MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTA 7 SEPTEMBRIE - PARTEA A TREIA ȘI ULTIMA

RELIGIE ORTODOXĂ 7 Septembrie

Inaintepraznuirea Nasterii Maicii Domnului; Sf Mc Sozont; + Sf Cuv Simeon și Amfilohie de la Pângărați

Inaintepraznuirea Nasterii Maicii Domnului

Sa aveti instiintare, fratilor, ca intru aceasta zi este Inaintepraznuirea Nasterii Preasfintei si de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria. Sa va adunati deci in biserici la rugaciune, pentru ca in aceasta zi este inceputul mantuirii noastre. Ca intru aceasta zi, pe noi cei ce am calcat poruncile lui Dumnezeu si am cazut in adancul rautatilor si ne-am facut robi patimilor, Domnului Dumnezeul nostru, vrand sa ne izbaveasca din aceasta robie si sa Se pogoare spre izbavirea noastra si cu o noua zidire sa ne innoiasca pe noi, a trimis pe ingerul Sau si a binevestit dreptilor Ioachim si Ana nasterea Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, adica pe aceea care este, dupa trup, Maica Domnului nostru Iisus Hristos.

Drept aceea, acum si noi, fratilor, cu bucurie ajungand la aceasta zi, sa ne sarguim spre lucruri bune si sa ne luminam candele noastre cu milostenie, cu credinta si cu dragoste, ca prin aceasta sufletul si trupul se lumineaza, precum si Apostolul graieste: "Credinta fara de fapte moarta este". (Iacob, 2, 26). Drept aceea, se cuvine sa castigam langa credinta milostenia cu dragoste, pentru ca aceasta inalta la cer si usile Imparatiei le deschide. Ca, "cela ce miluieste pe saraci, imprumut da lui Dumnezeu". Si iarasi zice: "Mila voiesc, iar nu jertfa". Drept aceea, dar, va rog, sa nu trecem altaturi de ce ne este de folos, adica nici de cel flamand, nici de cel gol, nici de strain, ci sa-i primim pe ei ca pe Insusi Hristos, ca sa ne primeasca si pe noi Hristos Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile acelora, si vesnica Imparatie sa ne daruiasca, pe care a gatit-o celor ce-L iubesc pe El.

Sfantul Mucenic Sozont

Maximian, ighemonul Ciliciei, cand a intrat in cetatea Pompeiopol, facandu-se praznic idolului de aur, a adus multe jertfe. Era acolo un tanar cu neam din Licaonia, anume Sozont, crestin cu credinta, cu deprinderi bune, plin de lucruri bune, pentru ca invata ziua si noaptea legea Domnului. Acesta, pascand oile cele ne-cuvantatoare, pe cele cuvantatoare le povatuia la pasunea cea buna; pentru ca unde era el cu oile, acolo se adunau la dansul si ceilalti pastori, copii si barbati, si ii invata pe ei sa cunoasca pe unul Dumnezeu. Asa, pe multi a adus la Sfantul Botez, pentru ca darul Domnului nostru Iisus Hristos era intru dansul.

Odata, pascand oile pe langa un izvor unde se afla un stejar mare, a adormit cu somn dulce si a avut o vedenie dumnezeiasca, care il chema pe el la nevointa muceniceasca, si i s-a mai spus ca acel loc are sa fie multora de folos, pentru ca se va sfinti cu darul cel ce se coboara de sus si multi vor afla mantuire printr-insul si vor preamari Sfanta Treime. Deci, sculandu-se din somn bunul pastor, a incredintat altora oile si a lasat in locul acela arcul sau si trei sageti spre pomenirea sa, iar el singur a intrat in cetatea Pompeiopol si a vazut paganatatea ce se inmultea si sfanta credinta scazand, si l-a durut inima de aceasta. Intrand in capistea idoleasca, unde se gasea un idol de aur, a luat de la dansul o mana si, sfarimand-o, a impartit-o la saraci. Apoi fiind mare tulburare in cetate pentru mana cea de aur care se luase de la idol, multi erau cercetati si chinuiti. Dar Sfantul Sozont, nevrand ca altcineva sa patimeasca pentru vina lui, a mers singur la ighemonul Maximian si s-a dat pe fata. "Eu sunt - zise el - cel ce am luat mana idolului vostru, pe care am zdrobit-o, iar aurul l-am dat celor ce aveau trebuinta".

Fiind cercetat pentru ce a indraznit a face un lucru ca acela si a aduce necinstire idolului lor, a raspuns : "Am facut aceasta ca sa va incredintati de puterea cea slaba a idolului vostru. Cand am luat mana de pe dansul, el nu s-a impotrivit. Sa fi zis ceva!? Nici ca l-a durut si nici nu a suspinat. Si cum putea sa se impotriveasca fiind mut si fara de suflet ? Ca de ar fi fost Dumnezeu adevarat si viu, mi s-ar fi impotrivit si nu s-ar fi lasat sa-i fac rau. Iar eu, cunoscandu-l pe el ca este idol, iar nu Dumnezeu, i-am sfarimat mana; ba inca era sa-l zdrobesc cu totul, ca sa nu va mai inchinati lucrului cel facut de maini omenesti care, desi are ochi, urechi, maini si picioare, nici nu vede, nici n-aude, nici nu graieste, nici nu pipaie, nici nu umbla si nici nu poate sa-si ajute lui ceva, cand l-ar bate cineva sau l-ar preface in bucati".

Auzind aceasta, ighemonul a poruncit ca sa-l lungeasca pe el fara mila. Deci, mai intai, l-au spanzurat si cu drugi de fier peste coaste l-au strujit; apoi incaltandu-l cu incaltaminte de fier care avea piroane ascutite pe dinauntru, l-au pornit prin cetate, iar sfantul preumblandu-se astfel, slavea pe Hristos Dumnezeu. Dupa aceasta, iarasi il spanzurara pe lemn si cu toiege de fier foarte tare il batura, cat nu numai trupul, ci si oasele i-au sfarimat. In acele munci sfantul si-a dat duhul in mainile lui Dumnezeu. Apoi, vazandu-l pe el prigonitorii ca murise, l-au luat de pe lemn, dupa porunca ighemonului si au facut foc mare ca sa-i arda trupul pentru a nu fi cinstit de credinciosi. Si cand aruncara in foc trupul lui, cel mult patimitor, deodata se facura fulgere si tunete groaznice si a cazut ploaie mare cu grindina, incat indata focul s-a stins. Iar poporul ce se afla acolo s-a raspandit de frica si a ramas trupul sfantului intreg. Si, venind noaptea, credinciosii vroiau sa ia sfintele lui moaste, dar nu puteau fiind intuneric mare. Si mahnindu-se ei foarte tare de aceasta, iata in miezul noptii, o lumina din cer a stralucit peste moaste pe care, luandu-le credinciosii, le-au ingropat cu cinste. Iar de la mormantul lui multe minuni se faceau si nu numai de la mormant, ci si de la izvorul cel de sub stejar, unde sfantul, dormind, a avut vedenia aceea. Asemenea felurite tamaduiri se dau bolnavilor, cu darul lui Hristos si cu rugaciunile sfantului patimitor. Pentru aceea, mai pe urma s-a zidit acolo o biserica in numele lui, spre lauda intru dansa a unuia in Treime adevaratului Dumnezeu, Caruia se cuvine slava in Veci. Amin.

SFINȚI ROMÂNI – Sf Cuv Simeon și Amfilohie de la Pângărați

Sfântul Cuvios Simeon de la Pângăraţi

Sfântul Cuviosul Părintele nostru Simeon s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea oraşului Piatra Neamţ, pe când conducea Ţara Moldovei evlaviosul Domn Alexandru cel Bun.

Încă din tinereţe şi-a arătat dragostea şi râvna pentru cele dumnezeieşti, alegând viaţa monahală şi intrând în obştea Mănăstirii Bistriţa. Aici s-a nevoit în viaţa de ascultare şi a sporit duhovniceşte, tăindu-şi patimile şi voia proprie. Născându-se într-însul dorul după liniştea pustiei, a luat binecuvântare de la egumenul Mănăstirii Bistriţa şi, împreună cu încă doi ucenici ai săi, la anul 1432, în zilele lui Iliaş Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, s-a retras în isihie, pe un picior mai ridicat al malului stâng al pârâului Pângăraţi, la poalele muntelui numit „Păru”, la 5 km depărtare de mănăstirea sa. Aici, cuviosul şi-a făcut o chilie din bârne de brad, într-o poiană înconjurată de păduri seculare, unde s-a nevoit cu ucenicii săi, după voia lui Dumnezeu, în necontenite rugăciuni şi în cugetarea celor cereşti. Sporind mult cu darul Sfântului Duh, ajungând sihastru desăvârşit şi dascăl iscusit al rugăciunii inimii, s-au adunat în jurul lui ucenici iubitori de linişte, aşezământul lui fiind cunoscut timp de 29 de ani sub numele de „Sihăstria lui Simeon”. Auzind Sfântul domnitor Ştefan cel Mare de nevoinţa cuviosului şi înştiinţându-se că nu are biserică unde să se roage cu ucenicii săi, în anul 1461, i-a dăruit bani şi ajutor să înalţe o mică biserică de lemn, hramul ei fiind aşezat, în urma unei vedenii, în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Terminându-se biserica în acelaşi an, a fost sfinţită la 26 octombrie de Mitropolitul Teoctist I, când a hirotonit în preot pe Simeon, care a devenit astfel primul întemeietor şi egumen al Mănăstirii Pângăraţi, ce s-a numit până în 1508 „Schitul lui Simeon”. Ca părinte duhovnicesc şi începător al vieţii pustniceşti la Pângăraţi, a adunat în jurul său mulţi ucenici iubitori de Hristos şi de linişte. Atât de mult a sporit Cuviosul Simeon cu nevoinţa, cu rugăciunea şi cu darul Duhului Sfânt, încât s-a învrednicit de harisma vindecării bolilor şi a înainte-vederii. Pentru aceea veneau la chilia sa mulţi suferinzi şi se făceau sănătoşi cu rugăciunea lui. Veneau încă şi credincioşi din sate şi chiar dregători din sfatul ţării ca să ceară binecuvântare şi cuvânt de folos, căci era iscusit rugător şi povăţuitor de suflete. Pentru aceea şi Sf. Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei, îl iubea şi, adeseori, îi cerea sfatul şi rugăciunea pentru el şi pentru ţară, care era mereu ameninţată de păgâni.

Prin îngăduinţa lui Dumnezeu, în anul 1476 au năvălit turcii asupra Moldovei şi, „pentru păcatele poporului”, l-au biruit pe Ştefan cel Mare în luptele de la Războieni. Văzând primejdia aceasta, Cuviosul Simeon şi-a luat ucenicii, s-a rugat lui Dumnezeu pentru domn şi pentru ţară ca să-i scape din mâinile cotropitorilor, apoi au trecut peste Carpaţi în Transilvania, stabilindu-se la Mănăstirea Caşiva, unde, după puţin timp, s-a mutat cu pace la cereştile locaşuri, în toamna aceluiaşi an, 1476, intrând în ceata Cuvioşilor Părinţi. După adormirea sa, a fost îngropat de ucenicii săi cu cinste în acea mănăstire.

Sfinţenia Cuviosului Simeon se arată şi prin aceea că, după moarte, a strălucit şi prin sfintele sale moaşte, care au fost cinstite de Ştefan Voievod. Despre aducerea moaştelor Sfântului Simeon ne spune Ieromonahul Atanasie, în Cuvântul despre zidirea Sfintei Mănăstiri Pângăraţi: „După ce s-au întors turcii şi s-a potolit vrajba robiei şi s-a făcut pace, atunci a trimis Ştefan voievod şi i-a adus sfintele lui moaşte într-o raclă cinstită şi le ţinea în vistieria sa cu cinste. Apoi, luând o parte din sfintele lui moaşte, le-a oprit pentru blagoslovenie şi cu aromate cu bune miresme şi cu tămâie le tămâia totdeauna spre credinţa şi buna întărire a dreptei-credinţe a domniei sale, iar mai vârtos pentru dragostea şi căldura duhovnicească ce avea mai-nainte către dânsul; iar rămăşiţa sfintelor lui moaşte cu cuviinţă sfinţită şi cu cinste le-a îngropat în cetatea Socevei”. Această aducere a sfintelor lui moaşte se pare că a avut loc spre sfârşitul anului 1484, când se ştie că ucenicii cuviosului s-au întors din nou la sihăstria lor, întemeiată de Sfântul Simeon Ieroschimonahul.

Sfântul Cuvios Amfilohie de la Pângăraţi

Sfântul Cuviosul Părintele nostru Amfilohie de la Pângăraţi s-a născut în anul 1487, undeva în partea de nord a Moldovei. Viaţa monahală şi-a început-o de foarte tânăr, la Mănăstirea Moldoviţa, de unde a venit la Pângăraţi, în anul 1508. Aici a fost ales, de către toţi, ocârmuitor, conducând obştea mănăstirii timp de 56 de ani.

Despre el vorbeşte Ieromonahul Anastasie de la Mănăstirea Moldoviţa, care l-a cunoscut personal: „Din copilăria sa s-a nevoit în viaţa călugărească, fiind mărturisit de toţi pentru faptele lui cele bune. Şi era scriitor foarte iscusit şi ştia meşteşug a lucra la lemn şi era cinstit de toţi Domnii şi miluit, dară de carte om prost se arăta. Şi până la bătrâneţe bine şi-a ocârmuit viaţa sa; în foame şi în sete, în răbdare şi întru osteneale, întru toată nevoinţa duhovnicească. Şi de la draci năpăşti şi ispite multe a răbdat până la moarte. Şi sfârşitul vieţii sale bine au săvârşit: că a dat ţărna ţărnei şi s-a dus în calea cea lungă a părinţilor, luându-şi plata ostenelilor sale de la Dreptul Judecător şi cu cinste fiind îngropat de ucenicii săi”.

Nevoinţele sale nu au fost trecute cu vederea de Stăpânul tuturor, ci au atras cu ele purtarea Sa de grijă şi ocrotirea Sfântului Dimitrie, patronul mănăstirii, care, prin arătare dumnezeiască, i-a cerut Domnitorului Alexandru Lăpuşneanu să zidească la Pângăraţi o biserică în numele său pe locul celei vechi de lemn, care fusese arsă de turci. Pe când Voievodul se afla în târgul Pietrei, precum aveau obicei Domnii Moldovei a umbla pe la târguri şi cetăţi din vremi de demult, „când a fost luna lui Octombrie, în 22 de zile, la miezul nopţii, i s-a arătat lui în vis un voinic cu veşminte albe îmbrăcat şi foarte frumos, cu dumnezeiască slavă împodobit şi i-a zis lui: Scoală-te, Voievodule, şi degrab să mergi la Pângăraţi, unde petrece un sihastru Amfilohie aproape de 50 de ani, şi să zideşti întru numele mieu biserica pe locul unde am avut mai-nainte făcută de bătrânul Ştefan Voievod în zilele stareţului Simeoan Ieromonah. (…) Iară Domnul Alexandru cu glas lin l-au întrebat, zicând: Cine eşti, doamne, cu atâta dumnezeiască podoabă îmbrăcat şi cu slavă împodobit? Iar el i-au răspuns: Eu sunt Sfântul Dimitrie, Mucenicul lui Hristos şi ostaş, şi de la Maximilian muncitorul, pentru Hristos, în cetatea Solonului (Tesalonic) în temniţă am fost închis şi muncit şi în coastă împuns, carele în toată lumea şi în toată marginea se slăveşte numele mieu şi în pământul acesta numai în pustie biserică nu am. (…) Şi în grabă şi singur Domnul şi cu toţi boiarii au sosit la Sihastrul Amfilohie şi au început a-i spune vedenia, zicând: Măcar că eu, cinstite Părinte, n-am dat crezării îndată visul, (pentru că) Sfânta Scriptură şi Părinţii noştri cei duhovniceşti ne învaţă pe noi să nu credem visurile, iar eu am adunat pe credincioşi boiarii miei şi pe filosofi şi toţi au judecat că de la Dumnezeu este şi foarte ne-am bucurat. Acestea grăind amândoi, au zis şi Sihastrul că de la Dumnezeu este vedenia. Şi de multă bucurie şi veselie s-au umplut şi s-au aprins de dumnezeiescul Duh cele dinăuntru ale lor şi s-au cuprins şi mult au plâns. Şi pentru mântuirea sufletului nu puţin au vorbit, încă şi pentru deşertăciunea lumii aceştia din destul au vorbit: cum că trece ca o umbră lumea aceasta şi viaţa noastră ca praful şi ca fumul se stinge; şi cum blagocestivii împăraţi au zidit sfintele mănăstiri şi cu Dumnezeu s-au unit şi Biserica sobornicească întru una au adunat şi au împreunat pre sfintele şapte soboare cu Sfinţii Părinţi şi până astăzi, zice, se ţin dogmele cu rugăciunile Sfinţilor Părinţi, precum şi Hristos au făgăduit Sfinţilor Apostoli, iar mai vârtos nouă, păcătoşilor, că va fi cu noi până la sfârşitul veacului. (…) Şi fără de număr din Sfintele Scripturi au grăit. Şi, după plânsul cel de mângâiere şi după voroava cea duhovnicească, de multă bucurie umplându-se, au făcut masă mare împărătească marele Voievod la Sihastrul şi Stareţul Amfilohie. (…) Şi apoi au întrebat pe Sfântul Stareţ marele Voievod Alexandru: Fost-au înainte vreme şi mai înainte de tine vieţuitori călugări pe locul acesta, au n-au fost? Iar el pre amăruntul i-au povestit pentru viaţa Sfântului Simeon preotul”.

„Cu bunăvoirea lui Dumnezeu şi cu sporirea Preasfântului Duh şi cu ajutorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ostaşul lui Hristos, s-au zidit şi s-au săvârşit Sfânta Mănăstire întru numele Sfântului Mucenic şi s-au sfinţit de Grigorie Mitropolit al Socevei în anul 1560 din porunca lui Alexandru Voievod”.

În anul 1566, Cuviosul Amfilohie Sihastrul, cunoscând că i se apropie sfârşitul vieţii, a adunat pe toţi fiii săi duhovniceşti şi le-a dat cuvântul său cel mai de pe urmă. Apoi, sărutându-i cu lacrimi, a lăsat egumen la Pângăraţi în locul său pe Ieromonahul Teodorit, ucenicul său, iar el s-a retras la Moldoviţa, mănăstirea lui de metanie. Acolo, fericitul Amfilohie a primit marele şi îngerescul chip al schimniciei sub numele de Enoh, ca cel ce întotdeauna se înalţă cu inima şi cu dorirea către cele cereşti, adăugând osteneli peste osteneli, timp de încă patru ani de zile. Iar în anul 1570, aflând de la Duhul Sfânt ceasul morţii sale, s-a împărtăşit cu Sfintele Taine şi şi-a dat cu pace sufletul său în braţele Domnului nostru Iisus Hristos, în 7 septembrie, la şapte ceasuri din noapte, în zilele lui Bogdan Voievod. Iar despre sfârşitul său minunat dă mărturie Ieromonahul Anastasie astfel: „Acestea toate mi le-au spus mie Părintele Amfilohie şi stareţ de la Sfânta Mănăstire Pângăraţi mie, smeritului Ieromonah Anastasie de la Mănăstirea Moldoviţei, mult păcătosului şi întru tot netrebnicului, că mare dar au luat bătrânul Amfilohie mai-nainte de mutarea sa, că vremea şi ziua mutării sale au spus-o mie, smeritului Anastasie, şi nimenea să nu fie necredincios ca să nu cadă în ispită, că întru adevăr toate acestea adevărate sunt. Acestea toate le-am scris pentru ca să nu se uite mai pre urmă, în urma acestui neam, şi oricine vor vrea să râvnească acestor Sfinţi Părinţi”.

Întrucât Cuviosul Amfilohie a fost cinstit încă din viaţă ca sfânt, îndată după mutarea sa din trup, părinţii celor două mănăstiri, Moldoviţa şi Pângăraţi, îl prăznuiau anual la data săvârşirii sale.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin.

ARTE 7 Septembrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 7 Septembrie

La Mulţi Ani Angela Gheorghiu!

Biografie Angela Gheorghiu

Angela Gheorghiu (n. 7 septembrie 1965, Adjud, județul Vrancea) este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.

Numele de fată este Burlacu. Sora ei, decedată foarte tânără, se numea Elena Dan (n. Burlacu). Angela a fost căsătorită cu Andrei Gheorghiu, fiul violonistului și profesorului Ștefan Gheorghiu. S-a recăsătorit cu tenorul Roberto Alagna, dar cei doi au decis să divorțeze în 2013.

Elevă a Miei Barbu, absolvă Conservatorul din București în anul 1990. În străinătate cântă pentru prima dată la Basel în Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Debutează în 1992 la Royal Opera House din Londracu rolul Zerlina, în Don Giovanni, urmată de Mimì din La bohème de Giacomo Puccini, apoi în Adina la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 debutează la Metropolitan Opera în La bohème.

La Royal Opera House a triumfat în mult aplaudata Traviata de Giuseppe Verdi, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, a fost anulat programul obișnuit de la BBC. Spectacolul a fost înregistrat de casa de discuri Decca.

De atunci, soprana Angela Gheorghiu a fost o prezență constantă în săli de operă și de concert din lumea întreagă: Viena, Paris, Milano, Londra, New York, Salzburg, Berlin, Tokyo, Roma, Seul, Veneția, Atena, Monte Carlo, Chicago, Philadelphia, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Balbeck, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Madrid, Barcelona, Praga, Montreal, Toronto, Moscova, Taipei, San Juan, Ljubljana, Shanghai, Oman, Frankfurt, Verona și altele^[4].

În 1999 a participat la concertul “Michael Jackson și Prietenii” în München. A cântat la redeschiderea Royal Opera House (decembrie 1999), a Teatrului Malibran din Veneția (mai 2001) și a Operei din Valencia în prezența Reginei Sofia a Spaniei (octombrie 2005).

În 2001, Angela Gheorghiu a interpretat rolul principal în filmul-operă Tosca^[5], regizat de Benoit Jacquot, film prezentat în afara concursului la Festivalul de Cinema de la Veneția. În 2002 interpretează rolul Julietei în filmul Roméo et Juliette alături de Roberto Alagna^[6]. Ambele filme au fost lansate pe DVD.

A participat la spectacolul care a marcat Jubileul de Aur al Reginei Elisabeta a II-a, Prom at the Palace (iunie 2002), concert disponibil pe DVD. A cântat pentru Alteța Sa Prințul Charles în diferite ocazii. În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel. În 2012 a fost invitata de onoare la o gală de binefacere pentru a strânge fonduri pentru Royal Opera House Foundation, gală la care a participat și Regina Elizabeth II^[7].

A cântat la Jubileul de Argint al Reginei Beatrix în Amsterdam (2005), Concertul de Anul Nou de la Palais Garner în Paris (2006), la Concertul de vară Met în Prospect Park, New York (2008), și la concertul organizat în memoria lui Luciano Pavarotti în Petra, unde a interpretat și un duet inedit al ariei "La ci darem la mano" din Don Giovanni alături de Sting (2008)^[8].

În 2009, Angela Gheorghiu a fost invitată să cânte în onoarea mezzo-sopranei Grace Bumbry la Kennedy Center Honors, în Washington. A interpretat aria "Vissi d'arte" din Tosca de Puccini în prezența lui Barack Obama^[9].

În noiembrie 2010 a debutat în rolul titular din Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea, într-o nouă producție semnatã David McVicar a Operei Regale din Londra, Covent Garden. The Observer a scris: "Este dificil de imaginat pe cineva întrecând-o pe Angela Gheorghiu în acest rol. Vocea ei lină și cremoasă, dar cu un miez de oțel, se îmbină perfect cu mișcarea scenică. Este o actriță naturală, scena morții improbabile fiind sfâșietor de credibilă iar aria Poveri fiori pur și simplu de neuitat.^[10]"

În iulie 2011 revine în rolul principal în Tosca pe scena londoneză, alături de Jonas Kaufmann și Bryn Terfel, sub bagheta lui Antonio Pappano, spectacol ce s-a lansat pe DVD. Productia realizatã de Jonathan Kent a fost pusã pentru prima datã în scenã în anul 2006, tot cu Angela Gheorghiu în rolul titular. În septembrie 2011 a revenit la Londra pentru reluarea producției de Faust, spectacol transmis în direct în cinematografele din întreaga lume. Sezonul de transmisii în cinema 2011/2012 al Royal Opera House a debutat cu trei producții având-o pe Angela Gheorghiu în rolul principal: Faust, în direct, (septembrie 2011), Adriana Lecouvreur (octombrie 2011) și Tosca (noiembrie 2011).

Vocea ei este considerată de către critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi^[11].

Cu compania Metropolitan Opera a cântat deja în peste 70 de reprezentații.

Pe 28 octombrie 2011 a cântat la gala de redeschidere a Teatrului Bolshoi din Moscova, la invitația președintelui rus Dmitri Medvedev, spectacol transmis în direct în cinematografe din toată lumea și online^[12].

În februarie 2012 Angela Gheorghiu a deschis Balul Operei din Viena, fiind acompaniată de Orchestra Operei din Viena dirijată de Georges Prêtre^[13].

În iunie 2012 a sărbătorit 20 de ani de la debutul pe scena Operei Regale din Londra, interpretând rolul Mimi în La bohème alături de Roberto Alagna. În iulie 2012 predă primul curs de master class la "Georg Solti" Accademia în Castiglione della Pescaia, Italia. Se întoarce în Toscana pentru un al doilea masterclass la Academia "Georg Solti" în 2016^[14]. În noiembrie 2012 interpretează rolul Tosca la San Francisco Opera.

Cel mai recent debut pe scenă a fost rolul Charlotte din opera "Werther" (Jules Massenet) în martie 2015 la Opera de Stat din Viena^[15]. Interpretează acest rol și într-un concert la Festivalul de la Salzburg în august 2015^[16].

În iulie 2015 debutează la Festivalul Verbier din Elveția alături de chitaristul Miloš Karadaglić într-un recital special la Église^[17].

În octombrie 2015, Angela Gheorghiu apare pentru prima dată în Australia în 2 concerte de gală la Sydney Opera House și la Hammer Hall, Arts Centre Melbourne^[18][19]. În noiembrie 2015 cântă la Richard Tucker Opera Gala, "cel mai anticipat eveniment de operă al sezonului" la Lincoln Center, în New York City. Spectacolul a fost difuzat de postul de televiziune PBS^[20]. Angela Gheorghiu a cântat prima oară la Richard Tucker Opera Gala în 1999^[21]. Cântă apoi rolul principal din opera Tosca la Metropolitan Opera din New York într-o producție de Luc Bondy^[22]. În decembrie 2015, Angela Gheorghiu cântă împreună cu tenorul Ramon Vargas și Ghiță Petean într-un concert de gală la Opera din Monte Carlo. Veniturile acestui concert s-au acordat în totalitate Fundației stabilite în urma dispariției fiului lui Ramon Vargas, Eduardo, la vârsta de 6 ani^[23].

În 2016, Angela Gheorghiu a revenit în rolul titular din Tosca la Royal Opera House, Londra^[24][25][26]. Deși era programată să cânte în 5 reprezentații, a cântat în total în 7 spectacole^[27]. S-a întors drept Tosca și la Wiener Staatsoper alături de Jonas Kaufmann în aprilie 2016^[28]. În septembrie 2016 interpretează pentru prima dată rolul Floriei Tosca la Opera de Stat din Berlin cu "ovații furtunoase și prelungite"^[29].

2017 marchează 25 de ani de la debutul internațional al sopranei Angelei Gheorghiu la Royal Opera House^[30]. Cu această ocazie, se întoarce la Londra interpretând rolul Adriana Lecouvreur în februarie 2017^[31].

Angela Gheorghiu a fost distinsă cu 5 premii Gramophone, cel mai recent pentru discul Madama Butterfly în 2009^[32].

În 2002, Angela Gheorghiu primește premiul Echo Klassik pentru "Artista anului".^[33]

A primit numeroase premii precum: Diapason d'Or, Choc du Monde de la Musique în Franța, Cecilia Prize în Belgia, premiul Musica e dischi în Italia, Foreign Lyric Production Award, United States Critics' Award, Deutscher Schallplattenpreis, International Classical Music Award.

Discul Manon (Jules Massenet) a fost nominalizat la Premiile Grammy în anul 2002.

Angela Gheorghiu a primit titlul de “Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 și 2010^[34].

În 2004, câștigă premiul Victoires de la musique classique pentru discul Carmen (Bizet)^[35].

A fast distinsă cu "La Medaille Vermeille de la Ville de Paris" și "Officier de l’Ordre des Arts et Lettres" și "Chevalier de l'Ordre des Arts et Lettres" din partea Ministerelor Culturii din Franța și România^[36].

În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul Doctor Honoris Causa de către Universitatea de Arte din Iași^[37] și Ordinul "Steaua României", cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României.

În octombrie 2012 Angela Gheorghiu a primit decorația regală "Nihil Sine Deo" ^[38] din partea Majestății Sale Regele Mihai I pentru promovarea valorilor românești peste hotare.

În octombrie 2014 i-a fost acordat titlul Doctor Honoris Causa de către Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca^[39].

În 2014, Angela Gheorghiu a fost inclusă în "Gramophone Hall of Fame"^[40] care celebrează artiștii ale căror contribuții la înregistrările de muzică clasică s-au dovedit a fi cele mai influente și de inspirație^[41].

În octombrie 2015 a primit European Cultural Award într-o ceremonie la Frauenkirche în Dresda, Germania.^[42]

Discografie

·         La Traviata (Verdi) Decca 1997 CD/DVD

·         The Puccini Experience RCA 1995

·         L'elisir d'amore (Donizetti) Decca 1996 CD/DVD

·         Arias Decca 1996

·         La Rondine (Puccini) EMI 1999

·         Carmen (Bizet) Teldec 1996

·         Duets and Arias EMI 1996

·         Romeo și Julieta (Gounod) EMI 1998

·         My World Decca 1998

·         Werther (Massenet) EMI 1999

·         Tripticul|Il Trittico (Puccini) EMI 1999

·         La Bohème (Puccini) Decca 1999

·         Werther (Massenet) EMI 1999

·         Classics on a Summer's Evening EMI 2001

·         Live in Prague 2001

·         Verdi Heroines Decca 2000

·         Manon (Massenet) EMI 2000

·         Classics on a Summer's Evening EMI 2001

·         Live in Prague 2001

·         Verdi: Requiem (Verdi) EMI

·         Casta Diva EMI 2001

·         Mysterium - Sacred Arias Decca 2001

·         Tosca (Puccini) EMI 2001 CD/DVD

·         Live From Covent Garden EMI 2002 CD/DVD

·         Prom at the Palace Opus Arte 2002 DVD

·         Carmen (Bizet) EMI 2003

·         The Essential Angela Gheorghiu Decca 2004

·         Diva EMI 2004

·         Last Night at the Proms Warner Classics 2004

·         Puccini EMI 2005

·         Art of Angela Gheorghiu Decca 2004 DVDx2

·         Live From La Scala EMI 2007

·         La traviata (Verdi) Arthaus Musik 2007 DVD/Blu-ray

·         La traviata (Live from La Scala) (Verdi) Arthaus-musik 2007 DVD

·         Marius et Fanny Larghetto 2008

·         Angela & Roberto Forever" EMI 2008

·         My Puccini EMI 2008

·         Great opera arias Kultur Video 2008

·         La bohème (Live from the Met) (Puccini) EMI 2008 DVD

·         Tribute to Pavarotti - One Amazing Weekend in Petra Decca 2009 DVD

·         Madama Butterfly (Puccini) EMI 2009

·         L'amico Fritz (Mascagni) Deutsche Grammophon 2009

·         Classical Legends- In Their Own Words EMI 2010

·         Best Of Angela Gheorghiu - DIVA EMI Japan 2010 CD+DVD

·         Les Stars du Clasique EMI UK/Zoom 2010

·         Romeo și Julieta (Gounod) Emi Classics 2010 - Reissued as part of "Home of the Opera" collection

·         La rondine (Puccini) EMI Classics 2010 - Reissued as part of "Home of the Opera" collection

·         Classical 2011 EMI 2010

·         La rondine (Live from the Met) (Puccini) EMI 2010 DVD

·         Faust (Live from ROH) (Gounod) EMI 2010 DVD

·         Fedora (Giordano) Deutsche Grammophon 2011 CD

·         Homage to Maria Callas EMI 2011 CD

·         Adriana Lecouvreur Decca 2012 DVD/Blu-ray

·         Tosca EMI 2012 DVD/Blu-ray

·         O, ce veste minunata! Colinde românești MediaPro Music 2013 CD

·         Guardian Angel. Christmas Carols MediaPro Music 2014 CD

·         Autograph. 25th Anniversary Boxed Set Warner Classics 2015 CD+DVD

·         Live from Covent Garden Warner Classics 2017 CD

·         The Complete Recitals on Warner Classics Warner Classics 2017 CD

·         Eternamente: The Verismo Album Warner Classics 2017 CD+Vinyl

Primul contract exclusiv l-a semnat cu Decca în 1995, unde a înregistrat Traviata de la Covent Garden, Elixirul dragostei de la Lyon, La bohème cu Orchestra de la Scala din Milano, recitalurile Arias cu orchestra teatrului Regio din Torino, Verdi Heroines cu orchestra „Giuseppe Verdi” din Milano, My World și Mysterium cu orchestra filarmonicii din Londra.

Al doilea contract exclusiv l-a semnat cu EMI (acum Warner Classics) în 1998, unde a înregistrat Duets and Arias cu Roberto Alagna și orchestra ROH Covent Garden, La Rondine de Puccini cu orchestra filarmonicii din Londra, Romeo și Julieta cu orchestra Capitol din Toulouse, Verdi per due cu Roberto Alagna și orchestra din Berlin, Gianni Schicchi de Puccini, Werther de Massenet cu orchestra din Londra, Manon de Massenet, Trubadurul cu orchestra filarmonicii din Londra și Carmen cu orchestra Capitol din Toulouse. După recitatul Casta Diva au urmat Classics on a Summer's Evening, Verdi Requiem și recitalul Live from Covent Garden din 2001.

Angela Gheorghiu - Casta Diva 

Angela GHEORGHIU - Sola perduta abbandonata - Manon Lescaut: 

Angela GHEORGHIU - Je veux vivre - Roméo et Juliette: 

Angela Gheorghiu "Sempre libera Follie! Traviata Scala 2007: 

Angela GHEORGHIU - Non ti scordar di me - Ernesto de Curtis: 

Angela Gheorghiu - Addio, mio dolce amor- Edgar – Puccini: 

Angela Gheorghiu - Tatal Nostru (Lord's Prayer): 

"Ave Maria," (Otello), Angela Gheorghiu, Versailles [2013]: 

Angela Gheorghiu "Pleurez mes yeux" (Le Cid - Massenet) Liceu 25/04/14: 

Angela Gheorghiu - Lascia ch'io pianga (Handel) Liceu 25/04/14: 

Angela Gheorghiu ~ "Granada"/A. Lara: 

Faust - The Jewel Song (Angela Gheorghiu, The Royal Opera): 

Angela Gheorghiu - Vissi d'arte (Puccini - Tosca, WSO - 2016): 

Angela Gheorghiu - Verdi - La traviata - 'Addio del passato': 

MUZICĂ 7 Septembrie

Din lipsă de timp postez doar înregistrări noi; celelalte le puteți găsi căutând în youtube la numele muzicianului. Mulțumesc pentru înțelegere!

Al (Alexander Emil) Caiola

• Al Caiola - Guitar Boogie: https://youtu.be/cDq2xuAYemU.

Arthur Ferrante

• Ferrante & Teicher -- Malagueña (Andalucía): https://youtu.be/AdFqaSBDgFg.

Sonny (Theodore Walter) Rollins

• Sonny Rollins: The freedom suite: https://youtu.be/MN1GmUhHr1M.

Johnny Duncan

• Johnny Duncan - Thinkin' Of A Rendezvous: https://youtu.be/Q4WbTzuwbwc.

Little Milton (James Campbell)

• Little Milton Blues Medley 1995: https://youtu.be/d8FNO9_6mMU.

Buddy Holly

• Buddy Holly's Greatest Hits Full Album - Best Songs Of Buddy Holly: https://youtu.be/abDSiBO9qxA.

Ronnie Dove

• Ronnie Dove - Hello Pretty Girl: https://youtu.be/567P-MxPIdA.

Joni Mitchell

• All Star Tribute to Joni Mitchell - Lifetime Award Concert TNT (4-16-2000): https://youtu.be/KL20ICiejI4.

Alfa Anderson, vocalista americana (Chic)

• "Good Times" (Chic) - Alfa Anderson, Norma Jean Wright and Company Freak (Nov 22 2014): https://youtu.be/fRzvClieVmg.

Gloria Gaynor, cantareata americana (Soul Satisfiers)

• Gloria Gaynor - "The Queen Of Disco" - Grammy Award Winner - "The 25th Hour Radio Show": https://youtu.be/LNCRVPhRbbk.

Chrissie Hynde, vocalista, chitarista si compozitoare (Pretenders)

• Chrissie Hynde The Pretenders - Six Song Medley: https://youtu.be/VJVbogICFY0.

Dave King, basist american (Snowball, Embryo, Niagara)

• Dave King on bass with Charlie Mariano: https://youtu.be/JeSleOeNc6w?list=PLB548EF6F37BD4E6E.

Benmont Tench, clapar american (Tom Petty & The Heartbreakers)

• Tom Petty & The Heartbreakers: Southern Accents (Full Vinyl Album: https://youtu.be/rifoyadQN94.

Margot Chapman, vocalista americana (Starland Vocal Band)

• Don't Say Forever-Starland Vocal Band: https://youtu.be/-wC6mRUtYZM.

Brad Houser, basist american (Edie Brickell & New Bohemians)

• Brad Houser - Founding member of Edie Brickell and the New Bohemians: https://youtu.be/hRCexcayhG4.

Robin Beck

• ROBIN BECK DO YOU MISS ME FULL ALBUM: https://youtu.be/d4yENcfxNbs.

Jermaine Stewart

• Jermaine Stewart Frantic Romantic Full LP 1986: https://youtu.be/xbUejZuSs_s.

ÎNREGISTRĂRI NOI: 

Theme From A Summer Place! (Percy Faith) Romantic H.D. Music Video Album! #ProfHowdy

J. S. Bach: Triosonatas & Suite BWV 997 (Lorenzo Cavasanti, Sergio Ciomei, Caroline Boersma)

POEZIE 7 Septembrie

Rally Alexandru Traian

Biografie Rally Alexandru Traian

RALLY Alexandru (prenumele la nastere: Alexandru-Traian), se naste la 7 sept. 1897, Braila-m. 6 mart. . Poet si traducator.

Fiul lui Heraclie Ralli, functionar, compozitor amator si poet de Jb. franceza, si al Coraliei-Alexandrina (n. Pavlu). Scoala primara la Braila, Liceul „Gh. Lazar" din Bucuresti (bacalaureatul in 1916). 

Dupa doi ani pe front, in primul razboi mondial, urmeaza studii universitare la Bucuresti, obtinind licenta in istorie si limba franceza (1921). in 1922 pleaca la Paris, ca bursier al Scolii romane de la Fontenay-aux-Roses, specializindu-se in literatura franceza medievala. 

Se dedica acolo studiilor bibliografice si incepe elaborarea unei importante Bibliographie franco-roumaine (I Les oeuvres frangaises des auleurs roumains; II Les oeuvres frangaises relatives a la Roumanie), Paris, . Opera (neterminata) e scrisa in colab. cu sotia sa, Getta Elena Rally. Rally Alexandru se intoarce in tara in 1930, devenind secretar al Fundatiilor Culturale Regale, apoi director al Editurii „Cultura romaneasca". 

A debutat in Actiunea (1915) cu o poezie tradusa din Tennyson. Debut editorial cu volum de poezii Studente. Luminite. Flori presate (1921). Se dedica apoi unei ample opere de traduce a poeziei franceze, din care editeaza 2 volum de Antologie lirica: I Ronsard; II Pleiada (1967, 1975). intr-un alt context, publica si traduce versiunii lui J. Bedier dupa Tristan si Iseut (1970).

Gravitind in anii debutului in medii moderniste moderate (colaborari la Flacara, la Lectura pentru toti a lui Lovinescu, la Sburatorul), Rally Alexandru a scris in tinerete o poezie discreta, cu vagi rezonante simboliste, intimista si livresca, in care universul studentiei, invocat adesea, este colorat mai ales de permanenta simbolica a cartilor, prezente in orele de jubilatie erotica, dar si in cele de deznadejde. Poetul se afirma mai ales prin intermediul traducerilor, inclusiv in placheta din 1921, unde domina simbolistii: Veriaine, Sully Prudhomme, Viel6-Griffin. incercarile lirice ale tineretii si exercitiile critice schitate ici-colo sint abandonate insa, in anii studiilor pariziene, pentru a se putea consacra bibliografiei franco-romane, realizata impreuna cu Getta Elena Rally. Reluind si adincind lucrarea lui G. Bengescu, autorii insereaza aici cartile unor autori francezi tratind despre romani, precum si pe cele ale autorilor romani publicate in limba franceza, inclusiv teze de doctorat, extrase, foi volante etc. Cuprinzind aproape sapte mii de pozitii, bibliografia a fost considerata ca „o opera exceptionala prin proportii, prin eruditie si prin utilitate" (Perpessicius ), „de un capital folos" (Al. A. Philippide ) si este inca nedepasita. Recomandata ca „un livre de courage, d'enthousiasme et de foi" de Mario Roques, in calduroasa sa prefata, aceasta prima parte trebuia urmata de o alta, care sa repertorizeze articolele din publicatii; ea n-a mai aparut insa. Abandonind curind o modesta activitate de conferentiar si eseist (despre paternitatea operei shakespeariene de pilda, la Fundatii, in 1924), Rally Alexandru isi consacra traducerilor cea mai mare parte a vietii si a eforturilor, in special unei proiectate antologii lirice a literaturii franceze, realizata in mare parte, din care n-au aparut insa decit primele doua volume, punind in valoare calitatile de poet si virtuoz versificator ale vechiului sonetist. Valoarea poetica a traducerilor este dublata de acuratetea lor filologica, volumele fiind insotite de note, indici, comentarii, si de laborioase prezentari ale chestiunilor de istorie literara, versificatie si limba poetica, tematologie s.a.

OPERA: Studente. Luminite - Flori presate. 1915-l921, Craiova, 1921; Bibliographie franco-raumaine. Premiere partie, I Les oeuvres francaises des auteurs roumains; II Les oeuvres francaises relatives a la Roumanie, pref. de Mario Roques, Paris, . Traduceri: Tristan si Iseut, Bucuresti, 1970; Antologie lirica, alcatuita, trad. si studiu de ~, pref. de S. Cioculescu, I Ronsard, Bucuresti, 1967; II Pleiada, Bucuresti, 1975.

REFERINTE CRITICE: Al. Badauta, in Gindirea, nr. 11, 1925; I. Breazu, in Dacoromania, VII, 193l-l933; Perpessicius, Opere, V, 1972; Al. Philippide, in Viata Romaneasca, nr. 12, 1975; N. Scurtu, in Romania literara, nr. 13, 1986.

Eugen Barbu

Biografie Eugen Barbu

Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucureşti - d. 7 septembrie 1993, Bucureşti) a fost un membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist român, laureat al premiului Herder.

Important prozator român, pamfletar, jurnalist, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
A fondat şi condus revistele Săptămâna şi România Mare.
A înfiinţat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naţionalistă România Mare.
A debutat cu un volum de nuvele. A scris apoi romanele Groapa, Șoseaua Nordului, Săptămâna nebunilor, Principele (volum ce a fost însoţit de mai multe volume intitulate Caietele principelui, un soi de şantier al creaţiei), Ianus (publicat postum). 
A fost laureat al premiului Herder.
A lăsat şi un interesant Jurnal.
A fost căsătorit cu actriţa Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu, în care aceasta juca alături de Florin Piersic.

Opere publicate

Nuvele şi povestiri:

* Gloaba, 1955;
* Tripleta de aur, 1956;
* Oaie şi ai săi, 1958;
* Patru condamnaţi la moarte, 1959;
* Tereza, 1961;
* Prânzul de duminică, 1962;
* Vânzarea de frate, 1968;
* Martiriul Sfântului Sebastian, 1969;
* Miresele, 1975;

Romane:

* Balonul e rotund, 1956;
* Unsprezece, 1956;
* Groapa, 1957;
* Şoseaua Nordului, 1959;
* Facerea lumii, 1964;
* Princepele, 1969;
* Incognito I-IV, 1975 -1980;
* Săptămâna nebunilor, 1981;

Reportaje:

* Pe-un picior de plai, 1957;
* Cât în 7 zile, 1960;
* Cu o torţă alergând în faţa nopţii, 1972;

Memorialistică, eseuri, critică, proiecte literare:

* Jurnal, 1966;
* Măştile lui Goethe, 1967;
* Foamea de spaţiu, 1969;
* Jurnal în China, 1970;
* Caietele Princepelui I-VI, (1972-1981);
* O istorie polemică şi antologică a literaturii române, 1976;

Teatru:

* Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, 1959;
* Labyrintul, 1967 etc.

Piesele sunt adunate în vol. Teatru;

Versuri:

* Osânda soarelui, 1968;

Traduceri din Faulkner, Th. Mann etc; Readuce in literatura romana opera lui Panait Istrati; Scenarii de film: seria Haiducilor.

Avril

Ros de nevroze
Alerg prin oraş
Avril, cu nervi!
Umblă nebunul şi
salută fetele:
Omagiile mele!
Ele, lunare,
Lasă harfe blonde în văzduhul pur.
Pe un aeroport londonez
Au fost furate briliante
De către un gangster.
A mai căzut un avion
Pe o rută şi vine încă
Un uragan în Bangladesh...
Lovituri de stat,
Morţi şi răniţi pe şosele,
O bătrână vorbeşte singură
Şi strânge la piept o pâine,
Ambuscadă la stop,
Elevele rău
Şi-au mai scurtat fustele...
Într-un demodat Rolls
Trece ambasadorul englez...

TEATRU/FILM 7 Septembrie

Cu Ilarion Ciobanu

Biografie Ilarion Ciobanu

Ilarion Ciobanu (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, Tighina, d. 7 septembrie 2008, Bucuresti) a fost un celebru actor român. A semnat de asemenea regia a doua filme. În anii 1950 a avut si o cariera de rugbist. Ilarion Ciobanu s-a nascut la Ciucur, în Tighina, pe atunci teritoriu al României. A copilarit la Constanta, pe malul marii. La 12 ani a intrat baiat de pravalie, dupa care o urmat "o lunga caravana de meserii: hamal, taran cu sapa, tractorist, miner, sapator, tâmplar, sofer, marinar, pescar" pâna în anul 1958, când intra la IATC, pe care însa nu l-a absolvit, pentru ca a avut de ales între a face "Setea" si a urma institutul.

Ca rugbist si-a facut debutul în 1948, la Stiinta Bucuresti, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. Se transfera apoi la Dinamo Bucuresti, unde cunoaste consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul Bucuresti (1959-1962). Jucator de linia a II-a, cunoscut de apropiati sub porecla „Claris”, Ilarion Ciobanu era socotit atunci un înaintas de temut, greu de trecut, pe cât de dur în sensul bun al cuvântului, pe atât de corect.

Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vârsta de 30 de ani în filmul Setea, în care a jucat alaturi de Ion Besoiu si Amza Pellea, respectiv alaturi de Stefan Ciubotarasu si George Calboreanu în Omul de lânga tine. Au urmat apoi mai bine de 50 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a detinut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor Omul de lânga tine si Mara. Dupa 1989, Ilarion Ciobanu a continuat sa joace doar ocazional, în filme precum ar fi Crucea de piatra - Ultimul bordel, Terente - Regele baltilor, Tancul si Bored.

La Prima editie a Festivalului International de Film Bucuresti, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelenta pentru contributia sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenti l-au aplaudat în picioare minute in sir.[necesita citare]

Ilarion Ciobanu a decedat în dimineata zilei de 7 septembrie 2008, rapus de cancer faringian .

Filme cu Ilarion Ciobanu

Ascunde

·         Bored (2004) - Batranul care joaca sah

·         Tancul (2003)

·         Terente - Regele bălților (1995) - banditul Nea Parfenie

·         Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994)

·         Ochii care nu se văd (1994) - bunicul

·         O vară cu Mara (1988) - mesterul dulgher Avram Iuga, tatal Marei

·         Cetatea ascunsă (1987)

·         Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Gherasim

·         Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Gherasim

·         Bătălia din umbră (1986)

·         Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) - Gherasim

·         Umbrele soarelui (1986)

·         Acasa (1984)

·         Fapt divers (1984) - tipograful Ion Barbu "Tataie"

·         Râdeți ca-n viață (1983)

·         Lumini și umbre: Partea II (1982)

·         Iancu Jianu, haiducul (1981)

·         Lumini și umbre: Partea I / Lumini și umbre (1981)

·         O lume fără cer (1981)

·         Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) - Traian Brad

·         Artista, dolarii și ardelenii (1980) - Traian Brad

·         Iancu Jianu, zapciul / Iancu Jianul, zapciul (1980)

·         Rug și flacără (1980)

·         Tridentul nu raspunde (1980)

·         Audiența (1979)

·         Mihail, câine de circ (1979) - Cap. Duncan

·         Omul care ne trebuie (1979)

·         Avaria (1978)

·         Din nou împreună (1978) - Presedintele C.A.P., Haisan

·         Dincolo de orizont (1978)

·         Ecaterina Teodoroiu (1978) - General

·         Gustul și culoarea fericirii (1978)

·         Pentru patrie (1978) - Maiorul Moise Grozea

·         Profetul, aurul și ardelenii (1978) - Traian Brad

·         Trepte spre cer (1978) - cabanier

·         Toate pânzele sus! (1977) - Gherasim

·         Toate pînzele sus (1977) - Gherasim

·         Muschetarul roman (1975) - Fripp

·         Orașul văzut de sus (1975)

·         Pe aici nu se trece (1975) - Ilarie

·         Capcana (1974)

·         Nemuritorii (1974) - Vasile

·         100 / 100 de lei (1973)

·         Departe de Tipperary (1973) - comisarul de Siguranta Mihai Roman

·         Dimitrie Cantemir (1973) - Fripp

·         Ultimul cartuș (1973) - Mihai Roman

·         Conspirația (1972)

·         Cu mâinile curate (1972) - comisarul-sef Mihai Roman

·         Drum în penumbră (1972)

·         Facerea lumii (1971) - Pintea

·         Pădurea pierdută (1971)

·         Serata (1971)

·         Asediul (1970)

·         Frații (1970)

·         Mihai Viteazul (1970) - Stroe Buzescu Trailer

·         Apoi s-a născut 'Legenda' (1969)

·         Baltagul (1969) - oierul Nichifor Lipan

·         Doi barbati pentru o moarte (1969)

·         Războiul domnițelor (1969) - Căpitanul Ghinda

·         Columna (1968) - capetenia daca Gerula Trailer

·         Golgota (1966) - Danet

·         Soparla (1966)

·         Vremea zapezilor (1966)

·         Răscoala (1965) - Petre Petre

·         Cartierul veseliei (1964)

·         Cinci oameni la drum (1962)

·         Lupeni 29 (1962)

·         Omul de lângă tine (1961)

·         Poveste sentimentala (1961)

·         Setea (1961)

Nae (Nicolae) Caranfil, regizor

Biografie Nae Caranfil

Nae (Nicolae) Caranfil s-a născut la București, pe data de 7 septembrie 1960. Este fiul istoricului și criticului de film Tudor Caranfil și al Constantinei. A început studiile liceale la Liceul "Mihai Viteazu" - secția real și a terminat trimestrul trei din clasa a XI a și clasa a XII a, la Liceul "Ion Creangă". A fost admis la clasa Regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" si a terminat cu nota 10, în anul 1984.

1993: E Pericoloso Sporgersi, 104 minute, color Coproducție franco - română: Compagnie des Images / Filmex

- Selectat la Festivalul de Film de la Cannes 1993, secțiunea Regizori

- Marele premiu la Festivalul de Film Forum, Bratislava, 1993

- Premiul Criticii la Festivalul de Film de la Montpellier, 1993

- Premiul Special al Juriului la Festivalul de Film La Baule, 1994

1996 - Asphalt Tango, 100 minute, color
Coproducție franco - română: Les Films du Rivage / Domino cu: Charlotte Rampling

1998 - Dolce far niente, 110 minute, color Coproducție franco - italiano - belgiană: Mact Production / Sinatra Film SRL / K2 susținut de Eurimage
Cu: Francois Cluzet, Giancarlo Giannini, Isabella Ferrari

Premiul pentru "Cel mai bun scenariu" la Festivalul de Film Namur, 1998

Restul e tăcere, scenariu
Marele Premiu pentru "Cel mai bun scenariu" la Festivalul de Film de la Paris, 1995

Premiul Internațional Hartley / Merill pentru Scenografie, Hollywood, 1999

Filme cu Nae Caranfil

·         Cinemaguerilla (2009) - el insusi

·         Restul e tăcere (2008) - asistentul şchiop Trailer

·         Filantropica (2002) - Cantaretul de la karaoke

·         În fiecare zi mi-e dor de tine (1987) - Gelu

·         Promisiuni (1985)

·         Salutări de la Agigea (1984) - Dan

Filme regizate de Nae Caranfil

·         6,9 pe scara Richter (2016) Trailer

·         Closer to the Moon / Mai aproape de lună (2014) Trailer

·         Restul e tăcere (2008) Trailer

·         Filantropica (2002)

·         Dolce far niente (1998) Trailer

·         Asfalt Tango (1995)

·         E pericoloso sporgersi (1993)

·         Frumos e in septembrie la Venetia (1983)

Filmografie - scenarist

·         The Saturday Night Years / Anii de sâmbătă seara (2017)

·         6,9 pe scara Richter (2016) Trailer

·         Closer to the Moon / Mai aproape de lună (2014) Trailer

·         Restul e tăcere (2008) Trailer

·         Filantropica (2002)

·         Dolce far niente (1998) Trailer

·         Asfalt Tango (1995)

·         E pericoloso sporgersi (1993)

Filmografie - coloană sonoră

·         6,9 pe scara Richter (2016) Trailer

·         E pericoloso sporgersi (1993)

Filmografie - muzica

·         Asfalt Tango (1995)

Decameronul - Giovani Bocacio 1993

GÂNDURI PESTE TIMP 7 Septembrie

Guillaume Apollinaire - Citate: 

Bogdan Petriceicu Hașdeu - Citate:

Eugen Barbu - Citate:

SFATURI UTILE 7 Septembrie

GLANDELE SUPRARENALE

Glandele suprarenale: cauza necunoscuta a multor probleme de sanatate

O epidemie tacuta si de putini cunoscuta este cauza oboselii, a cresterii in greutate si chiar a unor boli cornice a multora dintre noi. Acest sindrom
periculos este legat de doua glande mici cunoscute sub numele de glandele suprarenale(adrenale). Responsabile pentru  producerea a peste 50 de hormoni. Sanatatea gladelor suprarenale este imperativa pentru binele nostru. Daca ne ingrijim de aceste glande prin alimentatie  si reducerea stresului, vom reveni la o sanatate vibranta.

Glandele suprarenale sunt localizate chiar deasupra rinichilor si sunt implicate in multe functiuni importante ale corpului. Progesteronul, testosteronul, dehidroepiandrosteronul (DHEA), cortizolul si adrenalina sunt printre multii hormoni secretati de glandele suprarenale. Cortizolul in special este important in managementul stresului.

Cand glandele suprarenale sunt sanatoase si creeaza nivele potrivite de cortizol, corpul poate face fata stresului intr-un mod normal si echilibrat. Insa daca nivelele de cortizol sunt prea mari, sistemul imunitar este compromis, crescand riscul pentru aparitia de infectii sau cancer. Daca pe de alta parte nivelele de cortizol sunt prea mici, sistemul imunitar devine supra-activ ducand la boli autoimunitare.

Alte functii ale glandelor suprarenale includ: producerea de energie in interiorul corpului, reglarea presiunii arteriale, echilibrul fluidelor si al electrolitilor si stabilizarea nivelelor de zahar din sange.

Diagnosticarea oboselii legata de glandele suprarenale

De multe ori oboseala glandelor suprarenale este greu de diagnosticat deoarece doctorii sunt pregatiti sa recunoasca in principal boli majore ale glandelor precum : boala Addison sau sindromul Cushing. Din fericire exista si alternative de diagnosticare. O metoda disponibila este testarea salivei pentru identificarea nivelului de cortizol.

Conform celor spuse de doctorul Wilson, specialist in sanatatea renala, indicatorii oboselii suprarenale ar fi :

• Dificultatea fizica sau mentala de a te scula inainte de ora 10 a.m., chiar daca te-ai ridicat din pat mult mai devreme.
• Mintea incetosata, adormita intre orele 2 si 4 p.m.
• Multa energie la ora 6 p.m.
• Depresie usoara
• Inposibilitatea de a face fata stresului
• Slabirea musculaturii
• Crestearea alergiilor
• Scaderea libidoului
• Incapacitatea de a face fata la alimente bogate in carbohidrati sau potasiu.
• Ameteala cand te ridici dintr-o pozitie de aplecat.

Alte simptome pot include : crestearea in greutate (in special in jurul mijlocului), poftele dupa alimentele bogate in proteine sare si grasimi, nervozitatea, pierderea parului si temperatura scazuta a corpului.

Cum ne tratam de oboseala cauzata de glandele suprarenale?

Adoptand cateva schimbari in dieta noastra precum si in stilul de viata, glandele suprarenale pot fi aduse intr-o stare de echilibru care reda vitalitatea corpului. Activitati precum exercitii usoare, yoga, rasul, reducerea stresului, perioade scurte de odihna in timpul zilei , in jurul orei 10 a.m. si apoi intre 3 si 5 p.m. ajuta mult la redobandirea sanatatii glandelor suprarenale. Atentie insa, o recuperare completa poate dura , in functie de gravitatea problemelor, chiar si pana la 18 luni.

Recomandarile dietetice cuprind :

·        Evitarea consumului de zahar, lactate, fast food, cafeina, alcool si tutun .

·        Consumul a cel putin 6 portii de legume sau fructe pe zi.

·        Consumul de proteine de calitate la fiecare masa.

·        Includeti cantitati moderate de ulei de masline sau ulei de nuca de cocos.

·        Mancati variat pentru a avea un spectru largit de nutrienti in dieta voastra.

·        Vitaminele A, B, C, E, acid pantotenic si zincul sunt foarte importante

Functionarea buna a glandelor suprarenale contribuie la capacitatea de a ne bucura din plin de viata. Facand cateva schimbari necesare vom putea sa readucem in viata noastra puterea, claritatea, energia si vigoarea de care avem atata nevoie pentru a fi sanatosi si implicit fericiti.

Pentru cei interesaţi – adresaţi-vă medicilor specialişti de la Institutul de Boli Endocrine “C I Parhon” din Bucureşti situate lângă Statuia Aviatorilor.