări (aristocrația și clerul). După convocarea Stărilor Generale în anul 1789, contele de Artois a devenit un apărător al puterii monarhice, ceea ce i-a atras reproșuri din partea fratelui său, regele Ludovic al XVI-lea, care l-a descris ca fiind „mai regalist decât regele„.
·
1838: apare la Braşov din iniţiativa şi sub
conducerea lui George Bariţiu, Gazeta Transilvania, primul ziar politic
şi informativ al românilor din Transilvania.Gazeta Transilvania şi-a
încheiat activitatea în 1946.
·
1877: La Chişinău,
gubernia Basarabia, episcopul Pavel Lebedev, în prezenţa ţarului Alexandru
II-lea şi a armatei , a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878. La 12 aprilie 1877, după ce a asistat la
oficierea unui serviciu divin în catedrala din Chişinău, gubernia Basarabia,
ţarul Alexandru II-lea s-a îndreptat spre hipodromul de la marginea oraşului,
unde, în faţa armatei , episcopul Pavel Lebedev a dat citire manifestului
privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878. Romania a permis
trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile
românești de la Dunăre.Consiliul de ministri a dezbatut problema pozitiei
Romaniei in razboiul ruso-turc, hotarind, cu o majoritate larga, semnarea
Conventiei cu Rusia.
·
1877: Proclamatia
Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, catre romani, prin care aduce
la cunostinta ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin Romania, ca
osti prietene si „vor respecta legile, persoanele
si averile pasnicilor cetateni”. Marele Duce
Nicolai Nicolaevici al Rusiei (27 iulie 1831 – 13 aprilie 1891), a fost al
treilea fiu și al șaselea copil al țarului Nicolae I al Rusiei și al Alexandrei
Feodorovna. Pentru a-l deosebi de fiul său, i se spune și Nicolae Nicolaevici
cel Bătrân. Pregătit pentru a deveni militar, a comandat armata rusă ca mareșal
în războiul ruso-turc din 1877-1878.
·
1877: A început războiul ruso–turc. România a permis
trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile
românești de la Dunăre.
·
1877: Marea
Britanie anexeaza Transvaalul,stat al burilor( colonisti de origine olandeza)
din Africa de Sud.
·
1914: A avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion"
a scriitorului englez George
Bernard Shaw.
·
1930 se constituie la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea
Codreanu, partidul Garda de Fier cu scopul reprezentării pe plan politic a
Mişcării legionare, ale cărei baze fuseseră puse în iunie 1927, prin
înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail. Interzisă de mai multe ori (ianuarie
1931, martie 1932 şi decembrie 1933) Garda de Fier a fost reînfiinţată la 20
martie 1935 sub numele de partidul Totul pentru Ţară, avîndu-l ca preşedinte pe
generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, iar din 9 octombrie 1937 pe
inginerul Gheorghe Clime. În aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu este
arestat, judecat şi condamnat la şase ani închisoare pentru ultragierea lui
Nicolae Iorga, iar în luna mai a aceluiaşi an este din nou judecat şi condamnat
la zece ani închisoare muncă silnică, fiind acuzat de crimă, de trădare pentru
deţinerea şi reproducerea în public a unor documente interesînd siguranţa
statului, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale şi pentru crimă de
răzvrătire. În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi 13
legionari, este asasinat prin strangulare, din dispoziţia regelui Carul II-lea
al României şi a ministrului de Interne Armand Călinescu, sub pretextul
tentativei de "fugă de sub escortă", în timpul transferării de
la închisoarea Rîmnicu Sărat la cea de la Jilava.
·
1935: Au inceput
lucrarile Conferintei britanico-franco-italiene de la Stressa, care a examinat
consecintele denuntarii de catre Germania a clauzelor militare ale Tratatului
de la Versailles, adresand acesteia critici formale, neinsotite de sanctiuni.
·
1939: Albania a
fost anexata de Italia, sub forma unei uniuni personale. Victor Emmanuel al
III-lea, regele Italiei (1900-1946), a fost incoronat rege al Albaniei (1939). Albania, oficial denumită Republica Albania, este un stat
suveran din sud-estul Europei. Se învecinează cu Muntenegru la nord-vest, cu
Kosovo la nord-est, cu Macedonia la est și cu Grecia la sud și sud-est. Are
ieșire la Marea Adriatică spre vest, și la Marea Ionică spre sud-vest. Se află
la mai puțin de 72 km de Italia, de care o desparte strâmtoarea Otranto ce
leagă Marea Adriatică de Marea Ionică. Albania este membră a ONU, NATO, a OSCE,
a Consiliului Europei, a Organizației Mondiale a
Comerțului, a Organizației pentru Cooperare
Islamică și unul
dintre membrii fondatori ai Uniunii
Mediteranei. Albania este
recunoscută din ianuarie 2003 drept potențial candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, și și-a depus
oficial candidatura pentru aderare la 28 aprilie 2009.
·
1943: Întâlnirea dintre conducătorul
statului român, mareșalul Ion
Antonescu, și Hitler, la castelul Klessheim. Hitler a cerut
lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.
·
1944: În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu,
ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii au propus încheierea unui
armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea
frontierei din 1940 de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, dintre România și URSS, plata unor reparații și despăgubiri de
război.
·
1945: Participanții la Mișcarea Tineretului
Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul
Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie - 24 octombrie 1945.
·
1945: Președintele american Franklin
D. Roosevelt moare în timp ce era în funcție; vice-președintele Harry Trumandepune jurământul ca
cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite. Franklin
Delano Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882 – d. 12 aprilie 1945) a fost cel de-al
treizeci și doilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1933 – 1945). S-a
remarcat ca fiind una dintre principalele figuri politice secolului XX-lea pe
plan național cât și internațional, care a contribuit esențial la depășirea
crizei economice mondiale și la înfrângerea Germaniei naziste în perioada celui
de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, este singurul președinte din istoria Statelor
Unite care a fost instituit în funcție pentru patru mandate consecutiv.
·
1951: Pilotul de
motociclete Wilhelm Herz a reusit sa stabileasca un nou record mondial de 290
km/h cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o portiune a autostrazii
München – Ingolstadt.
·
1961: Nava ruseasca
„Vostok”, la bordul careia
se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor in cosmos. Zborul a
durat 108 minute. De la bordul navei a avut loc, in direct, o transmisie
televizata.
Iuri Alexeevici Gagarin (n. 9
martie 1934, Klușino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă,
URSS), Erou al Uniunii Sovietice, a fost un cosmonaut sovietic. La 12 aprilie
1961, el a devenit primul om în spațiu și primul pe orbita Pământului. El a
primit numeroase medalii în diferite țări pentru călătoria sa de pionierat în
spațiul cosmic.
·
1970: S-au deschis pentru circulație primele
două benzi ale autostrăzii București–Pitești. Autostrada A1 este o autostradă din România, parte a
Coridorului IV pan-european de transport, aflată în construcție, din care sunt
funcționale trei segmente: unul de 109,6 km care leagă Bucureștiul, capitala
României, de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul
Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt
segment de 132 km care ocolește orașul Sibiu pe la nord (între localitățile
Șelimbăr și Șura Mică) și merge mai departe până la Deva, ocolind orașele Sebeș
și Orăștie și tronsonul Traian Vuia–Nădlac, de 143 km. Autostrada A1 a fost
prima construită în România, în perioada 1967–1972 și refăcută în 2000, cu noi
segmente adăugate între anii 2007 și 2015.
·
1977 - General Motors anunţă renunţarea la producerea unui motor
rotativ Wankel, datorită economiei slabe de combustibili care ar fi generat
vânzări sub aşteptări şi ar fi făcut din acest proiect o investiţie nerentabilă
·
1981: Primul zbor al navetei spatiale americane
„Columbia”. La bordul navetei se aflau astronautii John Young si Robert
Crippen. A efectuat 37 de rotatii pe orbita.
Initial trebuia sa evolueze cinci zile pe orbita, dar a aterizat dupa doua
zile, sase zile, sase ore si 13 minute la baza Edwards din California. Naveta a efectuat in urmatorii ani mai multe
zboruri, printre care misiuni comerciale, militare secrete si stiintifice avand
la bord intre cinci si sapte astronauti. Naveta
Spațială Columbia (OV-102) a fost prima navetă spațială a flotei NASA. Prima ei
misiune, STS-1, a durat de pe 12 aprilie până pe 14 aprilie, 1981. Pe 1
februarie 2003, Columbia s-a dezintegrat în timpul reintrării in atmosfera
terestră deasupra Texasului, în timpul celei de-a 28-a misiuni, STS-107. Toți
cei 7 membri ai echipajului au pierit.
·
1993: In Bosnia, a
fost lansata prima misiune de lupta din istoria Aliantei Nord-Atlantice. La ora 12.00 GMT,
avioanele de lupta ale NATO au preluat controlul asupra spatiului aerian al
Bosniei-Hertegovina, in cadrul operatiunii de supraveghere a respectarii zonei
de interdictiei decretate de Organizatia Natiunilor Unite. Operatiunea a marcat
prima misiune a NATO intr-o zona de razboi, de la infiintarea sa.
·
1997: A fost parafat Acordul privind
aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA). Acordul Central European al Comerțului Liber, în forma
prescurtată: CEFTA este un acord comercial de liber schimb a mărfurilor care a
luat ființă la 21 decembrie 1992 la Cracovia, membrii fondatori fiind Polonia,
Cehoslovacia și Ungaria. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor
statelor membre la o piața comunitară lipsită de taxe vamale și un exercițiu de
preaderare la Uniunea Europeană.
·
2000: În cursul unei ceremonii
impresionante, Papa
Ioan Paul al II-lea a făcut o mea culpa istorică
pentru toate greșelile Bisericii
Catolice. Ioan Paul al II-lea, născut Karol Józef
Wojtyła, (n. 18 mai 1920, Wadowice, Polonia – d. 2 aprilie 2005, Vatican) a
fost papă al Bisericii Catolice și episcop al Romei din 16 octombrie 1978 până
la moartea sa. A fost primul papă de altă origine decât cea italiană de la papa
Adrian al VI-lea, adică din 1522. Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 –
aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii
Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 și 37 ani) și a lui Pius al
IX-lea (31 ani).
·
2000: Poliția columbiană a arestat 49 de
membri ai unei rețele internaționale de heroină; a fost arestat și un văr al
celebrului traficant de droguri Pablo Escobar.
·
2000: Cel puțin 15 persoane au fost ucise și
alte circa 20 rănite în cursul unui atac cu grenade și arme automate care a
avut loc într–o moschee șiită din Malhowali, localitate din Nord–Estul Pakistanului.
Nașteri
·
1888 - Cecil Kimber fondatorul MG se
naşte în această zi în Dulwich, Anglia. Povestea MG a început în 1921 atunci
când Kimber s-a angajat pentru magnatul auto William Morris, lucrând la Morris
Garaqes, distribuitorul de modele Morris în Oxford. Imediat Kimber a ajuns
manager general şi Kimber a dorit să aducă propria amprentă asupra maşinilor pe
care le vindea, oferindu-le în versiuni mai sportive decât cele de serie. În
1924 mica sa companie primeşte logoul octogonal şi este individualizată ca şi
MG Car Company. În 1930 MG şi-a atins anii de glorie, foarte mulţi piloţi concurând pe
modelele MG, în raliuri din întreaga Europa, dar William Morris şi-a vândut
toate activele către stat, înfiinţându-se Morris Motors. Această tranzacţie nu
a fost de foarte bun augur pentru divizia sport, logoul MG fiind plasat chiar şi
pe limuzine, reprezentând o alterare a spiritului original al mărcii. În
anii '60 MG a devenit parte a British Leyland Motor Company, iar
ulterior mica entitate a trecut şi pe la Honda şi BMW. În anul 2000 compania a
devenit MG Rover , iar în 2005 chinezii de la Nanjing Automobile Corporation au
cumpărat, mândria britanicilor având parte de un final brutal. Şi Cecil Kimber a trecut
în nefiinţă într-un mod la fel de dramatic, în 1947 într-un accident de tren în
1945. Deşi accidentul în sine nu a fost atât de grav, fiind cauzat de o
garnitură scăpată de sub control la vale, Kimber a fost una din cele două
victime decedate.
·
1913 - S-a născut Lionel Hampton, vibrafonist, baterist,
pianist, vocalist şi şef de orchestră american.
·
1918 - S-a născut Helen Forrest, cântăreaţă americană.
·
1925 - S-a născut Ned Miller, cântăreţ şi compozitor country
american.
·
1930 - S-a născut Tiny Tim (Herbert Khaury), cântăreţ
american.
·
1940 - S-a născut Herbie Hancock, clîpar, compozitor şi şef
de orchestră american.
·
1944 - S-a născut John Kay, vocalist, chitarist şi
compozitor de origine germană (Steppenwolf).
·
1948: Andrei Popescu, jurist și profesor
universitar român, judecător al Tribunalului Uniunii Europene
·
1950 - S-a născut David Cassidy, actor şi cîntăreţ american.
·
1956 - S-a născut Alexander Briley, vocalist american
(Village People).
·
1956 - S-a născut Will Sergeant, chitarist şi compozitor
britanic (Echo & The Bunnymen).
·
1956 - S-a născut operatorul de film Dan Alexandru (”Pepe şi
Fifi”, ”Triunghiul morţii”, serialul ”Martorii”).
Decese
·
65: A murit Lucius Annaeus Seneca,
sau Seneca cel Tânăr, (n. cca. 4 î.Hr), filosof roman. A
avut o carieră agitată, care a inclus și exilul sau în Corsica pentru adulter
cu Iulia Livilla, nepoata împăratului Claudius. A fost preceptorul
lui Nero care, cand a devenit împărat, l-a implicat în conjurația lui
Pison și i-a poruncit să-și ia viața. Seneca și-a tăiat venele fără nici o
ezitare.Intre cele mai cunoscute dintre scrierile sale etice sunt
Scrisori morale, o utilizare timpurie a formei epistolare.
·
238: Gordian al II-lea pierde Batalia de la Cartagina
impotriva fortelor lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul
vestii, tatăl său, Gordian I se sinucide. Gordian I (Marcus Antonius
Gordianus Sempronius Romanus Africanul), a fost împărat roman timp de o luna
impreuna cu fiul său Gordian al II-lea în anul 238, anul celor șase împărati. Gordian I și Gordian al II-lea, tată și fiu, s-au declarat
împărați romani în 238, în provincia Africa Proconsularis, fiind sprijiniți de
Senat. Capelianus, guvernatorul provinciei învecinate Numidia, loial fostului
împărat Maximin Tracul, a pornit spre Cartagina, reședința celor doi gordieni.
El deținea singura legiune din Africa, Legiunea a III-a Augusta, precum și alte
trupe de veterani. Gordian al II-lea, care comanda armata Cartaginei, avea sub
comandă doar un grup de civili, prost echipați și strânși în grabă. Capelianus
l-a înfrânt și ucis pe Gordian II, iar Gordian I s-a sinucis când a aflat
vestea. Cu toate acestea, în aceeași lună, Maximin Tracul a fost asasinat, iar
tronul a revenit nepotului lui Gordian I, Gordian al III-lea.
·
352: A murit Papa Iuliu I. Papa Iuliu I a
fost Papă al Romei în perioada 6
Februarie 337 - 12 Aprilie 352. El este îndeosebi cunoscut ca parte în
controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa
asupra episcopiilor orientale (primatul papal) ca și pentru stabilirea
datei de 25 decembrie pentru Crăciun. Papa Iuliu I era nativ din Roma și a fost
ales succesorul lui Papa
Marcu, după ce scaunul
papal a fost vacant timp de patru luni. El este îndeosebi cunoscut ca parte în
controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa
asupra episcopiilor orientale (primatul papal). După ce partizanii lui Eusebiu din Nicomedia, l-au demis
pe Atanasie, Episcop al Alexandriei,
la Sinodul din Antiohia în 341, au trimis delegați
la Constant,
împăratul Imperiului Roman de Vest și la Papa Iuliu I pentru a justifica
decizia luată, care marca încă o victorie în terenul ereziei ariane. Papa Iuliu
I după ce s-a exprimat în favoarea lui Atanasie din Alexandria, a invitat ambele
părți sa-și susțină ideile într-un sinod prezidat de el, dar propunerea sa a
fost respinsă de episcopii arieni din Imperiul Roman de Est. După a doua demitere ca episcop al
Alexandriei, Atanasie a venit la Roma, unde a fost
recunoscut ca episcop de sinodul prezidat de Papa Iuliu I în 342. Papa
Iuliu I a murit pe 12 aprilie 352, fiind succedat la scaunul papal de Papa Liberiu.
Iuliu este sărbătorit ca sfânt în Biserica
Romano-Catolică pe data morții sale - 12 aprilie
·
1555: A murit Ioana
de Castilia, regină a Castiliei și a Aragonului; (n. 1479). 1640: Carol I al
Angliei convoaca un nou Parlament pentru a obtine sumele necesare razboiului
impotriva Scotiei. La 5 mai il dizolva.
·
1938: A murit
Feodor Șaliapin, bas rus; (n. 1873). Feodor
Ivanovici Șaliapin (în rusă Фёдор Иванович Шаляпин) (n. 13 februarie (stil vechi: 1 februarie) 1873 la Kazan – d. 12
aprilie 1938, la Paris) a fost unul din cei mai renumiți
cântăreți de operă din prima jumătate a secolului al XX-lea.
·
1962 - A murit scriitorul Constantin I. Gane (“Trecute vieţi
de doamne şi domniţe”) (n.14.03.1885).
·
1968 - Heinz Heinrich Nordhoff, cel care a condus Volkswagen în
perioada de reconstrucţie de după al Doilea Război Mondial, moare în această zi
din cauza unui infarct. Nordhoff a rămas în istorie pentru transformarea
modelului Beetle într-un fenomen global, şi pentru că a redus timpul de lucru
necesar pentru a produce o maşină de la 400 de ore la doar 100.
·
1975: A murit la Paris cantareata si
dansatoarea americana Josephine Baker. Josephine Baker (născută Freda
Josephine McDonald la 3 iunie 1906 in Saint Louis, Missouri) a fost o
dansatoare, actriță și cântăreață franceza de origine
americana. Josephine Bake, a fost fiica nelegitimă a unui producător evreu
de instrumente muzicale, Eddie Carson și o spălătoreasă de culoare, Carrie
McDonald. Ea crește în cartierele sărace din St. Louis. În anul următor 1907,
mama ei va naște un băiat pe nume Richard, în același an tatăl ei va părăsi
familia. La data de 2 iulie 1917, Josephine Baker va fi martora
cruzimilor unui pogrom în St. Louis, când au fost uciși mai
multe sute de afro-americani. Această experiență a făcut ca ea să devină mai
târziu o militantă contra rasismului. La vârsta de 13 ani, mama ei a
căsătorit-o cu Willie Wells, care era cu mult mai în vârstă dar căsătoria va
eșua la câteva săptămâni. În același timp ea va juca diferite roluri la teatrul
Booker Washington Theatre din St. Louis, în 1921 se recăsătorește cu
conductorul Willie Baker, pe care-l va părăsi în 1925.La 16 ani joacă diferite
role la teatrele din Philadelphia, apoi New York unde va fi angajată la o trupă
de vaudeville. Talentul ei va fi descoperit de poetul german Karl Gustav
Vollmoeller, prin intermediul lui ea ajungand să danseze și să
cânte, având un succes răsunător pe scenele din Paris si Berlin. În Paris în
cercuri intime ea va dansa frecvent complet goală. La 3 iunie 1927 se va
căsători cu cioplitorul în piatră sicilian, Giuseppe Pepito Abatino, care se
prezenta în societate ca fiind nobil (grof). În timpul războiului mondial
devine activă în rezistenjta franceza, iar după război, adoptă copii
orfani.
·
1981: A murit
americanul de culoare Joe Luis (Joseph Louis Barrow), (n. 13 mai 1914),
supranumit “bombardierul negru”,campion mondial
de box la categoria grea. A
detinut titlul mondial 12 ani si a castigat in 68 din 71 de meciuri sustinute.
·
1989: Ray Robinson „Sugar" (Walker
Smith), pugilist american, de șase ori campion mondial (n. 1920)
Sărbători
- În
calendarul creștin-ortodox: Sf. Vasile Mărturisitorul, episcop de Parion;
Sf. Mc. Sava de la Buzău;
- În
calendarul romano-catolic: Sf.
Iuliu I, papă, martir. Papa Iuliu
I a fost Papă al Romei în perioada 6 Februarie 337 – 12 Aprilie 352. Papa
Iuliu I era nativ din Roma și a fost ales succesorul lui Papa Marcu, după
ce scaunul papal a fost vacant timp de patru luni. El este îndeosebi
cunoscut ca parte în controversa ariană și pentru încercările sale de a
reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale (primatul papal).
După ce partizanii lui Eusebiu din Nicomedia, l-au demis pe Atanasie,
Episcop al Alexandriei, la Sinodul din Antiohia în 341, au trimis delegați
la Constant, împăratul Imperiului Roman de Vest și la Papa Iuliu I pentru
a justifica decizia luată, care marca încă o victorie în terenul ereziei
ariane. Papa Iuliu I după ce s-a exprimat în favoarea lui Atanasie din
Alexandria, a invitat ambele părți sa-și susțină ideile într-un sinod
prezidat de el, dar propunerea sa a fost respinsă de episcopii arieni din
Imperiul Roman de Est. După a doua demitere ca episcop al Alexandriei,
Atanasie a venit la Roma, unde a fost recunoscut ca episcop de sinodul
prezidat de Papa Iuliu I în 342. Papa Iuliu I a murit pe 12 aprilie 352,
fiind succedat la scaunul papal de Papa Liberiu. Iuliu este sărbătorit ca
sfânt în Biserica Romano-Catolică pe data morții sale.
- În
calendarul Greco-catolic: Sf.
Vasile, episcop († secolul al
VIII-lea)
- Ziua mondială a aviației și cosmonauticii. La 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a
fost primul om care a calatorit in spatiul cosmic Vizionati filmul –
reconstituire a ceea ce a vazut Gagarin in primul zbor cosmic. Filmul a
fost realizat cu prilejul implinirii a 50 de ani de la primul zbor al
omului in Cosmos.
RELIGIE
ORTODOXĂ 12 Aprilie
+)
Sf Mc Sava de la Buzău; Sf Ier Vasile Mărturisitorul, episcop de
Parion
Viața Sfântului
Mucenic Sava de la Buzău
Întru această lună în douăsprezece zile, facem pomenirea
Sfântului Marelui Mucenic Sava, cel numit Gotul.
Acest sfânt părinte al nostru a pătimit pentru Hristos la anul
372, în vremea prigoanei lui Atanaric, de la dregătorul Atarid, săvârșindu-se
prin înecare în râul Buzăului. Despre aceasta a scris Marele Vasile,
arhiepiscopul Cezareei Capadociei, cerând moaștele sale de la Biserica din
Gotia.
Sf Ier Vasile
Mărturisitorul, episcop de Parion
Paria, cetatea cea veche a Misiei celei mici, după ce a primit credinţa
în Hristos, a fost cinstită cu rânduiala scaunului episcopiei, ce era rânduită
sub mitropolitul Cizicului Într-acea cetate a fost pus episcop Cuviosul
Părintele nostru, Vasile, pentru covârşitoarea faptă bună a lui şi pentru viaţa
cea plăcută lui Dumnezeu. Apoi, după ce s-a pornit eresul luptării de icoane pe
vremea împărăţiei lui Leon Isaurul, Sfântul Vasile s-a arătat mărturisitor al
lui Hristos. Pentru că nu se unea cu ereticii, nici nu se învoia cu ei şi nici
nu voia să iscălească pentru lepădarea sfintelor icoane, deşi era silit. De
aceea, fiind prigonit şi chinuit de dânşii, şi-a petrecut viaţa ca Sfântul
Apostol Pavel, în necazuri, în primejdii şi în strâmtorări, mutându-se din loc
în loc, dar păzind neschimbate părinteştile dogme, iubind dreapta credinţă, iar
adunările celor răucredincioşi urându-le. Şi plăcând lui Dumnezeu în toate, a
adormit cu pace întru Domnul.
ARTE
12 Aprilie
INVITAȚIE
LA OPERĂ 12 Aprilie
Cu
Montserrat Caballe
Jules Massenet: Cléopâtre. (Montserrat Caballé 2002) Full opera:
AIDA - Caballe - Bergonzi - Bumbry - Cappuccilli -
Cu Feodor
Șaliapin, bas rus
Basso FEODOR CHALIAPIN -
Feodor Chaliapin
MUZICĂ 12
Aprilie
Lionel Hampton, vibrafonist,
baterist, pianist, vocalist şi şef de orchestră american
Lionel Hampton And His Orchestra
Helen Forrest, cântăreaţă americană
Ned Miller, cântăreţ şi compozitor
country american
Ned Miller:
Tiny Tim (Herbert Khaury), cântăreţ
american
T
Herbie Hancock, clîpar, compozitor
şi şef de orchestră american
John Kay, vocalist, chitarist şi
compozitor de origine germană (Steppenwolf)
John Kay & Steppenwolf
David Cassidy, actor şi cîntăreţ
american
Alexander Briley, vocalist american
(Village People)
Will Sergeant, chitarist şi
compozitor britanic (Echo & The Bunnymen)
Echo & The Bunnymen
Josephine Baker
Joséphine Baker: The 1st Black Superstar:
Antonia
Iacobescu, cântăreață
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Schubert - Impromptus / Sonatas D.664, 958, 960, 959.. (reference recording : Claudio Arrau)
Beautiful Acoustic Guitar Greatest Hits - Soft Relaxing Acoustic Guitar Music
Classical Lullabies & Nocturnes
Best Saxophone JAZZ -Instrumental Cafe Jazz Music 2018 - Music for Studying, Work, Relax
POEZIE
12 Aprilie
Vintilă
Ciocâlteu, poet roman
Biografie Vintilă Ciocâlteu
S-a nascut la 12 aprilie 1890, in stravechea asezare rurala
Plenita,Judetul Dolj. In 1920 a absolvit Facultatea de Medicina din Bucuresti.A
fost poet si profesor de biochimie la Facultatea de medicina din Bucuresti.In
1925 debuteaza ca poet in revista Gandirea, cu poeziile Singur si Toast.Este cooptat de catre Nichifor Crainic in comitetul redactional al marii
reviste Gandirea, format din Lucian Blaga, Demostene Botez,Gib Mihaescu, Ion
Marin Sadoveanu, Al.O.Teodoreanu si Pamfil Seicaru.
In 1929 publica in Gandirea ciclul de poezii Crugul vremii, care va deveni cel de-al doilea capitol al volumului de poezii Adanc impietrit.Al doilea volum de poezii, intitulat Poezii va fi publicat in 1934 si va cuprinde ciclurile Adanc impietrit si Cerc Magic.Volumul se incheie cu poezia Posfata.
In 1929 publica in Gandirea ciclul de poezii Crugul vremii, care va deveni cel de-al doilea capitol al volumului de poezii Adanc impietrit.Al doilea volum de poezii, intitulat Poezii va fi publicat in 1934 si va cuprinde ciclurile Adanc impietrit si Cerc Magic.Volumul se incheie cu poezia Posfata.
Paradoxal
__
Sa piei din fata mea, femeie rea,
Cu ghiare'n vorba si cu dintii suliti,
Cu ochii reci, sparturi de peruzea,
Cu sanii din granitul de pe uliti!
Cum cocostarcul, pazitor de lacuri,
Sondeaza spatiul stand intr'un picior,
Cand ma gandesc ca-ti dau un sens in veacuri,
Ursuz pustiul vietii imi masor.
Si totusi te iubesc!Paradoxal!
Ti-e trupul svelt ca lugerul de nufar
Si-l mangai c'un salbatec gest oval!
Prin tine cuget si prin tine sufar!
Vibrand iti pipai mijlocul in bal,
Si-acasa te-asi inchide intr'un cufar!
(Adanc impietrit)
Toamna
__
Ploua!
Cafeneaua'i goala!
Cine oare-o fi murit
La vecini?
Zaresc inerta forma grava sub lintoliu!
Cioclii au furat poseta
Cu manerul aurit
Si-au ascuns-o'n dric,
Pe scanduri,
Sub perdelele de doliu!
Vantul isi ineaca spaima
In baltoacele murdare!
Iures vajee in volburi,
Suera.
Se abate'n flamuri,
Intra'n gangurile caselor,
Rastoarna usi si geamuri,
Rasbufneste
Si se umfla
Ca sa sufle'n felinare...
Iarasi scot din naftalina
Macferlanul vechi si rupt!
Chem cosari sa-mi dreaga soba
Si la geamuri trag oblon!
Schimb doar ghetele!..Perechea
De acum un an a supt
Tot noroiul de pe strada
Prin pingeaua de carton...
(Crugul vremii)
In miez de noapte
___
Astrele sticlind in zare
Pierd lumina din nimic:
Fara jug e carul mare,
Fara osii carul mic.
Closca isi aduna puii
De pe caile lactee,
Grei de rod se frang gutuii,
Joaca umbre pe alee.
Meteorii stinsi in timpuri
Flacari se aprind si ploua
Aur negru peste campuri,
Sgura veche, viata noua.
Luna isi deschide ochii
In culcus de vai si creste,
Dintr'un nor isi face rochii
Si oglinda din ferestre.
Tacere
__
Tacere!..Suflet impietrit!..
Ca Atlas lumea o ridic
Din pagini, micul infinit,
In spatiu, marele nimic!...
..............................................
Postfata
__
Haid' cetitorule, inchide cartea
Si dormi, e timpul sa te odihnesti:
La ce sa'nveti ce fire toarce moartea
Cand plin e sacul vietii de povesti.
Am vrut cu vraji din piept sa ti-o desprind
Sa stii si tu cum s'o privesti in fata,
Dar obosit tu casti,- si plec zambind
Ca Amundsen spre pol, pe'ntins de ghiata.
Te las!..M'asteapta'n munti prapastia
Cu gura larga si cu dinti de stanci,
In fundu-i vreau sa trag cu prastia
S'aud vuind tacerile adanci.
Mihail
Steriade
Biografie
Mihail Steriade
Nastere: 12 aprilie 1904, Focsani
Deces: 1992
S -a nascut in Focsani la 12 aprilie 1904, Este, in localitate, elev al poetului simbolist IM. Rascu.
Isi continua studiile superioare la Bucuresti, iar in 1928 este licentiat „ magna cum laude " al Facultatii de Litere si Filosofie.
Debuteaza in volum de timpuriu, la 19 ani, cu placheta de versuri Pajistile sufletului, in 1923, urmata, indeaproape, de alte volume de poezii.
Colaboreaza, de-a lungul vremii, la reviste literare de prestigiu: „Convorbiri literare", „Bilete de papagal", „Adevarul literar si artistic", „Gazeta literara", „Romania literara" s.a. Un timp este profesor la liceele „Sf Sava"si „Matei Basarab" din Bucuresti, unde, la inceputul anului 1929, impreuna cu Radu Boureanu, Virgil Huzum, Mircea Damian si altii, intemeiaza „Gruparea generatiei tinere", menita sa promoveze talentele in formare. in acelasi an pleaca in Franta cu intentia de a obtine doctoratul in litere.
Traduce din poetii francezi, intretine contacte intelectuale cu Enescu, Brancusi, Ana de Noailles, Martha Bibescu; devine poet de expresie franceza.
Din 1956 poetul locuieste in Belgia; si aici duce o activitate sustinuta pentru cunoasterea culturii romanesti in multiplele ei valente. Fondeaza si conduce, incepand cu 1966, la Bruxelles, Institutul de Limba si Literatura Romana „Mihai Eminescu"; editeaza, din 1967, un periodic de inalta tinuta, „Lejournal roumain despoetes", traduce foarte mult, indeosebi in franceza si engleza, din marii nostri poeti, tipareste in editura proprie „Soveja "si pagini antologice din literatura romana, fiind un autentic si neobosit ambasador al literaturii si culturii romanesti in spatiul lingvistic francez. Moare in anul 1992.
Poetul Mihail Steriade este un elegiac deschis, dornic de claritate si lumina, realizate in latura confesiva de mare sinceritate. Ca multi altii, plecati de pe meleagurile natale, nostalgia locurilor revine si la Steriade in infuzii lirice libere.
Volume de versuri:
Pajistile sufletului, Focsani, Tipografia invatatorul roman, 1923;
Vremelnicii, Focsani, Tipografia invatatorul roman, 1924;
Meduza, Focsani, Tipografia invatatorul roman, 1925;
Rumeurs sans aurores, Focsani, Tipografia invatatorul roman, 1926;
Ceramica, Bucuresti, Tipografia Institutului de Arte Grafice Tiparnita, 1928;
Poeme, Editura Minerva, Bucuresti, 1971, (colectia Retrospective lirice).
Poezia Ceramica a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Tipografia Institutului de Arte Grafice Tiparnita, 1928.
O,
mama
Îmi vin în minte cântecele simple
Cântate pe cerdac pe când eram copil.
Pe cer mai erau stele, în inima o ruga,
Si mai presus de toate aproape îmi erai,
O, Mama !
De ce-am plecat pe drumuri necunoscute, lungi,
Împins de-un dor de duca în dorul de-a gasi
O dragoste mai 'nalta de tara si de-ai mei,
Fiind asa departe ?
Ah, cântecul ma-nchide în el pâna-n adânc,
Cum te-a închis pamântul! ...
În tara-aceasta rece, sub cerul neprivit,
Streine-mi sunt de-a valma visarile ce mint,
Aducerile-aminte si poate si-acest cânt
Ce sufletu-mi raneste,
Când doar parerile de rau
De-mi mai vorbesc pe româneste ...
Cântate pe cerdac pe când eram copil.
Pe cer mai erau stele, în inima o ruga,
Si mai presus de toate aproape îmi erai,
O, Mama !
De ce-am plecat pe drumuri necunoscute, lungi,
Împins de-un dor de duca în dorul de-a gasi
O dragoste mai 'nalta de tara si de-ai mei,
Fiind asa departe ?
Ah, cântecul ma-nchide în el pâna-n adânc,
Cum te-a închis pamântul! ...
În tara-aceasta rece, sub cerul neprivit,
Streine-mi sunt de-a valma visarile ce mint,
Aducerile-aminte si poate si-acest cânt
Ce sufletu-mi raneste,
Când doar parerile de rau
De-mi mai vorbesc pe româneste ...
Privind Printre Zabrelele De Visuri
Ma uit printre zabrelele de visuri
La viata,
Asa cum un copil se uita printre gratii
In soarele de dimineata
La cusca unei paseri.
Si cand trudit mi-acopar ochii
Privesc atunci adanc in mine
Si inteleg menirea soartei :
Cu suflet strans in colivii de trup,
Cu trupuri stranse-n colivia vietii,
Ne irosim privirile cersind
O zare fara zid si gratii ...
În
larg
Cu vâsle grele odihnind de-a valma,
în ape pline de plutiri lovesc cu palma.
E noapte-n largul marii, si e luna.
Tu poate dormi de mult ; eu cânt a voie buna
si-n barca mea e-atâta râs si-atâta cânt
ca tu m-ai crede mag, nebun, sau rege.
Dar valul marii a-nteles ce sunt
si cântul meu în spuma mi-l culege.
în ape pline de plutiri lovesc cu palma.
E noapte-n largul marii, si e luna.
Tu poate dormi de mult ; eu cânt a voie buna
si-n barca mea e-atâta râs si-atâta cânt
ca tu m-ai crede mag, nebun, sau rege.
Dar valul marii a-nteles ce sunt
si cântul meu în spuma mi-l culege.
Platon
Pardău
Biografie
Platon Pardău
Alex. Ştefănescu despre Platon Pardău (din rev. România literară, nr. 30/2003):
În timpul lui Ceauşescu, Platon Pardău îşi petrecea, în fiecare an, prima parte a lunii august la mare: stătea în balconul camerei lui din vila scriitorilor de la Neptun şi lucra, în timp ce toată lumea se afla la plajă. Aşezat pe un şezlong, ţinea maşina de scris pe genunchi şi bătea fără întrerupere, ca şi cum ar fi avut alături o ciornă, deşi, în realitate, compunea textul pe loc. Figura lui napoleoniană, căreia doar un tricorn îi lipsea pentru a-l evoca întru totul pe învingătorul de la Austerlitz, exprima o încredere deplină în actul scrisului.
În această stare de spirit ( chiar dacă nu întotdeauna într-un balcon), Platon Pardău (născut la 1 decembrie 1934 la Vatra Dornei) a scris de-a lungul anilor mii şi mii de pagini de versuri, proză, teatru şi publicistică. A început prin a scrie versuri. Numeroasele cărţi de poezie pe care le-a publicat - Arbori de rezonanţă, 1963, Monolog, 1965, Vânătoarea interzisă, 1967, Pasărea vine la noapte, 1968, Planete albastre, 1970, Moartea lui august, 1972, Acasă, 1973 etc. - sunt lipsite de valoare. Ele ne documentează însă asupra unei anumite caracteristici a poeziei româneşti din acel moment - interesul pentru fantasticul folcloric - şi ne dau o idee şi despre curiozitatea manifestată de autor faţă de tehnica elaborării unui text. Această curiozitate îl va determina mai târziu să experimenteze - cu un succes relativ - diverse procedee epice inventate de prozatorii sud-americani, în vogă atunci în toată Europa.
Ca poet, Platon Pardău folclorizează superficial şi voios. Cea mai mare parte din versuri datează din perioada în care era redactor-şef la ziarul local Zori noi din Suceava, în paginile căruia semna aproape zilnic reportaje şi însemnări improvizate - la fel - cu o uşurinţă surâzătoare. Era un scriitor printre activişti, ceea ce îl flata, şi un activist printre scriitori, ceea ce nu-l complexa. În 1970 a publicat şi un roman, Scara lui Climax, tot de inspiraţie folclorică, lipsit - şi el - de semnificaţie literară.
Stabilit la Bucureşti, Platon Pardău şi-a reconsiderat scrisul, în conformitate cu noua lui condiţie socială, aceea de scriitor. În cel mai scurt timp s-a pus de acord şi cu moda literară, publicând un roman despre \"obsedantul deceniu\", Ore de dimineaţă, 1972. Romanul, scris simplu şi alert, în stil gazetăresc, s-a remarcat - şi se remarcă şi azi - prin senzaţia de viaţă transmisă cititorilor, prin curajul de a oferi, în locul unor portrete ale contemporanilor retuşate propagandistic, instantanee. Autorul a exploatat ingenuu un \"material documentar\" rămas în memoria lui de pe vremea când îi frecventa pe activiştii PCR din Suceava şi îi studia îndeaproape, în nuda lor realitate, dar scria articole despre fantasmatici eroi ai muncii socialiste.
Au urmat alte romane \"realiste\": Aproapele nostru aproape, Buc., Em., 1973, Ciudata mişcare a inimii în aprilie, 1974, Mergând prin zăpadă, 1975, Cercul, 1976. Toate sunt însă în mod fatal nerealiste în raport cu Ore de dimineaţă, pentru că în cuprinsul lor nu mai este vorba de trecutul imediat incriminat în mod oficial de Ceauşescu, ci chiar de epoca Ceauşescu. Autorul, precaut, se rezumă acum la reprezentarea conflictului numit de Marian Popa cu sarcasm \"lupta dintre bine şi mai bine\".
În 1978 scriitorul apare în faţa publicului complet schimbat, ca şi cum s-ar fi supus unei operaţii de chirurgie estetică, publicând o carte funambulesc-fantezistă: Minunata poveste a dragostei preafericiţilor regi Ulise şi Penelopa ( Buc., Em.). În paginile acestei cărţi, parodie liberă a Iliadei şi Odiseei, întâmplările se dezvoltă arborescent unele din altele, relativizând până la a face de nerecunoscut mitul homeric. În mod evident, Platon Pardău şi-a luat cetăţenie literară sud-americană ( deşi modelul lui imediat este romanul Omul care semăna cu Oreste al spaniolului Alvaro Cunqueiro). El îşi pune în valoare acum un talent de inventator de poveşti şi de causeur pe care înainte şi-l risipea în discuţiile cu prietenii şi în luările de cuvânt de la şedinţele de partid. Noua formulă se dovedeşte a fi productivă, generând numeroase romane: Scrisorile imperiale, Buc., CR, 1979, Omul coborât din turn, Buc., Alb., 1980, Diavolul de duminică, Buc., Em., 1981, Limita de vârstă, Buc., CR, 1982, Tentaţia, Buc., Em., 1983, Rezerva specială, 1984, Ultima tentaţie, 1985, Portretul, 1986, Scrisorile veneţiene, 1987, Bănuitele primejdii, 1988.
În mod paradoxal, exploatând posibilităţile nelimitate ale fanteziei, scriitorul a devenit până la urmă previzibil. Cauza o constituie modul său exterior de a trata literatura, tendinţa de a face din misterul creaţiei o tehnologie.
Piesele de teatru - Iubirile de-o viaţă, Ioneştii, Capcana, Luna de miere etc. -, inspirate din viaţa de fiecare zi, au mult de pierdut din cauza manierei sofisticate de problematizare a existenţei, expresie a dorinţei autorului de a plăcea şi criticii de specialitate, şi autorităţilor.
În general simpatizat de lumea literară, Platon Pardău a rămas dintr-odată fără acest capital afectiv în 1987, când, împreună cu Vasile Băran, a relatat de pe o poziţie oficială, într-un reportaj publicat în România literară, desfăşurarea grotescului proces moral şi ideologic \"de la Gârbovi\" înscenat de partidul comunist scriitorului Ion Anghel-Mânăstire.
După 1989 a participat tot mai puţin la viaţa literară. A murit - aproape ignorat - la 12 aprilie 2002.
Alex. Ştefănescu despre Platon Pardău (din rev. România literară, nr. 30/2003):
În timpul lui Ceauşescu, Platon Pardău îşi petrecea, în fiecare an, prima parte a lunii august la mare: stătea în balconul camerei lui din vila scriitorilor de la Neptun şi lucra, în timp ce toată lumea se afla la plajă. Aşezat pe un şezlong, ţinea maşina de scris pe genunchi şi bătea fără întrerupere, ca şi cum ar fi avut alături o ciornă, deşi, în realitate, compunea textul pe loc. Figura lui napoleoniană, căreia doar un tricorn îi lipsea pentru a-l evoca întru totul pe învingătorul de la Austerlitz, exprima o încredere deplină în actul scrisului.
În această stare de spirit ( chiar dacă nu întotdeauna într-un balcon), Platon Pardău (născut la 1 decembrie 1934 la Vatra Dornei) a scris de-a lungul anilor mii şi mii de pagini de versuri, proză, teatru şi publicistică. A început prin a scrie versuri. Numeroasele cărţi de poezie pe care le-a publicat - Arbori de rezonanţă, 1963, Monolog, 1965, Vânătoarea interzisă, 1967, Pasărea vine la noapte, 1968, Planete albastre, 1970, Moartea lui august, 1972, Acasă, 1973 etc. - sunt lipsite de valoare. Ele ne documentează însă asupra unei anumite caracteristici a poeziei româneşti din acel moment - interesul pentru fantasticul folcloric - şi ne dau o idee şi despre curiozitatea manifestată de autor faţă de tehnica elaborării unui text. Această curiozitate îl va determina mai târziu să experimenteze - cu un succes relativ - diverse procedee epice inventate de prozatorii sud-americani, în vogă atunci în toată Europa.
Ca poet, Platon Pardău folclorizează superficial şi voios. Cea mai mare parte din versuri datează din perioada în care era redactor-şef la ziarul local Zori noi din Suceava, în paginile căruia semna aproape zilnic reportaje şi însemnări improvizate - la fel - cu o uşurinţă surâzătoare. Era un scriitor printre activişti, ceea ce îl flata, şi un activist printre scriitori, ceea ce nu-l complexa. În 1970 a publicat şi un roman, Scara lui Climax, tot de inspiraţie folclorică, lipsit - şi el - de semnificaţie literară.
Stabilit la Bucureşti, Platon Pardău şi-a reconsiderat scrisul, în conformitate cu noua lui condiţie socială, aceea de scriitor. În cel mai scurt timp s-a pus de acord şi cu moda literară, publicând un roman despre \"obsedantul deceniu\", Ore de dimineaţă, 1972. Romanul, scris simplu şi alert, în stil gazetăresc, s-a remarcat - şi se remarcă şi azi - prin senzaţia de viaţă transmisă cititorilor, prin curajul de a oferi, în locul unor portrete ale contemporanilor retuşate propagandistic, instantanee. Autorul a exploatat ingenuu un \"material documentar\" rămas în memoria lui de pe vremea când îi frecventa pe activiştii PCR din Suceava şi îi studia îndeaproape, în nuda lor realitate, dar scria articole despre fantasmatici eroi ai muncii socialiste.
Au urmat alte romane \"realiste\": Aproapele nostru aproape, Buc., Em., 1973, Ciudata mişcare a inimii în aprilie, 1974, Mergând prin zăpadă, 1975, Cercul, 1976. Toate sunt însă în mod fatal nerealiste în raport cu Ore de dimineaţă, pentru că în cuprinsul lor nu mai este vorba de trecutul imediat incriminat în mod oficial de Ceauşescu, ci chiar de epoca Ceauşescu. Autorul, precaut, se rezumă acum la reprezentarea conflictului numit de Marian Popa cu sarcasm \"lupta dintre bine şi mai bine\".
În 1978 scriitorul apare în faţa publicului complet schimbat, ca şi cum s-ar fi supus unei operaţii de chirurgie estetică, publicând o carte funambulesc-fantezistă: Minunata poveste a dragostei preafericiţilor regi Ulise şi Penelopa ( Buc., Em.). În paginile acestei cărţi, parodie liberă a Iliadei şi Odiseei, întâmplările se dezvoltă arborescent unele din altele, relativizând până la a face de nerecunoscut mitul homeric. În mod evident, Platon Pardău şi-a luat cetăţenie literară sud-americană ( deşi modelul lui imediat este romanul Omul care semăna cu Oreste al spaniolului Alvaro Cunqueiro). El îşi pune în valoare acum un talent de inventator de poveşti şi de causeur pe care înainte şi-l risipea în discuţiile cu prietenii şi în luările de cuvânt de la şedinţele de partid. Noua formulă se dovedeşte a fi productivă, generând numeroase romane: Scrisorile imperiale, Buc., CR, 1979, Omul coborât din turn, Buc., Alb., 1980, Diavolul de duminică, Buc., Em., 1981, Limita de vârstă, Buc., CR, 1982, Tentaţia, Buc., Em., 1983, Rezerva specială, 1984, Ultima tentaţie, 1985, Portretul, 1986, Scrisorile veneţiene, 1987, Bănuitele primejdii, 1988.
În mod paradoxal, exploatând posibilităţile nelimitate ale fanteziei, scriitorul a devenit până la urmă previzibil. Cauza o constituie modul său exterior de a trata literatura, tendinţa de a face din misterul creaţiei o tehnologie.
Piesele de teatru - Iubirile de-o viaţă, Ioneştii, Capcana, Luna de miere etc. -, inspirate din viaţa de fiecare zi, au mult de pierdut din cauza manierei sofisticate de problematizare a existenţei, expresie a dorinţei autorului de a plăcea şi criticii de specialitate, şi autorităţilor.
În general simpatizat de lumea literară, Platon Pardău a rămas dintr-odată fără acest capital afectiv în 1987, când, împreună cu Vasile Băran, a relatat de pe o poziţie oficială, într-un reportaj publicat în România literară, desfăşurarea grotescului proces moral şi ideologic \"de la Gârbovi\" înscenat de partidul comunist scriitorului Ion Anghel-Mânăstire.
După 1989 a participat tot mai puţin la viaţa literară. A murit - aproape ignorat - la 12 aprilie 2002.
Mișcare
în mai
Toate
sunt drumuri acuma: palida
păpădie plutind pestre pietre,
greierii prin ierburile mari, ciocârlia
zvârlindu-se-n cer; toate umblă
în felul lor după soare, toate se recunosc
în statura înaltă a zilei de mai.
E-un fel de mişcare înainte şi-n sus,
cu dealurile vibrând de atâta lumină;
Şi păsările în formă de ciutură
s-au aplecat spre pământ.
A început şi iernatecul alb...
Cum mi se risipesc solzii de veche răşină...
Acum, ca-n obiceiuri de început de an,
vin dănţuind animalele
şi mi se închină.
păpădie plutind pestre pietre,
greierii prin ierburile mari, ciocârlia
zvârlindu-se-n cer; toate umblă
în felul lor după soare, toate se recunosc
în statura înaltă a zilei de mai.
E-un fel de mişcare înainte şi-n sus,
cu dealurile vibrând de atâta lumină;
Şi păsările în formă de ciutură
s-au aplecat spre pământ.
A început şi iernatecul alb...
Cum mi se risipesc solzii de veche răşină...
Acum, ca-n obiceiuri de început de an,
vin dănţuind animalele
şi mi se închină.
TEATRU/
FILM 12 Aprilie
George
Bernard Shaw - Pygmalion (Teatru Radiofonic):
Bernard Shaw - Pygmalion (Teatru Radiofonic):
Cu
Florin Zamfirescu
Biografie
Florin Zamfirescu
Actor roman de teatru si film, Florin Gheorghe Zamfirescu s-a
nascut pe 12 aprilie 1949 in Calimanesti jud. Valcea intr-o familie in care
toti adorau literatura si artele in general (mama sa adora poezia, tatal era
invatator si directorul Casei de cultura din Calimanesti, sora sa iubea
teatrul...).
De mic a visat să fie actor, iar la 6 ani a luat primul premiu
de recitator. De atunci nu s-a mai desprins de scenă, facand din aceasta
meserie o pasiune.
Dupa terminarea liceului din Calimanesti, intre anii 1967 si
1971 urmeaza Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, Facultatea de Teatru,
Sectia Arta Actorului, clasa prof. Constantin Moruzan, unde se remarca prin
talentul si pasiunea sa pentru actorie, de altfel este si premiat in 1967 cu
"Premiul Criticii, Cel mai bun actor al anului 1997" pentru
interpretarea sa din teatru Glagoliev si Fouquiller Tinville.
Intre anii 1971 si 1973 este actor la Teatrul de Stat Tg-Mures,
in 1973 se angajeaza la Teatrul Mic din Bucuresti, unde interpreteaza roluri
insemnate.
In 1978 este remarcat de regizorul Stere Gulea si distribuit in
filmul "Iarba verde de acasa", unde interpretand rolul unui tânăr
prospăt absolvent al facultății de matematică care este în situația de a alege
să rămână pe lângă profesorul lui, ca asistent, acceptând anumite compromisuri,
sau să devină profesor de țară, alege a doua variantă , este remarcat de
publicul cinefil pentru calitatea sa interpretativa si devine foarte cunoscut
si apreciat.
Avand o capacitate deosebita de a iesi din propria piele, pentru
a deveni personajul intrupat, rolurile in film incep sa curga: "De ce trag
clopotele Mitica" (1981), Morometii (1988), Senatorul melcilor, Orient
Expres, Filantropica etc.
După Revoluție devine director adjunct Artistic la Teatrul
Odeon.
Din 1996 este numit profesor Universitar la Universitatea
Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L. Caragiale“ Bucuresti iar in
2000 este numit rector.
In 2001 este membru in juriul festivalului international de
teatru experimental de la Cairo iar din 2002 incep sa curga premiile criticii
de specialitate: Membru de onoare in “Liga pentru sanatate mintala“ din Romania
si detinatorul a doua premii de excelenta pentru interpretare " Ordinul
National PENTRU MERIT in grad de Cavaler si " Premiul pentru excelenta in
Cinematografia Romana "
A fost casatorit de trei ori.
·
Meda sau Partea
nu prea fericită a lucrurilor (2017) - Pandele Trailer
·
Moromeții 2 (2017)
·
Meda (2016)
·
10 Hours (2015)
·
Acasă la tata (2015) - Tatal Trailer
·
Back Home (2015)
- Robert's father
·
Doar cu buletinul la Paris (2015) Trailer
·
Kira Kiralina (2014) - Ilie Trailer
·
Funeralii fericite (2013) -
cerşetor Trailer
·
Poziția copilului (2013) - Aurelian
Făgărăşanu Trailer
·
Killing Time (2012) - bătrânul Trailer
·
Weekend cu mama (2009) - Felix Trailer
·
Regina (2008)
·
Restul e tăcere (2008) - colonelul
Guţă Trailer
·
Inimă de țigan (2007) - Gigi Dumbrava
·
Cum mi-am petrecut sfârșitul
lumii (2006) - Directorul scolii Trailer
·
Femeia visurilor (2005) -
Cratofil Trailer
·
Moartea domnului Lăzărescu (2005)
- Dr. Ardelean Trailer
·
Estul salbatic (2004)
·
Nepoții lui Adam (2004) - Povestitor
·
Orient Express (2004) - Take Criveanu
·
Sindromul Timisoara -
Manipularea (2004)
·
Ultimul stinge lumina (2004)
·
Dulcea saună a morții (2003) -
Mangiurea
·
Maria (2003)
- Ahmed
·
...Sub clar de luna (2002)
·
Al matale, Caragiale (2002)
·
Filantropica (2002) - Poetul Garii de Nord
·
Detectiv fara voie (2001)
Steaua fara nume 1983:
Napasta (1985):
UMOR SOVIETIC - LEONID LENCI
Zbor paralel - Arcadie Donos 1982
Napoli orasul milionarilor - Eduardo de Filippo
Adio arme - Ernest Hemingway 1983
GÂNDURI
PESTE TIMP 12 Aprilie
Seneca
– Citate:
Gabriel
Țepelea – Citate:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu