RELIGIE ORTODOXĂ 12 Septembrie
Odovania praznicului Nașterii Maicii Domnului; Sf Mc Avtonum, Teodul și Macedonie
Odovania praznicului Nasterii Maicii Domnului
Strălucit-ai astăzi pe pământ, gătindu-Te cer spre purtarea Soarelui dreptăţii,
Care luminează toate cu razele iubirii Sale neîngrădite, risipind osânda morţii,
Eva dănţuieşte şi Adam leapădă astăzi jugul greu al întristării,
Căci e gătită calea lui Hristos, Cel ce izvorăşte tuturor mirul iertării.
Care luminează toate cu razele iubirii Sale neîngrădite, risipind osânda morţii,
Eva dănţuieşte şi Adam leapădă astăzi jugul greu al întristării,
Căci e gătită calea lui Hristos, Cel ce izvorăşte tuturor mirul iertării.
Sfântul Sfințitul Mucenic Autonom (+ 303) – a trăit în timpul când la Roma era împărat Diocletian (284-305). A fost episcop în Italia, dar, din pricina persecuției împotriva creștinilor declanșată de împăratul Dioclețian, a părăsit Italia și s-a dus în Bitinia (regiune istorică, apoi regat elenistic în NV Asiei Mici, între Marea Neagră și Marea Marmara), unde a fost primit de un creștin, pe nume Corneliu. În Bitinia erau foarte mulți păgâni, iar Sfântul Autonom, fiind un om plin de râvnă pentru credința în Hristos, a desfășurat o puternică activitate misionară, zidind aici o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail. Împăratul Dioclețian a ordonat arestarea sfântului, drept pentru care sfântul se retrage la Claudiopolis, la Marea Neagră. După ce a propovăduit Evanghelia și în Lykaonia și Isauria (Asia Mică) s-a întors în Bitinia și a numit episcop în locul său pe Corneliu, iar el a mers în orașul Claudia, să propovăduiască și aici Evanghelia lui Hristos. Sfântul Autonom se întorcea însă și slujea în Biserica din Bitinia împreună cu Corneliu. Păgânii fiind deranjați de activitatea misionară a Sfântului Autonom, într-una din zile, pe când slujea în biserica închinată Sfântului Mihail, a fost scos afară și ucis cu pietre, primind astfel moarte martirică. A fost îngropat de către o diaconiță pe nume Maria, iar în vremea Sfântului Împărat Constantin cel Mare a fost construită o biserică deasupra mormântului său. În 430 biserica a fost dărâmată, fără să cunoască că aceasta fusese construită deasupra mormântului sfântului, și a reconstruit-o într-un alt loc. În 490 moaștele sfântului au fost găsite nestricăcioase și s-a construit un alt lăcaș închinat sfântului ierarh martir Autonom.
Tot astăzi Biserica Ortodoxă sărbătorește pe sfinții Macedonie și Teodul.
În această lună, în ziua a douăsprezecea pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Autonom.
Sfântul ierarh mucenic Autonom a fost episcop în Italia. În vremea persecuţiilor asupra creştinilor ale împăratului Diocleţian (284-305), Sfântul Autonom şi-a părăsit ţara şi s-a statornicit în Bitinia (Asia Mică), în aşezarea de la Soreus, dimpreună cu un alt bărbat numit Cornelius.
Sfântul Autonom şi-a îndeplinit îndatoririle apostoleşti cu râvnă, drept care mulţi păgâni au fost botezaţi în Hristos şi o mare comunitate a fost formată, comunitate a cărei biserică a primit hramul Sfântului Arhanghel Mihail. Pe seama acestei biserici sfântul hirotoneşte pe Cornelius, mai întâi diacon, iar mai apoi îl ridică la cinstita treaptă a preoţiei. În peregrinările sale apostoleşti, predicând învăţătura mântuitoare despre Hristos, Sfântul Autonom a ajuns şi în ţinuturile Lykaonia şi Isauria.
Împăratul Diocleţian a ordonat arestarea sfântului, drept pentru care sfântul se retrage la Claudiopolis, la Marea Neagră. Întorcându-se mai apoi la Soreus l-a înălţat pe Cornelius la treapta de episcop. A plecat după acestea să predice în Asia, iar la întoarcerea din Asia a predicat în împrejurimile Soreusului, la Limna.
Odată, unii dintre noii convertiţi au distrus unul dintre templele păgâne, pentru care păgânii s-au decis să se răzbune împotriva creştinilor. Văzînd aceştia ceasul potrivit, au năvălit asupra bisericii Sfântului Arhanghel Mihail, chiar pe când Sfântul Autonom slujea dumnezeiască Liturghie acolo. şi după ce l-au căznit, omorât-au pe dânsul, înroşind cu sângele lui mucenicesc sfântul altar. Diaconiţa Maria a scos mai apoi trupul sfântului de sub o gramadă de dărâmături şi i-a dat îngropăciunea cuvenită .
În vremea sfântului împărat Constantin, s-a construit o biserică deasupra mormântului. În 430 un anume preot a dărâmat biserica, făra să cunoască că aceasta fusese construită deasupra mormântului, şi a reconstruit-o într-un alt loc. După alţi 60 de ani, moaştele sfântului au fost găsite nestricăcioase, şi s-a construit acolo o sfânta biserică închinată sfântului ierarh martir Autonom.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Machedonie şi Teodul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTE 12 Septembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 12 Septembrie
Jean-Philippe Rameau
Jean-Philippe Rameau Castor et Pollux,Nikolaus Harnoncourt:
Opera Dardarus
La Princese de Navarra
MUZICĂ 12 Septembrie
George Georgescu
Jean Philippe Rameau
Maurice Chevalier
Gus (Donald Edgar) Backus, cântăreţ american.
Tony Bellamy, chitarist american (Redbone).
Redbone:
Maria Muldaur (Maria Gracia Rosa Domenica d'Amato), cântăreaţă americană.
Collin Young, vocalist britanic (The Foundations).
Will Birch, baterist şi compozitor britanic (Kursaal Flyers, Records).
Kursaal Flyers -
Gerry Beckley, chitarist, vocalist, pianist şi compozitor american (America).
Gerry Beckley (of America) -
Neil Peart, baterist şi compozitor canadian (Rush).
Rush Neil Peart Drum Solo:
Barry Andrews, clăpar britanic (King Crimson, XTC).
Barry Andrews -
Brian Robertson, chitarist britanic (Thin Lizzy, Motorhead, Wild Horses, Frankie Miller Band).
Brian Robertson:
Mylene Farmer
Norwood Fisher, basist, vocalist şi compozitor american (Fishbone).
Fishbone -
Larry LaLonde, chitarist şi compozitor american (Primus).
Larry LaLonde of Primus
Liam Gallagher, vocalist şi compozitor britanic (Oasis)
Liam Gallagher (Oasis) – Acoustic:
John Gustafson
Johnny Cash
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Beautiful Piano Music: Relaxing Music, Peaceful Music, Sleep Music, Romantic Music
J.S. Bach: Italian Concerto & French Overture
POEZIE 12 Septembrie
Clement Marot
Biografie
Clément Marot (n. 23 noiembrie 1496 la Cahors - d. 12 septembrie 1544) a fost un poet francez din perioada Renașterii. Opera sa reprezintă o tranziție între poezia medievală, pe care o continuă ca un poet al curții, cu o artă matură, și arta Renașterii, impulsionată de modele italiene (epigrama, sonetul, elegia, egloga), fiind un precursor al Pleiadei.
Scrieri
· 1539: L'enfer ("Infernul"), poem satiric, reprezentare alegorică a experienței sale în închisoare;
· 1541/1543: Trente Pseaulmes de David mis en françoys ("Treizeci de psalmi ai lui David în franceză"), care a atras nemulțumiri din partea bisericii.
* * *
- I-am scris iubitei să ştie
Că ştiu că mi-e infidelă,
Însă ea, ce infamie,
Mi-a răspuns cu-o ritornelă.
Că ştiu că mi-e infidelă,
Însă ea, ce infamie,
Mi-a răspuns cu-o ritornelă.
Deci: în taină-a complotat
Cu un ipocrit anost
Şi i-a spus că am mâncat
Niscaiva slănină-n post.
Cu un ipocrit anost
Şi i-a spus că am mâncat
Niscaiva slănină-n post.
Lucrătura nu dă greş -
Gealaţi şase se uniră
Şi-ntr-o zi mă încolţiră,
Mă legară fedeleş.
Gealaţi şase se uniră
Şi-ntr-o zi mă încolţiră,
Mă legară fedeleş.
În chilia mea fu chinul -
Pentru monstruoasa vină,
Prindeţi-l, strigă hainul,
Clement a mâncat slănină.
Pentru monstruoasa vină,
Prindeţi-l, strigă hainul,
Clement a mâncat slănină.
Refuz. Unei doamne îndrăgostite de versurile mele
Nu viN, deşi îmi simt regretul
Mai crunt decât a fost sodomul
Dar n-aş voi să piardă Omul
Ce-a câştigat cu greu... Poetul.
Mai crunt decât a fost sodomul
Dar n-aş voi să piardă Omul
Ce-a câştigat cu greu... Poetul.
Diferenţă. Unui bogat
Eu sunt poet. Mă ştie orişicine,
Deşi nu-s demnitar şi sunt sărman...
Tu eşti bogat ca nimeni şi-o duci bine...
Eu s-ar putea s-ajung cândva ca tine,
Tu, chiar să vrei, nu poţi s-ajungi... Clément.
Deşi nu-s demnitar şi sunt sărman...
Tu eşti bogat ca nimeni şi-o duci bine...
Eu s-ar putea s-ajung cândva ca tine,
Tu, chiar să vrei, nu poţi s-ajungi... Clément.
Eugenio Montale
Biografie Eugenio Montale
Eugenio Montale (n. 12 octombrie 1896, Genova – d. 12 septembrie 1981, Milano) a fost poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975.
Montale s-a făcut cunoscut ca unul dintre principalii arhitecți ai poeziei italiene moderne a anilor 1920. Este inițiatorul și reprezentantul poeziei ermetice italiene; un liric meditativ abordând motivele simple: peisajul uneori "halucinant", evaziunea, iubirea, timpul mitic, copilăria, aspirația spre libertate dar și dialogul cu istoria recentă. Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți italieni moderni alături de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba.
Eugenio Montale s-a născut în 1896 la Genova. A urmat studii superioare de muzicologie și muzică teatrală în orașul natal. Aceste studii au fost întrerupte de încorporarea ca ofițer de infanterie în timpul primului război mondial. La sfârșitul primului război mondial, Montale și-a împărțit activitatea între poezie și cronica muzicală, colaborând la diverse reviste și publicând în 1925 prima carte de versuri, Ossi de sepia.
În 1928 se stabilește la Florența unde va rămâne până în 1943. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost în Elveția la Lugano, iar din 1948 la Milano, unde ține ani în șir cronica muzicală a ziarului "Corriere della sera".
Moare la 12 septembrie 1981 lăsând în urmă o operă restrânsă cantitativ, doar cinci volume de versuri și două de eseuri, dar impunătoare prin valoarea și particularităților artistice.
OperaOssi di seppia (Oase de sepie) (1925)
Le occasioni (Prilejurile) (1939)
Finisterre (Finister) (1943)
Quaderno di traduzioni (1948)
La bufera e altro (Furtuna și altele) (1956)
Farfalla di Dinard(1956)
Xenia (1966)
Auto da fè (1966)
Fuori di casa (1969)
Satura (1971)
Diario del '71 e del '72 (1973)
Sulla poesia (1976)
Quaderno di quattro anni (1977)
Eugenio Montale (n. 12 octombrie 1896, Genova – d. 12 septembrie 1981, Milano) a fost poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975.
Montale s-a făcut cunoscut ca unul dintre principalii arhitecți ai poeziei italiene moderne a anilor 1920. Este inițiatorul și reprezentantul poeziei ermetice italiene; un liric meditativ abordând motivele simple: peisajul uneori "halucinant", evaziunea, iubirea, timpul mitic, copilăria, aspirația spre libertate dar și dialogul cu istoria recentă. Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți italieni moderni alături de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba.
Eugenio Montale s-a născut în 1896 la Genova. A urmat studii superioare de muzicologie și muzică teatrală în orașul natal. Aceste studii au fost întrerupte de încorporarea ca ofițer de infanterie în timpul primului război mondial. La sfârșitul primului război mondial, Montale și-a împărțit activitatea între poezie și cronica muzicală, colaborând la diverse reviste și publicând în 1925 prima carte de versuri, Ossi de sepia.
În 1928 se stabilește la Florența unde va rămâne până în 1943. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost în Elveția la Lugano, iar din 1948 la Milano, unde ține ani în șir cronica muzicală a ziarului "Corriere della sera".
Moare la 12 septembrie 1981 lăsând în urmă o operă restrânsă cantitativ, doar cinci volume de versuri și două de eseuri, dar impunătoare prin valoarea și particularităților artistice.
OperaOssi di seppia (Oase de sepie) (1925)
Le occasioni (Prilejurile) (1939)
Finisterre (Finister) (1943)
Quaderno di traduzioni (1948)
La bufera e altro (Furtuna și altele) (1956)
Farfalla di Dinard(1956)
Xenia (1966)
Auto da fè (1966)
Fuori di casa (1969)
Satura (1971)
Diario del '71 e del '72 (1973)
Sulla poesia (1976)
Quaderno di quattro anni (1977)
Aspasia
Noaptea târziu oamenii
intrau în odaia ei
pe fereastră. Stătea la parter.
Îi spuneam Aspasia şi era fericită.
Apoi ne-a părăsit. A fost barman, coafeză şi multe altele
Rareori se-ntâmpla s-o-ntâlnesc.
O strigam atunci cu voce tare: Aspasia!
şi ea, trecând fără să se oprească, zâmbea.
Fusesem colegi; o fi moartă de ceva vreme
Când voi intra în iad, aşa... din obişnuinţă
o să-i strig Aspasia primei umbre care-mi va zâmbi.
Ea va trece, desigur. Niciodată
nu vom şti ce a fost şi ce nu a fost
acel fluture care abia avea un nume
pe care il dădusem eu.
intrau în odaia ei
pe fereastră. Stătea la parter.
Îi spuneam Aspasia şi era fericită.
Apoi ne-a părăsit. A fost barman, coafeză şi multe altele
Rareori se-ntâmpla s-o-ntâlnesc.
O strigam atunci cu voce tare: Aspasia!
şi ea, trecând fără să se oprească, zâmbea.
Fusesem colegi; o fi moartă de ceva vreme
Când voi intra în iad, aşa... din obişnuinţă
o să-i strig Aspasia primei umbre care-mi va zâmbi.
Ea va trece, desigur. Niciodată
nu vom şti ce a fost şi ce nu a fost
acel fluture care abia avea un nume
pe care il dădusem eu.
Celălalt
Nu ştiu cine îşi dă seama
dar comerţul nostru cu Celălalt
a fost o lungă înşelătorie. A o denunţa
va fi, mai mult decât un act de respect, un fel de a cerşi îndurare.
Nu suntem respunzători că nu suntem el
şi nici nu poartă el vina, sau meritul, înfăţişării noastre.
Nu e nici măcar teamă. Isteţ, flamingoul îşi ascunde
capul sub aripă şi crede că vânătorul
nu-l vede.
Râuri
O, râuri,
sunt de-ajuns câteva săbii de iarbă
atârnând de stânci
peste delirul mării,
ori două palide camelii
în parcurile pustii
și un eucalipt care se afundă
prin foșnete și prin nebune zboruri
în lumină! Iată că în jur, ca șerpii,
într-o clipă nevăzute fire mi se încolăcesc,
biet fluture-n păienjenișul întins
de freamătul măslinilor, de floarea-soarelui
ce mă privește.
Dulcea robie de astăzi a celui
ce se predă aproape
spre a trăi din nou un vechi joc
niciodată uitat.
Îmi vine-n minte asprul filtru
întins adolescentului fără de cârmă:
în limpezile dimineți când se topeau
spinări de dealuri și de cer; în nisipul
țărmului veneau, în vârtejul amplu,
o pulsare egală de vieți,
o febră a lumii, și fiecare lucru
se mistuia în sine
ca oasele de sepie izbiți atunci
de valuri, pe încetul să dispărem,
să devenim
un arbore ori o piatră
de mare șlefuită, și în culoarea
apusurilor să ne topim
și să ne spulberăm ca trup,
ca să țâșnim asemenea izvorului
de soare beat și devorat de soare...
Erau aceastea
urările copilului - o, râuri! -
când rezemat de-o balustradă roasă
pierea pe-ncetul surâzând.
Câte spuneau luminile de mare
reci celui ce fugea de ele sfâșiat.
Lame de apă dezgolindu-se prin vaduri
de trecătoare ramuri, brune stânci
prin rumeguș, săgeți
de rândunele vagabonde...
O, cum puteam
să cred odată, pământuri,
frumuseți funerare, rame de aur
în agonia oricărei ființe!
Mă întorc
azi mai puternic către voi
ori mă înșel, cu toate că inima
pare că se topește-n amintiri senine - și aspre.
Trist suflet al trecutului
și tu voință nouă ce mă chemi,
e timpul să vă reunesc
într-un liman senin de-nțelepciune.
O zi va deveni o dată cu chemarea
unor glasuri de aur, de îndrăznețe măguliri,
o, suflete care nu mai ești divizat!
Gândește-te să schimbi în imnuri elegia,
să te refaci, să nu mai fii absent.
Asemenea acestor crengi,
ieri mizere și goale, astăzi pline
de freamăt și sucuri,
să simțim și noi mâine
o revărsare a visurilor,
o grabă nebună de glasuri
spre un rezultat, și-n soarele
ce vă inundă, râuri,
să reînflorim!
(traducere de Dragoș Vrânceanu)
sunt de-ajuns câteva săbii de iarbă
atârnând de stânci
peste delirul mării,
ori două palide camelii
în parcurile pustii
și un eucalipt care se afundă
prin foșnete și prin nebune zboruri
în lumină! Iată că în jur, ca șerpii,
într-o clipă nevăzute fire mi se încolăcesc,
biet fluture-n păienjenișul întins
de freamătul măslinilor, de floarea-soarelui
ce mă privește.
Dulcea robie de astăzi a celui
ce se predă aproape
spre a trăi din nou un vechi joc
niciodată uitat.
Îmi vine-n minte asprul filtru
întins adolescentului fără de cârmă:
în limpezile dimineți când se topeau
spinări de dealuri și de cer; în nisipul
țărmului veneau, în vârtejul amplu,
o pulsare egală de vieți,
o febră a lumii, și fiecare lucru
se mistuia în sine
ca oasele de sepie izbiți atunci
de valuri, pe încetul să dispărem,
să devenim
un arbore ori o piatră
de mare șlefuită, și în culoarea
apusurilor să ne topim
și să ne spulberăm ca trup,
ca să țâșnim asemenea izvorului
de soare beat și devorat de soare...
Erau aceastea
urările copilului - o, râuri! -
când rezemat de-o balustradă roasă
pierea pe-ncetul surâzând.
Câte spuneau luminile de mare
reci celui ce fugea de ele sfâșiat.
Lame de apă dezgolindu-se prin vaduri
de trecătoare ramuri, brune stânci
prin rumeguș, săgeți
de rândunele vagabonde...
O, cum puteam
să cred odată, pământuri,
frumuseți funerare, rame de aur
în agonia oricărei ființe!
Mă întorc
azi mai puternic către voi
ori mă înșel, cu toate că inima
pare că se topește-n amintiri senine - și aspre.
Trist suflet al trecutului
și tu voință nouă ce mă chemi,
e timpul să vă reunesc
într-un liman senin de-nțelepciune.
O zi va deveni o dată cu chemarea
unor glasuri de aur, de îndrăznețe măguliri,
o, suflete care nu mai ești divizat!
Gândește-te să schimbi în imnuri elegia,
să te refaci, să nu mai fii absent.
Asemenea acestor crengi,
ieri mizere și goale, astăzi pline
de freamăt și sucuri,
să simțim și noi mâine
o revărsare a visurilor,
o grabă nebună de glasuri
spre un rezultat, și-n soarele
ce vă inundă, râuri,
să reînflorim!
(traducere de Dragoș Vrânceanu)
Ovidiu Cotruș
Biografie Ovidiu Cotruș
Ovidiu Cotruș (pseudonim poetic: Ovidiu Sabin, n. 24 februarie 1926, Oradea – d. 12 septembrie 1977, Timișoara) a fost un poet și critic literar român, deținut politic sub regimul comunist. Era nepotul lui Aron Cotruș.
Tatăl său a fost profesor de geografie. Ovidiu Cotruș a urmat liceul la Oradea și Arad. A continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie de la Universitatea din Cluj.
A fost arestat în anul 1950, ca victimă a unui proces politic, în urma căruia a primit 14 ani de detenție, până în 1964.
În 1965, a fost angajat redactor la revista Familia.
A murit în septembrie 1977 la Timișoara, suferind de o boală gravă de ficat contractată în închisoare.
Cel mai bun prieten al sau a fost Ștefan Augustin Doinaș.
Printre persoanele frecventate de el se numără personalități de seama ale culturii române și nu numai: Mircea Eliade, André Malraux, Pierre Emmanuel etc.
Soția sa, Delia, a păstrat toate manuscrisele sale și le-a oferit mai târziu spre publicare.
Opera
A început prin publicarea de versuri în revista „Societatea de mâine”, dar, după cum consideră poetul, adevăratul său debut a fost în revista „Cercului literar” dinSibiu (1945), când a publicat sub pseudonimul Ovidiu Sabin.
A continuat la revistele Secolul 20, Luceafărul și Orizont.
Primul său volum, monografia „Opera lui Mateiu I. Caragiale”, a apărut postum în 1977 și a fost reeditat în 1983 de Editura Minerva din București.
În anul 1983 a apărut volumul de studii „Meditații Critice”, prefațat de Ștefan Augustin Doinaș.
După 1990, la Editura Cartea Românească în colecția Eseuri/Critică, a apărut volumul „Dialoguri”, cu o prefață semnată de Cornel Ungureanu.
Altă lucrare, apărută în anul 2000, este "Titu Maiorescu și cultura română" publicată la Editura Paralela 45 din Pitești.
În închisoare l-a cunoscut pe Radu Gyr. A memorat și ulterior a pus pe hârtie câteva din volumele postume ale poetului.
TEATRU/FILM 12 Septembrie
Dunarea revarsata - Radu Tudoran
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 12 Septembrie
BUILDER Bean | Mr Bean Full Episodes | Mr Bean Official
Câteva glume:
* Într-o dimineata Gheorghe l-a vazut pe Vasile sapând gropi pe câmp, iar pe Ion astupându-le din urma.
-Tu de ce sapi gropile astea, Vasile?
-Tu de ce sapi gropile astea, Vasile?
-Asa scrie în fisa postului meu, sa sap gropi.
-Dar tu Ioane de ce astupi gropile astea? întreba Gheorghe. Tu nu vezi ca Vasile s-a chinuit sa le sape?
-Dar asa scrie în fisa postului meu...sa astup gropile, raspunse senin Ion.
-Mai fratilor, dar nu vedeti ca nu are nici un sens în ceea ce faceti?
-Noi facem ceea ce scrie în fisa postului!!! E adevarat însa ca de obicei suntem trei în echipa… . Astazi lipseste Petrea.
-Si el ce-are în fisa postului?
-El punea pomii în gropi...
-Dar tu Ioane de ce astupi gropile astea? întreba Gheorghe. Tu nu vezi ca Vasile s-a chinuit sa le sape?
-Dar asa scrie în fisa postului meu...sa astup gropile, raspunse senin Ion.
-Mai fratilor, dar nu vedeti ca nu are nici un sens în ceea ce faceti?
-Noi facem ceea ce scrie în fisa postului!!! E adevarat însa ca de obicei suntem trei în echipa… . Astazi lipseste Petrea.
-Si el ce-are în fisa postului?
-El punea pomii în gropi...
* - Ei, ce-ţi mai fac puştanii?
- Ehe, să fii tu sănătos de cînd nu mai sînt puştani! Unul e deja însurat.
- Şi celălalt?
- Celălalt o duce bine.
* Dacă ţi se pare că înţelegi o femeie, ai dreptate… ţi se pare!
* Vrei partenerul visurilor tale? Atunci mergi înapoi la culcare.
* S-a inventat cel mai performant computer românesc: nu rezolvă probleme, dar găseşte scuze.
* Mai bine te gândeşti la Dumnezeu în timp ce discuţi cu o femeie, decât să te gândeşti la femei în timp ce discuţi cu Dumnezeu.
* - Medicul mi-a recomandat insistent să încetez chefurile.
- Care medic?
- Cel care locuieşte sub noi!
* O mamă îi scrie un e-mail fiului ei:
Dragă Misule,
Ce mai faci? Aici tuturor ne este dor de tine. Te rog ieşi de pe calculator şi coboară în bucătărie să mănânci.
Cu drag, Mama
* - Unde mergi, Bulă?
- La cor!
- Şi ce faci acolo?
- Bem coniac şi jucăm table.
- Şi când cântaţi?
- Pe drum, la întoarcere!
* - Vreau să divorţez, domnule avocat.
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios.
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu.
* - Vai, dragă, ce a slăbit soţul tău!
- De la pescuit i se trage.
- Nu ştiam, pescuitul slăbeşte?
- Păi mănîncă ce prinde…
* "Felicitări, băiatul meu!", spune unchiul. "Sînt sigur că peste ani, cînd te vei gîndi la ziua de azi, ţi-o vei aminti ca pe cea mai fericită zi din viaţa ta."
"Dar nu astăzi mă însor, abia mîine!" protesetază nepotul.
"Ştiu", răspunde unchiul, "tocmai de aceea."
* - Scumpule, mi-ai promis că de ziua mea mă duci să-mi arăţi nişte blănuri grozave.
- Da, n-am uitat. Hai, îmbracă-te repede, să prindem deschis la Grădina Zoologică
- Ehe, să fii tu sănătos de cînd nu mai sînt puştani! Unul e deja însurat.
- Şi celălalt?
- Celălalt o duce bine.
* Dacă ţi se pare că înţelegi o femeie, ai dreptate… ţi se pare!
* Vrei partenerul visurilor tale? Atunci mergi înapoi la culcare.
* S-a inventat cel mai performant computer românesc: nu rezolvă probleme, dar găseşte scuze.
* Mai bine te gândeşti la Dumnezeu în timp ce discuţi cu o femeie, decât să te gândeşti la femei în timp ce discuţi cu Dumnezeu.
* - Medicul mi-a recomandat insistent să încetez chefurile.
- Care medic?
- Cel care locuieşte sub noi!
* O mamă îi scrie un e-mail fiului ei:
Dragă Misule,
Ce mai faci? Aici tuturor ne este dor de tine. Te rog ieşi de pe calculator şi coboară în bucătărie să mănânci.
Cu drag, Mama
* - Unde mergi, Bulă?
- La cor!
- Şi ce faci acolo?
- Bem coniac şi jucăm table.
- Şi când cântaţi?
- Pe drum, la întoarcere!
* - Vreau să divorţez, domnule avocat.
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios.
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu.
* - Vai, dragă, ce a slăbit soţul tău!
- De la pescuit i se trage.
- Nu ştiam, pescuitul slăbeşte?
- Păi mănîncă ce prinde…
* "Felicitări, băiatul meu!", spune unchiul. "Sînt sigur că peste ani, cînd te vei gîndi la ziua de azi, ţi-o vei aminti ca pe cea mai fericită zi din viaţa ta."
"Dar nu astăzi mă însor, abia mîine!" protesetază nepotul.
"Ştiu", răspunde unchiul, "tocmai de aceea."
* - Scumpule, mi-ai promis că de ziua mea mă duci să-mi arăţi nişte blănuri grozave.
- Da, n-am uitat. Hai, îmbracă-te repede, să prindem deschis la Grădina Zoologică
* Azi am reusit sa nu întîrzii, m-a trezit ceasul desteptator.
- Dar de unde ai vînataia aceea pe frunte?
- De la ceas. Nu m-am ferit la timp cind l-a aruncat nevasta-mea...
- Dar de unde ai vînataia aceea pe frunte?
- De la ceas. Nu m-am ferit la timp cind l-a aruncat nevasta-mea...
* Nu bea la volan! Te lovesti de ceva si se varsa bautura.
* Prieteni sunt acele persoane, care te iubesc cu toate ca te cunosc bine.
* Într-o dimineata Gheorghe l-a vazut pe Vasile sapând gropi pe câmp, iar pe Ion astupându-le din urma.
-Tu de ce sapi gropile astea, Vasile?
-Tu de ce sapi gropile astea, Vasile?
-Asa scrie în fisa postului meu, sa sap gropi.
-Dar tu Ioane de ce astupi gropile astea? întreba Gheorghe. Tu nu vezi ca Vasile s-a chinuit sa le sape?
-Dar asa scrie în fisa postului meu...sa astup gropile, raspunse senin Ion.
-Mai fratilor, dar nu vedeti ca nu are nici un sens în ceea ce faceti?
-Noi facem ceea ce scrie în fisa postului!!! E adevarat însa ca de obicei suntem trei în echipa… . Astazi lipseste Petrea.
-Si el ce-are în fisa postului?
-El punea pomii în gropi...
-Dar tu Ioane de ce astupi gropile astea? întreba Gheorghe. Tu nu vezi ca Vasile s-a chinuit sa le sape?
-Dar asa scrie în fisa postului meu...sa astup gropile, raspunse senin Ion.
-Mai fratilor, dar nu vedeti ca nu are nici un sens în ceea ce faceti?
-Noi facem ceea ce scrie în fisa postului!!! E adevarat însa ca de obicei suntem trei în echipa… . Astazi lipseste Petrea.
-Si el ce-are în fisa postului?
-El punea pomii în gropi...
* - Ei, ce-ţi mai fac puştanii?
- Ehe, să fii tu sănătos de cînd nu mai sînt puştani! Unul e deja însurat.
- Şi celălalt?
- Celălalt o duce bine.
* Dacă ţi se pare că înţelegi o femeie, ai dreptate… ţi se pare!
* Vrei partenerul visurilor tale? Atunci mergi înapoi la culcare.
* S-a inventat cel mai performant computer românesc: nu rezolvă probleme, dar găseşte scuze.
* Mai bine te gândeşti la Dumnezeu în timp ce discuţi cu o femeie, decât să te gândeşti la femei în timp ce discuţi cu Dumnezeu.
* - Medicul mi-a recomandat insistent să încetez chefurile.
- Care medic?
- Cel care locuieşte sub noi!
* O mamă îi scrie un e-mail fiului ei:
Dragă Misule,
Ce mai faci? Aici tuturor ne este dor de tine. Te rog ieşi de pe calculator şi coboară în bucătărie să mănânci.
Cu drag, Mama
* - Unde mergi, Bulă?
- La cor!
- Şi ce faci acolo?
- Bem coniac şi jucăm table.
- Şi când cântaţi?
- Pe drum, la întoarcere!
* - Vreau să divorţez, domnule avocat.
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios.
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu.
* - Vai, dragă, ce a slăbit soţul tău!
- De la pescuit i se trage.
- Nu ştiam, pescuitul slăbeşte?
- Păi mănîncă ce prinde…
* "Felicitări, băiatul meu!", spune unchiul. "Sînt sigur că peste ani, cînd te vei gîndi la ziua de azi, ţi-o vei aminti ca pe cea mai fericită zi din viaţa ta."
"Dar nu astăzi mă însor, abia mîine!" protesetază nepotul.
"Ştiu", răspunde unchiul, "tocmai de aceea."
* - Scumpule, mi-ai promis că de ziua mea mă duci să-mi arăţi nişte blănuri grozave.
- Da, n-am uitat. Hai, îmbracă-te repede, să prindem deschis la Grădina Zoologică
- Ehe, să fii tu sănătos de cînd nu mai sînt puştani! Unul e deja însurat.
- Şi celălalt?
- Celălalt o duce bine.
* Dacă ţi se pare că înţelegi o femeie, ai dreptate… ţi se pare!
* Vrei partenerul visurilor tale? Atunci mergi înapoi la culcare.
* S-a inventat cel mai performant computer românesc: nu rezolvă probleme, dar găseşte scuze.
* Mai bine te gândeşti la Dumnezeu în timp ce discuţi cu o femeie, decât să te gândeşti la femei în timp ce discuţi cu Dumnezeu.
* - Medicul mi-a recomandat insistent să încetez chefurile.
- Care medic?
- Cel care locuieşte sub noi!
* O mamă îi scrie un e-mail fiului ei:
Dragă Misule,
Ce mai faci? Aici tuturor ne este dor de tine. Te rog ieşi de pe calculator şi coboară în bucătărie să mănânci.
Cu drag, Mama
* - Unde mergi, Bulă?
- La cor!
- Şi ce faci acolo?
- Bem coniac şi jucăm table.
- Şi când cântaţi?
- Pe drum, la întoarcere!
* - Vreau să divorţez, domnule avocat.
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios.
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu.
* - Vai, dragă, ce a slăbit soţul tău!
- De la pescuit i se trage.
- Nu ştiam, pescuitul slăbeşte?
- Păi mănîncă ce prinde…
* "Felicitări, băiatul meu!", spune unchiul. "Sînt sigur că peste ani, cînd te vei gîndi la ziua de azi, ţi-o vei aminti ca pe cea mai fericită zi din viaţa ta."
"Dar nu astăzi mă însor, abia mîine!" protesetază nepotul.
"Ştiu", răspunde unchiul, "tocmai de aceea."
* - Scumpule, mi-ai promis că de ziua mea mă duci să-mi arăţi nişte blănuri grozave.
- Da, n-am uitat. Hai, îmbracă-te repede, să prindem deschis la Grădina Zoologică
* Azi am reusit sa nu întîrzii, m-a trezit ceasul desteptator.
- Dar de unde ai vînataia aceea pe frunte?
- De la ceas. Nu m-am ferit la timp cind l-a aruncat nevasta-mea...
- Dar de unde ai vînataia aceea pe frunte?
- De la ceas. Nu m-am ferit la timp cind l-a aruncat nevasta-mea...
* Nu bea la volan! Te lovesti de ceva si se varsa bautura.
* Prieteni sunt acele persoane, care te iubesc cu toate ca te cunosc bine.
SFATURI UTILE 12 Septembrie
CEAPA – ALIMENT MIRACULOS
Fiindca se apropie sezonul rece, când in jurul nostru care mai de care raciti, fie tusesc, fie stranuta, fie isi trag nasul, va prezentam o metoda simpla de protectie, dar extrem de eficienta.
Pana sa apelam la medicamente, siropuri sau prafuri minune, pe care zgomotoasele reclame ni le tot lauda, sa incercam ceva ce ne este foarte la indemana, ceva ce se gaseste in casa fiecaruia, fie el sarac sau bogat: doua ingrediente, aproape nelipsite din mancarurile zilnice, folosite mai mult pentru gust decat pentru calitatile lor curative, care in ultimul timp sunt tot mai ignorate.
Sunt nelipsite, e adevarat, din hrana noastra de zi cu zi, dar sub ce forma? Gatite, bineinteles, actiune care le face sa-si piarda in mare parte, proprietatile miraculoase, daca nu chiar in totalitate.
E de inteles pe de o parte, caci gustul si mirosul, care le fac unice, sunt in egala masura placute si neplacute. Si ceapa si usturoiul sunt cautate, dar fiindca au gust si miros puternice si la un moment dat pot fi deranjante pentru cei din jur, ne fac sa le evitam, din pacate. Ratam in felul acesta o contributie extrem de importanta adusa sanatatii noastre.
1. Ceapa
Virtutile sale tonice, terapeutice si antiinfectioase, fac din ceapa un aliment foarte cunoscut inca din cele mai vechi timpuri. Se recomanda ca factor de sanatate si longevitate.
Contine:
- glucide; vitaminele A, B, C si E; numeroase oligoelemente precum sodiu, potasiu, calciu, siliciu, iod, fosfor, carbon, clor, magneziu, zinc, cupru; uleiuri volatile; lipide; proteine, in cantitati reduse; acid fosforic si acetic; oxidaze si alte enzime; substante naturale cu proprietati antiseptice etc.
Proprietati:
- este stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, puternic diuretic, expectorant, vermifug, hipoglicemiant, dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor, afrodisiac, antiseptic si antiinfectios, antalgic (calmeaza durerea), antireumatic etc.
- se comporta exact ca un antibiotic, fata de culturile de stafilococi; este antihelmintic (combate viermii intestinali), vermifug;
- antisclerogen, antitrombotic;
- curativ al pielii si al sistemului pilos;
- antitusiv, emolient si rezolutiv;
- sedativ, calmant, hipnotic usor etc.
Indicatii:
Se recomanda pentru:
- uz intern, in astenie, retentie de apa si clorosodica (edeme cardiace si renale, pleurezie, ascita, oligurie, afectiuni respiratorii, guturai, bronsita, astm, laringita, varice, tromboflebita, arterioscleroza, parazitoze intestinale, imbatranire precoce, impotenta sexuala, boli reumatice, gripa, diabet zaharat, obezitate, viermi intestinali, surmenaj fizic si intelectual, astenie, prostatita, infectii intestinale si urinare, insomnii, litiaza urica, guta etc.
- uz extern, in abcese, panaritiu, furunculoza, intepaturi de insecte, nevralgii dentare, degeraturi, crapaturi, arsuri, negi, plagi, ulcere, surditate etc.
Pentru prevenirea gripei si impotriva ei, exista un tratament cu ceapa, care tine 15 zile. Acesta consta in punerea la macerat a doua cepe taiate felii foarte subtiri, in 500 ml de apa, timp de 6 ore. Totul se strecoara, iar produsul rezultat se bea in cate o cana inainte de mese si una inainte de culcare.
Pentru bolile reumatice, se prepara un decoct prin punerea la fiert a 3 cepe taiate, intr-un litru de apa, timp de 15 minute. Se bea apoi o cana dimineata si una seara.
Pentru aplicatiile externe, ceapa se prepara sub forma de suc.
Ceapa cruda, folosita zilnic, in orice anotimp al anului, face minuni datorita proprietatilor sale de stimulare a sistemului endocrin si capacitatii sale de aparare a organismului. Ea este foarte satioasa, de aceea mesele de cruditati care contin o portie mare de ceapa cruda, nu trebuie sa fie prea dese.
Pana sa apelam la medicamente, siropuri sau prafuri minune, pe care zgomotoasele reclame ni le tot lauda, sa incercam ceva ce ne este foarte la indemana, ceva ce se gaseste in casa fiecaruia, fie el sarac sau bogat: doua ingrediente, aproape nelipsite din mancarurile zilnice, folosite mai mult pentru gust decat pentru calitatile lor curative, care in ultimul timp sunt tot mai ignorate.
Sunt nelipsite, e adevarat, din hrana noastra de zi cu zi, dar sub ce forma? Gatite, bineinteles, actiune care le face sa-si piarda in mare parte, proprietatile miraculoase, daca nu chiar in totalitate.
E de inteles pe de o parte, caci gustul si mirosul, care le fac unice, sunt in egala masura placute si neplacute. Si ceapa si usturoiul sunt cautate, dar fiindca au gust si miros puternice si la un moment dat pot fi deranjante pentru cei din jur, ne fac sa le evitam, din pacate. Ratam in felul acesta o contributie extrem de importanta adusa sanatatii noastre.
1. Ceapa
Virtutile sale tonice, terapeutice si antiinfectioase, fac din ceapa un aliment foarte cunoscut inca din cele mai vechi timpuri. Se recomanda ca factor de sanatate si longevitate.
Contine:
- glucide; vitaminele A, B, C si E; numeroase oligoelemente precum sodiu, potasiu, calciu, siliciu, iod, fosfor, carbon, clor, magneziu, zinc, cupru; uleiuri volatile; lipide; proteine, in cantitati reduse; acid fosforic si acetic; oxidaze si alte enzime; substante naturale cu proprietati antiseptice etc.
Proprietati:
- este stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, puternic diuretic, expectorant, vermifug, hipoglicemiant, dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor, afrodisiac, antiseptic si antiinfectios, antalgic (calmeaza durerea), antireumatic etc.
- se comporta exact ca un antibiotic, fata de culturile de stafilococi; este antihelmintic (combate viermii intestinali), vermifug;
- antisclerogen, antitrombotic;
- curativ al pielii si al sistemului pilos;
- antitusiv, emolient si rezolutiv;
- sedativ, calmant, hipnotic usor etc.
Indicatii:
Se recomanda pentru:
- uz intern, in astenie, retentie de apa si clorosodica (edeme cardiace si renale, pleurezie, ascita, oligurie, afectiuni respiratorii, guturai, bronsita, astm, laringita, varice, tromboflebita, arterioscleroza, parazitoze intestinale, imbatranire precoce, impotenta sexuala, boli reumatice, gripa, diabet zaharat, obezitate, viermi intestinali, surmenaj fizic si intelectual, astenie, prostatita, infectii intestinale si urinare, insomnii, litiaza urica, guta etc.
- uz extern, in abcese, panaritiu, furunculoza, intepaturi de insecte, nevralgii dentare, degeraturi, crapaturi, arsuri, negi, plagi, ulcere, surditate etc.
Pentru prevenirea gripei si impotriva ei, exista un tratament cu ceapa, care tine 15 zile. Acesta consta in punerea la macerat a doua cepe taiate felii foarte subtiri, in 500 ml de apa, timp de 6 ore. Totul se strecoara, iar produsul rezultat se bea in cate o cana inainte de mese si una inainte de culcare.
Pentru bolile reumatice, se prepara un decoct prin punerea la fiert a 3 cepe taiate, intr-un litru de apa, timp de 15 minute. Se bea apoi o cana dimineata si una seara.
Pentru aplicatiile externe, ceapa se prepara sub forma de suc.
Ceapa cruda, folosita zilnic, in orice anotimp al anului, face minuni datorita proprietatilor sale de stimulare a sistemului endocrin si capacitatii sale de aparare a organismului. Ea este foarte satioasa, de aceea mesele de cruditati care contin o portie mare de ceapa cruda, nu trebuie sa fie prea dese.
GÂNDURI PESTE TIMP 12 Septembrie
Ion Agârbiceanu - Citate:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu