PARTEA A DOUA ȘI ULTIMA
RELIGIE ORTODOXĂ 19 Septembrie
Sf Mc Trofim, Savatie și Dorimedont
În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea Sfinţilor Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont.
Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont (+278) – Acești sfinți au trăit în timpul împăratului Probus (276-282), care a fost un persecutor al creștinilor. Când păgânii îl serbau pe zeul Apolo, creștinii Trofim și Savatie au refuzat să-i cinstească cu păgânii. Savatie a fost dus în fața guvernatorului la Antiohia și a fost bătut crunt, apoi a fost aruncat în temniță și așa și-a dat sufletul lui Dumnezeu. Trofim și Dorimedont au fost decapitați.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTE 19 Septembrie
MUZICĂ 19 Septembrie
Billy Ward, pianist şi vocalist american (Dominoes).
Billy Ward And His Dominoes
Nini (Celeste) Rosso, trompetist şi compozitor italian
Nini Rosso - Il Silenzio
Nick Massi (Nicholas Macioci), basist american (Four Seasons)
A Tribute to Nick Massi:
Angela Moldovan
Brook Benton, solist american, component al trupei Frankie & Johnny
Bill Medley, muzician rock, component in formatia Righteous Bros
Paul Williams, compozitor, cantaret si actor american
Cass Elliot, muzician, membru in The Mamas and the Papas
David Bromberg, chitarist american de studio
John Coghlan, baterist britanic (Status Quo)
Status Quo - Down down 1974
Lol (Lawrence) Creme, chitarist, cantaret, compozitor si producator video britanic (10cc)
Twiggy, actriţă, model şi cântăreaţă britanică
TWIGGY - No Está (Official Video 1994):
Nile Rodgers, chitarist, compozitor si producator american
Ioana Maria Lupaşcu
Biografie
Nascuta la Braila , incepe studiul pianului la varsta de 4 ani cu prof. Mircea Bogatu. Absolva Liceul de Muzica " George Enescu" Bucuresti, apoi Conservatorul "Ciprian Porumbescu" Bucuresti, obtinand apoi la sustinerea licentei (Conservatorul " George Enescu" Iasi) nota maxima.
In anul 2000 este admisa la Masterul " Virtuosity Level " la Conservatoire du Lausanne, Elvetia la clasa Prof. JF Antonioli, dar dupa cateva luni se muta in Italia, unde devine studenta marelui pianist Lazar BERMAN, la Accademia Europea di Musica. Dupa incheierea masterului de trei ani de zile in Perfectionare Solistica, a continuat sa lucreze cu Maestrul Berman pana la tragica sa disparitie in 2005 si cei cinci ani de studiu cu marele pianist au ajutat-o sa-si imbogateasca mijloacele de expresie muzicala si sa aprofundeze viziunea asupra interpretarii solistice. Maestrul Berman o definea drept " o solista cu imense posibilitati tehnice si artistice". A mai lucrat si cu Valentina Berman, Lucia Teodorescu, Dag Aschatz. In primavara anului 2005 se reintoarce in Romania.
Castigatoare, finalista sau laureata a numeroase concursuri, dintre care Lira de Aur-Suceava( Premiul I, II, III), Concursul National de Muzica - in anii copilariei (Premiul I), "Mihail Jora" Bucuresti (premiu special), Konzerteum - Grecia (Premiul III), Ferdi&Lili Statzer - Istanbul , Turcia (unde a castigat si Premiul "Vedat Kosal ") nu s-a simtit atrasa de viata competitionala si a inceput cariera solistica, fiind prezenta pe scene din Italia, Romani, Elvetia , Croatia, Slovacia, Belgia, Lituania, Turcia, Spania, Germania.
In Italia debuteaza in decembrie 2005 la Milano pentru Societa dei Concerti la Conservatorio "Giuseppe Verdi" de la Milano si atrage atentia criticilor, ziarele au numit-o o pianista " ricca di virtuosita" ( "plina de virtuozitate ").
Intre 2000-2005, invitata permanenta in stagiunea fribourgheza, participa cu recitaluri solo, concerte sau impreuna cu muzicieni de marca la diferite festivaluri de muzica precum: Pazailis Music Festival- Lituania, Festivalul Mozart ( Opera Brasov), Marile Serate Muzicale ale Bucurestiului, Festivalul Operelor Independente Iasi, Festivalul National de Teatru Bucuresti, Festivalul Gloria Domini, Fesivalul FIE Iasi, Gala Proms of Delight - Editia de Paste 2007, care a avut loc la Ateneul Roman, Festivalul de Teatru de la Sibiu - Capitala Europeana, unde a luat parte la o serata de muzica si dramaturgie alaturi de mari nume ale scenei: Ion Caramitru, Richard McCabe, William Nadylam, Piotr Adamczyk, George Banu .
De la reintoarcerea sa in Romania, a cantat cu cea mai mare parte a orchestrelor filarmonice nationale: Bucuresti (Orchestra Nationala Radio , Bucharest Symphonic Pops, Orchestra medicilor), Ploiesti, Arad, Cluj, Iasi, Timisoara, Bacau, Botosani, Sibiu, Tg Mures, Constanta, Targoviste, Galati, Craiova, Satu Mare. In anul 2007 in deschiderea stagiunii, este prima pianista care concerteaza ca solista impreuna cu Filarmonica "Muntenia" Targoviste.
A cantat sub baghetele dirijorilor : JF Antonioli (Elvetia),Ramiro Arista, Mihail Agafita, Ovidiu Balan, Cristian Brancusi, Matei Corvin, Gheorghe Costin, Valentin Doni, Mika Eichenholz (Suedia), Iurie Florea, Dorin Frandes, I.Ionescu-Galati, Ladislau-Petru Horvath (Italia), Marius Hristescu, Mihnea Ignat ( Spania), Koichi Inoue ( Japonia), Alexandru Iosub, Koichiro Kanno, Walter Hilgers (Germania), Adrian Morar, Stefan Novak , Shinya Ozaki, Sabin Pautza , Matei Pop, Radu Postavaru, I.I.Prunner, Gottfried Rabl (Austria), Petre Sbarcea, Mihail Secikin, Tiberiu Soare, Florin Totan, Takiro Ueno(Japonia), Winston Dan Vogel ( USA), Theo Wolters ( Olanda) . A colaborat cu violonisti de marca precum Ladislau Petru Horvath, Luminitza Petre, Romel & Victoria Joseph si Florin Paul. Canta cu violoncelistii Rodin Moldovan si Mirel Iancovici, baritonul Stefan Ignat, contratenorul Cezar Ouatu sau cu acordeonistul Fernando Mihalache.
A concertat in sali importante precum Sala Puccini (Conservatorio "G.Verdi" Milano) , Teatro San Babila, Ateneul Roman, Sala Radio, Sala Thalia, Opera Brasov.
Din 2007 este solista a Filarmonicii " Paul Constantinescu" Ploiesti.
In 2005 dupa ce a sustinut un recital dedicat muzicii lui George Enescu in cadrul Festivalului " Romania - Valori si traditii Artistice Europene " care se tine anual la Milano, devine Membra de Onoare a A.R.I. Milano (Associazione Rumeni in Italia). Este invitata sa faca parte sau sa prezideze diferite jurii ale concursurilor nationale de pian.
In 2007 lanseaza CD-ul " Live Piano Solo "(Ed. Libris ) , urmat de „ Piano Recital” in 2009 ( Ed. Casa Radio – Radiodifuziunea Romana ) . In 2011 interpreteaza coloana sonora a documentarului de televiziune " O lacrima de ...celuloid..." (prod. Verdecrud Media) iar in 2015 semneaza muzica documentarului "Povestea unui ciob de lut" transmis de canalul Digi World. In 2017 semneaza coloana sonora a documentarului de lung metraj "Cand Pamantul vorbeste" care este prezent la Festivalul Astra Sibiu si preluat apoi de TVR si Cinemaraton. In 2018 interpreteaza si semneaza coloana sonora a documentarului "Si Dumnezeu a zis sa fie lumina" produs de IGV Film.
In 2008 a fost invitata de catre Societa dei Concerti sa deschida stagiunea de recitaluri din Sala Puccini a Conservatorului „G. Verdi” Milano si in acelasi an lanseaza primul sau roman autobiografic „ Printul Baghetei” la Editura MeteorPress , al carui prim tiraj se epuizeaza in primele trei luni de la aparitie.
Din 2011 incepe colaborarea cu actrita Daniela Nane in spectacolele de muzica si poezie "Dor de dragoste..." si "Poveste de dragoste" , "Soapte de iubire". Participa impreuna la Festivalul "Armonii Poetice" tinut la Palatul Mogosoaia in 2014 iar primavara anului 2015 le gaseste calatorind in diferite orase ale tarii in turneul ARMONII PASCALE. In toamna lui 2015 spectacolul cu Daniela Nane continua sub denumirea PIANUL CU POEME si ajungand si in multe alte orase ale tarii. In 2016 cele doua artiste sunt invitate la Opera din Brasov in cadrul festivalului WA Mozart. In august 2016 inaugureaza amfiteatrul Centrului Cultural Casa Artelor apoi concerteaza la Milano si Torino. In 2017 sunt invitate in cadrul Festivalului FIE Iasi si la Zilele Bucurestiului. Si debuteaza si spectacolul lor pentru copii Pianul cu Povesti. In 2018, an dedicat Centenarului intreprind o serie de concerte numite "Cand istoria devine muzica si poezie " alaturi de istoricul Adrian Cioroianu.
In 2012 aduce ca inovatie scenica alaturarea muzicii clasice dansului flamenco in spectacolul SEDUCCION. Colaborarea cu dansatorul Lucas Molina continua in spectacole de muzica clasica simfonica si flamenco, in martie 2013 debutand cu spectacolul Il pianoforte che sognava il flamenco la Teatrul San Babila Milano, repetat apoi in mai multe orase din Romania.
In decembrie 2012 este invitata alaturi de violonistii Romel & Victoria JOSEPH sa sustina un recital la sediul Natiunilor Unite din Geneva pentru Ziua Internationala a Drepturilor Omului , urmat a doua zi de o noua performanta la Paris.
Din 2014 colaboreaza cu contratenorul Cezar Ouatu in spectacolul " Bijuterii muzicale" cu piese pornind de la repertoriul baroc si ajungand la canzonette. Urmeaza alte spectacole impreuna precum: " Jazz CAFE", "Love Mood", "Opera-Pop-Opera", "Mozartissimo".
In 2015 serbeaza Ziua Culturii Romane alaturi de actrita Corina Danila intr-un recital de muzica si poezie.
De Ziua Romaniei pe 1 decembrie 2016 concerteaza la Filarmonica Sibiu sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin, concert la care asista Familia Regala a Romaniei, Familia Regala a Bulgariei si Familia Regala a Belgiei.
In martie 2017 este invitata sa cante Momentul Muzical de Kirculescu la Balul Operei Cluj sub bagheta lui Andrei Tudor.
In staginea 2016-2017 dezvolta o serie de concerte in colaborare cu Opera Comica pentru Copii: Armonii de toamna, Armonii de iarna, Armonii de primavara si Armonii de vara si de asemenea sustine o serie de mare succes de Concerte-lectie pentru copii.
In 2017 Cvartetul Gaudeamus o invita sa serbeze impreuna 30 de ani de activitate ai cvartetului intr-o serie de concerte.
Este invitata ca solista in concertul de deschidere al Festivalului Marile Serate Muzicale ale Bucurestilui 2017. Si tot in toamna lui 2017 ia parte la proiectul Oedipe pe intelesul tuturor alaturi de Stefan Ignat, Marta Sandu si Corina Murgu. In 2018 cu acest spectacol-conferinta participa la Festivalul Operelor Independente Iasi.
Fiind interesata sa-si largeasca ambitusul concertistic cu lucrari contemporane sau descoperite recent, din repertoriul ei fac parte concerte precum Warsaw Concerto- Richard Addinsell, Concerto Pathetique pentru pian si orchestra- Franz Liszt, Dublul Concert de Sabin Pautza si in numeroase ocazii a fost solicitata sa cante in prima auditie sau in premiera mondiala muzica compozitorilor contemporani. In 2012 la Ateneul Roman canta in premiera piesa care ii este dedicata de Saeed Sharifian, Fantezia, si in 2014 Rapsodia pentru pian si orchestra pe tema Lie Ciocarlie de Guy Bacos de asemenea dedicata ei.
Este invitata sa sustina conferite pe diverse teme cum au fost cele in cadrul Bookland sau 11EVEN si a fost de asemenea ambasadoare a copiilor supradotati.
Este invitata sa sustina conferite pe diverse teme cum au fost cele in cadrul Bookland sau 11EVEN si a fost de asemenea ambasadoare a copiilor supradotati.
Avand preocupari in mai multe domenii ale exprimarii, pe timpul cat a locuit in Italia a fost jurnalist-corespondent din strainatate pentru ziarul „Monitorul de Braila” publicand timp de trei ani de zile articole saptamanale si primind in 2004 Diploma de Excelenta pentru contributii publicistice a ziarului „Monitorul". Din 2009 incepe sa publice articole pe teme preponderent culturale pentru diferite publicatii sau site-uri precum: Global Events Business, Liternet, Romania in Contact, Euphonia sau Casa Artelor. In 2011 colaborareaza cu Q Magazine pentru articole pe teme muzicale.
Ioana Maria Lupascu plays Rachmaninov:
Ioana Radu
Biografie Ioana Radu
Pe regina romantei romanesti, cum a numit-o inspirat memorialistul Harry Negrin, n-o chema nici Ioana, nici Radu. Fiica modestului carciumar craiovean Constantin Braia se numea Eugenia Braia, dar acasa era alintata cu diminutivul Jana.
Carciumaurul, proprietarul localului "La ieftinirea traiului", avea patru copii, Maria, Giugiu, Nuna si Eugenia. Tuturor le placea sa cante, Maria era recunoscuta pentru glasul ei cristalin si numai pe mezina Eugenia n-o lasau ceilalti sa ingane nimic, pentru ca glasul ei... scartaia.
Maritata la o varsta frageda
Carciumarul canta si el uneori, mai canta si carciumareasa, dar ca sa vina clientii, tocmisera trei lautari de meserie: Ion al lui Tache, Gheorghe al lui Gaga si Limba. Limba - si atat.
De la ei a invatat Eugenia, viitoarea Ioana, primele cantece lautaresti, in timp ce fratele si surorile invatau sa cante de la mama si de la tata, care nu se osteneau cu mezina, pentru ca "n-are glas si scartaie".
A urmat liceul la Craiova, unde profesoara de muzica a indrumat-o sa-si dezvolte gustul pentru romanta si chiar i-a dat sfatul sa invete mai departe.
Pentru invatatura insa trebuiau bani. Asa ca, la o varsta inca frageda, Eugenia se marita cu un profesor de muzica, din Targu Jiu. Dar cum nici atunci profesorii nu erau platiti mai abitir decat astazi, pleaca sa-si incerce norocul la Bucuresti, lasandu-si sotul intr-o tandra despartire provizorie, care urma sa ramana definitiva.
I-a fost de folos cumnatul, cantaretul Petre Lexandru, cu care se maritase intre timp sora mai mare, Maria, cea cu glasul cristalin. Ea isi va zice Mia Braia, va ajunge vedeta in lumea muzicii usoare, dar nu va atinge niciodata faima Eugeniei.
Doua catigatoare, din 800 de concurenti
Sora si sotul surorii au ajutat-o sa ajunga la un concurs al societatii de radiodifuziune, unde, intre 800 de candidati si candidate, au iesit doua castigatoare: Eugenia Braia, careia cei de la radio i-au schimbat rapid numele intr-unul de brand - Ioana Radu - si Eugenia Nedelea, care a devenit si ea brand, cand i-au spus Rodica Bujor.
Pe scurt, in acelasi an, au fost lansate trei vedete. Rodica Bujor, ajunsa stea a muzicii populare, Mia Braia ajunsa tocmai in America si Ioana Radu, careia compozitorii vremii ii dedicau romanta dupa romanta, desi ea nu se simtea in elementul ei decat lipita cantecului popular, cel care-i adusese premiul radiodifuziunii:
Carciumaurul, proprietarul localului "La ieftinirea traiului", avea patru copii, Maria, Giugiu, Nuna si Eugenia. Tuturor le placea sa cante, Maria era recunoscuta pentru glasul ei cristalin si numai pe mezina Eugenia n-o lasau ceilalti sa ingane nimic, pentru ca glasul ei... scartaia.
Maritata la o varsta frageda
Carciumarul canta si el uneori, mai canta si carciumareasa, dar ca sa vina clientii, tocmisera trei lautari de meserie: Ion al lui Tache, Gheorghe al lui Gaga si Limba. Limba - si atat.
De la ei a invatat Eugenia, viitoarea Ioana, primele cantece lautaresti, in timp ce fratele si surorile invatau sa cante de la mama si de la tata, care nu se osteneau cu mezina, pentru ca "n-are glas si scartaie".
A urmat liceul la Craiova, unde profesoara de muzica a indrumat-o sa-si dezvolte gustul pentru romanta si chiar i-a dat sfatul sa invete mai departe.
Pentru invatatura insa trebuiau bani. Asa ca, la o varsta inca frageda, Eugenia se marita cu un profesor de muzica, din Targu Jiu. Dar cum nici atunci profesorii nu erau platiti mai abitir decat astazi, pleaca sa-si incerce norocul la Bucuresti, lasandu-si sotul intr-o tandra despartire provizorie, care urma sa ramana definitiva.
I-a fost de folos cumnatul, cantaretul Petre Lexandru, cu care se maritase intre timp sora mai mare, Maria, cea cu glasul cristalin. Ea isi va zice Mia Braia, va ajunge vedeta in lumea muzicii usoare, dar nu va atinge niciodata faima Eugeniei.
Doua catigatoare, din 800 de concurenti
Sora si sotul surorii au ajutat-o sa ajunga la un concurs al societatii de radiodifuziune, unde, intre 800 de candidati si candidate, au iesit doua castigatoare: Eugenia Braia, careia cei de la radio i-au schimbat rapid numele intr-unul de brand - Ioana Radu - si Eugenia Nedelea, care a devenit si ea brand, cand i-au spus Rodica Bujor.
Pe scurt, in acelasi an, au fost lansate trei vedete. Rodica Bujor, ajunsa stea a muzicii populare, Mia Braia ajunsa tocmai in America si Ioana Radu, careia compozitorii vremii ii dedicau romanta dupa romanta, desi ea nu se simtea in elementul ei decat lipita cantecului popular, cel care-i adusese premiul radiodifuziunii:
"Piatra-i piatra, de e piatra,/Sade jumatate-n apa/vine calu' si o crapa/inima mea multe rabda".
Era o autodidacta. Nu multi autodidacti au urcat atat de rapid pe scarile gloriei, ramanand indelung sa straluceasca acolo.
Romanta merge la o bere
Pe vremea cand marii virtuosi isi cucereau gloria in sala Ateneului, a Operei sau a putinelor sali de concert din micul Paris, Ioana Radu devenea celebra la radio, in restaurantul "Azuga" din Ploiesti si in restaurantele bucurestene "Princiar", "Motanul Negru", "Potcoava", "Cina", unde clientii mancau mici, beau bere si ascultau romantele Ioanei, fosta Jana, fosta Eugenia.
Dragostea pentru profesorul de muzica Romeo Radescu, cel cu care s-a casatorit la o varsta frageda, s-a stins rapid in valtoarea romantelor, a compozitorilor si a partenerilor de scena. Patimasa in dragoste, ca si in muzica, Ioana s-a casatorit, rand pe rand, de cinci ori.
Dar, in viata, pe langa succes si dragoste, mai trebuie si noroc. Noroc inseamna sa nu te pasca nenorocul. Pe celebra protagonista a pascut-o in momentul cel mai neasteptat, prin 1961. Implicata intr-un accident de masina, pe serpentinele dintre Orsova si Caransebes, Ioana Radu a ramas cu picioarele imobilizate.
Singuratatea sfarsitului
Deplasandu-se rezemata de un cadru, mascat de un pupitru sau de silueta masiva a pianului, Ioana Radu a mai cantat la televizor si la concerte, aproape numai romante, a caror tristete lasa de inteles tragedia pe care o traia.
A mai trait inca 29 de ani, deplasandu-se numai cu cadrul. Dupa o viata tumultoasa, inconjurata de nenumarati prieteni si admiratori, adulata de public, dupa ce a fost iubita de cinci soti succesiv, a murit intr-o cumplita singuratate, la 19 septembrie 1990.
Au ramas nostalgiile, primele discuri si amintirea ultimelor patefoane, cu manivela lor, pe care a invartit-o o generatie disparuta, ca sa asculte glasul Ioanei Radu, la palnie.
Au mai ramas si discuri mai noi, plus cateva fime alb-megru, reconditionate pe CD-uri si DVD-uri, dar cine mai asculta romante, in epoca manelelor si a talk show-urilor?
Ioana Radu - Înregistrări din 1940
Leliță Ioană
Johnny Răducanu
Biografie Johnny Răducanu
Cel mai cunoscut interpret de muzica jazz din Romania, Johnny Raducanu, s-a nascut la 1 decembrie 1931, in Braila, si stins din viata in data de 19 septembrie 2011. "Monstrul sacru" al muzicii jazz din Romania a lasat in urma sa o cariera impresionanta, intinsa pe mai bine de cinci decenii, presarata cu creatii muzicale si concerte de neuitat.
Johnny Raducanu, pe numele sau adevarat Raducan Cretu , s-a nascut intr-o familie de etnie rroma cu o indelungata traditie muzicala, de mai bine de 300 de ani, de pe vremea lautarului Petre Cretu Solcanu.
Cel care avea sa devina un talentat contrabasist, pianist, compozitor, aranjor si conducator de formatie, si-a facut cunoscuta inclinatia catre muzica inca de la 19 ani, cand interpreta deja jazz la contrabas.
Johnny Raducanu a urmat studii de specialitate la Iasi si la Cluj, ulterior indreptandu-se catre Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din Bucuresti, clasa contrabas, 1953-1956.
De-a lungul timpului, a colaborat cu trompetistul Art Farmer, trombonistul Slide Hampton sau pianistii Friedrich Gulda si Guido Manussardi. In 1987, ca recunoastere a talentului sau nemasurat, a devenit membru de onoare al Academiei Louis Armstrong din New Orleans, SUA.
Johnny Raducanu a colaborat si cu muzicieni romani, in ultimii anii sustinand recitaluri alaturi de artisti renumiti precum Teodora Enache sau Anca Parghel.
De-a lungul timpului, a colaborat cu trompetistul Art Farmer, trombonistul Slide Hampton sau pianistii Friedrich Gulda si Guido Manussardi. In 1987, ca recunoastere a talentului sau nemasurat, a devenit membru de onoare al Academiei Louis Armstrong din New Orleans, SUA.
Johnny Raducanu a colaborat si cu muzicieni romani, in ultimii anii sustinand recitaluri alaturi de artisti renumiti precum Teodora Enache sau Anca Parghel.
Pe langa activitatile sale din domeniul muzical, Johnny Raducanu s-a remarcat si pe scena teatrului. Astfel, a sustinut, impreuna cu Ion Caramitru, spectacolul de teatru poetic "Dialoguri si fantezii in jazz" pe scena Teatrului National Bucuresti, dar si pe scene internationale, cum ar fi Teatrul Moliere-Maison de la Poesie din Paris.
Un adevarat mentor al tinerei generatii, Johnny Raducanu a fost considerat un "monstru sacru" al muzicii jazz din Romania.
Maestrul Johnny Raducanu s-a stins din viata in cursul diminetii zilei de luni, 19 septembrie 2011, la varsta de 79 de ani, in urma unui stop cardio-respirator, dupa ce, la inceputul anului, muzicianul fusese operat de urgenta din cauza problemelor de sanatate.
Un adevarat mentor al tinerei generatii, Johnny Raducanu a fost considerat un "monstru sacru" al muzicii jazz din Romania.
Maestrul Johnny Raducanu s-a stins din viata in cursul diminetii zilei de luni, 19 septembrie 2011, la varsta de 79 de ani, in urma unui stop cardio-respirator, dupa ce, la inceputul anului, muzicianul fusese operat de urgenta din cauza problemelor de sanatate.
Best French Songs For All Times - Coupable Collection
Golden Sweet Memories Full Album Vol 10, Various Artists
POEZIE 19 Septembrie
Marcel Breslaşu (“Cântarea Cântărilor”), poet român
Biografie
Marcel Breslașu (Marcel Bresliska; n. 1903, București) - d. 1966, București) a fost un poet român, de origine evreiască, cunoscut și ca fabulist, compozitor șitraducător. În timpul regimului comunist a avut funcții de conducere în instituții culturale și academice.
După absolvirea liceului Spiru Haret, Breslașu s-a înscris la Facultatea de Drept și în paralel la Conservatorul din București. Și-a continuat studiile la Paris, unde a obținut diploma de doctor în drept. În capitala Franței s-a perfecționat în compoziție la Schola Cantorum, unde l-a avut profesor pe Vincent D'Indy.
Întors în România, a practicat o vreme avocatura, în timpul liber dedicându-se scrisului și muzicii. Și-a început cariera literară cu versuri pentru copii, publicate în revista Copilul evreu. În 1934 a scris textul și muzica la un oratoriu profan, inspirat din Biblie, Cântarea cântărilor, care a fost reprezentat în 1938 pe scena Opereidin București.
După război, a fost numit șef al departamentului pedagogic al Ministerului Artelor și Stiințelor, profesor și rector al Institutului de teatru „Ion Luca Caragiale”.
Da, ești bătrân
Da, esti batran ... Si totusi gusta
privelistea – atata cata-ncape
in ochii tai cu ostenite pleoape –
E drept, iti este zarea mai ingusta,
dar ti-e si cerul mai aproape.
Da, esti batran ... Si totusi canta
cura fetitei care te saruta,
cum ai cantat si-ai sarutat o suta,
batranule poet.
E drept ca sangele mai greu se infierbanta,
dar se si racoreste mai incet.
Da, esti batran ... Si totusi oare
nimica nu-ti mai poarta lira-n pantec?
Ti-a odraslit si cel din urma cantec?
Ti-a spus durerea pana-n varf si pana-n fund?
E drept, ti-e mana mai tremuratoare,
dar freamata si struna mai rotund.
Da, esti batran ... Si totusi, du-te
pe vechiul drum, la crasma de-altadata.
Iubeste, crede, canta si te-mbata
la nesfarsit, de la-nceput.
E drept, iluziile se pierd mai iute,
dar ai si mai putine de pierdut.
privelistea – atata cata-ncape
in ochii tai cu ostenite pleoape –
E drept, iti este zarea mai ingusta,
dar ti-e si cerul mai aproape.
Da, esti batran ... Si totusi canta
cura fetitei care te saruta,
cum ai cantat si-ai sarutat o suta,
batranule poet.
E drept ca sangele mai greu se infierbanta,
dar se si racoreste mai incet.
Da, esti batran ... Si totusi oare
nimica nu-ti mai poarta lira-n pantec?
Ti-a odraslit si cel din urma cantec?
Ti-a spus durerea pana-n varf si pana-n fund?
E drept, ti-e mana mai tremuratoare,
dar freamata si struna mai rotund.
Da, esti batran ... Si totusi, du-te
pe vechiul drum, la crasma de-altadata.
Iubeste, crede, canta si te-mbata
la nesfarsit, de la-nceput.
E drept, iluziile se pierd mai iute,
dar ai si mai putine de pierdut.
Apartenența
Din orişice nor care trece
îţi poti făuri un rădvan –
să-ţi poarte spre steaua cea rece
fierbintele vis năzdrăvan.
Nu crede-n stihia-i domoală,
în paşnicii-i paşi de bătrân.
Furtuna duc norii in poala
şi-ascund câte-un fulger în sân.
... Din orişice dangăt de clopot
iţi poţi face-o scară la cer.
Al sângelui repede ropot
e singurul tău temnicer.
E inima ta pământeană
făcută să bată aici;
spre-a cerului palidă geană
doar ochii ţi-e dat să-i ridici.
... Din orice copac al pădurii
se poate ciopli un catarg –
dar cruntul sărut al securii
e preţul plecării spre larg.
In rănile veşnic deschise
mai gâlgâie sevele-adânci.
Alminteri, corabia cu vise
işi spulberă prora de stânci.
îţi poti făuri un rădvan –
să-ţi poarte spre steaua cea rece
fierbintele vis năzdrăvan.
Nu crede-n stihia-i domoală,
în paşnicii-i paşi de bătrân.
Furtuna duc norii in poala
şi-ascund câte-un fulger în sân.
... Din orişice dangăt de clopot
iţi poţi face-o scară la cer.
Al sângelui repede ropot
e singurul tău temnicer.
E inima ta pământeană
făcută să bată aici;
spre-a cerului palidă geană
doar ochii ţi-e dat să-i ridici.
... Din orice copac al pădurii
se poate ciopli un catarg –
dar cruntul sărut al securii
e preţul plecării spre larg.
In rănile veşnic deschise
mai gâlgâie sevele-adânci.
Alminteri, corabia cu vise
işi spulberă prora de stânci.
Curriculum vitae
O frunză, cea din urmă, s-a desprins
și-ncearcă pe spirala ce coboară
să-nvăluie-n rotitul ei cuprins
rotatul pom ce-a fost odinioară.
Dar nu-i mai află fragedul chenar,
orbăcăind prin vântul care-o poartă.
O mână care dibuie-n zadar
să-și nălucească Primăvara moartă...
Apoi, se-așterne, scurt, c-un ultim spasm...
Va povesti, ca mâine, rădăcinii
cum a pornit și cum s-a-ntors în basm
din marea aventură a luminii.
și-ncearcă pe spirala ce coboară
să-nvăluie-n rotitul ei cuprins
rotatul pom ce-a fost odinioară.
Dar nu-i mai află fragedul chenar,
orbăcăind prin vântul care-o poartă.
O mână care dibuie-n zadar
să-și nălucească Primăvara moartă...
Apoi, se-așterne, scurt, c-un ultim spasm...
Va povesti, ca mâine, rădăcinii
cum a pornit și cum s-a-ntors în basm
din marea aventură a luminii.
N. Burlănescu-Alin, poet român
Biografie
Nicolae Burlănescu s-a născut în anul 1869 în oraşul gorjean Târgu Jiu şi a trecut în lumea umbrelor în anul 1912, găsindu-şi locul de veci în comuna nemţeană Bisericani.
A desfăşurat o activitate intensă şi notabilă ca poet, epigramist, prozator, dramaturg şi traducător. După absolvirea Liceului “Carol I” din Craiova a urmat Facultatea de Drept din Bucureşti. Între 1892-1894, a funcţionat ca institutor şi director la Şcoala Primară de Băieţi din Zimnicea. Va fi, apoi, copist şi şef de birou la Ministerul de Interne, corist la Opera Română din Bucureşti, judecător la Hârşova. După 1901, a fost avocat la Baroul Dolj, inspector financiar, profesor la Şcoala Comercială din Craiova, controlor fiscal în Gorj (1902), director al Poliţiei din Târgu Jiu (1903) ş.a. În ziarul craiovean “Opiniunea” apare, în 1889, prima poezie a scriitorului – “Şi dacă …” ; alte creaţii vor apărea apoi în “Revista Şcoalei” (1891), revistă condusă de liceenii pe atunci Const. D. Fortunescu şi George Ţiţeica, îndrumaţi de prof. G.T. Buzoianu. O perioadă lungă, N. Burlănescu – Alin va conduce Societatea Culturală “Oltenia”.
Lucrând la Zimnicea, N. Burlănescu – Alin a publicat volumele de poezii “Singurătate”(1893, debut) şi “Din vravuri” (1894). A semnat, mai târziu, o carte de “Sonete” (1904) şi alta de “Epigrame” (1910).
Poeziile, epigramele şi traducerile scriitorului au fost găzduite de reviste importante : “Literatorul” (dir. Alexandru Macedonski), “Fântâna Blanduziei”, “Familia” Oradea (dir. Iosif Vulcan), “Generaţia viitoare” (dir. Roberto Fava), “Ramuri” Craiova (dir. C.S, Făgeţel”, ziarul “Curierul Olteniei” ş.a.
Burlănescu – Alin a editat, la Craiova, revista “Speranţe” şi a lucrat în redacţia revistei din Balş, “Vorbe bune” .
Cu plăcere, reproducem câteva dintre epigramele scriitorului:
Mea culpa
Ce mare prost am mai fost şi eu,
la Muze să mă`-nchin mereu !
Când în al vieţii etern infern,
se-nchin toţi scribii la guvern !
Senatorul
Senatorul a plecat,
ca să-si facă datoria …
– Cum ?! – să sforăie-n Senat ?
Să trezească România ?
“Daruri din născare”
atribuite d-lui Take Ionescu (după cum zice presa liberală)
Dl Take Ionescu are
un “ce” în el, fenomenal :
are “vorba” din născare,
iar “minciuna” – piedestal !
Unui Epitrop
De curând avu noroc,
ca Epitrop să se-aleagă …
De activ, ce-i ziua-ntreagă,
noaptea toată e pritoc !
Gr. D. Gabrielescu,
Magazin cu tot felul de maşini, arme etc
– Se poate, marele tenor
să se transforme-n negustor ?
– Decât artist printre străini,
la noi, – mai bine vinzi maşini !
Unui judecător
Judeci bine, n-am ce zice …
Toţi te laudă de bine;
Însă eu, te-ntreb amice,
când te judeci tu, pe tine ?
Unui birtaş.
Model de firmă.
“La socoteala cea subţire”
de intri-n birt, să nu te mire,
că, de-ai mânca mai ca acasă,
pleci cu o … socoteală groasă.
Unui răutăcios
Cu femeia nu te pune.
Spune-i numai vorbe bune,
dacă vrei, ca să nu-ţi toarne
cele mai moderne coarne.
Se fură-n Primărie !
“J` accuse ! … ” (Emile Zola)
– Se fură-n veci la Primărie !
– De ce nu s-ar fura ?, mă-ntreb !
Chiar Prometeu de-ar fi să fie,
şi-ar pune soarele-n chimir.
Pictorului Hagiu, pentru “Expoziţia cu nuduri de femei”.
De ce tot : “Nuduri de femei”
se văd la Hagiu ?! De mirare !
Din pânzele-i, cu atât ulei,
n-ar fi postit tot Postul mare ! …
Amicilor ! Tot acolo iese !
Săracii-i spun “beţie”.
Bogaţii-i spun “banchet”;
Alin, ca un poet,
îi spune “poezie”.
Letopiseţul unui cerşetor
“Văzând pomana, am alergat
ca un schilod pe zi de vară;
Bogaţii, – afară-n brânci m-au dat …
pomana singuri şi-o mâncară!”
Legea beţivilor
Lui Nenea Iancu
– “Beţivilor, lăsaţi alcoolul,
că i se pune monopolul … ”
Dar Nenea Iancu, – printre dinţi,
răspunde :”Ce ?! … Ne fac sfinţi ?!”
TEATRU/FILM 19 Septembrie
SCENETE UMORISTICE
Cu Horia Şerbănescu
Biografie Horia Șerbănescu
Horia Serbanescu (16 martie 1924 - 19 septembrie 2010) a fost un popular actor bucurestean, activand atat pe scena teatrului de revista si de comedie, cat si in televiziune. El a detinut, de asemenea, cateva roluri in filme.
Serbanescu a debutat pe scena la varsta de 5 ani, in 1929, in rolul regelui Mihai din spectacolul "Miss Revista". Atunci a fost descoperit pe scena de la Carabus de regizorul Paul Gusti, care l-a adus la Teatrul National in rolul Statu Palma Barba Cot din "Rodia de Aur", spectacolul fiind primul de acest gen transmis la Radiodifuziunea Romana. Astfel, Horia Serbanescu a devenit cel mai vechi colaborator al Radioului Public.
Horia Serbanescu a jucat pe scena Teatrului din Sarindar, condus de Tudor Musatescu, si pe scena de la Teatrul nostru, condus de Dina Cocea, ulterior transferandu-se la Teatrul Victoria. A cunoscut primul mare succes la Gradina Volta Buzesti, cu rolul din spectacolul "Profesorul de franceza", de Tudor Musatescu.
A format cupluri artistice cu Emil Popescu, dar si cu Radu Zaharescu, alaturi de care a cunoscut succesul in teatrul de revista, la "Carabusul" lui Constantin Tanase. Tot alaturi de Radu Zaharescu a format unul dintre cuplurile artistice cele mai cerute in momentele difuzate de Televiziunea Romana.
A jucat in filme de televiziune precum "Directorul nostru" (1955), "Telegrame" (1959), "Politica si delicatese" (1963) sau "Mofturi 1900" (1964). In teatru a detinut roluri in spectacole precum "Pe aripile Revistei", "Trei Calusari", "Vitamina M... Muzica!", "Horia si Radu isi asuma riscul", "Cu muzica e... de glumit!", "Carnaval la Tanase", "Nepotul domnului prefect".
Serbanescu a debutat pe scena la varsta de 5 ani, in 1929, in rolul regelui Mihai din spectacolul "Miss Revista". Atunci a fost descoperit pe scena de la Carabus de regizorul Paul Gusti, care l-a adus la Teatrul National in rolul Statu Palma Barba Cot din "Rodia de Aur", spectacolul fiind primul de acest gen transmis la Radiodifuziunea Romana. Astfel, Horia Serbanescu a devenit cel mai vechi colaborator al Radioului Public.
Horia Serbanescu a jucat pe scena Teatrului din Sarindar, condus de Tudor Musatescu, si pe scena de la Teatrul nostru, condus de Dina Cocea, ulterior transferandu-se la Teatrul Victoria. A cunoscut primul mare succes la Gradina Volta Buzesti, cu rolul din spectacolul "Profesorul de franceza", de Tudor Musatescu.
A format cupluri artistice cu Emil Popescu, dar si cu Radu Zaharescu, alaturi de care a cunoscut succesul in teatrul de revista, la "Carabusul" lui Constantin Tanase. Tot alaturi de Radu Zaharescu a format unul dintre cuplurile artistice cele mai cerute in momentele difuzate de Televiziunea Romana.
A jucat in filme de televiziune precum "Directorul nostru" (1955), "Telegrame" (1959), "Politica si delicatese" (1963) sau "Mofturi 1900" (1964). In teatru a detinut roluri in spectacole precum "Pe aripile Revistei", "Trei Calusari", "Vitamina M... Muzica!", "Horia si Radu isi asuma riscul", "Cu muzica e... de glumit!", "Carnaval la Tanase", "Nepotul domnului prefect".
· Pași spre lună (1964) - Voltaire
· Politică cu... delicatese (1963)
· Directorul nostru (1955)
· Răsună valea (1950) - cupletist
· Căsnicia nu-i o joacă - trasportatorul
Horia Serbanescu si Radu Zaharescu - Ah o iubesc:
Cu Ştefan Mihăilescu Brăila
Biografie Ștefan Mihăilescu Brăila
Ștefan Mihăilescu-Brăila (n. 3 februarie 1925, Brăila; d. 19 septembrie 1996, București) a fost un actor român, artist emerit. Ștefan Mihăilescu Brăila a venit pe lume la 3 februarie 1925, la Brăila, mama lui fiind infirmieră. S-a născut în casa bunicilor materni, dintr-o relație de o noapte cu un medic care locuia în cartierul Lacul Dulce. Nu a avut o copilărie fericită, pentru că mama sa era distantă și se purta rău cu el. A urmat cursurile primare și secundare în orașul natal, dedicându-se carierei scenice de timpuriu. Din 1949 până în 1954, Ștefan Mihăilescu Braila a jucat la Teatrul "Maria Filotti". Debutează în cinema în 1957, jucând cu o inegalabilă măiestrie artistică, în cele mai reușite comedii din cinematografia românească."Bachus" din filmul "Secretul lui Bachus", realizat în 1983 de regizorul Geo Saizescu, a fost ultimul mare rol al lui Ștefan Mihăilescu Brăila. Ștefan Mihăilescu Brăila a fost și prezentator a numeroase emisiuni de teatru și divertisment la Radio și Televiziune. Actorul a murit, uitat de cei care l-au aplaudat, dar și de mulți colegi de breaslă, la 19 septembrie 1996, la București.
· Secretul lui Bachus (1984) Trailer
· Sosesc păsările călătoare (1984)
· Buletin de București (1982) - Matheianu
· Destine romantice (1981)
· Duelul (1981)
· Fiul munților (1981)
· Grăbește-te încet (1981)
· Mihail, câine de circ (1979) - recrutor de matrozi
· Nea Mărin Miliardar (1979) - Doe, sef de banda
· Ora zero (1979)
· Sapca si palaria (1979)
· Singur printre prieteni (1979)
· Ciocolata cu alune (1978)
· Das verschollene Inka-Gold (1978)
· Septembrie (1978) - Tatăl lui Vali
· Eu, tu și Ovidiu (1977) - Baciu
· Fata buna din cer (1977)
· Sa umplem Pamantul cu visuri / (1977)
· Accident (1976) - Glovnicu
· Gloria nu cîntă / Gloria nu cântă (1976)
· Im Staub der Sterne / In pulberea de stele (1976) - Xik
· Misterul lui Herodot (1976)
· Un text cu bucluc (1976)
· Alarmă în deltă (1975) - Sisu
· Elixirul tinereții (1975)
· Lupușor și Mieluțu (1975)
· Mastodontul (1975) - Lixandru
· Dincolo de nisipuri (1974) - taranul instarit Gheorghe Jinga
· Păcală (1974) - Padurarul
· Tatăl risipitor (1974) - Primarul
· Un comisar acuză (1974) - Costache
· Un zâmbet pentru mai târziu (1974)
· Bufetul 'La Senat' (1973)
· Proprietarii (1973)
· Sorcovitorul...voluntar / (1973) - postasul
· Un august în flăcări (1973) - inspectorul Ciripoi
· Astă seară dansăm în familie (1972) Trailer
· Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972) - Plutonierul Gociman
· Cine va deschide usa? (1972) - Tatăl
· Cu mâinile curate (1972) - banditul Buciurliga
· Urmărirea (1971)
· Asediul (1970)
· Autenticitatea / (1970) - Domnul Charles Jones
· Ciuta / (1970)
· Frații (1970)
· Căldura (1969)
· Doi barbati pentru o moarte (1969)
· Noul locatar / Noul locatar (TV) (1968) - Noul locatar
· Zile de vara (1968) - Vasile Popescu
· Maiorul și moartea (1967) - Unchiul
· Vremea zapezilor (1966)
· Răscoala (1965)
· Titanic Vals / Titanic vals (1965)
· Camera alba (1964)
· Comoara din Vadul Vechi (1964) - chiaburul Prisac
· Marturiile unei mese de restaurant (1963)
· Politică cu... delicatese (1963)
· A fost prietenul meu (1961)
· Darclee (1961)
· Omul de lângă tine (1961)
· Porto-Franco (1961)
· Când primăvara e fierbinte (1960)
· O zi pierduta (1960)
· Portretul unui necunoscut (1960)
Stefan Mihailescu Braila - Momente 4:
La Bijutier Stefan Mihailescu Braila Stefan Banica:
TEATRU RADIOFONIC
Omul care a vazut moartea (Teatru radiofonic) – comedie de Victor Eftimiu:
GÂNDURI PESTE TIMP 19 Septembrie
SFATURI UTILE 19 Septembrie
DETOXIFIEREA organismului in 7 zile
Detoxifierea organismului trebuie sa preocupe pe oricine isi doreste sa fie sanatos. Ce trebuie sa facem pentru o dieta sau cura de detoxifiere a organismului:
· Incepeti actiunea de detoxifiere a organismului la sfarsitul saptamanii sau in ultima saptamana de concediu. Regimul de detoxifiere poate fi inceput atunci cand nu aveti prea multe lucruri de facut. Avand timp liber veti putea merge la piata, analiza magazine online de unde sa cumparati produse bio si naturale (va recomandamwww.prodietabio.ro cu peste 550 de sortimente de produse 100% naturale) si veti putea pregati meniurile. Daca mai aveti cateva zile libere pe care nu le petreceti in deplasare, ci acasa, iata ca o cura de detoxifiere va va tine ocupati si va regla tonusul pentru o noua perioada agitata la serviciu.
Detoxifierea organismului inseamna si detoxifierea ficatului. Consumati in cantitati mari legme din clasa cruciferelelor pentru detoxifierea ficatului, respectiv broccoli, conopida, varza si varza de Bruxelles. Un factor cheie in sustinerea cailor de detoxifiere a ficatului este mentinerea echilibrului acido-bazic in organism in sensul ca acesta nu ar trebui sa fie prea acid. Renumitul nutritionist Patrick Holford ne recomanda in “Cartea Nutritiei Optime” sa luam un supliment care sa contina minerale alaturi de un consum crescut de fructe si legume.
Iata mai jos o lista cu sfaturi si principii de detoxifiere:
Faceti plimbari de cel putin 15 minute zilnic. Puteti urma regimul de detoxifiere a organismului primavara cand apar primele fructe si legume (ridichii, ceapa verde, salata, radacina de patrunjel, corcoduse, cirese, capsuni) sau toamna cand este abundenta de fructe si legume pline de vitamine si minerale (afine, pere, struguri, dovleac, prune, rosii, vinete si multe altele).
Ceaiul de detoxifiere Yogi Tea cu papadie, brusture, ghimbir, fenicul: vezi detalii, pret, beneficii
Detoxifierea organismului implica sa beti cel putin doi litri de apa pe zi – purificata, filtrata sau imbuteliata. Puteti consuma, de asemenea, cafea de papadie sau ceaiuri medicinale. Extractul de papadie are efect diuretic si detoxifiant.
Beti 250 ml de suc de fructe si legume zilnic – sunt recomandate pentru detoxifierea si eliminarea kilogramelor nedorite fie suc de morcovi sau de mar (le puteti cumpara separate si combina apoi cu o treime apa) cu radacina de chimbir rasa sau suc proaspat de pepene. Miezul de pepene verde este bogat in betacaroten si vitamina C. Semintele sunt bogate in vitamina E precum si in mineralele antioxidante zinc si seleniu. Va puteti prepara un cocktail antioxidant prin amestecarea atat a miezului cat si a semintelor intr-un blender.
Va recomandam sa consumati in cantitati mari urmatoarele alimente care va pot ajuta in detoxifierea organismului:
Anumite fructe – printre fructele cu mare putere de detoxifiere se numara caisele proaspete, toate tipurile de fructe de padure (afine, zmeura), pepene galben, citrice, kiwi, papaya, piersici, mango, pepene verde si struguri negri.
Anumite legume – pentru detoxifierea organismului sunt bune indeosebi anghinarea, ardeii, sfecla rosie, varza de Bruxelles, broccoli, varza rosie, morcovii, conopida, castravetii, varza, dovleceii, spanacul, cartofii dulci, rosiile, macrisul de balta, fasolea si semintele.
Consumati moderat in regimul pentru detoxifierea organismului:
Cereale – orez brun, porumb, mei, quinoa; nu mai mult de doua ori zilnic.
Peste – somon, macrou, sardine, ton; nu mai mult de o data pe zi.
Uleiuri – folositi la gatit uleiul de masline extra-virgin in loc de unt si uleiurile presate la rece pentru sosuri.
Peste – somon, macrou, sardine, ton; nu mai mult de o data pe zi.
Uleiuri – folositi la gatit uleiul de masline extra-virgin in loc de unt si uleiurile presate la rece pentru sosuri.
Nuci si seminte – o mana plina zilnic, crude si nesarate. Alegeti dintre migdale, nuci de Brazilia, alune, nuci, alune de padure, seminte de dovleac, de susan si de in.
Patrick Holford ne recomanda in cura pentru detoxifierea organismului sa luam ca supliment nutritiv doua vitamine/multiminerale, 2 grame de vitamina C, doi antioxidanti complecsi. Luati, de asemenea, putin suc de Aloe Vera. Sucul de aloe vera este un tonic complex pentru cresterea procesului de detoxifiere a tubului digestiv. In combinatie cu un numar mare de plante medicinale, sucul de aloe vera ajuta in procesul de detoxifiere.
Patrick Holford ne recomanda in cura pentru detoxifierea organismului sa luam ca supliment nutritiv doua vitamine/multiminerale, 2 grame de vitamina C, doi antioxidanti complecsi. Luati, de asemenea, putin suc de Aloe Vera. Sucul de aloe vera este un tonic complex pentru cresterea procesului de detoxifiere a tubului digestiv. In combinatie cu un numar mare de plante medicinale, sucul de aloe vera ajuta in procesul de detoxifiere.
In cazul in care doriti sa urmati un regim eficient in detoxifierea organismului, este recomandat sa evitati toate produsele pe baza de grau, carne si produse lactate – lapte si derivatele sale, ouale, carnea, sarea – precum si toate alimentele sarate, grasimile hidrogenate, indulcitorii, aditivii alimentari si conservantii, sosurile si fructele uscate.Limitati consumul de cartofi si banane la o portie la doua zile.
Patrick Holford ne spune in articolele despre detoxifierea organismului ca nu trebuie sa ne miram daca o sa ne simitim rau vreo doua zile. Aceasta se intampla mai ales daca renuntati la alimentele la care sunteti alergic sau dependent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu