MATERIALE PENTRU 23 MAI 2018

ISTORIE PE ZILE 23 Mai

Evenimente

• 1400 - A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova care a durat până în 1432.

* 1430: Ioana D'Arc este capturată de către burgunzi în timp ce conducea armata spre a elibera Compiègne. In timpul bataliei de la Compiegne (Razboiul de o suta de ani), Ioana d’Arc a fost luata prizoniera de burgunzi. A jucat un rol important în eliberarea Orleansului un an mai devreme si a fost capturata la Compiegne pe 23 mai 1430.Ea încearcă să scape de două ori, dar nu reuşeşte. Este chiar grav rănita, sărind de la o fereastră. Jeanne D’Arc a fost rascumpărata de britanici contra sumei de 10.ooo de lire sterline,şi predata lui Pierre Cauchon, episcop de Beauvais aliatul lor, fiind acuzata de erezie si condamnata la ardere pe rug. Este arsa pe rug la 30 mai 1431, în piaţa Vieux-Marche din Rouen. Moare strigând numele lui Iisus Hristos, convinsă că şi-a îndeplinit misiunea.

• 1498: Girolamo Savonarola este spânzurat la Florența din ordinul Papei Alexandru al VI-lea care îl declară ca "eretic, schismatic și neiubitor de Sfântul Scaun". Apoi, în fața unei mulțimi de oameni, este ars.

• 1533: Arhiepiscopul de Canterbury, Thomas Cranmer, declară căsătoria regelui Henric al VIII-lea al Angliei cu Caterina de Aragon nulă și neavenită. Atrage asupra sa mânia Vaticanului, care mai târziu va răspunde cu o excomunicare papală.

• 1555: Este ales Papa Paul al IV-lea, nascut Giovanni Pietro Caraffa. In 1559, sub pontificatul lui Paul al IV-lea,la initiativa Inchizitiei, s-a publicat lista de cărţi şi autori, denumită Index librorum prohibitorum (Indexul cărţilor interzise) sau Index expurgatorius. Cărţile aflate în Index nu puteau fi citite de către credinciosii catolici. Lista neagra (Indexul), a fost înnoita periodic şi a fost publicata cu regularitate până în anul 1948, dar abia în anul 1966 s-a emis o decizie care a suspendat apariţia sa.

• 1568: Țările de Jos își declară independența față de Spania.

• 1706: Bătălia de la Ramillies: John Churchill, Duce de Marlborough învinge armata franceză aflată sub comanda mareșalului Villeroi.

· 1793: Savantul şi omul politic american Benjamin Franklin, a inventat ochelarii cu lentile bifocale.

· 1805 - Napoleon Bonaparte este încoronat rege al Italiei, la Domul din Milano.

· 1829: Chiril Demian primeste la Viena brevetul pentru inventarea acordeonului.

· 1903 - În această zi a început una dintre experienţele iniţiatice pentru automobilism, una care a demonstrat că automobilul poate fi folosit pentru călătorii pe distanţe lungi. Astfel H. Nelson Jackson, un fizician şi om de afaceri din Vermont, a străbătut America de la o coastă la cealaltă, tocmai din San Francisco până în New York. Împreună cu mecanicul Sewall Corker şi la bordul unui Winton Vermont, Nelson a pornit în această călătorie care a durat 63 de zile. Expediţia a fost una foarte anevoioasă datorită condiţiilor grele de drum şi a problemelor tehnice. De mai multe ori cei doi temerari au avut nevoie de piese de schimb, trimise de compania Winton prin poştă. Costul itinerariului a fost de 8.000$, o sumă astronomică pentru acele vremuri. Dar aventura celor doi a fost expusă pe larg de presă şi chiar există şi producţii cinematografice cu această temă. Pe drum li s-a mai alăturat un simpatic bull-dog, botezat Bud, care la fel apare în multe imagini care redau aventura celor doi. Distanţa dintre San Francisco şi New York este de 4148 km în linie dreaptă sau 4679 km pe autostradă. Teoretic cu un automobil din zilele noastre se poate ajunge de la un oraş la celălalt în 44 ore, iar costul combustibilului ar fi în jur de 440 euro.

· 1903: A fost pusa in functiune prima linie telefonica intre Paris si Londra.

· 1915: Primul Război Mondial: Italia a declarat război Austro-Ungariei.

· 1918: In Basarabia unita cu Romania au fost extinse prin decret, Legea generala a vamilor, a tarifelor vamale si legea marcarii obiectelor fabricate din metale pretioase.

· 1918: Patriarhul Tihon al Moscovei si Intregii Rusii a expediat mitropolitului Pimen al Moldovei actul renuntarii la Basarabia.

· 1919: A inceput, la Bucuresti, conferinta delegatilor organizatiilor socialiste din Regat, Transilvania, Banat, Bucovina si Basarabia, la care s-a adoptat un program politic, precum si un program electoral unic, obligatoriu pentru intreaga miscare socialista din Romania, premise esentiale pe linia unificarii la nivel national a organizatiilor socialiste regionale.

· La 23 mai 1922 Nicolae Donici devine membru de onoare al Academiei Române. Trebuie remarcat faptul că Nicolae Donici este exclus din rîndurile Academiei în 1948, fiind reprimit post-mortem în 1990. A fost ales membru al Societăţii Astronomice din Rusia din 1904 pana in 1917, membru a Uniunii internaţionale pentru studiul Soarelui, a Uniunii Internaţionale Astronomice (din 1922), al societăţilor astronomice din Germania şi Franţa. A fost membru al Comitetului astronomic român,doctor honoris causa a universităţii din Coimbra, Portugalia si autor a cel puţin 77 de publicaţii ştiinţifice.Din 1944 a locuit în Franţa, unde timp de 10 ani a lucrat la Observatorul astronomic. După toate probabilităţile, s-a stins din viaţă la Nisa, într-un azil de batrâni, în anul 1956. Nicolae Donici a fost exclus de autoritatile comuniste din Academie în 1948, fiind reprimit post-mortem în 1990.

· 1929: Prima animație Mickey Mouse cu sunet, „Copilul carnavalului", este lansată.

· 1934: Faimosul cuplul de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow au fost împușcați în apropiere de Bienville Parish, Louisiana, de către poliție.

· 1934 - La Paris, a fost încheiat un Acord între Statul român şi creditorii străini, prin care se reglementa plata datoriilor româneşti, limitându-le la o sumă forfetară de 1,1 miliarde de lei anual, pentru următorii trei ani.

· 1942: Armata germană reuşeşte în cea de-a doua Batalie de la Harkov, să încercuiască in cateva zile complet Armata Rosie. Capitularea acesteia are loc la data de 28 mai. Sângeroasa bătălie a durat 17 zile si a dus la pierderea a peste 200.000 de soldaţi ai Armatei Rosii şi a mai multor sute de tancuri. Generalul german Friedrich von Paulus a câştigat o victorie importantă, care a deschis trupelor de sub comanda sa calea pentru declaşarea bataliei Stalingradului, aruncând forţele sovietice într-o lungă serie de înfrângeri şi retrageri.

· 1945: Guvernul german este destituit din funcție de către aliați, după care este închis.

· 1945: Succesorul lui Hitler, mare amiral Karl Donitz şi cancelarul Lutz Schwerin von Krosigk, sunt arestaţi de trupele britanice la Flensburg. Donitz a fost presedinte al Germaniei intre 30 aprilie 1945 si 23 mai 1945.

· 1948: Este semnat de catre Nikolai Pavlovici Sutov, prim-secretar de ambasada, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al URSS, si Eduard Mezincescu, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Populare Romane, pe Insula Serpilor din Marea Neagra, un proces-verbal, prin care acest teritoriu romanesc a fost cedat URSS. Incalcand Tratatul de pace de la Paris, incheiat in 1947, predarea insulei a redus suprafata marii teritoriale a Romaniei. Din acest motiv nu s-a ajuns la un acord privind delimitarea platformei continentale in Marea Neagra. Partea sovietica a sustinut la negocieri ca aceasta delimitare sa se faca intre Insula Serpilor si tarmul romanesc. Procesul-verbal nu a fost ratificat niciodata de Parlamentele Romaniei si URSS si nici nu a fost data vreo lege constitutionala cu privire la traseul frontierei de stat cu URSS. Dupa destramarea URSS, Insula Serpilor a trecut in stapanirea Ucrainei. Insula Serpilor este situata la 45 de kilometri in largul Marii Negre, in dreptul Bratului Sulina. Are o lungime de numai 662 de metri si o latime de 440 de metri.

· 1949: A fost emis un decret pentru organizarea Directiei Generale a Presei si Tipariturilor. Sub aceasta denumire a functionat in Romania, pana in 1975, cenzura presei si a tipariturilor. Nimic nu putea fi tiparit fara o viza pe fiecare pagina, a D.G.P.T.

· 1949: S-a constituit Republica Federala Germania. Consiliul Parlamentului vest-german (Bundesrat) s-a întrunit şi a proclamat în mod oficial Republica Federala Germania.

· 1957: Televiziunea Romana a prezentat prima transmisie in direct a unui spectacol preluat de la Teatrul National din Bucuresti.

· 1979: De la această dată la fiecare al cincilea an, pe 23 mai este ales Președintele Germaniei:

· 1979, al 5-lea președinte federal, Karl Carstens (CDU)

· 1984, al 6-lea președinte federal, Richard von Weizsäcker (CDU)

· 1989, din nou președintele federal, Richard von Weizsäcker (CDU)

· 1991: Numele Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost schimbat în Republica Moldova. Aceasta îşi va proclama independenţa pe 27 august 1991.

· 1994, al 7-lea președinte federal, Roman Herzog (CDU)

· 1995: A fost prezentat publicului limbajul de programare Java.

· 1999, al 8-lea președinte federal, Johannes Rau (SPD)

· 1999: Americanul Gerry Bloch, la varsta de 81 de ani, devine e cel mai in varsta alpinist care a escaladat El Capitan in Yosemite National Park. El si-a doborat propriul record stabilit in 1986, pe cand avea 68 de ani.

· 2000: Regina Margareta a Danemarcei, impreuna cu sotul ei, printul Henrik, a efectuat, in perioada 23-25 mai, o vizita oficiala in Romania, la invitatia presedintiei romane. A fost prima vizita efectuata vreodata de familia regala a Danemarcei in tara noastra.

· 2000 - Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din "Faust" de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

· 2004, al 9-lea președinte federal, Horst Köhler (CDU)

· 2006 - Guvernul de la Paris a aprobat proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.

· 2008 - Rusia a semnat un contract în domeniul nuclear cu China, pentru extinderea unei uzine de îmbogăţire a uraniului şi furnizare de combustibil.

· 2009, al 9-lea președinte federal, Horst Köhler, este reales

Nașteri

• 1052: S-a născut Regele Filip I al Franței (d. 1108)

* 1100 – S-a nascut imparatul chinez Quinzong ( d.1161)

• 1707 - S-a născut Carl Linné, botanist suedez ("Filosofie botanică", "Bazele botanicii") (m.10.01.1778). Este considerat părintele taxonomiei (taxonomia se ocupă cu descoperirea, descrierea şi catalogarea organismelor) şi al ecologiei moderne. Lucrarea sa „Systema naturae” in care a clasificat omul in ordinul primatelor, denumindu-l Homo sapiens şi aşeazandu-l alături de antropomorfe, a aparut în 1735.

• 1734: Franz Anton Mesmer, medic german (d. 1815)

• 1741: Andrea Luchesi, compozitor italian (d. 1801)

• 1834: Carl Heinrich Bloch, pictor danez (d. 1890)

• 1848: Otto Lilienthal, pionier de zbor și inginer german (d. 1896)

• 1871 - S-a născut Garabet Ibrăileanu, critic, istoric şi teoretician literar, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. A fondat, împreună cu Constantin Stere, revista “Viaţa Românească” (m.10.03.1936).

• 1891: S-a nascut scriitorul, poetul si dramaturgul suedez Pär Lagerkvist; (m.7/11/1974) câştigator al Premiului Nobel pentru literatura în 1951.

• 1900: S-a nascut Hans Frank guvernatorul general nazist al Poloniei ocupate acuzat de crime impotriva umanitatii si executat in 1946.

• 1902: Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), critic literar, eseist, poet român (d. 1970)

• 1908: John Bardeen, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1991)

• 1908: Hélène Boucher, pilot francez, deținătoare a mai multor recorduri mondiale (d. 1934)

• 1910 - S-a născut Artie Shaw (Arthur Arshawsky), clarinetist, compozitor şi şef de orchestră american.

• 1913 - S-a născut scriitoarea Olga Caba.

· 1918 - S-a născut Robert ("Bumps") Blackwell, compozitor şi producător american.

· 1920 - S-a născut Helen O'Connell, cântăreaţă americană.

· 1928 - S-a născut Rosemary Clooney, cântăreaţă americană.

· 1931: Lucian Mureșan, arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, cardinal

· 1934 - S-a născut Robert Moog, inventatorul sintetizatorului electronic care-i poartă numele.

· 1937 - S-a născut scriitorul Octavian Georgescu.

· 1942: Gabriel Liiceanu, eseist și filosof român

· 1944 - S-a născut Norman Johnson, vocalist american (The Showmen, The Gentlemen, Chairmen Of The Board).

· 1946: Sorin Ilfoveanu, pictor român

· 1946 - S-a născut Daniel Klein, basist american (J. Geils Band).

· 1946 - S-a născut scriitorul Valeriu Armeanu.

· 1947 - S-a născut Bill Hunt, pianist şi trompetist britanic (Hannibal, ELO, Wizzard).

· 1951: S-a nascut campionul rus de sah Anatoli Karpov.

· 1953 - S-a născut Rick Fenn, chitarist britanic (Hamilton Gray, 10cc).

· 1955: Nati Meir, politician român de origine israeliană, pușcăriaș

· 1958: Thomas Reiter, ofițer în aviația germană și astronaut

· 1960: Horea Dorin Uioreanu, politician român

· 1967: Phil Selway, baterist al trupei Radiohead

· 1991: Lena Meyer-Landrut, cântăreață germană de Muzică pop. A reprezentat Germania la Concursul muzical Eurovision, editia 2010 de la Oslo, Norvegia și l-a câștigat cu melodia „Satellite”.

Decese

• 1125: Henric al V-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (n. 1081)

• 1498 a fost executat prin spânzurare și apoi ardere pe rug, călugărul italian Girolamo Savonarola, predicator și critic al moravurilor religioase a bisericii catolice. Născut la Ferrara în anul 1452, Savonarola își face educația cu studii de filozofie, medicină și desen, iar la vârsta de 20 de ani publică prima sa lucrare "De ruina mundi", în care critică corupția și decadența moravurilor societății din vremea sa. În 1474 pleacă la Bologna, unde se călugărește și intră în Ordinul Dominican, iar aici scrie a doua lucrare critică la adresa bisericii, intitulată „De ruina ecclesiae”, în care exprimă dezaprobarea față de cler, care - după părerea sa – era deosebit de corupt. În anul 1482 devine conducătorul mănăstirii San Marco din Florența, dar aceasta nu-l împiedică să denunțe în predicile ținute de la amvonul bisericii însăși corupția familiei Borgia, atrăgându-și prin aceasta simpatia populației. Nu a durat mult, şi veştile despre isprăvile lui Savonarola au ajuns la urechile noului Papă, care era nimeni altul decât Alexandru al IV-lea, din temuta familie Borgia, iar dezaprobările acestuia, la început timide, aveau să culmineze cu încercări făţişe de a-l face pe Savonarola să tacă. Pe măsura amplificării criticilor lui Savonarola la adresa bisericii, papa Alexandru al IV-lea decide excomunicarea acestuia și fiind sătul de răzvrătirea călugărului, suveranul pontif adoptă această hotărâre severă în luna mai a anului 1497. Se pare că ignorarea deciziei papale și atitudinea hotărâtă a lui Savonarola împotriva practicilor Bisericii au cântărit greu în acuzaţia de erezie pe care Papa a lansat-o asupra călugărului la doi ani de la excomunicare. Astfel, în 1498, Savonarola a fost arestat împreună cu doi dintre adepţi de-ai săi, fiind judecaţi de către un tribunal inchizitorial şi torturaţi cu cruzime sub acuzaţia de erezie, iar pe data de 23 mai Savonarola şi discipolii săi credincioşi au fost spânzuraţi și apoi arşi pe rug. Se spune că un preot l-a întrebat pe Savonarola cum se simte în faţa execuţiei, iar călugărul i-a răspuns scurt și calm ,,Mă simt foarte bine și știu că Domnul Hristos a suferit mai mult pentru mine”. Aveau să fie ultimele sale vorbe, deoarece după ce cei trei au fost spânzuraţi, trupurile lor au fost arse pe rug, iar cenuşa le-a fost apoi aruncată în râul Arno care străbate Florenţa.

• 1627: Luis de Gongora y Argote, poet spaniol baroc (n. 1561)

• 1670: Ferdinando al II-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana (n. 1610)

• 1691: Adrien Auzout, astronom francez (n. 1622)

• 1813: Géraud Duroc, general francez (n. 1772)

• 1855: Charles Robert Malden, explorator britanic, descoperitorul unei insule în Pacific, care îi poartă numele (n. 1797)

· 1885 - A murit Victor Hugo, scriitor francez, teoretician al romanului (n.26.02.1802).

· 1895 - A murit Franz Ernst Neumann, fizician şi matematician german, considerat fondatorul fizicii matematice (n.11.10.1798).

· 1906 - A murit dramaturgul norvegian Henrik Ibsen (“Peer Gynt”, “Stîlpii societăţii”) (n.20.03.1828).

· 1908: François Coppée, poet și romancier francez (n. 1842)

· 1934 - Faimoşii delicvenţi americani Bonnie Parker şi Clyde Barrow au fost ucişi într-un asalt al forţelor de ordine.

· 1937: Industriasul american John Davison Rockefeller, milardarul care a fondat Standard Oil Company, a incetat din viata la varsta de 98 de ani.

· 1945: Heinrich Himmler, seful trupelor naziste SS, se sinucide cu cianura, in momentul arestarii sale de catre trupele aliate.

· 1991: A murit pianistul si compozitorul german Wilhelm Kempff.

· 1992: A fost asasinat de Mafia, Giovanni Falcone, unul dintre cei mai neinduplecati luptatori impotriva crimei organizate din Ityalia. S-a născut la 18 mai 1939 si a devenit care simbolizeaza lupta impotriva Mafiei in lume.A reusit sa ingenuncheze caracatita mafiota, in urma celui mai mare proces din toate timpurile. A fost ucis de mafia siciliana la 23 mai 1992. Giovanni Falcone, a fost un justitiar care a sacrificat totul, chiar şi viaţa pentru a aplica LEGEA.

· 2002: Pierre de Boisdeffre, istoric, diplomat și critic literar francez (n. 1926)

· 2003: A murit poetul Ion Draganoiu. A fost redactor la TVR si a editat revista de teatru si poezie “ Capricorn ”, in 1978 (volume de poezie : “ Alice in Tara Notiunilor ” – Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, in 2000; “ Scene de vanatoare ” – Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, in 1983).

· 2006 - A încetat din viaţă scriitorul Iordan Chimet, autorul unor apreciate eseuri şi cărţi pentru copii: "Închide ochii şi vei vedea Oraşul", "Eroi, fantome, şoricei", "Câte-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare" (n. 18 noiembrie 1924).

· 2010: Leonida Georgievna, Mare Ducesă a Rusiei (n. 1914)

· 2013: Georges Moustaki cântăreț francez (n. 1934)

· 2013: Moritz, Landgraf de Hesse (n. 1926).

Sărbărori

· În calendarul ortodox: Sf Ier Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadei; Sf Mironosiță Maria lui Cleopa; dezlegare la pește

· În calendarul romano-catolic: Sf. Dezideriu, episcop

· În calendarul greco-catolic: Sf. Mihai, episcop, mărturisitor († 826)

· Ziua Mondială a Broaștelor Țestoase

· Ziua Muncii (Jamaica)

· Ziua Studenților (Mexic)

RELIGIE ORTODOXĂ 23 Mai

Sf Ier Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadei; Sf Mironosiță Maria lui Cleopa; Dezlegare la pește

Sfântul Mihail a trăit pe vremea împăratului Leon Armeanul (813-820) şi a ales din tinereţe viaţa monahicească, împreună cu un bun prieten al său, Teofilact al Nicomidiei. Patriarhul Tarasie al Constantinopolului i-a trimis pe amândoi la o mănăstire zidită pe ţărmul Mării Negre, unde s-au nevoit mulţi ani sporind în fapte bune. Fericitul Patriarh Tarasie, văzând viaţa lor curată, a socotit că cei doi sunt vrednici de treapta arhieriei şi i-a aşezat episcopi: pe Teofilact, Episcop în Nicomidia, iar pe Mihail l-a făcut Episcop al Sinadei. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, Sfântul Mihail a fost trimis la Roma de Patriarhul Constantinopolului, Nichifor, şi a adus de la fericitul Papă Leon al III-lea o scrisoare prin care se apăra dreapta învăţătură cu privire la cinstirea sfintelor icoane. Patriarhul Nichifor a mers la împărat împreună cu arhiereii şi i-au amintit aceluia de dreapta credinţă, cea hotărâtă la Sinodul al 7-lea Ecumenic din 787. Atunci s-a arătat şi Sfântul Mihail că este vestit mărturisitor al dreptei credinţe şi mustrător al ereziei. Pentru aceasta a fost surghiunit din loc în loc, răbdând multe necazuri, până când şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Sfinţitul său cap se păstrează astăzi la Marea Lavră din Muntele Athos.

Sfânta Maria lui Cleopa – A fost verișoara Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, fiind legate printr-o prietenie sfântă. Maria lui Cleopa l-a urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos cu credință și nu l-a părăsit nici în ceasul pătimirilor și răstignirii. Sfintele mironosițe din care făcea parte și Maria lui Cleopa au ajutat lui Iosif din Arimateea și lui Nicodim să coboare trupul Domnului de pe Cruce și să-l așeze în mormânt. Dragostea Mariei lui Cleopa față de Mântuitorul Iisus Hristos și din faptul că în ziua îngropării o aflăm din nou la mormânt împreună cu Maria Magdalena (Matei 27, 61), iar în dimineața Sfintei Învieri s-a grăbit împreună cu celelalte femei mironosițe să ungă cu miresme trupul Domnului.

Maria lui Cleopa (gr. Μαρία ἡ τοῦ Κλωπᾶ) este una din femeile mironosițe, soția sau fiica lui Cleopa, și una din mai multele Marii din Noul Testament.

Maria lui Cleopa este explicit menționată ca atare doar în evanghelia după Ioan, ca fiind una din femeile prezente la crucificarea Domnului Iisus Hristos: „Și stăteau, lângă crucea lui Iisus, mama Lui și sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, și Maria Magdalena.” (Ioan 19, 25).

Eusebiu de Cezareea relatează că cronicarul Hegesippus (către anul 180) ar fi vorbit cu unul din strănepoții lui Iuda (ruda Domnului), care i-ar fi spus că Cleopa era fratele Dreptului Iosif, logodnicul Maicii Domnului

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 23 Mai

Saramură moldovenească

· 2 kg biban sau caras;

· 250 ml suc de roşii;

· 40 g ulei;

· 30 g usturoi;

· Cimbru;

· Sare

Se curăţă peştele de solzi, se eviscerează, se scot branhiile şi osul amar şi se spală în mai multe ape.

Se lasă să se scurgă, se sărează şi se frige pe grătar sau pe o plită presărată cu un strat de sare.

După ce peştele a fost fript se aşază într-un sos preparat din suc de roşii, mujdei de usturoi, ulei, cimbru şi sare şi se ţine la cald pe marginea plitei circa un sfert de oră, apoi se serveşte cu mămăligă caldă.

Şalău prăjit

· 1 kg şalău;

· 125 g ulei;

· 100 g lămâie;

· 50 g făină;

· Piper;

· Sare

Se curăţă şalăul, se scot pieliţele, se despică de-a lungul coloanei vertebrale şi se scot fileurile, care se taie în bucăţi de mărime potrivită.

Zeama de lămâie se amestecă cu sare şi piper măcinat.

Se lasă fileurile să stea în această marinată circa 10 minute, apoi se trec prin făină şi se prăjesc în ulei fierbinte.

Peşte cu sos picant

· 1kg peşte;

· 125 g ulei;

· 75 g făină;

· 500 g roşii;

· 25 g usturoi;

· 30 g bulion;

· 100 ml vin;

· 1 legătură verdeaţă;

· Piper;

· Sare

Peştele se curăţă, se spală, se porţionează şi se condimentează cu sare, piper şi cimbru.

Se trec bucăţile de peşte prin făină şi se prăjesc în ulei.

În uleiul rămas se căleşte făina fără a se rumeni.

Se adaugă mujdeiul de usturoi, apoi se stinge cu bulion amestecat cu apă şi se mai fierbe sosul circa 10 minute.

Se pun apoi în cratiţă bucăţile de peşte, se aşază pe fiecare bucată de peşte câte o jumătate de roşie, se adaugă vinul şi se dă cratiţa la cuptor pentru gratinare.

La servit se presară cu verdeaţă.

Mâncare de crap

· 1,2 kg crap;

· 200 g ulei;

· 75 g făină;

· 100 g morcov;

· 100 g ţelină rădăcină;

· 150 g ceapă;

· 200 g bulion de tomate;

· 2 foi dafin;

· 50 ml oţet;

· 100 g lămâie;

· Piper;

· Sare

Peştele se curăţă, se taie în porţii, se sărează, se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei.

În uleiul rămas se pune ceapa tocată şi zarzavatul de supă ras pe răzătoare şi se căleşte.

Se încorporează făina rămasă şi se stinge cu bulion amestecat cu apă şi oţet.

Se adaugă piper boabe şi 2 foi de dafin şi se lasă să fiarbă circa o oră, apoi se pasează printr-o sită.

Se aşază bucăţile de crap într-un vas de cuptor, se toarnă sosul şi se dă vasul la cuptor pe timp de 10 minute.

La servit se adaugă felii de lămâie la fiecare porţie.

Peşte cu măsline

· 1 kg peşte;

· 50 g făină;

· 125 g ulei;

· 150 g ceapă;

· 100 g bulion de tomate;

· 200 g măsline;

· 100 ml vin;

· 150 g lămâie;

· 1 legătură verdeaţă;

· Piper;

· Sare

Peştele se porţionează, se sărează, se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei.

În uleiul rămas se căleşte ceapa tocată, se adaugă restul de făină, se stinge cu bulion diluat cu apă, se fierbe circa 30 minute şi se pasează prin sită.

Se potriveşte gustul sosului cu sare şi piper şi se adaugă măslinele care au fost fierte separat 45 minute.

Se aşază în sos bucăţile de peşte prăjit şi se acoperă cu felii de lămâie.

Se presară cu verdeaţă şi se dă vasul la cuptor pentru gratinare.

Când este aproape gata se adaugă vinul şi se mai lasă la cuptor 10 minute.

Heringi cu ceapă

· 1 kg heringi;

· 1,2 kg ceapă;

· 20 g boabe de muştar;

· 75 ml oţet;

· 50 g ulei;

· Sare

Se curăţă heringii, se taie în bucăţi şi se lasă câteva ore în apă rece.

Oţetul se diluează cu apă şi se fierbe împreună cu boabele de muştar şi sare şi se adaugă ceapa tăiată felii, se continuă fierberea încă 10 minute.

Se scurge şi se lasă să se răcească.

Se scot heringii din apă, se aşază alături ceapa şi se toarnă deasupra uleiul.

Crap rasol

· 1 kg crap;

· 350 g ceapă;

· 100 g morcovi;

· 2 kg cartofi;

· Piper;

· 300 g sos meuniere;

· Sare

Ceapa şi morcovii se pun la fiert în apă cu sare.

După circa 30 minute se adaugă peştele tăiat în bucăţi şi se fierbe 10 minute.

Cartofii se curăţă, se taie cuburi şi se fierb separat în apă cu sare.

Se aranjeză pe un platou bucăţile de peşte şi cartofii natur.

Se serveşte cu sos meuniere.

Sosul:

· 250 g margarină;

· 250 g lămâie;

· 1 legătură pătrunjel verde;

· Sare;

· Piper măcinat

Se topeşte margarina, se adaugă sarea, piperul şi zeama de lămâie şi se bate cu telul la cald.

La sfârşit se adaugă verdeaţa tocată mărunt.

Salată de cod

· 1,2 kg cod;

· 250 g ceapă;

· 100 g morcovi;

· 100 g ţelină;

· 1,2 kg cartofi;

· 200 g mazăre conservă;

· 200 g fasole verde conservă;

· 200 g gogoşari în oţet;

· 200 g castraveţi în oţet;

· 1 kg maioneză de post;

· Sare

Morcovii, ţelina şi ceapa se pun la fiert în apă cu sare.

După ce au fiert 45 minute se pune peştele, se fierbe circa 15 minute, se ia de pe foc, se lasă să se răcească, se dezosează şi se rupe în bucăţi mici.

Cartofii se fierb în apă cu sare şi se taie cuburi.

Fasolea se taie în bucăţi de 2 – 3 cm, mazărea se scurge bine, iar gogoşarii şi castraveţii se taie cuburi.

Se amestecă totul împreună cu 2/3 din maioneza de post, se aranjează salata pe un platou şi se decorează cu restul de maioneză de post.

Se poate pregăti din orice fel de peşte oceanic.

ARTE 23 Mai

MUZICĂ 23 Mai

Andrea Luchesi

Artie Shaw (Arthur Arshawsky), clarinetist, compozitor şi şef de orchestră american

Robert ("Bumps") Blackwell, compozitor şi producător american

Helen O'Connell, cântăreaţă americană

Rosemary Clooney, cântăreaţă americană

Rosemary Clooney - Greatest Hits (Not Now Music) [Full Album]:

Norman Johnson, vocalist american (The Showmen, The Gentlemen, Chairmen Of The Board)

Daniel Klein, basist american (J. Geils Band)

Bill Hunt, pianist şi trompetist britanic (Hannibal, ELO, Wizzard)

Rick Fenn, chitarist britanic (Hamilton Gray, 10cc)

10cc ~

Phil Selway, baterist al trupei Radiohead

Philip Selway -

Lena Meyer-Landrut

Wilhelm Kempff

wilhelm kempff plays beethoven's Moonlight sonata complete song:

Georges Moustaki

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Fauré Nocturnes | Classical Muisc HD

GRANDES GUITARRISTAS DEL MUNDO - FANTASTICAS MELODIAS Selección de Cecil González

POEZIE 23 Mai

Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), critic literar, eseist, poet român

Biografie Vladimir Streinu

Vladimir Streinu (23 mai 1902 - 26 noiembrie 1970) a fost un autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor român.

Vladimir Streinu, pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat şi Apollonius), s-a născut în comuna Teiu, din judeţul Argeş, ca fiu al lui Şerban Iordache, din neam de moşneni, agricultor foarte avut, şi al Leancăi.

A absolvit şcoala primară din satul natal în 1912, după care intră la Liceul I.C. Brătianu din Piteşti, unde promovează primele patru clase. În anul scolar 1916/1917, prin suspendarea cursurilor pe teritoriul ţării, ocupată de trupele germane, întrerupe şcoala şi se refugiază în Moldova. În aprilie 1917, la 15 ani, declarându-se mai mare ca vârsta, se înscrie voluntar în armată. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie, compania 10, Dorohoi. Între 1 octombrie 1917 - 21 iunie 1918, a urmat cursurile unei şcoli militare, primind gradul de sergent. Lăsat la vatră, timpul petrecut în armata i se socoteşte o clasa, a V-a, iar clasa a VI-a o absolvă în particular. Continuă la zi clasele următoare la Piteşti. Din această perioadă datează primele sale încercări literare.

În 1920, după bacalaureat, se înscrie la Facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti, specialitatea Filologie modernă (Franceză). Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Charles Drouhet. Tot acum ia contact cu viaţa literară. În 1922, cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu, este angajat secretar de redacţie la revista Cugetul românesc, scoasă de Tudor Arghezi şi Ion Pillat. În acelaşi timp, începe să frecventeze cenaclul Sburătorul.

În 1924, susţine examenul de licenţă, după care e numit profesor la Liceul Traian din Turnu Severin. Aici o cunoaşte şi se căsătoreşte cu profesoara Elena Vasiliu, viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. În 1925, e profesor în Bucureşti, iar peste un an, Vladimir Streinu pleacă la Paris, unde pregateşte o teză de doctorat despre Rimbaud, având conducător pe profesorul Fortunat Strowsky.

Înca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sburătorul, în paginile căreia publică cea mai mare parte din poeziile sale. Întors în ţară în 1927, este numit profesor la Găeşti. Acolo scoate peste un an revista Kalende, împreuna cu Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu şi Tudor Şoimaru. Întreprinde o nouă călătorie de studii în Franţa, la Nancy. După 1929 continuă să fie profesor la Găeşti şi Piteşti, până în 1938, când se stabileşte definitiv în Bucureşti, funcţionând mai întâi la Şcoala normală de băieţi şi apoi la Liceul Mihai Viteazul. Făcând politică ţărănistă, a fost pentru scurtă vreme (1932-1933) deputat.

Criticul literar afirmat la Sburătorul, dar mai ales la Kalende, este redactor-şef la Gazeta (1935 -1938), iar din 1935, redactor la Viaţa literară şi la Revista Fundaţiilor Regale, unde va ramâne până în 1941, când noua conducere (Dumitru Caracostea) îl concediază, împreuna cu Tudor Vianu, George Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, din cauza orientarii lor democratice.

Va reveni la Revista Fundaţiilor Regale între 1945 - 1947. Din 1942, Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocupări literare, care, din 1943, devine Kalende. În 1947, criticul îşi susţine examenul de doctorat la Universitatea din Iaşi cu o teza despre Versul liber românesc. Dar în acelaşi an, este încă o dată concediat de la Revista Fundaţiilor Regale, dat afara din învăţământ din cauza vederilor sale politice anticomuniste. Încă din 1945, figura printre membrii fondatori ai Asociaţiei de rezistenţă culturală Mihai Eminescu.

Între 1948 - 1951, Vladimir Streinu este bolnav de plămâni, suferind o toracoplastie. După ce se reface, între 1953 - 1955, neavând nici un mijloc de existenţă, va presta umilitoare munci necalificate, precum ar fi: paznic şi ghid al muzeelor din parcul Herăstrău (pe atunci, I.V. Stalin), muncitor mozaicar. Din 1955, se află angajat ca cercetător stiinţific principal la Institutul de lingvistică al Academiei, până în 1959, când înscenându-i-se o listă de fapte imaginare, este arestat (alături de alţi intelectuali de forţă interbelici, precum Constantin Noica) şi condamnat la 7 ani închisoare pentru motive, evident, politice. Eliberat în 1962, devine cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Literară (în 1965) la propunerea lui George Călinescu. Reabilitat, în 1969 e numit director la Editura Univers, profesor onorific la Facultatea de limbă şi literatură română a Universităţii din Bucureşti, unde ţine un curs de Estetica poeziei româneşti. Moare, în plină forţă creatoare, din cauza unui infarct miocardic, la 26 noiembrie 1970.

Vladimir Streinu a debutat ca poet în Adevărul literar si artistic" (1921), iar în calitate de critic, în revista Muguri" (Câmpulung Muscel) în 1922, cu un articol despre volumul de poezii Pârga de Vasile Voiculescu, şi apoi a colaborat la foarte multe alte publicaţii, ca acelea amintite, la care să adăugăm, doar cu titlu exemplificativ, Săptamâna muncii intelectuale", Cetatea literară, Viaţa Românească, Gândirea, Mişcarea literară, Universul literar. Faţă de colegii săi de generaţie (Tudor Vianu, George Călinescu), în volum a debutat oarecum târziu, în 1938, cu Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri, urmat de Recitind pe clasicii noştri. Ion Creangă (1939), Clasicii noştri (1943), Literatura română contemporană. Antologie (1943), Istoria literaturii romane (în colaborare cu Tudor Vianu şi Şerban Cioculescu) (1944), Versificaţia modernă (1966), Calistrat Hogaş (1968), Pagini de critică literară, 2 vol. (1968), care vor continua postum până la vol. V inclusiv (1977). Tot postum vor apărea micromonografia Ion Creangă (1971), volumul de versuri Ritm imanent (1971), Studii de literatură universală (1973). Vladimir Streinu a îngrijit prima ediţie critică a Operei lui Calistrat Hogaş, 2 vol. (1944, 1947) şi o editie anglo-română a capodoperei lui Shakespeare, "Tragedia lui Hamlet, prinţ al Danemarcei" (1965).

Criticul nostru si-a definit conceptia si opiniile estetice de-a lungul celor cinci volume de Pagini de critica literara şi în special în acela din 1938. El se pronunta impotriva metodelor istorice, sociologice, biografice si impotriva oricarei metode, ca fiind incapabile sa explice si sa decida asupra originalitatii spiritului creator. Metoda are numai valoarea celui care o practica. Relativist, intrucat esenta artei ar fi ceva imprecis, opera ar avea un duh inanalizabil", Vladimir Streinu considera ca sarcina criticului este sa desluseasca intr-o poezie sau intr-un roman concretul necategorial al artei, realitatea ei monadica, misterul vibrator cu care sa consune". Mai exact, sa surprinda unicitatea operei. Si sunt invocati in acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentala"), Henri Bergson (durata vie"), Gabriel Marcel (l'attention à l'unique"), Camil Petrescu (substantialitatea"). Critic de formatie maioresciana, Streinu a vazut in militantismul estetic o forma a luptei pentru arta, pentru frumos, de unde si polemicile sale impotriva ingerintelor politice din orice parte ar fi venit ele in domeniul literaturii si impotriva mediocritatii. El sustine scrisul artistic in critica pe care insusi l-a cultivat. Mai tarziu, va medita asupra Tiparelor de cultura. Atic si asiatic, in care clasificarile (Aticul este clasic, simplu, organizat, rationalist...") amintesc eseul lui G. Calinescu Clasicism, romantism, baroc. Tot acum, el defineste specificul romanesc pe care-l vede ca o expresie a clasicismului, drept aesthesis carpato-dunarean", incorporat in primul rand in Miorita.

Vladimir Streinu a fost, înainte de toate, un critic de poezie pe care a îmbraţişat-o aproape în întregimea ei, de la Eminescu şi înca de mai inainte (măruntul romantism, tenebros, exotic si formalist"), pâna la cel mai tânar contemporan. Marele poet l-a atras in permanenta, comentandu-i opera in mai multe randuri, in special in volumul Clasicii nostri. Luceafarul e o drama a antinomiilor, fiind motivul fundamental ce se regaseste in intreaga inspiratie a poetului". Despre Floare albastra afirma ca e un embrion al marii lui opere, spectaculoasa oscilatie eminesciana intre ideea de moarte si viata. In studiul Eminescu, poet dificil se pronunta, poate cam categoric, impotriva popularitatii poetului, a asa-zisului curent eminescian, care nu s-ar fi produs, observand ca destule versuri, sintagme sau poezii raman neintelese. Unicitatea lui Eminescu, poet al visului dublu, teurgic si mitologic n-a mai fost repetata de nimeni si niciodata". Acest univers mirific va fi mereu prezent in constiinta criticului si atunci cand va comenta lirica secolului XX, care se indruma pe alte cai decat ale romantismului eminescian.

Deşi orientat spre modernism, Streinu îi acorda lui Al. Macedonski un spatiu destul de limitat in cadrul capitolului Orientarea estetizanta din Istoria literaturii romane. Pe larg e discutata noutatea ideilor lui poetice, unele in premiera mondiala, ca transpozitia senzatiilor, apropierea poeziei de muzica, verslibrismul. Admiratia criticului fata de opera lui Macedonski, care, prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvolta intr-o semetie de arta luciferica, sublima si nemaicunoscuta", este indiscutabila.

Vladimir Streinu se afirma si isi contureaza profilul pe deplin atunci cand abordeaza perioada interbelica. Spre a-i cunoaste si mai clar optiunea estetica, va trebui sa citam studiul Traditia conceptului modern de poezie, publicat in vol. Pagini de critica literara (1938). Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate pana la Edgar Allan Poe, care aduce marile inovatii; el restituie poeziei nobletea aristotelica a placerii, combate ideea de inspiratie, poemul construindu-se treptat, cu preciziunea si rigoarea logica a unei probleme de matematica. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure, a colaborarii poeziei cu muzica, vorbeste despre sugestie. Pe un asemenea drum, care deschidea o noua epoca, aceea a modernismului, Poe va fi urmat in Europa de Baudelaire, Mallarmé, Paul Valéry. Toate aceste inovatii, carora le subscrie si Vladimir Streinu, isi vor gasi ecou intr-o masura mai mica sau mai mare si in lirica romaneasca din secolul XX si mai ales din perioada interbelica. In introducerea la antologia Literatura romana contemporana, criticul va realiza o sistematizare a tendintelor lirice din aceasta perioada, a raporturilor in continua schimbare dintre modernism si traditionalism. Fara sa-i minimalizeze pe ceilalti, poetul care se bucura de cea mai mare consideratie este, şi pentru Vladimir Streinu, Tudor Arghezi, a cărui creaţie a comentat-o adesea, incepand cu volumul Cuvinte potrivite. Ceea ce il impresioneaza si pe autorul Paginilor de critica literară este extraordinarul geniu verbal arghezian, de o forţă hugoliana, de o materialitate coplesitoare". O atentie deosebita e acordata poeziei de inspiratie religioasa, cea ocultata sau deformata in anii dogmatismului realist socialist. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de inalta incat il asaza alaturi de Paul Valéry, T.S. Eliot, Giuseppe Ungaretti, socotindu-l si el cel mai mare poet dupa Eminescu". Foarte receptiv a fost criticul si la poezia lui Bacovia, pe care-l socotea un poet unic in literatura romana si chiar in cadre mai largi decat ale literaturii noastre". Exprimand caderea din uman in mineral", volumele Plumb si Scantei galbene contin o poezie de scoica bolnava", cum o defineste comentatorul intr-o inspirata metafora. De o inalta apreciere s-a bucurat si Lucian Blaga, la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul il cauta in epoca miturilor si a legendelor crestine. Dupa opinia şi formula foarte personala a lui Vladimir Streinu, Blaga, pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke, e un tip nou de creator in literatura romana, nu un filosof si un poet, ci un lirosof, cu o doctrina a lirei, care ii constituie deplina lui identitate". Sensibil se dovedeste criticul si fata de morbidetea moderna" a lui Al. Philippide si de evolutia poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916, la cea traditionalista de dupa razboi, cand iconoclastul devine iconodul. Adrian Maniu (si il adauga mai tarziu si pe V. Voiculescu) ilustreaza excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura romana contemporana, potrivit careia modernii se traditionalizeaza, fara sa vrea, tematic, iar traditionalistii se modernizeaza, fara sa vrea, in expresie". Pe larg, scrie criticul despre Vasile Voiculescu, care a tinut o dreapta cumpana a lirismului nostru", lucrand cu vremea in spiritul inovatiei, etapele parcurse fiind mereu suitoare. Bineinteles, nu este uitat poetul inspiratiei religioase romanesti, situat alaturi de Tudor Arghezi. Vladimir Streinu a scris despre numerosi poeti, de la Dan Botta la Ştefan Augustin Doinaş, de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu, pe care, desi foarte tanar, il pretuia in chip deosebit. A respins suprarealismul si, in ultimii ani, renegandu-si conjunctural mai vechi convingeri, chiar privind poezia pura si ermetica, socotind, spre exemplu, excesiv criptica poezia lui Nichita Stanescu. A observat insa cu indreptatire, in anii '60, influenta coplesitoare si imitarea pana la pastisa a lui Arghezi, Blaga, Barbu, desi era intr-un fel explicabila prin reacţia de respingere a uscatului şi simplistului realism socialist, care deturnase poezia de la rosturile ei.
Recunoaşterea postumă

În anul 2006 a fost ales ca membru post-mortem al Academiei Române.

Romantică

Pe cal și în oțele constelat,

Fireturi subt armură, ca un fur,

A dus în inima-i de cruciat,

Dintr-un levant de nimburi și-aromat,

Acelei care șoldul împrejur

În malacov ca luna și-a-mbrăcat.

Dar când pe ridicatele pridvoare,

Prin noapte-n rătăcitele cuvinte

Să-și sune și mai scumpele odoare,

Aude luminând o nechezare:

Pe calul alb cădere e-nainte

În trâmbițele soarelui răsare.

Tulpini înalte pleacă frunți de crin.

Din cer, tăcut, cad streșinile scunde.

Acele foste-mbrățișări, deplin,

Pe trup ca urme de inele-i vin,

Și, dreaptă, în nopți interioare ascunde

Salt lin albind subt lună de cavalin.

Ritm imanent

Negre și avântate-nspre mine,

Zbor peste neliniști ridică

Lin desfăcute sprâcenile line,

Aripi prelungi de rândunică.

Dacă sub mări nețtiute m-afund,

Printre corali de-aprinsă-așteptare,

Ochii tăi mari se deschid în afund,

Scoici cu înstelate mărgăritare.

Gândului meu schimnicia să-i razimi

Caldă din simțuti făptura ta-mi crește

Astfel cum soarele verii în azimi

Rumen din spice se reîntregește.

Totuși noi, suflete, păsări cerești,

Nu ne-am întâmpinat niciodată;

Sufletu-mi prin mângâiere te cată,

Semen ghicit pe sub scoarțe trupești,

Orice alintare pe trup se abate,

Doruri pun umbre pe suflet - departe;

Ducem, alăturați, înspre moarte

Singuri singurătăți ferecate.

Strigătul tău vine, corn din desișuri

Veșnic necunoscuți, veșnic aproape:

Maluri ale aceleiași ape

Cursă peste lactee prundișuri.

Moment cinegetic

Am scos din panoplie o veche carabină

Să fiu pândar de toamnă pădurilor secrete;

Voi împăia o piele în pod sau de perete

Ca să-mi răzbun amarnic pe-o singură jivină

Totala-ngălbenire ce va să se arate,

Adusă-n blăni de șuie sălbătăciuni roșcate.

Dar n-apucai oțele a tinde prin frunzișe

Că fulgeră o fugă sub corni - cărămizie;

Pe dâmburi și muscele, de unde nu se știe,

Norod de vulpi aprinse, când drept și când piezișe,

Gonea - și ca tutunul, va trebui sa spui că

O ginte mai măruntă din jder sau nevăstuică

Tălăzuia o mare de curgeri argiloasă.

Cuprins în îmbulzeala făpturilor de iască,

Privii cum seara urma le vrea să tăinuiască;

Și-atunci, din anotimpul prea galben de pucioasă,

Tragându-mi la-ndemână o pungă de cu alice,

Ochii buimac în toamnă întunecimi complice,

Și-am slobozit din pușcă pe ceruri arzător

Un Orion și șapte-opt Cloști cu puii lor.

Ion Drăgănoiu

Biografie

DRAGANOIU Ion, se naste la 6 ian. 1943, Brasov.
Poet si publicist. Fiul Iui Gheorghe Draganoiu, functionar, si al Elenei (n. Moraiu).

Absolvent al Facultatii de Filologie a Univ. din Bucuresti (1965). Redactor la ziarul Romania libera.

Debuteaza cu versuri in Luceafarul (1966); debut editorial cu volum Aproape sonete (1969). Urmatoarele culegeri (Discurs impotriva metodei, 1971; Poeme mecanice, 1973) se afla in raza de influenta a poeziei lui Nichita Staneseu.

O data cu Gradina de iarna (1980) si Scene de vinatoare (1981), discursul liric devine mai grav si se complica printr-o ironie abrupta si intunecata, directie urmata si in Camera alba (1982) si Starea provizorie (1984). Autor, in colab. cu Mihai Creanga, al volum de reportaje Fotografii fara retus (1974).

A publicat volum de interviuri Convorbirile de joi (1988). Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1981).

Incepind prin a-si ermetiza formal sensibilitatea in maniera lui Ion Barbu, Ion Draganoiu scrie mai intii versuri sentimentale si afectate,

(„La nemiscarea harazita, / sporind concentric cite-un dubiu, / ne-am vazut intru ispita / nepoti aceluiasi Danubiu. // Dar lepadind contururi dure, / albul de var spoi pe grinzi / si-a minaretelor padure, / iata acum cum te aprinzi / tarim al vesniciei pure, / ceas adincit intre oglinzi")

pentru a fi apoi mult inriurit de Nichita Stanescu. in sensul unei improvizatii necontrolate si al spontaneitatii uimite de ea insasi. Adoptind variate atitudini stilistice, poetul ramine insa mereu un sentimental obosit, cu emotii destramate si muzicalizate, fugar melancolice, nu lipsite de teatralism si cabotinerie inteligenta:

„In vara strazile-si ridica
un abur si asfaltul poarta
in el - memoria cerata
pasii orasului de piatra,
in vara verzi umbrare lasa
o umbra pururi tremurata,
mirosuri se intorc in piatra,
si iarasi de nimic nu-mi pasa.
Citesc atitea mersuri vane,
rigole ploaia par sa cheme,
in vara vinuri aburite
curg, adincindu-se in vene,
in vara iar, in vara iara
fete de masa ne asteapta
prieteni, sa varsam pahare,
pata nesigura, uitata.
in vara iarasi nu ne pasa
in vara iar, in vara iara,
melancolii netulburate,
asfalturi, creierul de ceara"

Un poem in proza (Surisul), asezat in chip de postfata la sfirsitul volumului Scene de vinatoare (1981), fixeaza mai noua orientare a poetului catre o lirica discret ironica, sincopata si retinuta expresiv -„Crisparea ironica e de natura intelectuala si locul ghiocului magic e luat de lamele taioase ale inteligentei vibrind melancolic. O vointa anima spiritul ironic: incercarea de cuprindere a totului prin repetate prezente simultane." „Atent" si „ironic" sint „armonice ale surisu-lui". in conformitate cu aceste pseudoreguli.

Poeziile de data mai recenta ale lui Ion Draganoiu ricaneaza in surdina, construind metodice imagini ale unei suferinte bine temperate prin funambulesc.

OPERA:
Aproape sonete. Bucuresti, 1969;
Discurs impotriva metodei. Bucuresti, 1971;
Poeme mecanice. Cluj, 1973;
Fotografii fara retus, reportaje, in colab. cu M. Creanga, Bucuresti, 1974;
Gradina de iarna, Cluj-Napoca, 1980;
Scene de vinatoare. Bucuresti, 1981;
Camera alba, Cluj-Napoca, 1982;
Starea provizorie. Bucuresti, 1984;
Convorbirile de joi, interviuri, Cluj-Napoca, 1988.

REFERINTE CRITICE:
D. Laurentiu, in Luceafarul, nr. 6, 1969;
M. Iorgulescu, Scriitori ;
P. Berceanu. in Ramuri, nr. 2, 1983;
V. Dan, in Orizont, nr. 2,1984;
R. C. Cristea, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1984;
Grete Tartler, in Steaua, nr. 9,1984;
L. Raicu, Fragmente;
Elena Tacciu, in Romania literara, nr. 2, 1985;
M. Mincu, ibidem, nr. 42, 1986.

Ipoteza

Sunt ochiul tau, esti ochiul meu
si cine poate sa desparta
doi ochi privindu-se-ntr-atat
o, contopire, o, durata
Sunt ochiul stang, esti ochiul drept
de te inchizi scazuta lume
abia se vede si astept
chemari cu jumatati de nume.

Esti ochiul drept, sunt ochiul stang
alti ochi nu sunt, nu pot sa fie
eu lunecand inspre adanc
acelasi povarnis te-mbie.
Esti ochiul meu, sunt ochiul tau
o, contopire, o, durata,
aceiasi pana intr-atat
incat vom fi un orb deodata.

Verișoara Felicia

O salamandra cu burta portocalie mi-a fugit din cutie
si toata lumea merge prin casa in varful picioarelor.
Bunicii o cauta prin lazile lor fumuri, copii printre jucari
printre sotii, eu, printre hartiile mele fosnitoare.
doar verisoara
Felicia nu-i pasa de salamandra ratacita
pe undeva prin odai, n-o doare de micul animal cu coada albastra
care n-a putut fugi pe fereastra si pe care il simt ascuns
intr-un cotlon al bibliotecii.
Arpegii, solfegii, varegii ies
din pian si calaresc aerul cald.
Dintr-un fald al rochiei ei
de matase iese o coada albastra.
Burta pianului
Steinvvay
arunca pe parchetul lustruit o umbra portocalie.
Dumnezeul stie
cum poate verisoara
Felicia sa cante
Poloneza
No. 6 in
A-flat
major, op. 53,
Maestoso in aerul atat de cald si plin de praf.
De pe culoar cineva ma striga sa-i repar un fermoar, dar sufletul
ah, dar sufletul, ah
O privesc pe verisoara
Felicia cum canta la pianul cu burta
portocalie si coada lunga, albastra.
Soarele o asculta si el,
rezemat de fereastra.

Legiunile interioare

Usurinta ma sperie.
De a manui cuvinte.
De a face din vorbirea
alunecoasa, greoaie, imposibila, ceva fluid, o melodie
alunecoasa. in timp ce noi avea de ascuns imperii de vise,
la granitele carora stau gata de lupta legiunile interioare.
Tatalui meu, care a luptat in
Legiunea straina si care acum
odihneste in pace, ii spun toate acestea.
Iubitei aceleia
ipotetice, personajului meu preferat, ii spun toate acestea,
odihneasca-se in pace.
Mie, imputinat de absenta lor, imi spun
toate acestea.
Nu pot sa ma odihnesc in pace, nu pot sa dorm!
Aud marsaluind cantat al cocosului.
II aud pe al doilea.
Aud frunza cum iese din marul batran.
Aud plansul scribului de acum 4000 de ani, aud plangerea lui
privind cuvintele tocite de prea multa folosire.
Aud cum marsaluiesc legiunile interioare, cum se aproprie
de centrele de control emotional situate in hipotalamus
si sistemul cortical.
Nu pot sa dorm.
Nu vreau sa dorm.
Nepotolit, nepotolindu-ma, vreodata, tresar
"O!
Calm
Imaterial!
Numai tu te schimbi, pentru ca
nu ai forma." in ceea ce ma priveste, aud din ce in ce mai tare
marsaluind legiunile interioare.

TEATRU/FILM 23 Mai