MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

SÂMBĂTĂ 21 DECEMBRIE 2019

PARTEA A TREIA ȘI ULTIMA

Bună dimineața, prieteni! 

Nu uitați, sunt tot blocat și nu pot posta decât în grupurile tematice pe care le administrez și, bineînțeles pe pagina mea de blogger. Spuneți și prietenilor Dumneavoastră să mă caute la adresa: dicuoctavian.blogspot.com. Mulțumesc pentru mesaje! Văd că și acolo sunt blocat!

ARTE 21 Decembrie

MUZICĂ 21 Decembrie

Două ore de colinde cu Madrigal.

Max Greger - Mach mit beim Zabadak

Instrumentales De Oro Del Recuerdo 🎵Las Mejores Canciones Instrumentales

Reverie - ArthurFiedler & The Boston Pops! Romantic H.D. Music Video Album! #ProfHowdy

Sweet Memories Love Song 80's 90's - Nostalgia Lagu Barat 80 90an

Beautiful Guitar Melody | Soothing Instrumental Classical Guitar Music You Can Listen To Forever

POEZIE 21 Decembrie

Georgeta Crainic

Biografie

Georgeta Crainic, (Ciurea), s-a născut pe 20 decembrie 1926 în orasul Ianca, jud. Brăila. A promovat bacalaureatul la Bucureşti (1945), iar în 1949 a obţinut licenţa in economie. 
Se căsătoreşte cu Valeriu Crainic (1950). 
       
Emigrează în Canada (1971), stabilindu-se la Montreal. Aici studiază artele plastice. Are multe expoziţii personale, prima fiind organizată in 1981 la Ville d'Anjou, iar următoarele, din '85, '87, '88 şi '92 la Montreal. A colaborat la „Ora românească de Radio” din Montreal. A publicat în presa exilului (America, Troiţa, Cuvântul Românesc, Calea de lumină).
       
A fost membră a Centrului de expozitii "Constantin Brancuşi" din Montreal şi vicepreşedintă a „Congresului Limbii Române” pentru Canada. 
În 1986 primeşte Premiul pentru pictură cu ocazia unei expoziţii de grup la Centrul "Brancuşi" din Montreal, în 1991 obţine Premiul II la concursul literar organizat de Societatea de Studii şi Conferinţe din Montreal, iar în 1994 primeşte Distincţia specială "Ionel Jianu" pentru creativitate în artă. 
A publicat cărţi de poezii.
S-a stins din viaţă pe 29 decembrie, 2005, la Montreal.    - See more at: http://www.infoest.ro/stiri/atitudini/ianca-in-memoriam-georgeta-crainic.htm#sthash.5qpDZCJi.dpuf

UN MIC DAR

Dacă Dumnezeu ne chiamă
răspunsul este - rugăciune
note noi în vechea gamă
învăţate din părinţi
toaca bate printre munţi
clopotul la mânăstire;
îngenunchiate flori ascult
slujba este pe pământ.

Numai Dumnezeu, El stie!
Când va fi şi va să vie;
timpul trece (...) noi
mâinile pe piept odihna
ochii-nchişi în nemişcare.
Mângâierea e dureri,
Duhul Sfânt eternitate.

Când va fi în timp trecută
ploape-nchise, mâini pe piept
Doamne, rogu-Te fierbinte,
un mic dar din dar ceresc:
slujba mea cea de pe urmă
să aud, să pot s-ascult
desprinsă chiar de-acest pamant!
Cu noi este Dumnezeu...
Tatăl nostru cel Ceresc...
Slavă Ţie-n veci. AMIN!

STEAUA CE MÂNGÂIE

Nu am nici aur, nici smirnă, nici tămâie,
Doar ochii nădejde-n steaua ce mângâie.
Trimis din zările mereu albastre,
Sunt gândul mag al vremurilor noastre.

Cu fruntea sprijinită-n al său toiag
Suspină magul iară gândul drag.
El vine din adâncul timpilor trecuţi
Umili în inimi să ne unim desculţi.

Trimis din zările mereu albastre,
Sunt gândul mag al vremurilor noastre.
Să ne-adunăm mulţimi cu sufletul curat
La pruncul cel Slavit, în iesle împărat.

Şi-n noaptea de colinde, Sfântă de Crăciun,
S-aprindem lumini în inimi rugăciuni
Şi urmând călăuză semnul cel de sus
Să nu pierdem o clipă darul lui Iisus.

Nu am nici aur, nici smirnă, nici tămâie,
Doar ochii nădejde-n steaua ce mângâie.
 

DAR, CÂNTUL

De mult...
De-atunci de când mă ştiu,
Am căutat spre soare;
Pe lângă drumul pustiu,
Grădini în sărbătoare;
Speranţa mai târziu,
Într-o corolă de floare.

Şi când...
Pe unda călătoare,
Rătăceam fără rame,
Doar raze vii, din soare,
Îmi picurau balsame;
Credinţă, dor, culoare,
Rime-n petale şi game.

De aceea...
De mult de când mă ştiu,
Am căutat spre soare;
Cât de mult am vrut să fiu,
O mică zburătoare.
Să mă desprin fără să ştiu
De straturi trecătoare.

Şi-n avânt
Să urc...
În ceruri siderale
Tot inul din fuioare;
Nădejdi strânse-n cale;
Bundiţe de mioare
Şi-arnici din iişoare.

Dar cântul?
Ah! Cântul,
Ce-aproape nu-l mai găseam
Se-nalţă din piep de creştin
Aprinde iubirea de neam
Şi turla cu vârf carpatin
Unde-n zbor, mă plec, si mă-nchin.

Valeriu Ciobanu

Biografie

Valeriu Ciobanu, n. 4 aprilie 1917 - d. 21 decembrie 1966

Istoric literar, poet, traducător, folclorist, Valeriu Ciobanu s-a născut în Basarabia, ca fiu al prof univ. Ştefan Ciobanu, unul dintre artizanii Unirii cu Ţara mumă, viitorul academician şi Ministru al Culturii şi Cultelor; şi-a făcut studiile liceale la Chişinău, la Alecu Russo, unde tatăl său era director, după care a urmat Literele şi Filosofia la Bucureşti, cu o specializare în Franţa, devenind asistent la catedra unde predau profesorii Caracostea, Vianu, Călinescu. Din 1947 şi până la moarte este cercetător la Institutul de Literatură şi Folklor al Academiei, mâna dreaptă a "divinului critic"..

S-a remarcat ca erudit cercetător al mişcărilor culturale, în principal interesat dePoporanism, tema tezei sale de doctorat, susţinut în 1945, publicat în 1946; a studiat folclorul românesc în conexiunile sale cu al popoarelor învecinate, îndeosebi  interferenţa cu folklorul rus şi ucrainean: Lumea Bâlinelor, 1955. A dat o primă monografie a marii noastre romanciere Hortensia Papadat-Bengescu, în 1965, epuizând practic sursele, însă cu propria menţionare că nu este ultimul punct de vedere asupra romancierei - se referea desigur la limitările ideologice ale acelor vremuri. Moartea sa prematură, la nici 50 de ani, de nemiloasa boală a veacului, dar şi condiţiile din viaţa literară a anilor 60, au făcut ca opera sa poetică (N. Manolescu o consideră "partea cea mai consistentă a creaţiei sale") să rămână practic necunoscută. Încă în 1947 Tudor Arghezi se arătase entuziasmat de lirica lui Valeriu Ciobanu, intenţionând să-i scrie prefaţa. N-a fost să fie! Arghezi însuşi intrând sub incidenţa ideologiei bolşevice.

Debutând cu poezii încă pe vremea liceului, Valeriu Ciobanu, poet de factură cu totul specială, greu de încadrat într-o serie, într-un curent, a publicat în Gândirea, Viaţa Românească, Naţiunea, Revista fundaţiilor, revista de folklor, apreciat de G. Călinescu drept "un echivalent în poezie al dantescului Goya", selecţii din lirica sa au văzut lumina tiparului abia după dispariţia autorului: în 1969 volumul Fiul Lunii, sub îngrijirea lui Dinu Pillat, iar la 15 ani mai târziu, în 1984, volumul Haina de brumă, o antologie îngrijită de subsemnatul, cu prefaţă de Cornelia Ştefănescu, la editura Minerva.

Poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu

Biografie

Annie Bentoiu (n. 1 mai 1927 – d. 21 decembrie 2015) a fost o poetă, scriitoare și traducătoare, autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul Timpul ce ni s-a dat. A fost soția compozitorului Pascal Bentoiu^[3] și mama sopranei Ioana Bentoiu.

Prin Decretul nr.439 din 6 noiembrie 2000 îi este conferită medalia comemorativă "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu" de către Președintele României, pentru promovarea operei eminesciene în plan universal.

ANNIE BENTOIU (1927–2015), fiica unui medic român şi a unei elveţiene din cantonul francofon Vaud, şi-a petrecut copilăria alternativ în Bucureşti şi Olteniţa. Liceul la foarte tradiţionala Şcoală Centrală de Fete din Capitală; studii universitare la Facultatea de Drept; cursuri de literatură şi istorie la Institutul Francez din Bucureşti. Căsătorită din 1949 cu compozitorul Pascal Bentoiu. Perfect bilingvă, a publicat în franceză traduceri din literatura română şi (la Lausanne, Éditions de l'Aire) mai multe volume de poezie şi proză poetică: Poèmes I, Poèmes II, Dix méditations sur une rose, Phrases pour la vie quotidienne, Voyage en Moldavie. În limba română i-au apărut un roman de debut (Strada Mare, EPL, Bucureşti, 1969) şi câteva traduceri din franceză. A publicat două extraordinare volume de memorialistică intitulate Timpul ce ni s-a dat (Editura Vitruviu, 2000, respectiv 2006; Editura Humanitas, 2007, 

Lucrări în română

·         Strada Mare, roman, București, E. P. L., 1969, sub pseudonimul Adriana Vlad

·         Timpul ce ni s-a dat, vol. 1, editura Vitruviu, 2000; ed. a II-a Editura Humanitas 2007

·         Timpul ce ni s-a dat, vol. 2, editura Vitruviu, 2006

Lucrări în franceză

·         Poèmes I/II, Lausanne, Les Editions de l'Aire, 1989

·         Dix méditations sur une rose, Lausanne, Les Editions de l'Aire, 1989

·         Phrases pour la vie quotidienne, Lausanne, Les Editions de l'Aire, 1990, versiune română de Irina Eliade, Fraze pentru viața de zi cu zi, Ed. Cartea Românească, 1998

·         Voyage en Moldavie, Vevey, Les Editions de l'Aire, 2001

·         Une liberté désenchantée. Carnets 1992-1993. Postface de Doris Jakubec, Editions de l'Aire, 2008

Traduceri din română

·         Mihai Eminescu, Poeme alese, trad. de Annie Bentoiu, Alain Bosquet si Jean-Louis Courriol, Bucuresti, Editura Grai si Suflet - Cultura Nationala, 1999

·         Petre Ispirescu, Contes roumains, București, Editura Minerva, 1979

·         Anthologie de la poésie populaire roumaine (în colaborare), Editura Minerva, 1979

·         Tudor Arghezi, Cinquante poèmes, Editura Minerva, 1981

·         Récits insolites de Mihai Eminescu à Ana Blandiana, Editura Minerva, 1983

·         Mihai Eminescu, Trente poèmes, Vevey, Les Editions de l'Aire, 1994

·         Mihai Eminescu, Cinquante poèmes, Editura Vitruviu, 2000

·         Gellu Naum, L'autre côtè, (în colaborare), Editura Cartea Românească, 1991

·         Ileana Mălăncioiu, A travers la zone interdite, Editura Eminescu, 1984

·         Pascal Bentoiu, L'image et le sens, Editura Muzicală, 1979

·         Adrian Marino, Littératures roumaines - littératures occidentales, București, 1982

Traduceri din franceză

·         Margarita Wallmann, Pridvoarele cerului, București, Editura Muzicală, 1979, (sub pseudonimul Adriana Vlad)

·         Guy de Pourtalès, Berlioz si Europa romantica, Editura Muzicala, 2001

TEATRU/FILM 21 Decembrie

Cu Stela Popescu

Biografie Stela Popescu

Stela Popescu (n. 21 decembrie 1935, s. Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia; d. 23 noiembrie 2017, București, România) este o actriță română de teatru, film și televiziune. A realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică sr. și Alexandru Arșinel.

Stela Popescu s-a născut într-o familie de învățători modești, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov. În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an. Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole "Boema" de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase", unde lucrează și în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" și pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu strălucește în piese precum "Omul care a văzut moartea", "Mama Boema", "Boema, slăbiciunea mea" etc. A jucat 18 ani în "Preșul", 12 ani în "Pețitoarea" și 10 ani în "Plicul". A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.

Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.

În 1958, debutează în cinematografie în pelicula "Alo? Ați greșit numărul". A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), "Pe malul stîng al Dunării albastre" (1983), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1988), etc.

Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octav Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile "O stea printre stele" (2006) și "Stela și Arșinel" (2005) care reunesc o parte dintre aparițile televizate ale Stelei Popescu.

Începând jumătatea anilor '90, Stela Popescu a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea și Național TV

Joacă în serialul TV "Cuscrele" (2005-2006) precum și în telenovelele "Râzboiul sexelor" (2007-2008), "Regina" (2008-2009) și "Aniela" (2009-2010) în rolul Coanei Chiva. În 2011 revine cu o participare specială în telenovela Iubire și Onoare.

Teatru

Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1963-1969 și 1993-prezent)- selectiv

·         Aplauze, Aplauze (2010)

·         Revista revistelor

·         Omul care a văzut moartea

·         Te aștept diseară pe Lipscani

·         Nevestele vesele..la Boema (1979)

·         Boema, slăbiciunea mea (1980)

·         În grădina bucuriilor (1975)

·         Constelația Boema (1984)

·         Boema, bucuria mea (1985)

·         Stela, stelele și Boema (1987)

·         Buna seara,Boema (1989)

Teatrul de comedie (1969-1993) - selectiv

·         Dispariția lui Galy (Brecht)

·         Un om egal un om (Brecht)

·         Mutter Courage (Brecht)

·         Mandragora (Machiaveli)

·         Steaua fără nume (Mihail Sebastian)

·         Preșul (Ion Băieșu) - piesă care s-a jucat 18 ani

·         Pețitoarea (Thornton) - piesă care s-a jucat 12 ani

·         Plicul (Rebreanu) - piesă care s-a jucat 10 ani

·         Trei surori (Cehov)

·         Marele feudal (Al. Mirodan)

·         Curcanul

·         Turnul de fildeș - Premiul pe țară pentru cel mai bun rol secundar

·         Sfăntul Mitică Blajinul (Aurel Baranga)

·         Capcană pentru un bărbat singur (Neil Simon)

Opera Comică pentru Copii - selectiv

·         Piatra din casă

·         Cântăreț

·         Chirița

Teatru Radiofonic

·         Agachi

·         Flutur

·         Avarul de Molière

·         Burghezul gentilom

·         Cafeneaua cea mică

·         Catrina din Heilbrunn

·         Caviar, vodka si bye bye

·         Cinci cânticele

·         Coana Chirița cântăreță

·         Dimineața pierdută

·         Din nou... Caragiale

·         Divanul Persian

·         Doamna ministru

·         Fata cinstită de Carlo Goldoni

·         Ferma de struți

·         Filantropul actor

·         Franțuzitele și un poet romantic

·         Gaițele (varianta 1964)

·         Gaițele (varianta 2002)

·         Hangița

·         Hades în război

·         Încurcă lume

·         Leac pentru chelie

·         Mânastirea din Parma

·         Mizantropu

·         Nunta lui Figaro

·         O viață pe roată

·         Rinocerii actor

·         Sânziana și Pepelea

·         Stăpânul tăcerii actor

·         Suflete moarte

·         Trenurile mele de Tudor Mușatescu

·         Un cuib de nobili

Seriale TV

·         2011 - Iubire și Onoare-Zahira

·         2009-2010 - Aniela-Coana`Chiva

·         2008-2009 - Regina-Sofia Rădulescu

·         2007-2008 - Războiul Sexelor-Tincuța

·         2005 - Cuscrele

Filmografie

·         Mamaia (2013)

·         Rămâi cu mine (2013)

·         Toată lumea din familia noastră (2012)

·         Mașini și Mașini 2 - dublaj Flo (voce vers.română) (2006), (2011)

·         Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)

·         A doua cădere a Constantinopolului (1994)

·         Maria Mirabela în Tranzistoria (1989)

·         În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)

·         Figuranții (1987)

·         Secretul lui Nemesis (1987)

·         Vară sentimentală (1986)

·         Galax, omul păpușă (1984)

·         Un petic de cer (1984)

·         Zbor periculos (1984)

·         Pe malul stîng al Dunării albastre (1983)

·         Căruța cu mere (1983)

·         Am o idee (1981)

·         Ana și hoțul (1981)

·         Grăbește-te încet (1981)

·         Nea Mărin miliardar (1979)

·         Drumuri în cumpănă (1978)

·         Tufa de Veneția (1977)

·         Ultima noapte a singurătății (1976)

·         Elixirul tinereții (1975)

·         Despre o anumită fericire (1973)

·         Dimitrie Cantemir (1973)

·         Astă seară dansăm în familie (1972)

·         Recomandări (1971) (TV)

·         Pantoful Cenușăresei (1969)

·         Vin cicliștii (1968)

·         Faust XX (1966)

·         Sărutul (1965)

·         Omul de lângă tine (1961)

·         Alo? Ați greșit numărul (1958)

Premii și distincții

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.^[1]

În data de 10 septembrie 2013, fostul rege Mihai I al României i-a conferit, (prin fiica sa, principesa Margareta) într-o ceremonie care a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia, Decorația Regală „Nihil Sine Deo”.^[2]

În data de 21 decembrie 2015, când artista a împlinit vârsta de 80 de ani, președintele României, Klaus Werner Iohannis a decorat-o cu Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, pentru dragostea și talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale.^[3]

În data de 9 iunie 2016, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a conferit titlul onorific „Artist al Poporului” în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea artei teatrale și cinematografice, pentru succese remarcabile în activitatea de creație și contribuție substanțială la dezvoltarea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova

Cu Adela Mărculescu

Biografie Adela Mărculescu

Actrita nascuta in 21 decembrie 1938 in Aiud, a avut creatii actoricesti deosebite in teatru (Teatrul National Bucuresti) unde si acum este angajata dar, nu a stralucit pe masura talentului ei artistic in film.Este absolventa a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti, promotia 1959, clasa profesorului Alexandru Finti. Dupa absolvirea Institului joaca pe scena:Teatrului de Stat Botoşani: (1957 - 1959) , Teatrului de Stat Ploieşti:( 1959 - 1963), Teatrului Mic (1963), Teatrului Radu Stanca, Sibiu (1971), Teatru radiofonic, Televiziune si din 1964 pana in prezent La Teatrul National " Ion Luca Caragiale".  Detinatoare a numeroase premii din care amintim : Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti , Cetăţean de onoare al Municipiului Aiud, 2006, Premiul Revistei VIP, 2006,„Înscris de excelenţă" pentru contribuţia adusă la creşterea prestigiului festivalului de umor „Ion Canavoiu", 1995 şi 1997, Premiu pentru contribuţia adusă în interpretarea poeziei româneşti, Premiu pentru valorificarea scenică a poeziei lui Lucian Blaga, Membru fondator „Uniunea Elenă din România”,Membru de onoare „Fundaţia Culturală Lucian Blaga” - Sebeş,Diploma de Excelenţă pentru marile merite în opera de slujire a primei scene a ţării
si Ordinul „Meritul cultural” în grad de Ofiţer, toate aceste distinctii sunt primite nu ca interpret ci ca multumire pentru activitatile sale pe scena romaneasca si pentru activitatile sale sociale.In film nu a excelat dar rolurile ei de la „Serbările galante” in regia lui Rene Clair/1965 pana la „Păcală se întoarce”, in regia lui Geo Saizescu/ 2006, au fiecare din ele un pic din amprenta personala a actritei, din farmecul, frumusetea, sarmul si umorul acesteia.O adevarata Doamna a artei romanesti, distinsa, plina de umor si iubitoare de poezie dovedind credinta si credibilitate in fiecare rol interpretat, avand reusite realizari in recitaluri cu Miriam Raducanu la National si Ateneul Roman, a fost casatorita cu actorul Emerich Schaffer pana la plecarea acestuia din tara, si deviza ei este " Dacă mie îmi luaţi scena, eu pot să mor.! "

Piese de teatru

·         Alexandru Lăpușneanu

·         Cine a fost Adam?

·         Idolul și Ion Anapoda

·         Între patru ochi

·         Despot Vodă

·         Torquato Tasso

·         Un anotimp fără nume

·         Capcana

·         Omul care a văzut moartea

·         Vrăjitoarele din Salem

·         Trilogia antică

·         Poveste din Hollywood

·         Harvey

·         Dragă mincinosule

·         Vecina de alături

·         Anul viitor la aceeași oră

·         Mașinăria Cehov

·         Viață de actor

·         Dulcea pasăre a tinereții

·         Take, Ianke și Cadîr

·         Dona Diana

Filmografie

·         Șapte băieți și o ștrengăriță (1967) - dublaj de voce

·         Serbările galante (1965)

·         Ceața

·         Hyperion (1975) - ca Thea

·         Galax

·         Dumbrava minunată (1980) - Toamna

·         Alo, aterizează străbunica!... (1981)

·         Un oaspete la cină

·         Să-ți vorbesc despre mine

·         Surorile (1984)

·         Declarație de dragoste (1985)

·         Primăvara bobocilor (1987)

·         Cine iubește și lasă

·         Iancu Jianu, haiducul

·         Bătălia pentru Roma

·         Dușmanul dușmanului meu (1999)

·         Păcală se întoarce (2006)

Premii și distincții

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actriței Adela Mărculescu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”

Cu Raluca Zamfirescu

Biografie Raluca Zamfirescu

Raluca Zamfirescu (n. 1 noiembrie 1924 — d. 21 decembrie 2008^[2]) a fost o actriță română, fiica scriitorului George Mihail Zamfirescu și soția profesorului Ion Cojar.

Absolventă a Conservatorului de Artă Teatrală și a Facultății de Litere și Filosofie, Raluca Zamfirescu a jucat în numeroase spectacole, multe în regia soțului său, Ion Cojar, printre care: „Trei surori“, „O batistă în Dunăre“, „Gaițele“, „Domnișoara Nastasia“ și „Idolul și Ion Anapoda“ (ultimele două, pe texte ale tatălui său)^[3]. A fost timp de 60 de ani actrița Teatrului Național din București

Teatru

Teatrul Național București^[4]

·         Bunica lui Georgică - Complexul România de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea, 2008

·         Sarita Mirtle - Așteptând la Arlechin de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002

·         Mătușa Anghelina - Tărâmul celălalt de Dușan Kovacevic, regia Horea Popescu, 2002

·         Anfisa - Trei surori de A.P. Cehov, regia Yuri Krasovski, 2002

·         Marta - O batistă în Dunăre de Dumitru Radu Popescu, regia Ion Cojar, 1997

·         O Vetă - Căruța cu paiațe de Mircea Ștefănescu, regia Mihai Berechet, 1978, 1980

·         Ambra - Trei pe o bancă de Aldo Nicolai, regia Lia Niculescu, 1978

·         Lena - Gaițele de Alexandru Kirițescu, regia Horea Popescu, 1977

·         Cuconita Quaquer - Zoo sau asasinul filantrop de Jean Bruller (Vercors), regia Mihai Berechet, 1976

·         Anita - Destine de Regine Weicker, regia Ion Cojar, 1976

·         Efimița - Năpasta; Conu Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale, regia Ion Cojar, 1974

·         Jessie - Prizonierul din Manhattan de Neil Simon, regia Mihai Berechet, 1973

·         Domnișoara Aurica - Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu, regia Sanda Manu, 1971

·         Domnișoara Nastasia, Luca Lacrimă - Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, regia Ion Cojar, 1964

·         Dolly - Ana Karenina de Lev Tolstoi, regia Moni Ghelerter, 1961

·         Nora - Învierea de Lev Tolstoi, regia Val Mugur, 1960

·         Mela - Moralitatea doamnei Dulska de Gabriela Zapolska, regia Sică Alexandrescu, 1958

·         Vania - Steaguri pe turnuri de A.S. Makarenco, regia Ion Cojar, 1957

·         Hum Nian - Cupa răsturnată de Si-Pu Van, regia Traian Nițescu, 1956

·         Nușa Bodnariuc - Îndrăgostiții de Maria Banuș, regia Alexandru Finți, 1954

·         Frosa - Idolul și Ion Anapoda de G.M. Zamfirescu

·         Abigail Churchill - Paharul cu apă de Eugene Scribe, regia Nicolae Massim, 1948

·         Choreută - Ifigenia în Aulida de Euripide, regia Gabriel Negry, 1946

·         Ciufulici - Ciufulici, autor și regia Silviu George, 1946

·         Margareta - Faust de Johann Wolfgang von Goethe

·         Steaua fără nume de Mihail Sebastian

·         Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian

·         Brândușa - Brieux

·         Poil de carotte după Jules Renard

Teatrul Maria Filotti, Brăila

1945 - 1947

Teatrul Muncă și Lumină „Victor Ion Popa"

1943 - 1945

Teatru radiofonic

·         Julieta - Romeo și Julieta de William Shakespeare

·         Ofelia - Hamlet de William Shakespeare

Premii și distincții

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actriței Raluca Zamfirescu la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”

Jocul de-a vacanta (teatru radiofonic)

Paine amara - Claude Spaak

Elena Gronov Marinescu - Mircea Voda, Ciobanul

GÂNDURI PESTE TIMP 21 Decembrie

Citate din autori diferiți:

Francis Scott Fitzgerald - Citate: 

SFATURI UTILE 21 Decembrie

PRĂJITURI FESTIVE

Iubiţi prieteni,

Vin în ajutorul vostru prezentând câteva reţete de la începutul secolului XX, atunci când totul era natural, fără celebrele şi dăunătoarele E-uri.

Am selectat reţete pentru diferite posibilităţi financiare: unele ieftine, altele foarte scumpe; toate au o caracteristică – sunt bune!

Tort ieftin

Se freacă o lingură de unt proaspăt cu un pahar de zahăr şi trei gălbenuşuri.

Se adaugă apoi, cu încetul, un pahar de făină şi unul de lapte.

La urmă se pun cele trei albuşuri spumă.

Se coace la cuptor într-o formă unsă cu unt, sau în lipsa acesteia, într-o crăticioară potrivită cu dimensiunile unui tort, la fel, unsă.

Cremă de nuci

Se fierb 300 g nuci pisate în 2 decilitri de lapte şi 100 g zahăr, până se îngroaşă ca o cremă.

După ce s-a luat de pe foc se adaugă esenţă de rom şi o lingură de ciocolată rasă sau de cacao.

Dacă punem cacao trebuie să mărim cantitatea de zahăr la 150 g.

Glazură de ciocolată cu unt

Punem într-un vas pe marginea focului: 100 g ciocolată tăiată în bucăţi mici, 150 g zahăr şi ceva mai puţin de un decilitru de lapte.

După ce s-a topit se pune pe foc şi se lasă să dea câteva clocote.

Când e destul de legată, se adaugă unt proaspăt cât o nucă.

Se mai freacă puţin, cât se amestecă untul şi se toarnă caldă peste tort.

Tort Zacher

Se freacă 250 g unt până devine spumă.

Se adaugă pe rând 8 gălbenuşuri, 250 g zahăr, 125 g făină cernută şi 200 g ciocolată înmuiată pe marginea aragazului cu o lingură de apă.

La urmă se pune puţină coajă rasă de lămâie şi cele 8 albuşuri bătute spumă.

Din această compoziţie se coc două foi de mărime egală în tăvi bine unse cu unt.

Se pune între foi marmeladă, de care avem.

Se glasează cu ciocolată peste care se pune frişcă.

Tort alb Linzer

Se freacă 250 g unt proaspăt până devine spumă.

Se adaugă 8 gălbenuşuri răscoapte date prin sită şi 200 g de zahăr.

Se pune pe masa de aluat 250 g făină, se face loc la mijloc şi se pune untul frecat cu gălbenuşurile.

Se mai adaugă 200 g migdale curăţate şi date prin maşină şi puţină coajă rasă de lămâie.

Se face un aluat din toate aceste ingrediente din care se întind 3-4 foi de circa o jumătate de centimetru grosime, de mărimi egale, rotunde sau pătrate, după preferinţă.

Pe una din foi se fac, din loc în loc, adâncituri cu un degetar.

Se coc foile, separat, în tăvi presărate cu făină.

Când sunt gata, se aşază unele peste altele, punând între ele marmelada pe care o avem.

Foaia cu adânciturile o punem deasupra, iar în adâncituri se pun boabe de vişine din dulceaţă sau de cireşe albe, de caise verzi, de care avem prin casă.

Se presară cu zahăr pisat.

TRUFA DE CIOCOLATĂ

Se freaca 400 g zahar cu 200 g unt, se adauga pe rand - frecand in continuu - 10 galbenuşuri, 270 g faina, 100 g cacao (sau mai putina dupa gust) dizolvata in 2-3 linguri de lapte caldut, mirodenii - vanilie, rom etc. si cele 10 albuşuri. batute spuma tare.

O data cu faina se pot pune nuci prajite, fructe confiate, visine din visinata, stafide etc. Se tapeteaza o forma de tort sau o cratita de 3 l. cu ulei si faina si compozitia se tine in cuptorul incins in prealabil 15 - cinsprezece - minute la foc potrivit!

Tortul se coace pe margini, este foarte important sa nu lasam mai mult de 15 minute in cuptor ca sa ramana moale in mijloc - aceea este practic crema.

Nu se rastoarna - daca este in forma de tort se scoate marginea, iar daca este in cratita se va servi in ea.

Tortul se da la rece si se orneaza cu frisca. Este foarte gustos si aspectos!

CUM TESTAM DACA MIEREA ESTE ADEVARATA? | ARBORELE VIETII

Nu apelaţi la somnifere: Vezi ce sa consumi inainte de culcare ca sa scapi de insomnie